Republica Moldova este situată în sud-estul Europei, având o populație de aproximativ 4,28 milioane și o suprafață de 35,806 km². Țara se confruntă cu probleme ecologice și de resurse de apă, având un climat temperat-continental cu ierni blânde și veri calde. Turismul a crescut din 1998, cu un număr semnificativ de turiști din Rusia, Ucraina și România, iar Moldova și-a creat un brand pentru promovarea turismului internațional.

1. Republica Moldova Geografie Turism Orase

2. Despre… Moldova este regiunea din nord-estul României moderne, cuprinzând teritoriul rămas din Principatul Moldovei după pierderea în 1775 a regiunii din nord-vest numită de atunci încoace Bucovina şi în 1812 a jumătăţii de răsărit din Principat, numită de atunci încoace Basarabia. Ţinutul Herţa este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat de trupele sovietice în urma ultimatumului din iunie 1940 (Herţa nu era revendicată în ultimatumul textului sovietic din iunie 1940) şi este astăzi inclus în regiunea Cernăuţi din Ucraina. Populaţie: 4,284,062 locuitori domiciliaţi în judeţele regiunii, devenind astfel regiunea ţării cu cea mai mare populaţie; Suprafaţă: 35,806 km².

3. Poziţia geografică. Republica Moldova este situată în sud-estul Europei Teritoriul este străbătut, aproximativ prin mijloc, de meridianul 28˚50' long. E şi de paralela 47˚ lat. N. Punctele extreme ale Republicii Moldova sunt localizate astfel: la nord de satul Naslavcea, pe malul Nistrului, la 48˚ 21' lat. N; la sud de satul Giurgiuleşti pe malul Dunării la 45˚ 28' lat. N; la vest de satul Criva la 26˚ 30' long. E, iar la est satul Palanca la 30˚ 05' long. E. Pozitionare geografica Distanţele dintre punctele extreme sunt de circa 350 km între Naslavcea şi Giurgiuleşti şi doar de 120 km de la vest spre est, pe l atitudinea or asului Chişinău. Republica Moldova este o ţară situată în Bazinul Mării Negre şi în bazinul fluviului Dunărea, al doilea fluviu după mărime în Europa, dar primul după rolul său în relaţiile comerciale dintre statele Europei.

4. Caracteristici generale Majoritatea teritoriului Republicii Moldova este ocupat de partea de est a unei unităţi integre de relief, Podişul Moldovei, care se prelungeşte de la piemontul Obcinelor Bucovinei şi Subcarpaţii Moldovei în vest şi până la fluviul Nistru în est. În partea stângă a Nistrului pătrund ramurile de sud-vest ale Podişului Podoliei. În cadrul acestor unităţi majore, în afară de relieful de podiş, se întâlneşte relief de dealuri şi de câmpie. În interfluviul Prut-Nistru, Podişul Moldovei este cuprins între 429 m (Dealul Bălăneşti) şi 4 m în lunca Nistrului (comuna Palanca). În acest spaţiu amplitudinea absolută a reluefului diferă de la 20-60 m în Câmpia Nistrului Inferior, 120-150 m în Depresiunea Ialpugului, 200-250 m în Câmpiile Prutului de Mijloc şi a Cuboltei. În unităţile de podiş şi dealuri altitudinile absolute ating valori mai mari, fiind de circa 280-300 m în Colinele Tigheciului şi în Podişul Moldovei de Nord, de circa 320-350 m în Podişul Nistrului şi Dealurile Ciulucurilor. În Podişul Codrilor Bâcului aceste valori uneori întrec de circa 400-420 m. R elieful, de rând cu alte elemente geoecologice, biotice şi elementele socio-umane au contribuit la formarea şi evoluţia peisajelor geografice şi a ecosistemelor. Formarea complexului geoecologice, constituit din aşa elemente cum sunt relieful, structura geologică, condiţiile climatice şi cele hidrice, a avut loc la sfârşitul pleistocenului superior şi în prima jumătate a holocenului. În această perioada s-a definitivat în mare parte formarea majorităţii elementelor geomorfologice şi geologice, inclusiv şi a unui aşa element cum sunt luncile râurilor. Complexul biotic (vegetaţia, lumea animală, solurile) se formează în ansamblu în a doua jumătate a holocenului.

6. Sinteza Pozitionare Puncte extreme Nord : Naslavcea - 45°28’ Sud : Giurgiuleşti, pe Dunăre -45°28’ Vest : Criva, pe Prut - 26°40’ Est : Palanca, pe Nistru - 30°06’ Cel mai înalt punct : Dealul Bălăneşti - 430 m Cel mai jos punct : lunca Nistrului - 2 m. Suprafaţa totală 33,845 mii km2 Populatie totala: 3.938.579 (2004)

8. Sinteza Hidrologia Rezervele modeste ale apelor Republicii Moldova se datoreaz ă u miditaţ ii insuficient e , relieful ui de câmpie şi podiş şi al ţi factori fizico - geografici. Sursele principale de alimentare ale râurilor sunt zăpezile şi ploile, rolul apelor freatice fiind redus . Lacurile antropice (artificiale) sunt in numar de peste 2500. Majoritatea lacurilor se formeaza in luncile raurilor. Apele subterane de profunzime , sunt uneori mineralizate, având calităţi curative . Curg ă toare Fluviul Nistru R âu l Prut R âu l Răut R âu l Bâc R âu l Botna R âu l Ialpug St ă t ă toare Beleu , Rotunda , Foltane (in lunca raului Prut) Costeşti-Stânca , Dubăsari (Lacuri cu potential Hidroelectric)

10. Sinteza Clima Republica Moldova este plasată în tr-o zona cu clima t temperat-continental , fiind situata la jumatatea distantei dintre Ecuator şi Polul Nord. Astfel, anotimpuri le intalnite in aceasta regiune sunt bine evidenţiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Temperatura medie a aerului din nord spre sud variază între 7,5 °C şi 10 °C, iar a solului între 10 °C şi 12 °C. Numarul al orelor cu soare pe an este de aproximativ 2.060–2.360 , iar temperatura pozitiva se inregistreaza in 165-200 de zile pe an. P recipitaţiile variază între 370-560 mm/an şi aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă, care se topeşte de câteva ori pe iarnă. Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă şi suferă din cauza resurselor limitate de apă. Iernile sunt blande, avand temperatura medie in ianuarie de -5 °C — -3 °C; in cazul patrunderii maselor de aer arctic, temperatura poate scadea pana la -25 °C . Primavara numărul zilelor cu soare şi temperatura medie a aerului este în crestere si de aceea poate fi considerat un anotimp instabil. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte şi abundente, provocând uneori inundaţii locale. Toamna este calda si lunga; temperatura medie poate cobori la 3 °C — 5 °C in luna noimebrie, cand pot incepe primele ninsori si gheturi.

13. Orase din Moldova Anenii Noi Bălţi Basarabeasca Biruinţa Briceni Bucovăţ Cahul Călăraşi Camenca Cantemir Căuşeni Căinari Chişinău Ciadîr-Lunga Cimişlia Codru Comrat Congaz Corneşti Costeşti Cricova Criuleni Crasnoe Cupcini Dnestrovsc Donduşeni Drochia Dubăsari Durleşti Edineţ Făleşti Floreşti Frunză Ghindeşti Glodeni Grigoriopol Hînceşti Ialoveni Iargara Leova Lipcani Maiac Mărculeşti Nisporeni Ocniţa Orhei Otaci Rezina Rîbniţa Rîşcani Sîngera Sîngerei Slobozia Şoldăneşti Soroca Ştefan Vodă Străşeni Taraclia Tighina Tiraspol Tiraspolul Nou Ungheni (Moldova) Vadul lui Voda Vatra Vulcăn

15. Sinteza Turism Numarul strainilor veniti in Republica Moldova a crescut incepand cu anul 1998, atingand 25000 in 2004, majoritatea proveniti din Rusia, Ucraina si Romania. Numarul emigrantilor moldoveni aproape s-a dublat in 2004, fata de anul 1997, depasind cifra de 67000. Dintre acestia, cei mai multi au vizitat Ungaria, Ucraina, Turcia, Bulgaria sau Romania. In cadrul unei conferinte internationale din 1 iunie 2006, Organizatia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anuntat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în şapte state: Regatul Unit, Polonia, Franta, Italia si Germania.

16. Bibliografie Wikipedia Infoturism.ro Regie.Live.ro E urope.theworldatlas.net