Analiza se a rdc proiect pentru consultare

1
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU
Analiza socio-economica a Regiunii de Dezvoltare Centru
Februarie 2015

2
CUPRINS
I. GEOGRAFIE ȘI TOPOGRAFIE.............................................................................................. 3
1.1 Amplasare ............................................................................................................................... 3
1.2 Relief ........................................................................................................................................ 3
1.3 Clima........................................................................................................................................ 3
1.4 Reţeaua hidrologică................................................................................................................ 4
1.5 Apele subterane ...................................................................................................................... 6
1.6 Resursele solului ..................................................................................................................... 7
1.7 Resurse minerale utile............................................................................................................ 9
1.8 Fauna şi flora ........................................................................................................................ 10
II. SISTEMUL DE AŞEZĂRI ................................................................................................... 15
2.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii , municipii, orașe, comune, sate ......... 15
2.2 Euroregiuni. .......................................................................................................................... 18
3.1 Numărul populaţiei. ............................................................................................................. 21
3.2 Structura de gen a populaţiei. ............................................................................................. 22
3.3 Vîrsta medie a populaţiei. .................................................................................................... 23
3.4 Structura populaţiei pe medii de rezidenţă........................................................................ 24
3.5 Densitatea populaţiei............................................................................................................ 25
3.6 Indicii sarcinii demografice. ................................................................................................ 26
III. RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ.................................................................... 32
4.1 Populaţia activă. ................................................................................................................... 32
4.2 Populaţia ocupată. ................................................................................................................ 32
4.3 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice. .................................................... 35
4.4 Cîştigul salarial nominal mediu brut.................................................................................. 37
4.5 Şomajul.................................................................................................................................. 38
4.6 Dezvoltare umană................................................................................................................. 41
IV. POTENŢIALUL INFRASTRUCTURII ............................................................................. 46
5.1 Infrastructura transportului .............................................................................................. 46
5.2 Infrastructura de utilităţi.................................................................................................... 49
5.3 Infrastructura educaţională, de sănătate şi socială.......................................................... 58
VI. ECONOMIA REGIUNII ŞI MEDIUL DE AFACERI ...................................................... 78
6.1 Contextul economic naţional şi regional ........................................................................... 78
6.2 Structura economică sectorială......................................................................................... 81
Agricultura.................................................................................................................................. 81
Industria. ..................................................................................................................................... 84
Antreprenoriatul......................................................................................................................... 86
Turism ....................................................................................................................................... 101
6.3 Zonele Economice Libere. Parcurile Industriale........................................................... 105

3
I. GEOGRAFIE ȘI TOPOGRAFIE
1.1 Amplasare
Regiunea de Dezvoltare Centru este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu
România (Regiunea Nord-Est,județele Iași și Vaslui), la Est cu Regiunea de Dezvoltare Transnistria
(r. Rîbniţa și r. Grigoriopol), la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud (r. Căuşeni, r. Cimişlia și r.
Leova), la Nord cu Regiunea de Dezvoltare Nord (r. Făleşti, r. Sîngerei și r. Floreşti), la Centru – cu
Regiunea de Dezvoltare mun. Chișinău.
Suprafaţa regiunii este de 10 636 km² (1 063 600 mii ha), ceea ce constituie 31% din suprafaţa totală
a ţării, fiind cea mai mare regiune a Republicii Moldova.
1.2 Relief
Regiunea de Dezvoltare Centru, o porțiune a interfluviului Prut-Nistru, face parte din Cîmpia Est-
Europenă plată, avînd o suprafață relativ omogenă. Relieful este reprezentat prin sisteme de terase
fluviale şi albii majore, reţeaua ramificată de ravene, vîlcele şi hîrtoape, versanţi cu pante şi
expoziţii diverse, cu focare de alunecări de teren.
Suprafeţele interbazinale ocupă 23%, albiile majore ale rîurilor – 18%, versanţii deluviali – 15%, de
alunecare – 32%, versanţii de surpare-grohotiş – 2% şi alte tipuri de versanţi – 10% din suprafaţa
regiunii.În anii 1960-1980 a crescut considerabil impactul antropic asupra geosistemelor, formîndu-
se relieful tehnogen, care ocupă circa 29% din teritoriu.
În componenţa RDC intră, într-o măsură mai mare sau mai mică, următoarele 6 unităţi
geomorfologice: Cîmpia Prutului de Mijloc, Podişul Nistrului, Dealurile Ciulucului, Podişul
Codrilor Bîcului, Cîmpia Nistrului Inferior şi Podişul Moldovei de Sud1
.
Înălţimile medii ale dealurilor variază între 200-250 m deasupra nivelului mării, iar cea mai înaltă
culme din Moldova – Dealul Bălăneşti (430 m) se află în RDC. Renumitul pedolog rus Vasilii
Dokuceaev a numit această regiune “Elveţia basarabeană”2
1.3 Clima
Clima reprezintă un component de bază al mediului, care, direct sau indirect, influenţează starea şi
productivitatea ecosistemelor, formează condiţiile de viaţă şi activitate a omului. În spațiul nostru
clima se caracterizează prin ierni blînde şi scurte şi veri călduroase şi de lungă durată. Este cunoscut
faptul, că regimul climatic, în special cel termic şi pluvial, în mare măsură influențează circulaţia
atmosferică. Clima din Regiunea de Dezvoltare Centru reprezintă rezultatul interferenţei diferitor
tipuri de mase de aer: polar, arctic şi tropical.
Temperatura medie lunară în regiune constituie 9,20
C. În cea mai rece lună a anului (ianuarie)
temperatura medie constituie -3,30
C, în cea mai caldă – iulie, valorile termice lunare ating +20,60
C,
astfel amplitudinile termice fiind de 17,30
C. Extremele termice în expresie absolută, la fel, variază
esenţial. Temperatura medie a aerului constituie +9C. Minimul absolut al temperaturii revine
lunilor ianuarie – 30-32C şi maximul lunii iulie +39-40.
1
Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:
BonsOffices, 2014, pp. 7-10.
2
Op.cit., p 27.

4
Poziţia sa geografică în sud-estul Europei condiţionează perioada îndelungată a zilelor însorite. În
lunile de vară (iulie-august), aceasta constituie 260-300 ore, în cele de iarnă 50-75 ore. Durata
timpului însorit şi înălţimea soarelui deasupra orizontului, determină cantitatea radiaţiei solare
venită la suprafaţa terestră în regiune. În perioada aprilie-septembrie sumele lunare a radiaţiei directe
depăşesc valoarea de 220 mj/m², iar valorile maxime a radiaţiei directe se înregistrează în lunile de
vară (iunie-iulie) şi constituie 380 mj/m². Indicii numerici a radiaţiei globale în partea centrală a
regiunii înregistrează cca 4500 mj/m².
De cantitatea de radiaţie ajunsă la suprafaţa terestră, de specificul celei din urmă de a reflecta şi a
asimila această energie, depind, în mare măsură, resursele climatice a teritoriului dat. Lipsa
lanţurilor muntoase orientaţi altitudinal „predispune” acest teritoriu advecţiei maselor de aer reci,
care condiţionează îngheţurile periculoase în anotimpurile de tranziţie şi valurile de căldură, ultimele
favorizând manifestarea secetelor îndelungate şi severe. În ultimii ani se înregistrează sporirea
variabilităţii generale a climei însoţită de majorarea evidentă a frecvenţei fenomenelor climaterice de
risc.
Cantitatea de precipitaţii atmosferice diferă de la o lună la alta pe parcursul anului. Cele mai mari
cantităţi se înregistrează în luna iunie, valoarea constituind 92 mm. Cele mai mici cantităţi se
observă în anotimpurile de tranziţie, cu precădere în lunile octombrie (35 mm) şi martie (36 mm).
Suma anuală a precipitaţiilor atmosferice constituie 636 mm.
Schimbările globale de climă din ultimii ani şi-a lăsat amprenta şi asupra stării climei regionale.
Astfel, temperatura medie anuală a aerului – indicator al procesului de încălzire, pentru regiunea de
centru înregistrează o creştere rapidă cu 0.01ºC/an pe parcursul anilor 1887-2010, ceea ce determină
necesitatea de adaptare pentru aceste schimbări.
1.4 Reţeaua hidrologică
Reţeaua hidrologică RDC este străbătută de 3 cursuri importante de apă: rîul Nistru, rîul Prut şi rîul
Răut. Celelalte rîuri (Ciulucul Mare, Ciulucul Mic, Cernea, Cogîlnic, Botna, Icheli, Ivanos, Ivancea,
Brătuleanca, Şoltoaia, Gîrla Mare, Lăpuşniţa și Nîrnova) sînt afluenţi ai celor 3 rîuri mai mari.
Sursele principale de alimentare a rîurilor sînt apele subterane, ploile şi zăpada. Regimul hidrologic
natural al rîurilor Nistru, Prut şi al afluenţilor lor în mare măsură este denaturat de crearea barajelor
şi rezervoarelor de acumulare a apei.
Principalele surse de apă ale Regiunii de Dezvoltare Centru le reprezintă r. Nistru şi r. Prut. 73% din
bazinul hidrografic Nistru se află pe teritoriul regiunii, 23% din bazinul hidrografic Prut şi doar 4%
este ocupat de bazinul hidrografic Cogîlnic. Din cadrul bazinelor rîurilor medii şi mici ale regiunii,
cea mai mare suprafaţă îi revine bazinului Răut (peste 2500 km2
), urmat de bazinul Bîc (peste 1500
km2
), peste 500 km2
revin bazinelor Botna şi Ichel, iar restul bazinelor au o suprafaţă mai mică de
500 km2
.
Debitul mediu multianual de apă al r. Nistru, post Bender este de 292 m3
/s iar al r. Prut, post
Ungheni este de 76,9 m3
/s. Debitul specific se încadrează în limitele 5,06 l/s km pentru Prut şi 5,45
l/s km pentru Nistru, iar stratul scurgerii se ridică la valori de 160 mm pentru Prut şi 172 mm pentru
Nistru. Volumul mediul al r. Prut este de 2,33 km3
de apă pe cînd volumul r. Nistru se ridică peste 9
km3
.

5
Figura 1.4.1. Reţeaua hidrografică a Regiunii de Dezvoltare Centru
Acumulările de apă din Regiunea de Dezvoltare Centru ocupă o suprafaţă de 156 km2
, ceea ce
constituie 1,48 % din suprafaţa totală a regiunii. Cel mai mare număr de acumulări de apă este
caracteristic pentru raioanele Orhei, Hînceşti, şi Ungheni iar cel mai mic– pentru raionul Dubăsari.
Însă, după estimarea ponderii suprafeţei acumulărilor de apă raportată la suprafaţa raionului
administrativ, raionul Dubăsari ocupă loc de frunte fiind urmat de Rezina. O pondere mică a
suprafeţei acumulărilor de apă de sub 0,1% este înregistrată în raioanele Criuleni, Călăraşi,
Nisporeni, Străşeni. În prezent, volumul de apă total al acumulărilor de apă din Regiunea de
Dezvoltare Centru3
se estimează aproximativ la 500 mln.m3
.
Conform datelor Serviciului Meteorologic de Stat, organ ce se ocupă de monitorizarea stării chimice
și ecologice a apelor de suprafață, calitatea apei r. Nistru și al r. Prut a corespuns Indicelui Poluării
apei claselor II-III (curată-moderat poluată). Iar apa rîurilor mici se caracterizează printr-un grad
înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriți, compuși ai cuprului, produse petroliere, substanțe ce
degradează biologic, depistîndu-se 21 de cazuri de poluare excepțională (r. Bîc, r. Rîut și r. Ichel).
3
BonsOffices, 2014, p. 18

6
1.5 Apele subterane
RDC dispune de rezerve semnificative de apă potabilă. O importanţă deosebită pentru dezvoltarea
RDC o au apele subterane din straturile acvifere freatice şi de adîncime. Spre deosebire de apele
subterane adînci, apele freatice sînt supuse unei poluări antropice intense. Din cantitatea totală de
ape subterane de adîncime cercetate, circa 50% nu pot fi recomandate în scopuri potabile fără o
tratare preliminară. Aceste ape se caracterizează prin conţinut ridicat de mineralizare, fluor,
hidrogen sulfurat, fier, sodiu, amoniac şi alte elemente.
S-a constatat că aproximativ 75% din populația rurală a regiunii utilizează în gospodării apă din
fîntîni de mică adîncime care, în majoritatea lor, nu corespund normelor sanitaro-epidemeologice. În
anul curent, în RDC s-a înregistrat și o epidemie a Hepatitei A din cauza consumului de apă
netratată din fîntîni.
Încercările din ultimii ani de a construi stații moderne de purificare/potabilizare a apelor din fîntîni
arteziene (cu investiții considerabile) nu s-au soldat cu succes în RDC și nu numai, din cauza
costurilor ridicate (sau a tehnologiilor necorespunzătoare aplicate), astfel tariful pentru consumatori
devenind inacceptabil (depășește cu mult pragul de suportabilitate).
Strategia națională și Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare pentru
Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020) prevăd alimentarea cu apă a locuitorilor preponderent
din surse de suprafață, care sînt din abundență și necesită o tratare minimă înainte de a fi consumată.
Figura 1.5.1. Resursele principale de apă subterană explorate în RDC4
.
4
Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare pentru Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020),
p. 18.

Din această hartă reiese că rezerve de apă suficiente există în aproape toate raioanele regiunii, cu
excepția r. Ungheni și r. Nisporeni.
Cele mai multe izvoare şi cişmele, apa cărora corespunde parametrilor pentru utilizare, sînt
localizate în raioanele Şoldăneşti (76%) şi Orhei (70%). Calitatea apei în celelalte izvoare şi
cişmele nu corespunde cerinţelor normative, înregistrîndu-se depăşiri ale CMA după indicatorii
chimici: duritatea, mineralizarea, conţinutul de nitraţi etc.
Conform rezultatelor cercetărilor efectuate de Institutul de Ecologie și Geografie a AȘM în 10
raioane a RDC, se atestă un nivel înalt de poluare a apelor din izvoare și cișmele cu nitrați (50% din
sursele studiate).
Tabelul 1.5.1. Rezervele de ape subterane în RDC5
Regiunea Raionul Rezerve de apă
potabilă (m3
/zi)
Rezerve de apă
tehnică (m3
/zi)
Total rezerve
ape subterane
(m3
/zi)
Regiunea de
Dezvoltare
Centru (RDC)
Anenii Noi 338.700 8.000 346.700
Călărași 7.100 3.000 10.100
Criuleni 215.500 4.000 219.500
Dubăsari 200.200 - 200.200
Hîncești 37.700 7.240 44.940
Ialoveni 63.800 1.500 65.300
Nisporeni 3.000 7.600 10.600
Orhei 80.560 1.200 81.760
Rezina 25.500 - 25.500
Strășeni 16.500 - 16.500
Șoldănești 8.400 - 8.400
Telenești 11.500 4.300 15.800
Ungheni - 1.900 1.900
Total RDC 1.008.460 38.740 1.047.200
Total RDC,
RDN, RDS
1.428.360 64.260 1.492.620
UTA Găgăuzia 31.500 15.800 47.300
Municipiul
Chișinău
46.760 10.900 57.660
1.6 Resursele solului
Pe teritoriul RDC se evidenţiază patru tipuri predominante de soluri: soluri de pădure cenuşii şi
cenuşii închise; cernoziomuri tipice şi levigate (depuse) a văilor rîurilor şi a afluenţilor lor;
cernoziomuri tipice şi alcalinice; cernoziomuri obişnuite şi carbonate.
Figura 1.6.1. Harta solurilor din Regiunea de Dezvoltare Centru
5
Ibidem., p. 17.

8
Mai mult de jumătate din suprafață RDC este ocupată de terenurile agricole, ceea ce formează
aproximativ o treime din totalul pe țară.
Tabelul 1.6.1.Date generale privind fondul funciar şi starea învelişului de sol a RDC
Suprafaţa totală a regiunii, ha 1063181 31% din suprafaţa republicii
Raioane administrative în componenţa
regiunii
13
cu suprafaţă min. 30922 ha (Dubăsari),
max. – 147213 ha (Hînceşti)
Terenuri agricole total, ha 701696
65,9% din suprafaţa regiunii (74,3% media
pe ţară), 28,1% din terenurile agricole din
ţară
Soluri erodate (toate gradele) total, ha 297122
42,3% din terenuri agricole supuse
cercetărilor pedologice (34,9% media pe
ţară)
Soluri transformate (desfundate) total,
ha
113150
16,1% din terenuri agricole (9,9% media pe
ţară)
Terenuri afectate de rîpi total, ha 5297
0,5% din suprafaţa regiunii (0,4% media pe
ţară)
Alunecări de teren total, ha 14907
1,4% din suprafaţa regiunii (0,7% media pe
ţară)
Terenuri forestiere total, ha 221353
20,8% din suprafaţa regiunii (12,4%media
pe ţară), 52,9% din terenuri forestiere din
ţară
Sursa: Cadastrul funciar, 2012

9
Solurile brune sînt mai puțin productive decît cernoziomurile și nu sînt recomandate pentru
recoltarea porumbului, florii soarelui sau soiurilor de viță de vie europene, dar sînt bune pentru
cartofi, secară, legume, tutun.
Solurile cenușii sînt răspîndite sub masivele forestiere naturale, în special în zonele deluroase, care
se folosesc și în agricultură.
Cernoziomurile sînt răspîndite pe întreg teritoriul regiunii, iar adîncimea stratului poate fi și pînă la
1 m. Suprafețele cu cernoziom sînt valorificare aproape în totalitate, fiind un sol cu productivitate
ridicată.
Trebuie să remarcăm faptul că RDC are o pondere mai mică a cernoziomului în comparație cu
celelalte regiuni. Bonitatea medie a solurilor din RDC este de 61,1 faţă de media bonităţii solurilor
la nivel naţional – 63,8.
1.7 Resurse minerale utile
Caracteristic pentru RDC sînt zăcămintele de minerale utile pentru producerea materialelor de
construcţie – rocile carbonatate: calcar, marnă, materie primă argiloasă, nisipuri, formaţiuni de nisip
şi pietriş, diatomit şi tripoli. Zăcăminte de piatră calcaroasă sînt în apropierea satelor: Brăneşti,
Morovaia, Jeloboc din raionul Orhei, rezervele cărora ating 18 milioane m³, iar în raionul Şoldăneşti
– 6,3 milioane m³ ş.a. Zona Centru este bogată în roci carbonate – calcar care îşi găseşte o aplicare
largă în construcţie, cît şi în calitate de suplimente în hrana pentru vite şi păsări. În afară de
mineralele carbonatate în regiune sînt dezvoltate zăcămintele de argilă, argilă nisipoasă, folosite
drept materie primă pentru cărămidă.
Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat (IES) în prezent, în Republica Moldova, sînt luate
la evidenţă 150 de zăcăminte de substanţe minerale utile solide nemetalifere, care sînt exploatate
prin mine (43 la număr, din care se extrag blocuri de calcar) şi prin cariere deschise (107 la număr,
din care se extrag granit, gresie, calcare recifele, nisipuri în amestec cu pietriş, argilă şi altele), o
bună parte din ele se găsesc în RDC.
În perioada de tranziţie, după 1992, extragerea materiei prime minerale la toate tipurile de substanţă
a scăzut de peste zece ori.Numărul de exploatări de substanţe minerale utile există în toate cele 13
unităţi administrativ-teritoriale, cu unele concentrări mai accentuate în raioanele Criuleni și Anenii
Noi, Străşeni şi Ialoveni.
Raioanele Nisporeni, Dubăsari, Teleneşti şi Rezina au cele mai mari exploatări de substanţe
minerale utile (suprafeţe exploatate la 1000 locuitori, în hectare) din unităţile administrativ-
teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Centru.
În regiune există cel puțin 16 zăcăminte de ape minerale, multe dintre ele sînt și potabile, puse în
circuit. Cele mai cunoscute sînt: Varnița, Hîrjăuca, Mănăstirea Hîncu
Figura 1.7.1. Resursele minerale utile în Regiunea de Dezvoltare Centru6
6
BonsOffices, 2014, p. 11.

10
1.8 Fauna şi flora
Fondul forestier
Actualmente, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării, ceea ce constituie 419,1
mii ha. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri se află în proprietatea statului(87,2%), restul fiind
deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de proprietari privaţi.7
Volumul total al masei lemnoase pe picior din pădurile Moldovei constituie circa 46 milioane metri
cubi, la un hectar revenind în mediu 124 metri cubi.
RDC se caracterizează prin cel mai bogat fond forestier, reprezentat de Codrii Moldovei şi alte
suprafeţe (perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole, drumurilor, rîurilor şi bazinelor
acvatice etc.). Ponderea terenurilor silvice în RDC este de 17,7% faţă de media naţională – 11,9%.
Tabelul 1.8.1 Distribuţia terenurilor fondului silvic în RDC,pe raioane8
7
www.moldsilva.gov.md
8

11
Nr. Raionul Suprafaţa, ha %
1 Anenii Noi 11255,54 5,1
2 Călăraşi 23680,19 10,7
3 Criuleni 8324,73 3,7
4 Dubăsari 2647,15 1,2
5 Hînceşti 39154,74 17,6
6 Ialoveni 14250,43 6,4
7 Nisporeni 15461,8 7,0
8 Orhei 25553,61 11,5
9 Rezina 10618,55 4,8
10 Strășeni 26272,8 11,8
11 Șoldănești 10648,2 4,8
12 Telenești 12396,19 5,6
13 Ungheni 21791,24 9,8
Total 222055,2 100
Se constată că cele mai mari suprafețe de păduri se află pe teritoriul raioanelor Hîncești, Strășeni,
Călărași, iar raioanele cu un fond forestier redus sînt Dubăsari, Criuleni, Rezina, Șoldănești.
Majoritatea suprafețelor silvice au drept destinație protecția terenurilor agricole, recreere sau de
conservare.
Tabelul 1.8.2 Repartizarea pădurilor din RDC pe subgrupe funcţionale
Nr. Denumirea subgrupei funcţionale %
1 Păduri cu funcţii speciale de protecție a apelor 3,1
2 Păduri cu funcţii speciale de protecție a terenurilor și solurilor 44,9
3 Păduri cu funcţii speciale de recreere 30,5
4
Păduri cu funcţii speciale de interes științific și de conservare a genofondului și
ecofondului forestier superior
21,5
În Regiunea de Dezvoltare Centru se întîlnesc 4 tipuri de păduri: păduri de fag, păduri de gorun cu
carpen, păduri de gorun, păduri de stejar cu carpen. Vegetaţia silvică a Codrilor este prezentată de
păduri de foioase, iar ca specii edificatoare sînt fagul, gorunulşi stejarul-comun. Ultimul ocupă
depresiunile. Gorunul creşte pe sectoarele cu altitudini medii sau mari. Fagul de cele mai multe ori
ocupă nivelurile hipsometrice mai înalte.În calitate de însoţitori se prezintă: frasinul, teiul, arţarul,
paltinul, cireşul, ulmul.
În etajul al doilea cresc: sorbul, jugastrul, părul de pădure,mărul-de-pădure. Subarboretul este
constituit din:corn, alun,păducel, salba-moale-europeană,sînger,dîrmozul.
Compoziţia pădurilor este predominantă de specii de foioase (98,7%), inclusiv făgete –0,5%,
cvercinee – 51,9%, salcîmete – 24,2%, frăsinete – 7,5%, cărpinete – 7,2%, plopişuri – 2,0%, alte
specii de foioase – 6,7%. Răşinoasele constituie 1,3%.
Speciile de arbori şi arbuşti care cresc în pădurile din regiune pot fi folosite în cantităţi limitate, ca
materie primă mai mult pentru confecţionarea articolelor de dimensiuni mici din artizanat, deoarece
Republica Moldova nu dispune de păduri industriale şi tăierile parţiale ale fondului forestier se
admit doar în scop sanitar. Totodată, fondul forestier poate fi utilizat ca resursă pentru dezvoltarea
turismului, recreaţiei şi cinegeticii.

12
Fauna silvică a regiunii este relativ bine păstrată, fiind reprezentată de: mistreţul sălbatic, bursucul,
nevăstuica, vulpea roşcată, pisica sălbatică. Mai rar se întîlnesc elani, cerbi, jderi, căprioare. Dintre
rozătoare aici găsim ondatra, veveriţa, hîrciogul de pădure, iepurele alb şi altele. Din păsări se
întîlnesc mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul, potîrnichea, prepeliţa, bîtlanul,
cocostîrcul, cioara de cîmp, vrabia.
În rîuri şi alte bazine de apă cresc următoarele specii de peşte: crap, plătică, şalău, morunaş,
fitofagul (crapul argintiu), mai rar se întîlnesc umbra şi ciopul. Cele mai des întîlnite păsări de apă
sînt raţele şi gîştele sălbatice.
Arii protejate de stat
Pe lîngă faptul că în Republica Moldova cota ariilor naturale protejate de stat este foarte mică, ele
sînt repartizate neuniform pe teritoriul ţării. Constatăm că în Regiunea de Dezvoltare Centru
suprafaţa acestora constituie circa 25% din fondul ariilor naturale protejate de stat al ţării. Cea mai
mare suprafaţă (23 655 ha) revine celor 3 rezervaţii ştiinţifice: „Codri”, „Iagorlîc” şi „Plaiul
Fagului”, care constituie 54% din suprafaţa ariilor naturale protejate de stat din Regiune. O suprafaţă
semnificativă, de circa 33%, ocupă şi Rezervaţiile peisajere.
Tabelul 1.8.3 Cota categoriilor şi suprafeţelor ariilor naturale protejate de stat din Regiunea
de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova9
Clasificarea ariilor naturale
protejate de stat
Numărul ANPS
Suprafaţa
(ha)
Republica
Moldova
RDC Republica
Moldova
RDC
1. Rezervaţii ştiinţifice 5 3 31 378 23 655
2. Parcuri naţionale 1 1 33792,09 33792,09
3. Monumente ale naturii: 131(1 036) 45(338) 2 907,2 805
a) a) geologice şi paleontologice 87 27 2 682,2 756
b) b) hidrologice 31 14 99,8 22,7
c) c) botanice
– sectoare reprezentative cu
vegetaţie silvică
– arbori seculari
446
13
433
297
4
293
125,2 26,3
d) specii floristice şi faunistice rare: 269/203
4. Rezervaţii naturale: 63 30 8 009,0 4236,2
a) silvice 51 26 5 001,0 2714,2
b) de plante medicinale 9 4 2 796,0 1522
c) mixte 3 - 212,0 -
5. Rezervaţii peisajere 41 18 34 200,0 14339,4
6. Rezervaţii de resurse 13 1 523,0 4
7. Arii cu management
multifuncţional
32 14 1 030,4 307,7
9

13
a) sectoare reprezentative cu
vegetaţie de stepă
5 - 148,0 -
b) sectoare reprezentative cu
vegetaţie de luncă
25 14 674,7 307,7
c) perdele forestiere de protecţie 2 - 207,7 -
8. Rezervaţii ale biosferei - -
9. Grădini dendrologice 2 1 104,0 83
10. Monumente de arhitectură
peisajeră
21 7 304,96 17,275
11. Grădini zoologice 1 1 20,0 20,0
12. Zone umede de importanţă
internaţională
3 - 94 705,5 -
TOTAL 307 120 173 182,1 43467,575
Un rol considerabil în asigurarea conservării diversităţii biologice în Regiunea de Dezvoltare Centru
va reveni Parcului Naţional „Orhei”, fondat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 201 din 12.07.2013.
Parcului Naţional „Orhei” se întinde pe o suprafaţă de 33792,09 ha, în hotarele administrativ-
teritoriale ale raioanelor Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni şi este constituit în scopul conservării
speciilor de plante şi animale sălbatice, elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică,
recreaţională şi culturală deosebită, care există în această zonă. Deşi, în baza Parcului Naţional
„Orhei” suprafaţa fondului ariilor naturale protejate de stat din Regiunea de Centru se majorează
considerabil, totuşi, aici lipsesc unele categorii de arii naturale protejate, precum: Rezervaţiile
naturale mixte, Ariile cu management multifuncţional – sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă
şi perdele forestiere de protecţie, Zonele umede de importanţă internaţională.
RDC este avantajos amplasată: vecinătatea cu UE oferă posibilitatea de integrare în spațiul
economic european, avînd oportunități de dezvoltare a afacerilor cu capital străin în zone economice
libere, condiții de tranzitare a mărfurilor, pasagerilor etc. din UE spre Ucraina și alte țări din est și
viceversa; vecinătatea cu capitala țării comportă premise benefice pentru dezvoltarea socio-
economică a regiunii.
Chiar dacă bonitatea solului în RDC este mai redusă în comparație cu alte regiuni și datorită
reliefului există suprafețe mai mari supuse inundațiilor sau eroziunii, totuși există suficiente
condiții de a practica agricultura performantă pe suprafețe mici și mijlocii. Oscilațiile climei
vor determina și o adaptare a tehnologiilor agricole.
În RDC avem aproximativ de 2 ori mai multe păduri în comparație cu alte regiuni ale țării. Cu
toate acestea, pădurile nu pot fi valorificate din punct de vedere industrial.Există posibilitatea de a
extindesuprafețele împădurite din contul solurilor supuse eroziunii sau degradate, pentru a spori
funcția ecologică a spațiilor silvice.
RDC dispune de suficiente resurse de apă (de suprafață și subterane) pentru consumul
populației și activități economice.Aproape toate raionale din regiune dispun de rezerve subterane
de apă potabilă, dar la moment 2/3 din populația rurală folosește apa din fîntîni poluată, cu efecte
negative asupra sănătății locuitorilor. Rîurile Nistru și Prut pot fi valorificate și în calitate de sursă
pentru sporirea terenurilor agricole irigate, prin aplicarea unor tehnologii de ultimă oră.
Relieful specific și clima din zona centrală a țării integrează condiții prielnice pentru dezvoltarea
turismului, în special a agroturismului și a turismului ecologic.

14
RDC nu dispune de resurse minerale combustibile sau metalifere, dar are din belșug resursele
minerale utile solide, în mod special, materiale de construcții. În regiune există și zăcăminte de ape
minerale potabile.
Abundența zilelor cu soare oferă o perspectivă benefică de dezvoltarea surselor alternative de
energie, în special a energiei solare, cu oportunități de reducere a cantității surselor tradiționale și a
mijloacelor financiare alocate în acest sens.

15
I. SISTEMUL DE AŞEZĂRI
2.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii , municipii, orașe, comune, sate
RDC este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu România, la Est cu raioanele
Râbniţa, Grigoriopol, RDT, la Sud cu raioanele Căuşeni, Cimişlia, Leova, RDS, la Nord cu
raioanele Făleşti, Sângerei, Floreşti, RDN. Suprafaţa totală a regiunii este de 10 636 km² (1.063.600
mii ha), sau 31% din suprafaţa totală a ţării, fiind cea mai mare regiune ca mărime din cele 5 ale
Republicii Moldova.
Figura 2.1.1 Regiunea de Dezvoltare Centru
RDC cuprinde 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni,
Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. RDC cuprinde 598 localităţi organizate în
329 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul I: 14 oraşe şi 315 sate (comune). Majoritatea
populaţiei (circa 47%) locuieşte în localităţi de până la 5 mii de locuitori, 17% - în oraşe şi sate cu o
populaţie de pînă la 2000 locuitori şi peste 16% - în oraşe şi sate cu o populaţie cuprinsă între 5 mii
şi 10 mii locuitori.
În RDC nu este nici un municipiu. Cel mai mare oraş din regiune este or. Ungheni cu o populaţie de
circa 32,7 mii locuitori urmat de or. Orhei – 25,7 mii locuitori şi or. Străşeni – 18,3 mii locuitori.
După numărul mediu al populaţiei conform datelor la 01.01.2009, oraşele se clasifică astfel:
 Pînă la 5 000 locuitori – 2 oraşe (Bucovăţ, Corneşti);
 5 000 - 10 000 locuitori – 4 oraşe (Anenii Noi, Criuleni, Şoldăneşti, Teleneşti);
 10 000 - 15 000 locuitori – 3 oraşe (Călăraşi, Nisporeni, Rezina);
 15 000 - 20 000 locuitori – 3 oraşe (Hânceşti, Ialoveni, Străşeni);
 25 000 - 40 000 locuitori – 2 oraşe (Orhei şi Ungheni).
Numărul total de localităţi din regiune constituie 36,6% din numărul total de localităţi ale ţării,
ponderea oraşelor fiind de circa 23%.

16
Raionul Anenii Noi este amplasat în sud-estul Republicii Moldova pe un teritoriu cu suprafaţa de
887,6 km². În partea de nord raionul se mărgineşte cu teritoriul raionului Criuleni, rîul Nistru ne
desparte la est de Unitatea Administrativ-Teritorială din stînga Nistrului, la sud – cu oraşul Bender
şi raionul Căuşeni şi la vest – cu localităţile din componenţa mun. Chişinău.
Distanţa de la centrul raional pînă în capitala ţării –Chişinău- 36,0 km, pînă la cea mai apropiată
staţie de cale ferată –Bulboaca – 5,0 km. Reţeaua de drumuri auto asigură permanent legătura atît
între localităţile raionului şi capitală, cît şi cu alte centre raionale.
Raionul Anenii Noi include 46 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 5 localităţi din componenţa oraşului;
25 sate (comune) şi 40 de localităţi din componenţa satelor.
Raionul Călărași este situat în zona de centru-vest a Republicii Moldova pe o suprafață de 753,5
km², se învecinează cu raionul Nisporeni la sud-vest, Orhei – la est, Ungheni – la vest, Telenești la
nord și cu Strășeni la sud-est. Capitala raionului fiind orașul Călărași. Raionul are o poziție
avantajoasă din mai multe puncte de vedere. Unul din acestea este că teritoriul raionului este
intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina. Relieful teritoriului este complicat,
intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de centru a
Republicii Moldova în zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării.
Raionul Călăraşi include 44 de localităţi, dintre care 1 oraş, în componenţa căruia intră o localitate
şi 27 de sate, în componenţa cărora intră 42 de localităţi.
Raionul Criuleni ca structură administrativă geografic este amplasat în vecinătatea imediată a
capitalei ţării - or. Chişinău pe o suprafaţă de 688 km². Oraşul Criuleni este centru raional, situat pe
malul râului Nistru la o distanţă de 40 km de or. Chişinău, în partea de centru a ţării. Raionul
Criuleni este situat în cadrul extremităţii de est a Podişului Codrilor şi în partea de nord a Câmpiei
Nistrului Inferior. Relieful se caracterizează printr-o intercalare a cumpenelor de ape înguste cu văi
largi și adânci.
Raionul Criuleni include 43 de localităţi, dintre care 1 oraş, care include 2 localităţi şi 23 de sate
care au 40 de localităţi în componenţa lor.
Raionul Dubăsari. Raionul Dubăsari este împărțit în două: o parte controlată de Republica
Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste din Tiraspol, care include orașul Dubăsari.
Suprafaţa raionului este de 309,22 km². Partea controlată de R. Moldova este parte componentă a
RD Centru. Raionul se învecinează cu raionul Criuleni (în vest) şi cu regiunea Transnistreană (
raionul Rîbniţa (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud), cu raionul Dubăsari (în est). Amplasarea
raionului Dubăsari în zonă de câmpie (podişul central Moldovenesc) cu influenţe climaterice
moderate, constituie un factor favorabil în dezvoltarea economiei locale. Punctul extrem de Nord al
raionului se află în regiunea satului Oxentea, punct extrem de Sud - satul Pîrîta, punct extrem de
Vest – satul Marcăuţi, punct extrem de Est - satul Doroţcaia.
Raionul Dubăsari include 15 localităţi, dintre care 11 sate cu 15 localităţi din componenţa satelor.
Raionul Hînceşti este situat în partea centrală a Republicii Moldova, în zona Codrilor. Centrul
rezidenţial este or. Hînceşti, situat la o distanţă de 35 km de capitală şi 120 km de Iaşi (România) pe
o suprafaţă de 1483,4 km2
. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia, Leova, Nisporeni şi şi
cu România.
Raionul Hînceşti are în total 63 localităţi, inclusiv 1 oraş – Hînceşti şi 62 sate. În structura teritorial-
administrativă sînt 9 primării.

17
Raionul Ialoveni este situat în zona centrală a Republicii Moldova, aflându-se la 14 km de Chișinău
pe o suprafaţă de 783,48 km². O bună parte a raionului este străbătut de Codrii Moldovei și se află
pe Podișul Moldovei Centrale. Raionul Ialoveni se învecinează cu raioanele: Hâncești (la
Vest), Strășeni (la Nord), mun. Chișinău (la Est) și Căușeni (la Sud). Centrul raional este
orașul Ialoveni.
Raionul Ialoveni include 34 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 24 de sate, în componenţa cărora intră
33 de localităţi
Raionul Nisporeni este situat în partea centrală a Moldovei, în zona Codrilor, aşezat la 70 km de
capitala ţării pe o suprafaţă de 630 km². La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud
cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Raionul
Nisporeni este situat în cadrul podișului Moldovei centrale, iar în partea de vest se mărginește cu rîul
Prut, care constituie granița dintre România și Republica Moldova.
Raionul Nisporeni include 39 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 22 de sate în componenţa cărora intră
38 de localităţi
Raionul Orhei este situat în partea de centru a republicii, așezat la 40 km de capitala Chișinău pe
malul râului Răut pe o suprafaţă de 1228 km². Centrul administrativ al raionului este orașul Orhei,
situat la o distanţă de 45 km spre nord pe traseul Chișinău-Bălți.
Raionul Orhei include 73 de localităţi, dintre care 1 oraş, cu o localitate în componenţă şi 35 de sate,
în componenţa cărora intră 72 de localităţi.
Raionul Rezina este situat de-a lungul rîului Nistru, pe malul drept, în partea de nord-est a ţării pe o
suprafaţă de 621,8 km². Raionul Rezina se mărgineşte cu raioanele Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti şi
Rîbniţa şi poartă numele oraşului-reşedinţă.
Raionul Rezina include 41 de localităţi, dintre care 1 oraş, cu 3 localităţi în componenţa sa şi 23 de
sate cu 37 de localităţi în componenţă.
Raionul Străşeni este situat în partea de centru a republicii, aşezat la 23 km de capitala ţării
Chişinău pe o suprafaţa totală de 729 km2.
Relieful e deluros accidentat, înclinat de la nord-vest
spre sud-est secţionat de văi şi rîuleţe. Predomină solurile de cernoziom şi cenuşii de pădure. Pe
teritoriul raionului curg: rîul Bîc (155 km), pe cursul căruia se află lacul de acumulare Ghidighici,
Ichel (98 km), Işnovăţ (59 km).
Raionul Străşeni include 38 de localităţi, dintre care 2 oraşe, cu 1 localitate în componenţă şi 25 de
sate cu 35 de oraşe.
Raionul Şoldăneşti este situat în partea de nord-est a Republicii Moldova pe o suprafaţă de
598 km². În partea de nord şi nord–vest, raionul are hotare administrative cu raionul Floreşti, la sud-
vest cu raionul Teleneşti, la sud şi sud-est cu raionul Rezina, la est cu UAT din stînga Nistrului.
Centrul raional Şoldăneşti este situat la km 80,7 şi km 41,7 a traseului naţional Bălţi-Râbniţa, având
hotare cu raioanele Rezina, Teleneşti şi Floreşti.
Raionul Şoldăneşti are în componenţa sa 33 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 22 de sate ce au în
componenţa lor 32 de localităţi
Raionul Teleneşti este situat la jumătatea traseului Chişinău-Bălţi, 90 km de la Chişinău şi 50 km
de la Bălţi pe o suprafaţă de 849 km². Oraşul Teleneşti este reşedinţa raionului Teleneşti şi este
situat în partea centrală a țării, pe malul drept al râului Ciulucul Mic, la 93 km de Chișinău, pe

18
traseul Chișinău-Bălți și la 30 km de calea ferată Călărași. Pe teritoriul raionului curg râurile Răut şi
afluenţii lui Ciulucul- Mic, Ciulucul de Mijloc, Ciulucul Mare și Dobruşa.
Raionul Teleneşti are în componenţa sa 55 de localităţi, inclusiv 1 oraş cu 2 localităţi şi 29 de sate cu
52 de localităţi.
Raionul Ungheni. Raionul Ungheni este amplasat geografic în partea de centru-vest a Republicii
Moldova pe o suprafaţă de 1083 km şi are ca vecini raioanele: Nisporeni, Călăraşi, Teleneşti,
Sîngerei şi Făleşti. În partea de vest se mărgineşte cu rîul Prut care constituie frontiera de stat între
România şi Republica Moldova, iar în anul 2007 – şi hotarul cu Uniunea Europeană. Oraşul
Ungheni este centrul administrativ al raionului Ungheni, este situat pe malul stîng al rîului Prut la o
distanţă de 107 km de Chișinău. Localitatea este cel mai important punct vamal feroviar la hotar cu
România.
Raionul Ungheni are în componenţa sa 74 de localităţi, dintre care 2 oraşe cu o localitate în
componenţa lor şi 31 de sate cu 71 de localităţi.
2.2 Euroregiuni.
Raioanele din RD Centru participă activ la dezvoltarea relațiilor și proiectelor transfrontaliere
inclusiv în cadrul Euroregiunilor. Astfel, în RDC sunt prezente doua entități majore – Euroregiunea
”Siret – Prut - Nistru” (Romania – Republica Moldova) și Euroregiunea ”Nistru” (Ucraina –
Republica Moldova).
Euroregiunea Siret – Prut - Nistru, care a fost constituită în anul 2005, ca persoană juridică română,
cu sediul în municipiul Iași acoperă toate unitățile teritorial administrative din RDC Centru.
Misiunea acestei structuri de cooperare transfrontalieră este definită ca ”Extinderea și îmbunătățirea
relațiilor între comunitățile locale și autorități, în domeniul economic, cultural, științific și civic, cu
scopul de a asigura dezvoltarea sustenabilă și echilibrată teritorial a Euroregiunii; respectarea,
protejarea și garantarea drepturilor și intereselor unităților administrativ-teritoriale membre ale
Euroregiunii Siret – Prut - Nistru”.
Activitățile și proiectele Asociației ESPN acoperă domenii variate de interes, de la economie,
infrastructură, protecția mediului, turism, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor
umane și servicii sociale și până la educație, societate informațională și cultură, în concordanță cu
strategiile de dezvoltare ale administrațiilor locale.
Figura 2.2.1 Euroregiunea Siret – Prut - Nistru
Sursa http://www.euroregiune.org/

19
Pe parcursul anilor 2012 - 2014, în cadrul Euroregiunii au fost organizate mai multe evenimente și
proiecte îndreptate spre dezvoltarea socio-economică durabilă a membrelor asociației10
.
Pe de altă parte, Euroregiunea ”Nistru”, care a fost constituită în anul 2012, ca persoană juridică
ucraineană cu sediul la Vinnitsa, acoperă trei raioane din RD centru, și anume Dubăsari, Rezina,
Șoldănești. Statutul11
organizației prevede realizarea următoarelor sarcini:
 Consolidarea legăturilor economice, comerciale, științifice, culturale, turistice, sportive;;
 Realizarea proiectelor comune în domeniul ecologic și ameliorării stării mediului ambiant în
bazinul rîului Nistru;
 Realizarea proiectelor investiționale transfrontaliere;
 Realizarea proiectelor regionale;
 Consolidarea contactelor internaționale cu organizații similare, comunitatea donatorilor și a
partenerilor de dezvoltare
Figura 2.2.2 Euroregiunea Nistru
Sursa http://www.dniester.org/
În prezent, în cadrul Euroregiunii ”Nistru” este implementat proiectul12
„Dezvoltarea potenţialului
economic al Euroregiunii „Nistru”, în cadrul căruia, se preconizează următoarele activităţi:
10
http://www.euroregiune.org/#
11 http://dniester.eu/447

20
 Conferinţa internaţională „Dezvoltarea potenţialului economic din Euroregiunea „Nistru”;
 Schimb de experienţă/vizită de studiu în Polonia cu scopul studierii experienţei poloneze
referitor la susţinerea mediului economic de către stat, evoluţia businessului mic şi
mijlociu în Polonia. (decembrie, 2014);
Trebuie de subliniat că pe baza bunelor relații stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea
Siret – Prut - Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista
membrilor regiunea Vinnița (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii
Moldova (inclusiv 3 din RDC). Semnarea documentului în cauza a permis consolidarea bazei
juridico-normative de colaborare transfrontalieră și crearea unui cadru de cooperare strategică
trilaterală Republica Moldova – România – Ucraina, ceea ce oferă mai multe oportunități de
dezvoltare.
În plus, sunt promovate, inclusiv prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Centru, mai
multe proiecte de cooperare cu alte asociații și organizații similare, care nu sunt reprezentate de
unitățile administrativ – teritoriale din RD Centru. Astfel, în colaborare cu Euroregiunea Bug au fost
realizate următoarele:
 Program Wizyty Studyjne w Polsce 2013-2014 (Vizite de studiu în Polonia) – care
presupune studierea experienței Poloniei și transferul de bune practici în promovarea
dezvoltării mediului de afaceri din RDC;
 Programul „Regiunea în Tranziţie” – RITA, Polonia care presupune dezvoltarea
sistemului de prestare a serviciilor şi utilităţilor publice din Republica Moldova prin
schimbul de experienţă polonez în furnizarea de soluții eficiente pentru serviciile sociale
fundamentale și a utilităților publice.
Așadar, se poate concluziona, că RD Centru dispune de suficiente instrumente de promovare a
intereselor și implementare a proiectelor de dezvoltare la nivel transfrontalier și regional, atît
cu România, cît și cu Ucraina, devenind astfel un nod de legătura între cele două state vecine cu
Republica Moldova (respectiv UE și spațiul Estic). Totodată, dat fiind faptul că ambele asociații nu
sunt persoane juridice autohtone, se impune o necesitate de adoptare a unei abordări pro-active și
intensificarea eforturilor în vederea valorificării corespunzătoare a resurselor și
oportunităților oferite de Euroregiuni.
12
http://dniester.eu/news/1224

21
POPULAŢIE ŞI DEMOGRAFIE
3.1 Numărul populaţiei.
Populaţia Regiunii de Dezvoltare Centru constituie 1 060 40913
, fiind cea mai populată din cele 5
regiuni de dezvoltare. Procentual, populaţia regiunii reprezintă 29,81% din populaţia R. Moldova,
urmată de mun. Chişinău (28.08%), RD Nord (22.5%), RD Sud (15.75%) şi UTA Găgăuzia (3.87%)
(Diagrama 3.1.1). Urmărind evoluţia numărului populaţiei RD Centru pe parcursul ultimilor 5 ani,
observăm că în perioada anilor 2010-2014 s-a accentuat tendinţă de descreştere a nr. populaţiei,
aceasta înregistrînd o scădere cu 4 343 persoane de la 1 064 752 în anul 2010 la 1 060 409 în anul
2014.
Figura 3.1.1 Populaţia Republicii
Moldova pe regiuni de dezvoltare (%)
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (Statistica Teritorială, Banca de date)
Tendinţa de descreştere este evidentă pe o mare parte a teritoriului R. Moldova, inclusiv în regiunile
vecine de dezvoltare – RD Nord şi RD Sud. Aici putem menţiona că descreşterea populaţiei în
această perioadă a fost influenţată de reducerea natalităţii şi de soldul negativ al migraţiei externe.
Unica regiune unde s-a înregistrat creşterea numărului populaţiei (+18 244 locuitori) este mun.
Chişinău, care cunoaşte o evoluţie de la 786 232 persoane în anul 2010 la 804 476 în anul 2014.
Situaţia intraregională a mobilităţii numărului populaţiei capătă aspect descrescător pentru raioanele
Călăraşi (-582 locuitori), Hînceşti (-1 573 locuitori), Nisporeni (-990), Orhei (-490 locuitori), Rezina
(-1718 locuitori), Şoldăneşti (-1173 locuitori) şi Teleneşti (-1537 locuitori). O creştere a nr.
populaţiei s-a înregistrat în raioanele Anenii Noi (+341 locuitori), Criuleni (+708 locuitori), Ialoveni
(+2080 locuitori), Străşeni (+617). În raionul Ungheni şi Dubăsari numărul populaţiei în perioada
vizată s-a păstrat relativ stabil. Din categoria raioanelor mari (cu populaţie de peste 100 mii de
locuitori) fac parte 4 raioane din regiune – Hînceşti, Ialoveni, Orhei şi Ungheni (Figura 3.1.2).
13
BNS la 1 ianuarie 2014
30%
16%
22%
28%
4%
RD Centru
RD Sud
RD Nord
mun. Chişinău
UTA
Găgăuzia

22
Figura 3.1.2 Populaţia RD Centru
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (Statistica Teritorială, Banca de date)
3.2 Structura de gen a populaţiei.
Evoluţia fenomenelor demografice în RD Centru îşi găsesc reflectare în distribuţia populaţiei pe
sexe şi vîrste.
Structura de gen a populaţiei RD Centru la nivelul anului 2014, indică o populaţie feminină în
procent de 51% din totalul regional, similar cu procentul naţional, în concordanţă şi cu ponderea
uşor mai crescută a femeilor şi în totalul populaţiei RD Nord şi RD Sud. Raionul cu cel mai ridicat
procent al populaţiei de gen feminin este Ungheni – 52,03%, raionul cu cel mai mic procent este
Teleneşti - cu 50,25 %. În toate raioanele populaţia de gen feminin depăşeşte numeric populaţia de
gen masculin.
Din Figura 3.1.3 vedem că raioanele Rezina (cu 25 281 bărbaţi şi 25 931 femei), Dubăsari (cu 17
215 bărbaţi şi 17 981 femei), Nisporeni (cu 32 568 bărbaţi şi 33 526 femei) sînt aproape de a fi în
egalitate de gen.
83429
78482
73700
35196
121218
100676
66094
125376
51212
92098
42440
73102
117386
83144
78821 73115
35188
122044
99108
66762
125866
52597
91346
43292
74177
117388
2014 2011

23
Figura 3.2.1. Structura de gen a populaţiei RD Centru
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
3.3 Vîrsta medie a populaţiei.
În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrînire demografică, în primul
rînd, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vîrsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea
numărului populaţiei vîrstnice (de 60 de ani şi peste). Totodată RD Centru este mai puţin afectată de
acest proces, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare. Vîrsta medie a populaţiei R. Moldova la
1 ianuarie 2014 este de 37,9 ani în mediul urban şi 36,8 ani în mediul rural. În RD Centru se
înregistrează în aceiași perioadă 37,5 ani în mediul urban şi respectiv 35,7 ani în mediul rural, fiind
sub media pe ţară. Totodată în RD Nord şi RD Sud se înregistrează creşterea acestui indicator peste
media pe ţară, fiind de 38,9 ani în mediul urban şi 39,1 ani în mediul rural pentru RD Nord şi 37,8
ani în mediul urban şi 35,9 ani în mediul rural pentru RD Sud.
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
40727
38687 36021
17215
59786
49517
32568
60205
25281
45012
20728
36372
56315
42702
39795
37679
17981
61432
51159
33526
65171
25931
47086
21712
36730
61071
Bărbaţi Femei

24
Figura 3.3.1 Vîrsta medie a populaţiei
În perioada 2010-2014 în RD Centru a crescut cu 0,8 ani vîrsta medie a populaţiei (de la 35,2 ani în
2010 la 36 ani în 2014). În aspect interregional, cel mai înalt grad de îmbătrînire a populaţiei îl au
raioanele Rezina şi Şoldăneşti, unde vîrsta medie a populaţiei este de 37,1 ani, fiind inclusiv şi peste
media naţională. Cel mai scăzut grad de îmbătrînire a populaţiei este în raionul Ialoveni, unde vîrsta
medie a populaţiei este 34, 7 ani. (Figura 3.3.1)
3.4 Structura populaţiei pe medii de rezidenţă.
Numărul populaţiei rurale pentru RD Centru, conform datelor de la 1 ianuarie 2014 constituie 855
194. În aspect intraregional se observă o structură stabilă a populaţiei pe medii de rezidenţă. Nivelul
cel mai scăzut al populaţiei rurale se înregistrează în raionul Ungheni, unde avem 65,16% de
populaţie concentrată în mediul rural, gradul de urbanizare fiind mai înalt decît procentrul total pe
regiune. Cel mai mic grad de urbanizare se înregistrează în raionul Anenii-Noi, cu 89,62% din
populaţie concentrată în mediul rural.
33.5
34
34.5
35
35.5
36
36.5
37
37.5
36.8 36.9
35.3
36.9
35.7
34.7
35.6
36.5
37.1
35.8
37.1
35.7 35.8

25
3.5 Densitatea populaţiei.
Regiunea de dezvoltare Centru este mai slab populată, decît media generală pe ţară (117,2 loc/km²),
fiind înregistrat un număr de 99,7 loc/km², conform datelor BNS la 1 ianuarie 2014. Cea mai mare
densitate a populaţiei în aspect regional este înregistrată în mun. Chişinău - 1390,3 loc/km², cea mai
mică în RD Sud – 73,0 loc/km².
Figura 3.5 .1 Densitatea populaţiei RD Centru
În aspect evolutiv, pentru perioada 2008-2014 observăm o descreştere stabilă a densităţii populaţiei
pentru RD Centru. Aşadar, în anul 2008 densitatea populaţiei pe regiune era 100,1 loc/km², în anul
2014 - 99,7 loc/km². O densitate mare a populaţiei RD Centru de peste 100 loc/km² se înregistrează
în raionul Ialoveni – 127,3 loc/km² şi raionul Străşeni – 125,6 loc/km², raionul Dubăsari – 113,7
loc/km², raionul Ungheni – 108,3 loc/km², Criuleni – 106,6 loc/km², Nisporeni – 105,8 loc/km²,
Călăraşi – 104,6 loc/km², Orhei – 102,4 loc/km². Cea mai mică densitate a populaţiei se
înregistrează în raioanele Şoldăneşti – 71,9 loc/km² şi Hînceşti – 82,6 loc/km², Rezina – 84,1
loc/km², Teleneşti – 87,1 loc/km², Anenii-Noi – 93,7 loc/km².
Anenii-Noi
Criuleni
Hînceşti
Nisporeni
Rezina
Şoldăneşti
Ungheni
93.7
104.6
106.6
113.7
82.6 127.3
105.8
102.4
84.1
125.6
71.9
87.1
108.3
nr. locuitori la 1 km²

26
3.6 Indicii sarcinii demografice.
Indicii sarcinii demografice şi îmbătrînirii populaţiei în perioada 2010-2014 pe profil teritorial
confirmă tendinţele de îmbătrînire a populaţiei la nivel naţional, ceea ce în viitor va avea implicaţii
economice (reducerea numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă, limitarea şi îmbătrânirea
resurselor umane disponibile), sociale (micşorarea contingentului de copii pentru instituţiile de
învăţământ, necesitatea adaptării sistemului de sănătate şi de pensionare sub influenţa procesului de
îmbătrânire) şi demografice (reducerea ratei natalităţii, creşterea ratei mortalităţii).
Figura 3.6.1 Indicii sarcinii demografice în profil interregional
Indicii sarcinii demografice în RD Centru este în creştere, astfel dacă în anul 2010 numărul
persoanelor în vîrstă inaptă de muncă, la 100 persoane în vîrstă, luat la media pe regiune, era de 45
de persoane, atunci în anul 2014, acesta a crescut pînă la 47 de persoane, ceea ce prezintă o creştere
semnificativă pentru o aşa perioadă scurtă de timp. Media pe ţară a acestui indicator la 1 ianuarie
2014 indică 46,5, aşa încît media pe regiune se află peste media pe ţară. Pentru a analiza aceste
implicaţii în RD Centru şi impactul lor asupra dezvoltării ulterioare a regiunii, vom prezenta indicele
sarcinii demografice şi în aspect intraregional, pe fiecare raion separat.
Din Diagrama 3.6.2 vedem că cel mai înalt indice al sarcinii demografice este înregistrat în raionul
Şoldăneşti, unde avem 53 de persoane inapte de muncă la 100 de persoane, ceea ce demonstrează o
medie mult mai mare decît media pe regiune.
Raioanele Călăraşi, Hînceşti, Nisporeni, Rezina, Teleneşti şi Ungheni prezintă o tendinţă de
îmbatrînire a populaţiei. În raionul Ialoveni indicele îmbătrînirii populaţiei este sub media pe ţară,
ceea ce demonstrează o concentraţie mai mare în raion a resurselor apte de muncă.
0
10
20
30
40
50
60
47
53.2 46.6 38
47.7
RD Centru
RD Nord
RD Sud
mun. Chişinău
UTA Găgăuzia

27
Figura 3.6.2 Indicile sarcinii demografice în profil intraregional
Indicele sarcinii demografice pe categorii de vîrstă ne indică o tendinţă de egalare a ponderii
persoanelor cu vîrsta de 0-14 ani cu ponderea persoanelor cu vîrsta de 60 ani şi peste (Diagrama
3.6.3).
Figura 3.6.6 Tendinţele evoluţiei sarcinii demografice
45.2
48.1
46 45.7 46.8
44.1
47.5 46.3 48.1 47.1
53.4
47.9 48.4
26.7
26.3 26 25.9
25.9
18.4 18.9 19.6 20.3
21.1
15
17
19
21
23
25
27
29
2010 2011 2012 2013 2014
0-14 ani 60 ani şi peste

28
Acest indice ne demonstrează vădit tendinţa de îmbătrînire a populaţei. Aşa dacă în anul 2010
numărul copiilor cu vîrsta de 0-14 ani constituia 26,7% din numărul total al populaţiei din RD
Centru, iar numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi peste - 18.4%, atunci în anul 2014 numărul
copiilor cu vîrsta de 0-14 ani constituia 25,9%, iar numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi
peste - 21,1% din numărul total al populaţiei din RD Centru.
Figura 3.6.4 Numărul de copii în gospodărie, 2013, RD Centru
Figura 3.6.4. Evoluţia numărului de copii în gospodărie
În perioada 2009-2013 este evidentă o creştere a ponderii numărului de familii fără copii. Aşa dacă
în anul 2009 familiile fără copii constituiau 55,6% din numărul total de familii din RD Centru,
20.6 20.8 18.9 19.9
17
17.7 15.1 14.2 13.6 11.6
6.1 6.4 4.4 5.4
3.9
55.6 57.8
62.6 61.1
67.6
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2009 2010 2011 2012 2013
1 copil 2 copii 3 şi mai multi copii fără copii
17%
12%
4%67%
1 copil 2 copii
3 şi mai multi copii fără copii

29
atunci la 1 ianuarie 2013 ponderea acestora a crescut pînă la 67,6%. Totodată a scăzut ponderea
familiilor cu copii, de la 44,6% în anul 2009 la 32,4% în anul 2013. În perioada 2009-2013 numărul
de familii cu 1 copil a scăzut cu 3,6 p.p., numărul familiilor cu 2 copii a scăzut cu 6,1 p.p., iar
numărul familiilor cu 3 şi mai mulţi copii a scăzut de la 6,1% la 3,9%. Aceste tendinţe nefavorabile
pentru evoluţia populaţiei din RD Centru au parvenit drept consecinţă a evoluţiei negative a
natalităţii, a creşterii numărului de boli cronice şi a plecării în masă a populaţiei peste hotarele R.
Moldova.
3.7 Rata fertilităţii.
Comportamentul reproductiv atît la nivelul ţării, cît şi la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru
suferă transformări importante, fertilitatea scade într-un ritm accelerat, situîndu-se sistematic sub
nivelul de înlocuire a generaţiilor (2,1 copii), calendarul naşterilor suferă o deplasare spre vîrstele
mature (în jur de 30 ani). Toate aceste schimbări favorizează familia restrînsă în detrimentul familiei
numeroase.
Tabelul 3.7.1 Rata fertilităţii
RDC/RDS/RDN
/UTA
Găgăuzia/mun.
Chişinău
2009 2010 2011 2012 2013
Total ţară 1,33 1,31 1,27 1,28 1,24
Mun. Chişinău 0,95 0,94 0,91 0,91 0,87
RD Nord 1,45 1,41 1,35 1,36 1,34
RD Centru 1,49 1,47 1,41 1,42 1,40
RD Sud 1,38 1,37 1,28 1,30 1,31
UTA Găgăuzia 1,63 1,47 1,49 1,47 1,39
Evoluţia viitoare a numărului de copii în familie rămîne necunoscută, dar redresarea situaţiei
reprezintă singura opţiune capabilă să ducă la ameliorarea situaţiei demografice a ţării şi, eventual,
la stoparea declinului demografic în viitor.
Rata populaţiei active în RD Centru constituie 38,9 %, fiind mai mică ca media pe ţară, care numără
41,4 %. În perioada anilor 2009 - 2013 rata populaţiei active în RD Centru cunoaşte o uşoară
descreştere de la 41,0 % în anul 2009, 40,0 în anul 2010, 39,8 în anul 2011, 37,5 în anul 2012. În
perioada anilor 2012-2013 numărul populaţiei active a crescut cu 1,4 puncte procentuale de la
37,5% la 38,9%.

30
Figura 3.7.1 Evoluţia sporului natural în perioada 2009-2013 în aspect regional
În ultimii ani se constată o ameliorare a sporului natural în RD Centru, deşi în unele raioane
(Călăraşi, Hînceşti, Rezina, Şoldăneşti) se menţine în continuare la valori negative. Cel mai mic spor
natural se înregistrează în raionul Şoldăneşti, care se menţine negativ pe parcursul ultimilor 5 ani (-
2.9% în anul 2009, -3.4% în anul 2013), cunoscînd o ameliorare temporară în anul 2011, cînd acesta
a crescut de la -4.2‰ în anul 2010 la -3.4% în anul 2011.
Figura 3.7.2 Structura demografică a populaţiei pe raioanele RD Centru
-1
1
3
5
7
9
11
13
15
10.8
11.5
12.8
11.2 10.9
12.8
11.2
12
10.9
12.4
11.5 11.4
12.9
10.4
12.2 10.7 10.6 11.3 9.1 10.5 11.5
12
10.2
14.9
10.9
10.7
0.4
-0.8
2.1
0
-0.3
3.7
0.7 0.4
-1.1
2.1
-3.4
0.5
2.2
natalitate mortalitate spor natural
-0.1
-1
0.7 0.3 0.8
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
2009 2010 2011 2012 2013
RD Centru RD Nord RD Sud mun Chişinău UTA Găgăuzia

31
Componenta principală a evoluţiei structurii demografice a populaţiei este mişcarea naturală
(natalitatea, mortalitatea, sporul natural), iar din aceste fenomene natalitatea ocupă locul decisiv.
Regiunea de Dezvoltare Centru se încadrează, cu unele excepţii, în limitele medii europene ale ratei
natalităţii (11.8%) şi ratei mortalităţii (11.0%) şi nu face excepţie de la evoluţia fenomenelor
demografice înregistrate pe plan european. Totodată rata natalităţii în RD Centru este în scădere,
fiind în anul 2009 de 12.4%, iar în anul 2013 – 11.8%. În acelaş timp aceasta se află peste rata
natalităţii la nivel naţional, care s-a diminuat de la 11.4% în anul 2009 pînă la 10.6% în 2013.
Situaţia similară, doar cu mici abateri se înregistrează şi în celelalte regiuni de dezvoltare ale R.
Moldova.
Indicele mortalităţii depăşeşte indicele natalităţii în raioanele Călăraşi, Hînceşti, Rezina şi
Şoldăneşti, înregistrînd un spor natural negativ.
Evoluţia structurii demografice a populaţiei RD Centru din ultimul deceniu s-a răsfrînt direct şi
asupra contingentului de elevi. Astfel ca doar în anii 2010-2013 contingentul de elevi din RD Centru
s-a redus cu 10 068 persoane, de la 122 971 înregistrați în anul de învăţămînt 2010/2011 la 112 903,
înregistraţi în anul de învăţămînt 2012/2013.
Evoluţia demografică a RD Centru se caracterizează, similar situaţiei la nivelul întregii ţări, printr-
un fenomen de „declin demografic”, cu numărul populaţiei în scădere continuă, evoluţie
nefavorabilă a natalităţii şi mortalităţii, spor natural şi migraţional negativ, dezechilibru în
structura pe vîrste şi intensificarea procesului de îmbătrînire demografică. Aici putem
menţiona că descreşterea populaţiei în această perioadă a fost influenţată de reducerea natalităţii şi
de soldul negativ al migraţiei externe.
Pe teritoriul regiunii au loc modificări evidente în structura de vîrstă a populaţiei, ceea ce implică
schimbarea structurii generale a necesităţilor sociale: va fi nevoie de un număr mai mare de
cantine sociale, aziluri pentru bătrîni, facilităţi pentru persoanele vîrsnice.
Structura pe grupe de vîrstă și sexe în RDC are consecințe nu numai asupra ritmului de întinerire
a generaţiilor dar şi asupra necesităţilor de consum, a infrastructurii educaţionale sau de asistenţă
socială, asupra capacităţii regiunii de a oferi locuri de muncă populaţiei active.
Diminuarea ponderii populatiei tinere în RDC înseamnă că în viitorul apropiat, regiunea va duce
lipsă de forţă de muncă, în special de tineret.
Reducerea numărului de familii cu copii (de la 44,4% în anul 2009 la 32,4% în anul 2013) şi a
ponderii copiilor în structura populaţiei are drept consecinţă scăderea numărului de locuri
necesare în şcoli şi instituţii preşcolare, respectiv a numărului de profesori şi educatori.
Procesul de îmbătrînire demografică a potenţialului forţei de muncă influenţează nivelul
productivităţii muncii.

32
II. RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ
Indicator absolut Valoarea
Populaţia regiunii la 1.01.2014 1 060 409 persoane
Resurse de muncă la 1.01.2014 328 800 persoane
Populaţia activă 328 800 persoane
Populaţia ocupată 312 700 persoane
Salariaţi 124 216 persoane
Şomeri înregistraţi 16 100 persoane
Indicator relativ %
Rata de activitate a resurselor de muncă 38,9
Rata de ocupare a resurselor de muncă 37,0
Rata de activitate a populaţiei de 15-64 ani 39,6
Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani 41,4
Rata şomajului înregistrat 4,9
Rata şomajului BIM a populaţiei de 15-64 ani 6.0
4.1 Populaţia activă.
Populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Regiunii de Dezvoltare Centru
constituie circa 328,8 mii persoane, fiind în creştere cu 11 mii persoane faţă de anul 2012. Această
creştere se datorează creşterii cu 9,1 mii a numărului persoanelor ocupate. Ponderea bărbaţilor în
cadrul persoanelor active o depăşeşte puţin pe cea a femeilor (167,7 faţă de 161,1).
Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în
populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) constituie 38,9%, atingînd valori mai înalte în rîndul
populaţiei masculine – 38,5%, în comparaţie cu rata pentru femei – 36,6%. Cea mai înaltă rată de
activitate (59,5%) se înregistrează în categoria de vîrstă 45-54 ani.
4.2 Populaţia ocupată.
Populaţia ocupată constituie circa 312,7 mii persoane. Repartiţia pe sexe relevă că numărul
bărbaţilor este mai mare decît cel a femeilor (157,4, respectiv 155,3).
Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei din RD Centru prezintă o oscilare mică, practic neesenţială
variind între 38,5% în anul 2009 şi 37,0% pentru anul 2013. În comparaţie cu celelalte regiuni de
dezvoltare, vom menţiona că este unica regiune cu o pondere relativ stabilă a populaţiei ocupate. În
aspect comparativ, vom menţiona că ponderea populaţiei ocupate în RD Sud este în descreştere cu
4,9 p.p., variind de la 36,7% în anul 2009 la 31,8 % în anul 2013. Tendinţa de stabilitate a ratei
populaţiei ocupate nu este una ideală, dar oscilaţia mică ne oferă posibilitatea de a stabili variante
optimiste în evoluţia generală a RD Centru.

33
Figura 4.2.1. Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei pe regiuni de dezvoltare
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani
şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă) din RD Centru este de 37,0 %. La
bărbaţi ea este mai înaltă (38,5%) în comparaţie cu femeile - 35,6%. Cea mai înaltă rată de ocupare
(58,0%) se înregistrează la persoanele de 45-54 ani.
Figura 4.2.2 Populaţia ocupată în RD Centru după grupe de vîrsă şi ponderea ei în totalul
populaţiei ocupate din RDC
38.5
37.3 37.6
35.8
37
30
35
40
45
50
55
2009 2010 2011 2012 2013
RD Centru RD Nord RD Sud mun. Chişinău
9%
21.4%
24.24%
28.4%
15.1%
RD Centru RD Sud
RD Nord mun. Chişinău
UTA Găgăuzia

34
Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vîrstă arată că ponderea persoanelor tinere (15-24
ani) a constituit 9% din total, a persoanelor adulte (25-54 ani) - 74%, şi a persoanelor în vîrstă de 55
ani şi peste – 16,5%.
După nivelul de instruire în RD Centru s-a conturat următorul tablou: persoanelor cu studii medii
generale şi profesionale le-a revenit 31,81%, persoanelor cu studii superioare 14,65%. Persoanele cu
studii liceale şi persoanele cu studii gimnaziale au înregistrat ponderi diferite (19,8%, respectiv
25,04%). În rîndul persoanelor ocupate cu studii superioare trei din patru lucrează în localităţile
urbane; femeile reprezintă mai mult de jumătate (55,4%).
Figura 4.2.3. Populaţia ocupată după nivelul de instruire
La nivel regional ponderea cea mai însemnată o deţin absolvenţii de învăţământ secundar
profesional (27.99%), fiind urmate de persoanele care au absolvit ciclul gimnazial (25,04%), şi cel
liceal (19,8%). La nivelul ţării ordinea aceeași, ponderile fiind însă diferite.
În aspect evolutiv, observăm că în perioada 2009-2013 a crescut ponderea persoanelor ocupate cu
studii superioare de la 12,83% la 14,65% (cu 1.8 p.p). Ponderea forţei de muncă cu studii superioare
a crescut semnificativ în ultimii ani, acest trend fiind de aşteptat să continue în perioada următoare.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2009 2010 2011 2012 2013
12.83 13.13 14.33 14.69 14.65
13.02 12.84 14.01 13.81 13.82
27.81 27.08 27.32 26.82 27.99
23.57 24.51 22.22 21.41 19.8
21.7 21.53 21.61 22.93 25.04
1.1 0.9 0.54 0.4 0.5
Primar sau fără şcoală
Gimnazial
Liceal
Secundar profesional
Mediu de specialitate
Superior

35
O tendinţă de scădere s-a înregistrat în rîndul persoanelor ocupate cu studii liceale de la 23,57% în
anul 2009 la 19,8% în anul 2013. În acelaş timp a crescut numărul persoanelor ocupate cu studii
gimnaziale de la 21,7% în 2009 la 25,04 % în anul 2013, ceea ce demonstrează tendinţa
angajatorilor de a angaja persoane fără studii, muncitori necalificaţi. Aceasta va replica în RD
Centru tendinţa tinerilor de a nu-şi continua studiile şi de a căuta un loc de muncă direct după
terminarea claselor gimnaziale, fără a-şi continua studiile şi de a obţine o profesie calificată.
4.3 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice.
Distribuţia populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale relevă faptul că în anul 2013 în
Regiunea de Dezvoltare Centru o pondere mare din populaţia ocupată se regăseşte în învăţămînt 25,
24 %, plasîndu-ne peste media naţională, în timp ce agricultura ocupă doar 10,57 % din totalul
activităţilor economice, păstrîndu-se practic aceeaşi pondere ca cea din anii precedenţi. Din
persoanele ocupate în agricultură, jumătate lucrează în gospodăriile auxiliare proprii, ceea ce
reprezintă fiecare a şaptea persoană din totalul persoanelor ocupate.
Figura 4.3.1 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice în RD Centru
După învăţămînt urmează industria, care ocupă 16,40 % din totalul activităţilor economice. Cea mai
mică pondere în activităţile economice ale RD Centru o au activitatea financiară cu 1,42 % şi cea
din hoteluri şi restaurante – cu 1,08 %. Totodată, este în creştere numărul populaţiei antrenat în
construcţii, hoteluri şi restaurante, transporturi şi comunicaţii.
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000
Agricultură, vînat, silvicultură, pisciculturp
Industrie
Construcţii
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii
Hoteluri şi restauranturi
Transporturi şi comunicaţii
Activităţi financiare
Tranzacţii imobiliare
Administrare publică
Învăţămînt
Sănătate şi asistenţă socială
Alte activităţi de servicii
13365
20728
3911
13153
1360
7580
1600
3924
9798
31006
13446
4345

36
În perioada analizată, evoluţia numărului mediu a salariaţilor la nivelul RD Centru s-a înscris în
tendinţa înregistrată la nivel naţional. Astfel, în perioada 2003 - 2013 a avut loc o descreştere
continuă a numărului mediu al salariaţilor, pînă la 124 216 persoane.
Tabelul 4.3.1 Numărul mediu al salariaţilor pe regiuni de dezvoltare
În ceea ce priveşte repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe cele 13 raioane se poate observa
faptul că, în anul 2013, majoritatea salariaţilor erau concentrați în raioanele Orhei (16 006 persoane)
şi Ungheni (15 982 persoane), reprezentînd 12,89% şi respectiv 12,87% din numărul mediu al
salariaţilor de la nivelul regiunii de dezvoltare Centru. La polul opus s-au situat raioanele Dubăsari
(4 028 persoane) şi Şoldăneşti (4 688 persoane).
Figura 4.3.2 Numărul mediu al salariaţilor în raioanele din RD Centru
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
12184
7935 7909
4028
12833
11369
6206
16006
7070
10711
4688
7294
15982
2012 2013
Total pe republică 736 780 726 348
Mun. Chisinau 347 734 344 776
RD Nord 157 492 153 886
RD Centru 126 449 124 216
RD Sud 73 171 71 229
U.T.A. Gagauzia 27 756 27 893

37
Efectivul salariaţilor pe sexe. În ceea ce priveşte repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe sexe,
în anul 2013, în RD Centru, 54 563 salariaţi erau de sex masculin, în timp ce numărul mediu al
salariaţilor de sex feminin a fost mai mare - 69 653 persoane. Ponderea salariaţilor de gen feminin se
păstrează şi în cadrul repartizării acestora pe raioanele RD Centru.
Nivelul de trai este un indicator compus care presupune analizarea unui cumul de indicatori.
În profil teritorial atît evoluţiile puterii de cumpărare a salariilor, cît şi a pensiilor de asigurări
sociale de stat au fost similare din punct de vedere al dinamicii. Chiar şi pe fundalul declinului
principalilor indicatori economici din 2013, se observă o creştere atît a nivelului salariului mediu
lunar, cît şi a veniturilor disponibile ale populaţiei.
4.4 Cîştigul salarial nominal mediu brut.
Cîştigul salarial nominal mediu brut pe ţară în anul 2013 constituie 3 386,2 lei, cel mai înalt nivel
fiind constatat în municipiul Chişinău, atingînd cel mai înalt nivel înregistrat în anul 2013 – 4 026
lei, urmat de RD Nord cu media de 2905 lei.
Cîştigul salarial nominal mediu brut în RD Centru de la 1 530 lei în anul 2007, la 2 299 lei în anul
2010, urmînd tendinţa de creştere înregistrată la nivel naţional pînă la 2 769 lei în anul 2013.
Figura 4.4.1. Cîştigul salarial nominal brut pe regiuni de dezvoltare (a. 2013)
De asemenea, tendinţa de creştere continuă s-a înregistrat în perioada analizată şi la nivelul celor 13
raioane componente ale regiunii. Totodată acest indicator se află sub media pe ţară, ceea ce relevă
încă un cîştig salarial nominal brut scăzut în regiune.
Figura 4.4.2. Cîştigul salarial nominal brut pe raioane în RD Centru
0
1000
2000
3000
4000
5000
Mun. Chisinau Nord Centru Sud U.T.A. Gagauzia
4026
2905.3
2769.7
2576.1
2603.8

38
Astfel, se poate observa în diagrama 4.4.2, faptul că doar în raionul Rezina media cîştigului salarial
se apropie de media naţională, indicînd valoarea de 3 283 lei la polul opus fiind raionul Teleneşti cu
un cîştig salarial nominal brut de 2 473 lei.
4.5 Şomajul
În Republica Moldova numărul şomerilor înregistraţi pe parcursul anului 2013 a constituit 63,1 mii
persoane, ceea ce reprezintă un trend descendent pentru perioada 2010-2013. Numărul şomerilor
înregistraţi la sfîrşitul anului a avut o evoluţie asemănătoare ratei şomajului. În anul 2013 acesta
este de 16,1 mii, fiind în descreştere cu 4,7 mii faţă de anul 2009.
Figura 4.5.1 Şomajul total pe regiuni de dezvoltare
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
2792
2967 2642
2635
2679
2667 2586 2805 3283
2753 2638 2473 2897
0
2
4
6
8
mun.
Chişinău RD Nord
RD Centru
RD Sud
6.3
3.9 4.9 5.6

39
Figura 4.5.2 Rata şomajului pe regiuni de dezvoltare
Şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii - 10,3 mii faţă de 5,8 mii femei. Din aceştia
10,1% sînt tineri (15-34 ani). Similar, rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în
perioada 2009-2013, cea mai înaltă rată înregistrându-se în anul 2010 (6,8%) – la nivel naţional fiind
de 7,4%, iar cea mai scăzută în 2012 (4,5%) – la nivel naţional fiind de 5,6%.
Figura 4.5.3 Rata şomajului pe sexe în aspect regional
La sfîrşitul anului 2009 rata şomajului în Regiunea de Dezvoltare Centru era de 6,1% (6,4% la nivel
naţional). În anul 2013 rata şomajului în RD Centru este de 4,9 %.
0
2
4
6
8
Total pe republica mun. Chişinău RD Nord RD Centru RD Sud
6
7.3
4
6.2
6.9
4.1
5.1
3.7 3.6
5.6
Bărbaţi Femei
0
2
4
6
8
mun.
Chişinău RD Nord
RD Centru
RD Sud
6.3
3.9 4.9 5.6

40
Numărul şomerilor pe categorii de vîrstă are tendinţa de descreştere pentru grupele de vîrstă 15-24
ani (de la 7,5 mii în anul 2009 la 5,5 mii în 2013), 25-34 ani (de la 5,6 mii în anul 2009 la 4,6 în
2013), 35-44 ani (de la 3,6 mii în anul 2009 la 2,7 în anul 2013), 45-54 ani (de la 3,1 mii în anul
2009 la 2,4 mii în anul 2013), iar pentru persoanele din grupul de vîrstă 55-64 ani se observă un
număr stabil al şomerilor.
Figura 4.5.4 Rata de activitate, rata de ocupare şi rata şomajului în
RD Centru pe categorii de vîrstă
În RD Centru rata şomajului reprezintă 6,2% în rîndul bărbaţilor şi doar 3,6% în rîndul femeilor.
Cea mai mare rată de activotate în anul 2013 s-a înregistrat în rîndul persoanelor cu vîrsta cuprinsă
între 45-54 ani (59,5%), totodată rata şomajului pentru această categorie de vîrstă prezintă un indice
mic- 2,7%.
Rata cea mai mare a şomajului pe categorii de vîrstă este în rîndul populaţiei cu vîrsta cuprinsă între
15-24 ani (15,9), aceasta fiind mult peste media pe regiune. Aceasta denotă faptul că populaţia
tînără se încadrează mai greu în cîmpul muncii şi în regiune nu există pîrghii de a stimula angajatorii
să ia la muncă persoane tinere şi a le oferi posibilităţi de dezvoltare.
19.2
43.6
56
59.5
39.2
5.6
16.2
40.7
54.1
58
38.4
5.615.9
6.5 3.4 2.7 1.8
0
10
20
30
40
50
60
70
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani şi peste
Rata de activitate Rata de ocupare Rata şomajului

41
Figura 4.5.5 Rata şomajului în pe sexe în aspect regional
Rata şomajului pe sexe ne indică o pondere mai mare a şomajului pe ţară în rîndul bărbaţilor. Rata
şomajului la bărbaţi (6,2%) în RD Centru este cu 2,6 pp mai mare decît rata şomajului în rîndul
femeilor (3,6%). Observăm în RDC cea mai mare discrepanţă dintre rata şomajului pe sexe,
comparativ cu celelalte regiuni ale R. Moldova.
4.6 Dezvoltare umană
Statisticile oficiale indică că în ultimii ani, la nivel naţional, se observă o îmbunătăţire a nivelul de
trai al populaţiei Republicii Moldova. Totodată, trebuie menţionat că veniturile disponibile ale
locuitorilor din oraşe sînt mai mari decît ale locuitorilor de la sate, ceea ce indică o discrepanţă
dintre bunăstarea locuitorilor din mediul urban faţă de bunăstarea locuitorilor din mediul rural.
Structura veniturilor populaţiei în funcţie de sursa de venit arată că veniturile obţinute din salariu
continuă să reprezinte sursa principală de venit pentru cetăţeni. Ponderea veniturilor din salarii în
2013 a constituit 35,6 % din venitul total al populaţiei RD Centru fiind în creştere cu circa 2,8%
comparativ cu anul 2012, cînd acest indicator a constituit 32,8%. Creşterea ponderii veniturilor
salariale în totalul veniturilor a fost determinată de evoluţiile pozitive din economia naţională şi de
pe piaţa muncii. Totodată, se observă o discrepanţă enormă dintre ponderea veniturilor salariale în
totalul veniturilor de la oraşe şi a celor de la sate, fiind determinată în mare măsură de domeniile
activităţilor economice practicate în mediul urban şi cel rural
Ponderea veniturilor din activitatea individuală agricolă a marcat o reducere de la 14,7% pînă la
13,6%, aceasta fiind cauzată de seceta care a afectat activitatea agricolă pe întreg teritoriu al
republicii.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Total pe republica mun. Chişinău RD Nord RD Centru RD Sud
6
7.3
4
6.2
6.9
4.1
5.1
3.7 3.6
5.6
Bărbaţi Femei

42
Pe de altă parte ponderea veniturilor din prestaţiile sociale şi din activităţile non-agricole au marcat
o creştere, respectiv, de la 18,5% pînă la 20,0% şi de la 8,9% pînă la 9,4% (Tabelul 4.6.1).
Tabelul 4.6.1 Veniturile disponibile medii lunare pe persoane în RD Centru
Creşterea ponderii veniturilor din prestaţiile sociale a fost determinată de implicarea mai activă a
statului promovarea politicilor sociale şi combaterea sărăciei, care, realmente, a şi condus la
reducerea nivelului sărăciei a pensionarilor, a familiilor cu copii, precum şi a altor familii care
beneficiază de plăţi sociale din partea statului.
Figura 4.6.1 Ponderea veniturilor pe activităţile RD Centru
26%
10%
5%
0%
14%
12%
1%
1%
17%
14%
Activitatea salariata Activitatea individuala agricola Activitate non-agricolă
Venit din proprietate Prestaţii sociale Pensii
Îndemnizatii pentru copii Ajutor social Alte venituri
Remitente
2009 2010 2011 2012 2013
Venituri disponibile - total 990,1 1 086,5 1254,4 1317,2 1437,9
Activitatea salariata 346,6 373.9 458,5 432,7 512,2
Activitatea individuala agricola 141,8 174,1 188,1 194,2 195,6
Venit din proprietate 0,7 1,2 1,1 0,4 0,9
Prestatii sociale 166,8 203,3 232,3 263,9 287,1
Pensii 139,2 158,7 187,4 206,5 243,2
Îndemnizatii pentru copii 5,5 7,3 6,2 9,8 9,6
Compensaţii 7,5 8,1 8,6 5,8 0,1
Ajutor social 1,1 4,6 3,9 17,6 11,1
Alte venituri 244,5 251,0 262,5 302,0 332,8
Remitente 219,7 221,5 231,0 262,2 286,7

43
Şi creşterea ponderii pensiilor în totalul veniturilor populaţiei (14,1% în 2009 pînă la 16,8% în
2013), volumul cărora înregistrează tendinţe stabile de creştere, joacă un rol important în
combaterea sărăciei.
Creşterea veniturilor populaţiei a condus şi la majorarea nivelului cheltuielilor de consum. În 2013
cheltuielile de consum ale populaţiei RD Centru, au înregistrat o creştere, cifrîndu-se la nivelul de
1604,2 lei faţă de 1 396,6 lei în 2012.
Gospodăriile casnice şi-au mărit cheltuielile de consum aproape pentru toate categoriile de bunuri şi
servicii. Totodată, trebuie menţionat faptul că creşterea tarifelor pentru serviciile comunale, precum
şi a preţurilor la produsele alimentare, compensează, într-o anumită măsură, creșterea nivelului
consumului, astfel încît nu putem vorbi despre creşterea bunăstării populaţiei.
Dacă urmărim evoluţia cheltuielilor medii lunare pentru perioada 2009-2013, vedem o creştere
considerabilă a cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei. Astfel, dacă acestea înregistrau 182,3 lei în
anul 2009, atunci în 2013 aceste cheltuieli au atins cifra de 307,7 lei, situîndu-se pe locul 2 în lista
cheltuielilor, după cele pentru produsele alimentare (714,3 lei).
Tabelul 4.6.2 Cheltuieli de consum medii lunare pentru o persoană în RD Centru
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor de consum din RD Centru, aceasta este dominată de
cheltuielile alimentare care alcătuiesc circa 44,5% din cheltuielile totale ale populaţiei. De remarcat
că, ceea ce este caracteristic pe întreg teritoriu al R. Moldova, ponderea cheltuielilor alimentare în
consumul populaţiei de la sate este mult mai mare decît ponderea cheltuielilor alimentare în
consumul populaţiei de la oraşe, ceea ce indică un nivel al bunăstării mai modest pentru locuitorii de
la sate faţă de locuitorii de la oraşe.
2009 2010 2011 2012 2013
Cheltuieli de consum - total 1 076,2 1 198,1 1 362,5 1 396,6 1 604,2
Produse alimentare 448,2 507,4 592,6 640,7 714,3
Bauturi alcoolice, tutun 25,1 30,2 30,2 30,3 31,8
Imbracaminte, incaltaminte 136,2 136,1 151,2 162,8 181,8
Intretinerea locuintei 182,3 204,6 244,4 244,2 307,7
Dotarea locuintei 48,7 53,0 52,6 49,5 61,5
Ingrijire medicala si sanatate 64,3 77,2 67,8 76,7 80,9
Transport 44,8 55,4 86,6 50,8 64,6
Comunicatii 49,7 52,3 56,2 58,0 62,5
Agrement 16,6 19,3 12,8 14,4 16,2
Invatamint 2,8 11,4 13,3 13,8 12,8
Hoteluri, restaurante, cafenele etc. 18,3 12,0 10,2 7,8 11,5
Diverse 39,1 39,1 44,6 47,7 58,6

44
Figura 4.6.2 Ponderea cheltuielilor de consum pe categorii de bunuri RD Centru
O parte importantă din bugetele gospodăriilor este alocată şi pentru întreţinerea locuinţei - circa
19,2% şi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11,3%. Totodată, pentru învăţămînt şi pentru
agrement ponderea cheltuielilor este extrem de modestă , respectiv, 0,8% şi 1% în 2013, ceea ce este
caracteristic pentru un stat cu venituri modeste (tabelul 4.6.2)
În prezent în RD Centru conform datelor statistice oficiale se observă sporirea presiunii pe care o
exercită populaţia inactivă asupra populaţiei active, ceea ce duce după sine scăderea nivelului
de trai al populaţiei.
Analiza şomajului la nivel regional devine complicată din cauza datelor statistice incomplete sau
lipsei acestora în aspect raional. Dar şi datele care există la nivel de ţară şi cele pe regiuni de
dezvoltare nu sînt relevante, deoarece majoritatea cetăţenilor nu se prea grăbesc să se
înregistreze la oficiile forţei de muncă.
Principala explicaţie de menţinere a şomajului la cote relativ mici este că populaţia are posibilitatea
emigrării. Evident, persoanele rămase fără loc de muncă consideră mai multe variante de cîştig a
venitului, inclusiv lansarea unor afaceri proprii, autoangajarea sau angajarea la un alt serviciu. Dar
faptul că emigrarea a prevalat totuşi asupra altor opţiuni arată că riscurile unei activităţi economice
în Republica Moldova sînt mult mai mari chiar şi decît riscurile unei emigraţii ilegale.
Datele statistice pe regiune arată că şomajul îi afectează în mod deosebit pe cei cu vârsta
cuprinsă între 15 şi 29 de ani. Ei formează cel mai numeros grup de şomeri. Cu cel mai mare risc
44%
2%
11%
19%
4%
5%
4% 4%
1% 1% 1%
4%
Produse alimentare Bauturi alcoolice, tutun Imbracaminte, incaltaminte Intretinerea locuintei
Dotarea locuintei Ingrijire medicala si sanatate Transport Comunicatii
Agrement Invatamint Hoteluri, restaurante, cafenele etc. Diverse

45
de şomaj se confruntă tinerii de vîrsta de 20-24 de ani, majoritatea fiind absolvenţi ai
instituţiilor superioare de învăţămînt. Situaţia este deosebit de gravă pentru bărbaţii tineri care
locuiesc în oraşe, riscul lor de a nu găsi un loc de muncă pe potrivă fiind mai mare decît în mediu pe
ţară.

46
III. POTENŢIALUL INFRASTRUCTURII
5.1 Infrastructura transportului
RDC este situată în partea centrală a Republicii Moldova asigurând conexiunea între celelalte
regiuni. La Vest RDC are conexiune directă cu România prin 3 puncte vamale, inclusiv unul
feroviar – nodul feroviar Ungheni. La Est prin RDT – cu Ucraina, Rusia. Spre Nord şi Sud
conectivitatea regiunii trece prin RDN şi, respectiv, prin RDS. Distanţa până la oraşele mari din
ţările vecine este de 20-150 km până la Iaşi, România, de 150-220 km până la Cernăuţi, Ucraina şi
de 100 - 170 km până la Odessa, Ucraina.
Reţeaua de transport a RDC se prezintă prin două tipuri de transport: auto şi feroviar. Traficul de
mărfuri şi pasageri este asigurat de transportul auto atât la nivel local, republican cât şi la nivel
internaţional. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri şi pasageri la
nivel internaţional.
Căi de transport internaţional
Legături de trafic internaţional. RDC este traversată de o reţea densă de trasee internaţionale:
Coridorul Economic European IX (CE IX); Coridorul Economic Budapesta - Odessa (BOC);
Coridorul Giurgiuleşti-Briceni (GBC).
Din RDC se poate deplasa spre Nord pe traseul internaţional: М2 – Chişinău-Soroca – hotarul cu
Ucraina şi М14 – Odessa - Tiraspol - Chişinău - Briceni - Brest; spre Sud pe traseul M3 –Chişinău -
Giurgiuleşti; spre Est pe traseul M21 – Chişinău - Dubăsari; spre Vest pe traseul M1 – Chişinău -
Leuşeni. Aceste trasee vor fi suplimentate cu încă un traseu internaţional în cazul realizării
coridorului de transport Budapesta - Iaşi - Chişinău - Odessa.
Celelalte căi de transport de importanţă internaţională şi naţională care trec prin RDC sunt:
 Direcţia Nord, spre oraşele Cernăuţi - Jitomir - Lvov – Warshawa; pe traseul М2 – Chişinău-
Soroca – hotarul cu Ucraina;
 Direcţia Nord – Est, spre oraşele Vinitsa – Kiev - Moscova; М14 –Odesa - Tiraspol-Chişinău -
Briceni - Brest;
 Direcţia Sud, spre oraşele Galaţi - Tulcea-Constanţa - Varna - Istambul: M3 –Chişinău -
Giurgiuleşti şi R3 – Chişinău-Hânceşti-Basarabeasca;
 Direcţia Sud-Est, spre oraşele Odesa - Nicolaev - Herson - Yalta: R2- Chişinău-Bender şi R30–
Anenii Noi-Căuşeni-Ştefan-Vodă-frontiera cu Ucraina.
 Direcţia Est, spre oraşele Krasnâe Okna- Krivoi Rog - Doneţk - Voronej: M21 – Chişinău-
Dubăsari şi R5 – Chişinău-Vadul - lui-Vodă-Dubăsari.
 Direcţia Vest spre oraşele Iaşi – Târgul Neamţ - Cluj - Oradea - Budapesta: M1 – Chişinău -
Leuşeni şi R1 –Chişinău-Ungheni.
Căi de transport interregional şi local
Legături de trafic interregional. Legătura RDC cu RDN se efectuează prin mun. Bălţi pe traseele
М2, М14, R13, R14, R17. Cele mai solicitate sunt drumurile M14 şi R14 pe care circulaţia, pe unele
porţiuni,este asigurată pe două benzi, fapt ce nu corespunde fluxului de transport permanent în

47
creştere. Legătura RDC cu RDS se efectuează pe drumurile M14, M3, R-3, R-30, R-34, dintre care
cel mai aglomerat este drumul R3 şi necesită suplimentare cu minimum o bandă de circulaţie.
Legătura cu RDT este posibilă pe drumul internaţional M1.
Reţeaua de drumuri intraregionale. Distanţa maximă dintre localităţile RDC pe direcţia Nord-Sud
este de aproximativ 180 km, iar pe direcţia Est-Vest aproximativ 120 km şi legătura poate fi
asigurată tranzit prin mun. Chişinău. Distanţa dintre principalele centre urbane (Ialoveni, Străşeni,
Ungheni, Orhei, Hânceşti) nu depăşeşte 150 km.
Legăturile între oraşele RDC sunt asigurate în majoritatea cazurilor tranzitând municipiul Chişinău.
Oraşul Ungheni nu are legătură directă cu or. Hânceşti şi or. Orhei. Din aceste considerente este
necesar de finisat construcţia drumului R20 şi R44. Modernizarea şi construcţia unor porţiuni ale
drumului Ungheni - Leuşeni - Leova ar diversifica legăturile intraregionale. Oraşul Nisporeni are
legătură directă doar cu or. Ungheni (R25) şi de ocolire cu or. Călăraşi (R25, R1), cu or. Hânceşti
(R25, M1, R44). Oraşul Teleneşti are legătură directă doar cu or. Orhei, iar cu oraşele Rezina şi
Şoldăneşti are legătură doar prin or. Orhei sau prin mun. Bălţi, sau prin reţeaua de drumuri de
importanţă locală. Oraşul Rezina are legătură directă cu or. Şoldăneşti (R13) şi or. Orhei (R20).
Oraşul Şoldăneşti are legătură directă cu or. Rezina (R13) şi de ocolire cu or. Orhei (R13, R20),cu
or. Teleneşti (R13, R20, M2, R14, R22) sau prin mun. Bălţi. Există necesitatea construcţiei
drumului, ce va lega magistrala M2 cu drumul R20. În acest caz va fi posibilă legătura directă între
or. Teleneşti şi oraşele Rezina şi Şoldăneşti, ocolind or. Orhei. Oraşul Orhei este legat cu toate
oraşele prin drumuri naţionale: Orhei - Rezina (R20), Orhei-Teleneşti (М2, R14, R22), Orhei -
Şoldăneşti (R20, R13). Cu or. Criuleni şi or. Dubăsari, Orheiul face legătura pe drumul R23, М2. Pe
porţiunea Brăneşti drumul M2 este în variantă de pietriş şi din aceste motive este ocolit de
transportatori. Oraşul Anenii Noi şi or. Ialoveni au legături cu celelalte oraşe ale regiunii prin
municipiul Chişinău pe drumurile M14, R2.
Reţeaua de drumuri locale. În afară de aceste drumuri există o reţea largă ramificată de drumuri de
importanţă locală. Densitatea drumurilor publice din RDC este de 32 km/100/km2. Acest indicator
este mai mic decât în RDN dar mai mare decât media naţională care constituie 26,9 km/100 km2.
Drumurile naţionale deţin o pondere de 36,5%, majoritatea absolută cu îmbrăcăminte rigidă. Cele
mai multe drumuri sunt în raioanele Străşeni şi Ialoveni. La extrema opusă se află raionul Hânceşti.
Starea drumurilor locale este deplorabilă şi necesită reparaţie şi reconstrucţie. Din cauza stării
nesatisfăcătoare a drumurilor localităţile rurale sunt neatractive. Ba mai mult, există localităţi care
din cauza drumurilor deteriorate în timp ploios nu au legătură cu centrul raional. Bugetele austere
ale primăriilor nu pot oferi mijloace pentru reparaţia capitală a drumurilor ce traversează satele.
Tabelul 5.1.1 Reţeaua drumurilor publice în RDC kilometri
Drumuri
publice –
total
din care:
drumuri
naţionale
din acestea,
cu
îmbrăcăminte
rigidă
drumuri
locale
din acestea,
cu
îmbrăcăminte
rigidă
Total RDC 3352.1 1213.6 1213.6 2138.5 1990.9
Anenii Noi 282.2 135.0 135.0 147.2 134.9
Călăraşi 256.2 123.8 123.8 132.4 132.4
Criuleni 236.5 102.7 102.7 133.8 120.0
Dubăsari 108.8 23.5 23.5 85.3 85.3

48
Hînceşti 352.2 138.7 138.7 213.5 207.1
Ialoveni 278.6 117.5 117.5 161.1 147.4
Nisporeni 202.5 62.0 62.0 140.5 126.1
Orhei 333.2 116.2 116.2 217.0 211.1
Rezina 208.6 40.0 40.0 168.6 157.6
Străşeni 267.6 126.3 126.3 141.3 139.5
Şoldăneşti 200.0 46.3 46.3 153.7 139.6
Teleneşti 253.6 76.7 76.7 176.9 149.5
Ungheni 372.1 104.9 104.9 267.2 240.4
Figura 5.1.1 Densitatea drumurilor publice, km/100
km2
pe regiuni
Transportul feroviar. Densitatea reţelelor de căi ferate în RDC constituie 3,4 km /100 km2ea fiind
mai maredecâtîn RDN2,1 km /100 km2 şi decât media republicană 3,3 km/100 km2, dar mai mică
decâtîn RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritoriul RDC trec traseele naţionale de cale ferată:
Bender-Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi, şi un segment neînsemnat de cale ferată
a sectorului Slobodca - Bălţi. Staţia de cale ferată Ungheni este punct de trecere internaţional care
efectuează transport de mărfuri şi pasageri. Ea reprezintă cel mai mare nod de cale ferată a RDC.
Staţia de cale ferată Şoldăneşti efectuează transport de mărfuri şi pasageri pentru deservirea
îndeosebi a obiectelor economiei naţionale. Configuraţia reţelei de cale ferată este de două tipuri –
cu o singură linie şi cu două linii. Intensitatea circulaţiei trenurilor de pasageri este de 2-14 garnituri
pe zi şi marfare de 4-10 garnituri pe zi.
Transport naval. În RDC nu există căi de comunicaţie navale, dar activează două porturi: Portul
naval Ungheni şi Portul naval Rezina.

Analiza se a rdc proiect pentru consultare

Analiza se a rdc proiect pentru consultare

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Analiza se a rdc proiect pentru consultare

Similar to Analiza se a rdc proiect pentru consultare (9)

More from Lilia Țurcan

More from Lilia Țurcan (17)

Analiza se a rdc proiect pentru consultare