Documentul analizează impactul psiho-social al consumului de droguri, subliniind că consumatorii sunt adesea considerați atât victime, cât și infractori în ochii legii. Se discută despre motivele pentru care tinerii își încep consumul de droguri, inclusiv curiozitatea și frustrările personale, și efectele negative pe termen lung asupra sănătății mentale și fizice. Autorul subliniază necesitatea de suport și asistență pentru dependenți, sugerând implicarea comunității și a familiei în procesul de recuperare.

1. Impactul psiho- social al consumului de droguri
Eudochia Paciu -medic psihiatru –
narcolog
Dispensarul Republican de
Narcologie
Nu există o cauză de suferinţă, de boală şi de
mizerie mai puternică decât consumul de
droguri, care aduce mai multe pierderi omenirii
decât ciuma şi holera”, afirma Charles Darwin.

2. „VIAŢA E PREA FRUMOASĂ
PENTRU A FI
TRANSFORMATĂ ÎN
COŞMAR CONSUMÂND
DROGURI”.

3. DROGURILE - definiţie
• Substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a
cărei folosinţă se transformă în obicei şi
care afectează direct creierul şi sistemul
nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia
şi gândirea, percepţia şi/sau starea de
conştienţă, modificând imaginea asupra
realităţii înconjurătoare.

4. Victimă sau infractor?
~ Consumatorul de droguri este clar o victimă. El are probleme serioase în
relaţia cu familia, societatea şi cu propria lui viaţă. Cu toate acestea,
conform legislatiei, societatea îl poate trata ca pe infractor. În acest context,
izolarea consumatorilor poate deveni definitivă; în ciuda faptului că
toxicomanul are nevoie de asistenţă, el riscă excluderea socială şi
pedeapsa penală.
~ În lupta cu drogurile este esenţală voinţa de a renunţa,
constientizarea dependenţei, recunoaşterea statutului de toxicoman şi
dorinţa unei vieţi independente şi normale. Pe lângă toate acestea,
toxicomanul, în momentul de faţă în Republica Moldova, trebuie să lupte şi
cu statutul său de infractor, deşi este contradictoriu faptul că un consumator
de droguri este, victima şi infractor în acelaşi timp.
~ Alături de toxicoman, întreaga familie are de suferit. Se creează sentiment de
vinovăţie, cei dragi se simt responsabili şi se acuză că nu au înţeles la timp
ceea ce se petrece cu tânărul.

5. Motivele pentru care elevii şi tinerii ajung să se
drogheze, sunt nenumărate:
 din curiozitate; s-a ivit ocazia, iar tânărul n-a
făcut altceva decât să încerce. Aceştia folosesc
de regulă "celebra" şi înşelătoarea propoziţie:
"asta va fi prima şi ultima dată...", fără să
realizeze că poarta pe care au intrat duce către
infern;
 ca ceva incitant, ca o dovadă de curaj, în ciuda
faptului că părinţii tratează problema drogurilor
ca pe un mare pericol;
 din mândrie. Pe unii mândria îi duce la pieire.
Aceştia spun de obicei: "dependenţa e o prostie.
Mă droghez că vreau...". Când îşi dau seama că
nu ar vrea să se drogheze şi totuşi o fac,
descoperă ca sunt dependenţi, dar deja e prea
târziu;
 unii copii şi tineri utilizează drogurile sau solvenţii organici în încercarea de a
uita de problemele cu care sunt confruntaţi sau de a atenua supărarea ivită în
urma unui eveniment neplăcut petrecut în familie;
 o reacţie faţă de unele frustrări sau abuzuri, faţă de faptul că nu li se acordă
atenţie acasă, la şcoală sau în anturaj;

6. Motivele pentru care elevii şi
tinerii
ajung să se drogheze,
sunt nenumărate:
 o reacţie faţă de unele frustrări sau abuzuri, faţă de faptul că nu li se
acordă atenţie acasă, la şcoală sau în anturaj;
 un mod de a reacţiona în faţa singurătăţii, senzaţiei de inutilitate, lipsei
de respect de sine şi de încredere în propria persoană;
 din deznădejde, nemulţumiţi de ceea ce le oferă lumea aceasta, vor să
evadeze. Şi atunci aleg această cale extremă găsind în ea un refugiu.
Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nu mai pot ieşi uşor,
sau nu mai pot ieşi niciodată.
 din dorinţa de a experimenta ceva nou. Aceştia sunt de regulă "copiii de
bani-gata". Tentaţia este mare pentru cei cu situaţie materială foarte
bună. Şi apoi aceştia mai cred că, consumul de droguri este "la modă",
dar distrugătoare!
 Îngrijorător este faptul că, indiferent pe ce cale, o dată ajunşi la
consumul de droguri, drum de întoarcere nu prea există.
 Chiar medicii care lucrează în centrele de toxicologie recunosc faptul
că: "noi îi salvăm pe moment, dar ajunşi în libertate, marea majoritate o
iau de la capăt. Implicarea bisericii în aceste situaţii ne-ar fi de un real
folos...".

7. Factori ce pot influenţa
consumul de droguri
Individ
Consum
de
droguri
Factori
sociali
Factori
individuali
Mediul
(legislaţie,
disponibilitate)
Grupul de egali
Şcoala
Familia
(comportment,
atitudine)
Factori
genetici
Factori
psihologici
Comunitatea

8. DROGURILE - clasificare
• DROGURI LEGALE: alcool, tutun, cofeină
• DROGURI ILEGALE:
1. DE RISC: barbiturice, derivaţi de cannabis
(marijuana, haşiş, joint), ecstasy
2. DE MARE RISC: cocaina, derivaţi de opioide
(heroina, morfina, codeina), stimulente ale SNC
(amfetaminele, LSD-ul), mescalina, metadona.

9. CANABIS (cânepă indiană, )Substanţă din clasa halucinogenelor. principalul său
compus este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), Din canabis se prepară marijuana,
haşiş - în tablete de diverse culori; ulei de canabis, derivat al haşişului, iarba de
canabis. Marijuana şi haşişul se fumează ("joint") sau se mănâncă
• Efecte pe termen scurt: ochi roşii, relaxare, confuzie, uscăciune a gurii, puls mărit,
mărirea sensibilităţii vizuale şi auditive, veselie, oboseală, panică, paranoia, probleme
respiratorii; în combinaţie cu PCP (praful îngerilor) poate provoca halucinaţii, comă
sau moarte.
• Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afecţiuni cerebrale sau pierderea
memoriei, dedublarea personalităţii; la persoanele mai sensibile - halucinaţii,
sentimentul persecuţiei.

10. HAŞIŞ. Se prepară din răşină de canabis amestecată cu ceară şi se prezintă
sub forma unor pachete sau cocoloaşe maro sau negre. Se mănâncă sau se
fumează.
• Efecte pe termen scurt: beţie euforică şi expansivă.
• Efecte pe termen lung: crize de depersonalizare (cannabism).
Consumul îndelungat, fie şi în doză moderată, duce la o stare de
apatie şi lenevie, alterări ale bronhiilor, îmbătrânire prematură,
slăbirea sistemului imunologic şi tulburări ale gândirii.

11. Ecstasy (MDMA, ). Drog sintetic psihoactiv, face parte din clasa
halucinogenelor şi se prezintă sub formă de tablete, sau pudră albă
• Efecte pe termen scurt: pupile dilatate, temperatură a corpului exagerat de
mare, lipsa inhibiţiilor, uşurinţa de a comunica, bufeuri de caldură, greaţă,
insomnii, contracţii musculare (dificultate în urinare); după 48 de ore:
depresie, gânduri morbide, coşmaruri.
• Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panică, tahicardie,
epilepsie, leziuni hepatice, cardiace şi cerebrale, moarte prin hipertermie. O
serie de studii privind neurotoxicitatea şi efectele MDMA arată că există
modificări în structura creierului la cei care îl folosesc în mod frecvent, deşi
există puţine studii clinice care dovedesc efecte negative măsurabile. Cei
care consuma Ecstasy sunt sfătuiţi să bea apă şi să facă pauze. O altă
problemă care poate apărea este eliberarea de emoţii, cu episoade din
trecut, amintiri dureroase refulate, crize emoţionale şi sentimente nefireşti.

12. HEROINA Derivat semisintetic al morfinei, are culoarea albă, cenuşie,
roz sau brună. Se injectează (subcutanat, intramuscular sau
intravenos); sub formă de pudră, poate fi prizată sau fumată.
• Efecte pe termen scurt: pupile micşorate, pleoape căzute, stare de
depresie, apatie, greaţă, dependenţă fizică ultrarapidă, vomă, crampe,
transpiraţie, uscăciune a gurii, piele iritată, senzaţie de greutate la
extremităţile corpului, probleme cardiace şi respiratorii, scăderea libidoului,
carii, abcese, dinţi căzuţi, ten galben. Efectele dispar la cinci zile de la o
ingerare.
• Efecte pe termen lung: rigiditate musculară, vene sparte, contracţia vezicii
biliare, constipaţie, perturbarea vederii, complicaţii pulmonare (inclusiv
pneumonie), boli hepatice, septicemie. O supradoză de heroină poate
provoca starea de comă sau chiar moartea.

13. COCAINA (Crack, piatră). Face parte din clasa stimulantelor şi se obţine prin
extragerea chimică din frunzele de coca, cu ajutorul unui solvent precum
petrolul sau kerosenul. Aspect: cristale bej sau brune; rafinată, cocaina este o
pudră albă. Se consumă prizată, fumată (crack-ul este fumat în pipe de sticlă)
sau injectată. Cocaina privine din America de Sud, unde există plantaţii de
coca.
• Efecte: Extazul (care durează 15-30 minute) este urmat de o depresie
profundă, irascibilitate, agitaţie, oboseală mentală şi o dorinţă uriaşă pentru
următoarea doză. Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, mucozităţi,
energie în exces, euforie, siguranţă de sine, lipsa poftei de mâncare,
creşterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac şi a presiunii arteriale,
epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţă, instabilitate, panică, senzaţie
de persecuţie, paranoia; imediat dupa doză: dureri de cap de circa o oră,
tremurături, senzaţie de cald/rece; câteva zile de depresie.
• Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau
miocardic, dureri abdominale, comportament agresiv, halucinaţii (care pot
provoca acte de automutilare, suicid, omor), dependenţă psihică.

14. LSD (acid lisergic dietilamid,). Substanţa halucinogenă, cea mai puternică
din clasa ei, se obţine în laborator şi este un lichid incolor . Se prezintă pe
"suporturi" îmbibate cu produs (sugativă, ţesături, zahăr sau pilule). Se
absoarbe pe cale orală, în cantităţi foarte mici.
• Efecte pe termen scurt: stare de euforie, pupile dilatate, alterarea noţiunii
de timp, a percepţiilor vizuale şi auditive, palpitaţii, tremurături, panică,
scăderea presiunii sanguine până la colaps circulator, acte violente,
necontrolate.
• Efecte pe termen lung: pot apărea uneori şi la câteva săptămâni, luni sau
chiar ani de la data ultimului consum, manifestându-se sub formă de accese
de panică.

15. AMFETAMINA (speed, black beauties, dexedrine, biphetamine). Face
parte din clasa stimulantelor şi are aspect de pulbere albă sau lichid cu
miros aromat, de culoarea coniacului. Se consumă oral (capsule), prizată,
fumată sau injectată.
• Efecte: Asemănătoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea
pupilelor, atenţie, siguranţă.
• Efecte pe termen scurt: acnee severă, nervozitate, uneori paranoia sau
agresivitate, creşterea pulsului şi a presiunii sanguine, migrene.
• Efecte pe termen lung: ulcer, afecţiuni ale vaselor sanguine, psihoză,
malnutriţie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienţa
pilulelor contraceptive.

16. CIUPERCI HALUCINOGENE (Psilocybe Cubensis). Se recoltează şi se consumă
proaspete sau uscate. În America Centrala şi Mexic se găseşte cel mai mare număr de
specii cu proprietăţi halucinogene foarte puternice. Substanţele responsabile de efectele
halucinogene ale acestor ciuperci sunt psilocybina şi psilocina, aceasta din urmă fiind
întâlnită doar în cantităţi foarte mici.
• Efecte: balonări, greaţă, iritare, uşoară mărire a pupilelor, sentimentul unei lumini
puternice, halucinaţii (luminiţe, steluţe, curcubee de lumini), ameţeală, sensibilitate
emoţională, precum şi alte efecte legate de schimbări în neurochimie. Au loc creşteri
ale puterii de concentrare, alteori aceasta scade, câmpul vizual îl distrage şi îl
distrează pe consumator, când are ochii închişi vede diferite pete, forme, figuri, creşte
abilitatea de vizualizare creativă, spontană a unor imagini detaliate, sentimentul
dilatării timpului, sentimentul "întoarcerii acasă" care este uneori mai pronunţat pentru
cei care au utilizat ciuperci si înainte, "vârtejuri" de gândire asupra sentimentelor din
trecut, despre cum să îşi trăiască viaţa, au noi perspective asupra modurilor de viaţă
şi comportamente şi sentimentul legăturii cu cei din jur, observă lucruri care de obicei
sunt ignorate. Apar şi senzaţii de disconfort psihic asociat cu sentimente de teamă,
de remuşcări de genul "ce-am făcut?" sau "cât de departe pot ajunge?". Dozele foarte
mari conduc la halucinaţii mult mai elaborate, combinate cu revelaţii spirituale,
experienţe la un pas de moarte, pierderea sinelui, discuţii cu entităţi exterioare,
reflexe emoţionale extreme, amintiri refulate ce ies la lumină, crize psihologice,
sentimente puternice de mirare si frică. Dozele mari pot provoca experienţe de
dilatare a timpului.

17. INHALANŢI ŞI SOLVENŢI (cleiuri pentru machete cu răşini, solvenţi - eter, acetone,
tricloretilenă, detaşanţi -, benzen, kerosen, toluen, diluanţi, adezive, sprayuri cu
vopsea, gaze propulsoare pentru sprayuri precum fixativul de păr). În România, cel
mai popular inhalant este Aurolac - denumire comercială a unui colorant sintetic, sub
forma de praf argintiu. Este o substanţă utilizată de multe dintre persoanele fără adăpost,
de unde aceştia au primit şi denumirea de "aurolaci". De obicei, substanţa este introdusă
într-o pungă şi "se trage pe nas" prin deschizătura pungii.
• Efecte: în prima fază, inhalanţii produc o stare de dezinhibare şi
somnolenţă asemănătoare consumului de alcool. Folosiţi în cantităţi mai
mari, aproape toţi inhalanţii produc o stare de anestezie, de amorţire a
senzaţiilor şi chiar de pierdere a cunoştinţei. Cele mai frecvente efecte sunt:
greaţă, vomă, ameţeală, apatie, durere de cap, euforie. Folosirea unor doze
ridicate poate duce la delir. Utilizaţi pe termen lung, inhalanţii duc la pierderi
în greutate, la lipsa capacităţii de concentrare a atenţiei, lipsa de
coordonare, iritabilitate, depresie, amnezie, tulburări de personalitate,
dermite, eczeme, tulburări digestive, hepatice, renale si pulmonare. După
un timp îndelungat de folosire, inhalanţii creează dependenţă psihică şi
uneori fizică. De asemenea, inhalarea solvenţilor provoacă un fenomen de
toleranţă.

18. Ce sunt substanţele noi cu proprietăţi
psihoactive - etnobotanicele (spice-uri) ?
Sub falsa denumire de “ etnobotanice” (spice-uri )se comercializează diferite
substanţe de provenienţă vegetală, chimică, şi combinaţii ale acestora, fiind în fapt
unele dintre cele mai toxice produse cunoscute până acum;
Aceste substanţe determină grave consecinţe asupra stării de sănătate a
utilizatorilor, datorită potenţialului rapid de a produce dependenţă şi a afectării
funcţiilor normale a tuturor organelor şi sistemelor corpului uman, în special prin
gravele tulburări aduse funcţiilor sistemului nervos:
-- Imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic;
- Iluzii senzoriale,distorsiuni spatio-temporale, halucinatii;
- Viziuni autoscopice (iluzia de iesire din corp), senzatie de moarte iminenta;
- Sentiment de depersonalizare,frica, tristete, paranoia;

19. TOATE POT DUCE LA DEPENDENŢA-
Când se simte puternic senzaţia de a continua utilizarea
drogului, ignorând ceea ce simţim la nivel fizic, psihologic şi
social

20. SEMNE SPECIFICE CONSUMATORULUI
DE DROGURI
• SEMNE FIZICEFIZICE
 - Pierderea/creşterea poftei de
mâncare
 - Slabă coordonare a mişcărilor ,
 - Insomnie, trezirea la ore neobişnuite
 - Ochi roşii şi înlăcrimaţi, pupile mărite
sau micşorate ,
 - Palme umede şi reci, mâini
tremurătoare ,
 - Faţa prea îmbujorată sau prea palidă
 - Secreţii nazale ca la răceală
 - Mâini şi picioare reci ,
 - Urme de înţepături pe braţe sau de
pe picioare ,
 - Greţuri şi vome frecvente, transpiraţii
excesive ,
Drogurile stricDrogurile strică tot!ă tot!

21. SEMNE COMPORTAMENTALESEMNE COMPORTAMENTALE
- Schimbarea de atitudine, comportamentSchimbarea de atitudine, comportament
sau personalitate, fără o cauză aparentă;sau personalitate, fără o cauză aparentă;
- - Schimbarea prietenilor şi evitarea celor- Schimbarea prietenilor şi evitarea celor
vechi;vechi;
- - Evitarea discuţiilor despre noii prieteni- Evitarea discuţiilor despre noii prieteni
- -Scăderea performanţelor şcolare, în-Scăderea performanţelor şcolare, în
muncă, abandon şcolar;muncă, abandon şcolar;
- -Pierderea interesului pentru familie şi-Pierderea interesului pentru familie şi
activităţile realizate împreună cu aceasta;activităţile realizate împreună cu aceasta;
- -Dificultăţi de concentrare, pierderi de-Dificultăţi de concentrare, pierderi de
memorie;memorie;
- -Lipsa de interes pentru viitor, dezorientat,-Lipsa de interes pentru viitor, dezorientat,
secretos, minte adesea;secretos, minte adesea;
- -Certăreţ, nu îi poate intra nimeni în voie-Certăreţ, nu îi poate intra nimeni în voie
- -Fură din casă obiecte şi bani;-Fură din casă obiecte şi bani;
- -În bagaje se găsesc adeseori pudre,-În bagaje se găsesc adeseori pudre,
pastile, beţe, staniol, seringi;pastile, beţe, staniol, seringi;
SEMNE SPECIFICE CONSUMATORULUI
DE DROGURI
Drgurile stricDrgurile strică tot!ă tot!

22. Cum te poţi feri de pericolul “morţii albe”?
• Fii informat ( cauta sa afli informaţia de la surse
sigure, corecte, obiective);
• Alege în cunoştinţă de cauză(când iei decizii
importante pentru viaţa ta gândeşte-te la alternative şi
la consecinţe);
• Fii capabil să spui NU când ţi se solicită să faci
lucruri periculoase pentru tine;
• Implică-te în activităţi care să-ţi facă plăcere şi să te
menţină sănătos;

23. Pentru informaţii şi ajutor, poţi apela la :
Dispensarul Republican de Narcologie ,
mun. Chişinău , str. Petru Rareş 32, Tel : 29 59 24
Ce servicii poţi solicita:
1.Informare directă asupra efectelor şi consecinţelor consumului de tutun,
alcool, droguri legale şi ilegale;
2. Evaluare şi consiliere medicală, psihologică şi socială;
3. Tratament gratuit pentru consumatorii de droguri , alcool;
4. Reintegrare familială, educaţională şi profesională;
5. Terapie individuală şi de grup;
6. Intervenţie timpurie (şedinţe de consiliere) pentru tinerii care au experimentat
consumul ;
7.Tratament în Centrul de Reabilitare ;

49. ÎNAINTE ŞI DUPĂÎNAINTE ŞI DUPĂ
CONSUMUL DE AMFETAMINECONSUMUL DE AMFETAMINE