Microbiologia

1. Descoperirea constă în a
vedea ceea ce au văzut
toți și a gândi ceia ce n-a
gândit nimeni.
Albert von Szent-Gyorgyi
1

2. 2
Microbiologia
ca obiect.
Sistematica, nomenclatura
bacteriilor.
Ultrastructura
microorganismelor

3. MICROBIOLOGIA
• (miros-mic, bios-viață, logos-
vorbire) este știința care
studiază forma, structura
(morfologia), genetica,
procesele metabolice din
organismele microscopice și
submicroscopice;

4. DOMENIILE DE UTILIZARE
A MICROBIOLOGIEI
• MEDICINA, - microbiologie medicală;
• AGRICULTURA - microbiologie
agrară;
• ALIMENTAȚIE - microbiologie
industrială;
• BIOTEHNOLOGIE – inginerie
genetică;
• ZOOTEHNIE - microbiologie
veterinară;
• COSMOS – microbiologie cosmică;
• ECOLOGIE – microbiologie sanitară.4

5. MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
De la microbiologie au derivat o serie de
discipline ştiinţifice independente :
• BACTERIOLOGIA - se ocupa cu
studiul bacteriilor;
• MICOLOGIA - se ocupa cu studiul
ciupercilor microscopice si
macroscopice;
• VIRUSOLOGIA - se ocupa cu studiul
virusurilor;
• PARAZITOLOGIA - se ocupa cu
studiul parazitismului si organismelor
parazite;
5

6. MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
• IMUNOLOGIA - studiază sistemul
mecanismelor de apărare al
organismelor, care le protejează fata
de o eventuala infecţie si/sau de orice
substanţa străina care pătrunde in
interiorul lor.
• MICROBIOLOGIA SĂNĂTĂŢII
PUBLICE SI EPIDEMIOLOGICE - are
ca scop monitorizarea si controlul
răspândirii bolilor in comunităţi;
6

7. SARCINILE
MICROBIOLOGIEI
MEDICALE
• constau din studierea agenţilor
patogeni ai bolilor infecţioase şi a
florei normale a omului, a patogeniei
bolilor cauzate de ei, elaborarea şi
perfecţionarea metodelor de
diagnostic, precum şi a preparatelor
biologice utilizate pentru
diagnosticul şi tratamentul bolilor
infecţioase.
7

8. 8
Procariota @
Eucariota

9. 9
Asemănări între
celule

10. 10
Sistematica,
nomenclatura
microorganismelor

11. TAXONOMIA
• TAXONOMIA se ocupă cu studiul
clasificării, nomenclaturii și identificării
organismelor vii.
• CARL VON LINNE, un botanist suedez, a
fost cel care si-a dat seama de importanța
existentei unui sistem de recunoaștere și
definire a proprietaț ilor organismelor,
stabilind reguli fundamentale pentru
categoriile taxonomice sau taxoni.
11

12. • CLASIFICAREA este aranjarea
ordonată a organismelor în grupe,
preferabil într-un sistem bazat pe
relații evolutive.
• NOMENCLATURA este procesul
de desemnare a numelor pentru
diferitele ranguri taxonomice ale
fiecărei specii de microorganisme.
• IDENTIFICAREA este procesul
de descoperire si înregistrare a
trăsaturilor organismelor, astfel
încât ele sa poată fi introduse
într-o schema taxonomica globală.12

13. 13
NIVELE DE CLASIFICARE
Micrococaceae
Staphylococcus
Staphylococcus aureus

14. MORFOLOGIA
MICROORGANISMELOR
REGN PROCARIOTA
14

15. 15

16. COCII
stafilococimono coci

17. BACTERII
CILINDRICE (bacterii
propriu zise)
17

18. 18
BACTERII
SPIRALATE
Spirocheți

19. BACTERII FILAMENTOASE
19

20. 20
Ultrastructura
microorganismelor

21. . STRUCTURILE OBLIGATORII
ALE CELULEI BACTERIENE
• Obligatorii (prezente la toate speciile
bacteriene) si sunt reprezentate de:
 ANVELOPA cu cele trei straturi:
• STRAT MUCOZITAR
• PERETE CELULAR
• MEMBRANA CITOPLASMATICA
 CITOPLASMA,
 NUCLEOID (echivalent nuclear);
 PLAZMIDE
 RIBOZOMI
21

22. 22

23. ANVELOPA celulei constă din cele trei
straturi:
• 1. Strat
mucozitar
• Strat extern
• Rol de protecție
• Generează capsula
în condiții
nefavorabile
23

24. PERETE CELULAR
• Asigură forma;
• Rigid, asigură protecția
bacteriei;
• Permeabilitate selectivă;
• Evacuarea produselor
metabolice;
• Reglează presiunea osmotică
constantă;
• Sediul antigenilor, factorilor de
patogenitate;
24

25. BACTERII GRAM
POZITIVE (+)
•Bacteriile Gram-pozitive au
un perete gros, alcătuit, din
strat rigid de peptidoglicani,
acid teichoic, lipidoproteide.
•Conferă bacteriilor Gram-
pozitive sensibilitate la
lizozim şi la penicilină.
•Se colorează în albastru
violet.
25

26. BACTERII GRAM NEGATIVE (-)
• Bacteriile Gram-negative
au un perete subţire ;
• peptidoglicani (până la
20%)
• Lipsite de acid teichoic.
• Lipidoproteide 25 %
• Exterior un strat complex
numit membrană externă.
• Membrana externă
conţine antigenul O
• Se colorează în roz, roșu
26

27. Denumiți și diferențiați peretele
celular a bacteriilor conform colorației
după Gram.
27

28. INGINERIA GENETICĂ
•PROTOPLAŞTII
sunt forme
bacteriene lipsite de
perete artificial.
•SFEROPLAŞTII -
create artificial
prin îndepărtarea
parţială a peretelui.
28

29. MEMBRANA
CITOPLASMATICĂ
• Reprezintă bariera dintre interiorul şi
exteriorul celulei.
• Permeabilitate selectivă.
• Sistemul de transport electronic.
• Sediul respiraţiei bacteriene.
• Sediul permeazelor.
• Generează mezozomii.
29

30. MEZOZOMII
 Sunt invaginări
complexe ale
membranei
citoplasmatice.
 Pot avea formă
veziculară,
tubulară sau
lamelară.
 Participă în
diviziunea
nucleoidului
30

31. CITOPLASMA
• Citoplasma este un
sistem coloidal dens,
omogen ce conţine
proteine, enzime, lipide,
săruri minerale,
pigmenţi, glucide,
vitamine.
• Citoplasmă celulei
tinere are un aspect
omogen, iar a celulei
bătrâne are un aspect
vacuolar.
31

32. RIBOZOMI
 Sunt structuri
complexe compuse
din ARN şi
proteine.
 Au un diametru
de aproximativ 20
nm.
 Funcţia
ribozomilor este
de sinteză a
proteinelor.
32

33. NUCLEOID
 ADN-ul dublu
catenar , circular
este concentrat în
citoplasmă sub
forma unui
NUCLEOID.
 Diametru de 20Å
şi o lungime de l
mm, numit
cromozom haploid.
33
 ADN-ul -
păstrează și
transmite
informația
genetic ereditară.

34. PLASMIDE
În citoplasmă
există ADN
extracromozomi
al
structuri numite
plasmide.
Plasmidele
conţin în general
gene implicate în
rezistenţa la
antibiotice
(factorul R)
34

35. STRUCTURILE FACULTATIVE ALE
CELULEI BACTERIENE
• Spori
• Capsula,
• Flagelii, cili
• pilii , fimbrii
• sunt structuri
ce se găsesc în
afara învelişului
bacterian
35

36. SPORUL (spoara)
•Conținut scăzut de apă liberă, (până la
10%) de calciu.
•Rezistent la temperaturi şi pH
extreme.
•În condiții favorabile sporul
germinează, dezvoltându-se forma
vegetativă.
•Forma sporului (sferică, ovală) şi
poziția în celulă (centrală, sub terminală,
terminală) sunt caractere utile în
identificarea bacteriilor.
•Colorația Aujeskhi (Ojeșco)
36
• Inactiv metabolic.

37. CAPSULA
•Este o
structură
accesorie, cu o
consistență
gelatinoasă,
vascoasă, care
acoperă complet
celula bacteriană.
37
macrocapsula, o
structură omogenă,
aderentă de celulă, mai
groasă de 0,2 mm,
microcapsula, material
polizaharidic, în jurul
peretelui celular (până
la 0,2 mm grosime).

38. 38
Capsula lipicioasă a
bacteriei

39. FLAGELI, CILI
• Reprezintă un organ
de locomoție.
• Lungimea lor depăşeşte
lungimea celulei
bacteriene.
• Flagelii pornesc de la
corpusculul bazali spre
suprafață.
• Flagelul compus de
proteină, numită
flagelină fiind o proteină
contractilă, antigenică.
• Diferă după numărul și
amplasarea flagelilor. 39

40. 40

41. 41
Monotrichous Lophotrichous
Amphitrichous Peritrichous

42. • Sunt fibre proteice ce
acoperă complet suprafaţa
bacteriilor Gram - negative.
• Pilii sunt de două feluri:
comuni şi sexuali.
• Pilii comuni numiți fimbrii,
rol de aderență, intervin în
patogenitate.
• Pili sexuali implicați în
conjugarea materialului
genetic, mecanismele de
variabilitate genetica. 42
PILI sau FIMBRII

43. 43
Întrebare: Determinați ce
particularități ale microorganismelor
sunt reprezentate?

44. 44
Multumesc pentru atenție

45. 45
Succes în studierea
microbiologiei

46. 46