Download to read offline
Baltagul.docx
- 1.
- 2. 1 Baltagul de Mihail Sadoveanu 1.Context Romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicat în 1930 este așa cum afirmă Nicolae Manolescu, „singurul roman obiectiv al autorului”. Romanul este o creație epică în proză de mari dimensiuni, cu acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri. Personajele sunt numeroase și bine individualizate. 2. Temă Roman al perioadei de maturitate, „Baltagul” cuprinde toate marile teme sadoveniene: viața pastorală, natura, miturile, iubirea, înțelepciunea. 3. Tip de roman Critică literară privește diferit acest roman: roman mitic, roman realist obiectiv, roman de dragoste sau roman polițist. 4. Titlu Baltagul, toporul cu două tăișuri, este un obiect simbolic: armă crimei și instrument al justiției. 5. Perspectivă narativă Narațiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniscient și omniprezent reconstituie în mod obiectiv, prin tehnica detaliului, lumea satului de munte. Deși naratorul omniscient este unic, la parastasul soțului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligentă și calculată, ca un Hamlet feminin, ea reconstituie crima pe baza propriilor deducții și o povestește veridic celor prezenți, făcându-i pe criminali să își recunoască vină. 6. Timp și spațiu Timpul derulării acțiunii este vag: aproape de Sfântul Andrei, în Postul Mare, 10 martie. Cadrul acțiunii este în principal satul Măgura Tarcăului. 7. Compoziția romanului Romanul este structurat în 16 capitole, cu acțiune desfășurată cronologic, urmărind momentele subiectului. Partea întâi (capitolele 1-6) prezintă frământările Vitoriei în așteptarea soțului și pregătirile de drum. Include expozițiunea și intriga. Expozițiunea prezintă satul Măgura Tarcăului și schița portretului fizic al Vitoriei, care este surprinsă torcând pe prispă și gândindu-se la întârzierea soțului, plecat la Dorna să cumpere oi. Intriga cuprinde frământările femeii și acțiunile întreprinse înainte de plecarea în căutarea soțului: „ține post negru, se închină la icoană Sf. Ana, pe Minodora o lasă la mănăstirea Văratec, iar lui Ghiorghiță îi încredințează un baltag sfințit”.
- 3. 2 Partea a doua(capitolele 7-13) conține desfășurarea acțiunii și prezintă drumul parcurs de Vitoria și Gheorghiță în căutarea lui Nechifor Lipan. Cei doi întâlnesc o cumetrie la Borca și o nuntă la Cruci. Acest evenimente anticipează înmormântarea din final. Întrebând din sat în sat, Vitoria își dă seama că Nechifor a dispărut între Suha și Sabasa. Cu ajutorul câinelui regăsit, Lupu, Vitoria descoperă într-o râpă rămășițele lui Nechifor Lipan. Partea a treia (capitolele 14-16) prezintă sfârșitul drumului: anunțarea poliției, înmormântarea, parastasul și pedepsirea ucigașilor. Maturizarea lui Gheorghiță este dovedită în înfăptuirea actului de dreptate la parastas, „Baltagul” fiind un bildungsroman. Punctul culminant este momentul în care Vitoria reconstituie cu fidelitate scenă crimei. Deznodământul îl surprinde pe Bogza care-i cere iertare femeii mortului și-și recunoaște fapta. 8. Personaje Personajul principal este Vitoria, o femeie puternică și hotărâtă. Inteligența nativă și stăpânirea de sine sunt evidențiate pe drum și la parastas. Aparținând lumii arhaice, Vitoria transmite copiilor respectul pentru tradiție. Portretul fizic sugerează frumusețea personajului prin tehnica detaliului semnificativ: „nu mai era tânără, dar avea o frumusețe neobișnuită în privire. Ochii îi străluceau în dosul genelor lungi și răsfirate în Cârlig cârligașe”. Personajul secundar, Gheorghiță, reprezintă generația tânără și trebuie să îi ia locul tatălui dispărută. Romanul poate fi considerat inițiatic, deoarece prezintă drumul spre maturizare al acestui personaj. 9. Caracter monografic Romanul are caracter monografic, deoarece înfățișează viața muntenilor, ocupațiile, tradițiile și principalele lor trăsături. Trăsăturile personajului colectiv, muntenii, sunt surprinse de la început în legenda pe care o spune Lipan. 10. Concluzie Romanul aparține realismului mitic. Criticul Nicolae Manolescu arată că Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic situația din balada populară („doi ciobani ucid pe al treilea ca să ia oile”) însă Mihail Sadoveanu demitizează această situație, „Baltagul” fiind un roman realist.