Parfeni, v. studiu istoric al campaniei romano-bulgare din anul 1913

1. STUDIU ISTORIC
AL
CAMPANIEI ROMANO-BULGARE DIN AHUL 1913
CONTINAND:
TOT MERSUL ACESTEI CAMPANII PRECUM SI REZULTATELE
REALE DOBANDITE DE TARA.
de
COLONELUL V. PARFENI
Din Artilerie,
BUCURE*TI
TIPOGRAFIA MODERNA CULTURA", SOCIETATE COLECTIVA
Strada Cdmpineanu, No. 15. Telefon 15/64.
1814
www.digibuc.ro

2. STUDIU ISTORIC
AL
CAMPAMEI ROMANO-BULGARE DM AHOL 1913
CONTINAND:
TOT MERSUL ACESTEI CAMPANII PRECUM *I REZULTATELE
REALE DOBANDITE DE TARA.
de
COLONELUL V. PARFENI
Din Artilerie.
BUCURETI
TIPOGRAFIA MODERNA CULTURA", SOCIETATE COLECTIVA
Strada Campineanu, No. 15. Telefon 15/64.
1914
www.digibuc.ro

3. INTRODUCERE
Departe de a avea pretentiunea a fi numit .Autor", culegeind
din mai multe date relative, mi-am feicut o datorie patrioticei
cred a da la luminei aceastei lucrare.
Ea infeitiseazei in termenii cei mat concisi tot mersul cam-
paniei 1913.
Rezultatele care le-am dobändit si care au ineiltat merit&
teirei si admiratia Europei intregi, le-ant resumat asa, ca orke
bun patriot sei se convingei, c Apdrarea Nationald a Prei
prin brava ei armatá i Inteleapta ei conducere in orice moment
este asiguratä".
Colonel V. Parfeni.
Artilerie
www.digibuc.ro

4. PARTEA I
Putriotismul thrit. Rolul Amiga noastre
Intreaga lume civilizata e perplexa., cum bulgarii au pu-
tut urma cu incäpatinarea lor, caci ei n'au declarat pe fata ne-
putinta in care se &eau. Nouà luni de zile au fost in plin
raz'boiu, i recunoa§tem ca au avut clipe §i de eroism. Fiecare
natiune are datoria sacra de a cauta sa se inalte. sa dea astfel
probe ca merita sä traiasca.
Ei au inceput räzboiul pentru nobilul scop de a.-§i elibera
fratii. Tovara§ii de suferinte erau §i Sarbii §i Grecii §i Munte-
negrenii, §i ei cu totii s'au raliat la nobila fapta a eliberarii.
Vai de invin§i! dar acel razboiu a aratat lurnei Ca' e vai §i de
invingatori. Dupa un astf el de rázboiu, trebuia sà urmeze o
lunga era de pace, §i de infratire sincera, pentru ca plagile
razboiului sa se vindece §i pa§ii facuti indarat in viata econo-
mica, sa se uite. Trebuia o lunga era de perseverare econo-
mica-na;ionala, lungd caci mare saracie produce un rdzboiu §i
multe piedici face. Bulgarii insa n'au fost sinceri. Cata cinste
au aratat celelalte trei tari aliate. i cu cad rea perversitate li
sau raspuns de tovara§ii lor ! A sarit cu rämä§itele ei schilo-
dite contra Serbiei §i Greciei, crezand cà va reu§i sa-§i tragà
numai pe turta ei spuza victoriei. Dar ce putea face o armata
injumatatita, decimata de boala §i de mizerie ?
Rezultatul sd §tie. Grecii §i Sarbii au batut aproape pre-
tutindeni pe bulgari. In urma ce au mai vroit? Simpatia Eu-
www.digibuc.ro

5. 6
ropei n'au avut-o. Oamenii de stat bulgari, pe capul carora
au cdzut toatd raspunderea §i consecintele rdzboiului ar fi tre-
buit sà aiba datoria de a-§i reveni in fire. Dacd au crezut
ea' in Europa o astfel de politica mai putea sa existe, s'au
in§elat. Apa§ii au fost nimiciti de insu§i autoritatile tarilor in
care s'au manifestat acest element anarhic. i daca continentul
vechiu a produs §i el elementul de anarhie, nu e de mirare cá
toate natiunile sà caute a inlatura raul. Toate au o rabdare pe,
lumea aceasta. Chiar §i rabdarea romanului. Cat de mult a fos
pusa la incercare rabdarea noastra, am §tiut-o nu numai noi
ci pana in unghiurile cele mai retrase ale tare i, pana la patu-
rile cele mai de jos, au §tiut-o toata lumea peste mari §i peste
tari. Evenimentele de o nemasurata insemnatate avand sa in-
rautdteasca viata, nu numai a noastra, ci §i a Europei intregiy.
pentru vreme indelungata sau desfa§urat timp de noua luni de
zile la portile noastre.
Cele mai vitale interese §i de astazi §i de mani ale Ro-
maniei, trecutul nostru intreg a§a plin de suferinte §i de
jertfe, munca noastra incordata pentru progres §i civilizatiune,
tot §i toate au fost puse in joc de evenimentele urmate In
cursul celor 9 lu.ni". In fata vartejului acestuia, Romania §i-a
spus din vreme cuvântul, aratand care-i sunt interesele ei §i ce
cheza§ie cere pentru bunul mers al lucrurilor. Nu s'a pus
inainte nici un interes egoist nelegitim, nu sau pretins nimic
de noi nedrept. Desfa§urarea evenimentelor a fost insa a§a,
'Meat nici pana la fine n'am ajuns la vrdun capat cu toata mo-
deratiunea noastra. i doara Regatul Romaniei nu e un. stat
becivnic, care la nevoe sa nu fie ori in ce moment in stare
a-§i alara cu putere drepturile si interescle. Opinia noastra pu-
blica a fost pusa la grea incercare in tot timpul acesta lu-
crul se §tie. Dar toate au avut o margine fata de cele ce
s'au petrecut peste Dunare.
Veneratul Nostru Suveran §i guvern au socotit ca rab-
darea a ajuns la margini §i ca trebue sa ne mi§cam.
M. S. Regele au semnat §i Mini§trii au contrasemnat de-
cretiil de rnobilizare a armatei. Entusiasmul pe care l'a aratat
www.digibuc.ro

6. 7
poporul tärei noastre tot §i care s'a deslantuit In toata lurnea la
primirea acestei ve§ti, a fost in masura prea grelei incercäri la
care era supusa de noua luni rabdarea noastra. A fost un mo-
ment istoric. Armata §i poporul intreg dela Vladica §i pana la
.opinca sau gasit fri jurul tronului.
Textul decretului de mobilizare
CA130.1., I
Prin gratia lui Dumnezeu si Vointa nationald, Rege al
Romdniei.
La toti de fatd ci vititor &imitate.
Asupra raportului Ministrului Nostru , secretar de stat la
departamentul de razboiu sub No. 327 din 1913.
Am decretat §1 decretäm :
Art. 1. Armata activa cu rezervele ei se mobilizeaza §i
se va forma armata de operatiuni.
Art. 2, Mobilizarea se va efectua dupa prescriptiunile re-
gularnentului asupra mobilizarei armatei.
Art. 3. Pentru complectarea efectivelor de razboiu se va
cherna contingentele de rezerva §i militii necesare.
Prisosul se va cherna treptat cu trebuintele.
Art. 4. Ordinea de batae va fi cea hotarka prin planul
de mobilizare in vigoare.
Art, 5 §i cel din urma. Ministrul Nostru, secretar de stat
la departarnentul de razboiu este insarcinat cu executarea de-
cretului de fata.
Dat in Bucure§ti la 20 Iunie 1913.
CAROL
Ministru de razboiu
General de divizie C. Herjeu
No. 4609
www.digibuc.ro

7. 8
Ordinul de zi al generalisimului
Armata de operatiun1
Comandamentul de CApetenie
Ordin de zi
No. 1.
M. S. Regele a binevoit sa-mi Incredinteze comanda de
apetenie a armatei de operatiuni. Mândru §i adânc recunoscator
de aceastä. Malta cinste, iau astäzi comanda armatei, pe deplin
convins cà prin nestramutata ei credinta cätre Tara §i Rege §i
prin Inflacäratul ei patriotism ea va pa§i in orice moment pe
urmele gloriosului ei trecut.
FERDINAND
Principe al Romaniei
Mornentul suprem când ,,Armata romand" îi va spune
cuvântul sau era sosit. Tara Intreaga, mic §i mare, chiar acei
cari in timpuri normale au luat pozitia In contra militarizrnului
§i au Indreptat cu respect privirea card armatä ; acest puternic
scut al apärarei aemnitätei neamului românesc. Au fost un mo-
ment mare al românisrnului, and realizarea nazuintelor de prea
märire a Patriei, era ca §i fapt implinit. Si aceasta realizare a
marelui ideal national, tara intreaga i l'au Incredintat puilor de
lei fiii §i nepoti ai vitejilor care la 1877-78 au plärnadit in sân-
gele lor Independenta frumoasei Românii dându-i putinta exis-
tentei ca stat de frunte in pragul balcanilor. Deci România a
fost chemata la pacificarea ma rei §i nerezolvitei Inca a ches-
tiunei balcanice, sosirà momentul ca dânsa sa-§i spuna cuvantul
sau, In revindecarea drepturilor secular.; pentru Intreaga romä-
nime l'au spus viteaza armata romand.
0§tenii români, au mers sA rascumpere cu sângele lor,
Independenta Nationala §i Culturalä a fratilor no§tri subjugati de
peste Dunare.
Cu nesträmutata convingere cä armata româna se duce la
izbânda sigura, pentru ca prin victoria ce va dobândi sa Incu-
www.digibuc.ro

8. 9
nune fruntea Patriei cu laurii gloriei. Tara au salutat cu bucurie
actiunea militard a Rornaniei convinsd cä armata §tie cum au
demonstrat-o sä-§i facd datoria.
Ceiace s'a petrecut in Balcani nu a mai fost un räzboiu,
ci o navald de barbari, o izbucnire de sälbäticie, o nebunie.
Bulgarii dupa ce au repurtat vlctorii ware asupra armatelor
turce§ti dezorganizate, dupa ce cu ajutorul Sarbilor, Grecilor §i
Muntenegrenilor au pus maim pe un intreg Imperiu, au cäutat
sa sugrume pe tovara§ii de arrne. §i sd rdspandeascd teroarea
asupra intregei peninsule balcanice. Rdzboiul pornit de bulgari,
dupa mai multi autori au insemnat lupta contra civilizatiei,
progresului, au insemnat dezordinea, zäpäceala, setea de sange
§i dorul de prada ale unei horde de barbari §i de sälbatici
Inarmati cu tunuri §i cu arme perfectionate. Deci pentru a aduce
§i pune ordine in zapaceala provocatd de sudul Dunärei, pentru
ca sa aparam civilizatia §i a aduce pacea §i lini§tea, iatä scopul
mobilizarei mandrei armate Romane.
§i a§a a fost cuvantul nostru de ordine : ca dacä, §i cum
s'a §i efectuat, pentru ali indeplini aceasta misiune nobila §i
frumoasa armata va trebui sa poarte un räzboiu, acest räzboiu
va fi insemnat in istorie ca räzboiul pAcei §i civilizatiei. Fap
implinit. Ca §i stramo§ii no§tri care päzeau aci la gurile Du-
närei, civilizatia Europei intregi, luptandu-se cu armatele turce§ti,
osta§ii romani au pd§it peste Dunare pentru a salva civilizatia
arnenintata de Bulgarii beti de sange §i inebuniti de victoriile
ware repurtate contra Turcilor.
Romania nu a dus niciodatai o political de aventurieri, ne-
voind a turbura pacea, pentru a nu fi lipsita de binefacerile ei.
In tot timpul cat a durat räzboiul aliatilor Romania a päs-
trat o neutralitate care a starnit critici violente Induntru, iar
Europa intreaga au admirat moderatiunea §i calmul ei. Romania
insä vazand cä pacea Europei era arnenintatd a pus imediat In
vedere atat Bulgariei cat §i celorlalte state balcanice printr'o
nota oficiala sa inceteze a turbura pacea In Balcani cäci altfel
n'o sa mai poatä sta indiferentä. Cuprinsä de frigurile räzboiului
Bulgaria n'a ascultat nici de acest sfat. Astfel stand lucrurile
www.digibuc.ro

9. 10
alt mijloc nu era decal Ordinul de mobilizare pregatit sa fie
fapt implinit §i aplicat, al carui continut il am expus.
In zorii zilei de 21 Iunie, ordinul de mobilizare a fost vestit
publicului; prin batae de tobe, sunetul goarnelor §i danganitul
clopotelor de pe la toate bisericile. Operatiunile §i transportu-
rile de mobilizare incep In noaptea 22-23 Iunie ora 12 noaptea.
Entuziasmul cu care a fost priinita aceastd mobiizare a stärnit
admiratiunea luMei jntregi.
Iata ce spuneau sträinii de aci din tard :
Nu sunteti de i ccunoscut, và credeam orientali, nepasatori
admiram patriotismul Bulgarilor, care acum vedem ca vä
sunt absolut inferiori. La ei fanfaronadä, la voi bravura. A fost
de ajuns un gest ca tara aceasta, ce parea atât de calma sa se
arate a§a cum a procedat.
Cu vointa nestramutatä §i cu o iubire de patrie §i energie,
care au dat de gandit celor ce nu vä. iubesc. N'a§ fi crezut
nici odata spunea un german ca la o chemare sub arme sä
poatä raspunde cu un entuziasm atât de hotara. Un popor ca
al d-voastrà, e menit sa devie foarte puternic, cad energia lui
e fara de margini.
Da, a§a a 'fost, cand au sunat goarnele §i clopotele, s'a
trezit in sufletul nostru tuturor, energia aceia ascunsa, patri-
moniul nostru cel mai de pret, transmis din generatie in gene-
ratie, din veac in veac. Acest entuziasm a fost In toata tara.
Am mai aflat Inca, cum ca Bulgarii i§i faceau socoteala CA de
abia In 14 zile vorn putea termina mobilizarea. Când in dimi-
neata zilei de 29 Iunie 6 zile dupa mobilizare inceperea ei
Armata rornana infipsese tricolorul rornân in ora§ul Silistra,
vechea Cetate a Marelui Voevod .Mircea7
Iata buletinul oficial: In seara zilei de 29 Iunie, frontul
grupului roman din Dobrogea se intinsese dela Vetreni spre
Dunare taind jurnatatea drurnurilor dela Decuzaci la Dobrici §i
dela Caraomer la Balcic. In dimineata zilei de 30 Iunie, deta§a-
mentele de cavalerie intarite cu companii de cicli§ti, au inaintat
spre Turtucaia-Cadiocheni-Dobrici §i Balcic. 13ând in dimineata
zilei de 30 Iunie nu s'a Inregistrat, nici o pierdere, spiritul tru-
www.digibuc.ro

10. I I
pelor foarte razboinic §i moralul foarte ridicat. S'au observat
un avant puternic de a merge tot inainte. Localitatile cucerite,
u fost puse imediat sub administratia militara romana.
Dupa alte trei zile bravii nostri pontonieri, au intins spre
uimirea ata§atilor militari straini in ate 7 ore §i jumatate, cloud
admirabile poduri peste Dunare, unul la Corabia §i- unul la
Turnu-Magurele, pe care vitejii osta§i ai Wei in strigate de
urale §i in prezenta M, S. Regelui §i A. S. Regala Principele
Ferdinand al Romaniei calcara pe pamantul Bulgariei §i prin
aceste doua puncte. De aci incolo Romania, cu o§tirea ei, a
carei bravura este de mult dovedità au fost in plina campanie.
Istoria Orientului European e bogata in exemple ale eroismului
§i eroismele, românesc §i române§ti de altadata. Pe campul Bul-
garlei unde zac oasele eroilor rornami ce au facut-o libera, au
inaintat o o§tire formidabila, prin numar §i prin organizare, au
inaintat cu acela§ entuziasm contra rezistentilor ce li s'au aspuns,
.contra rezistentelor ce li s'au preparat §i au inaintat fara ma-
sacrele nevinovatilor, (land pilda celui mai nobil atac, pe care
l'a inregistrat vre-o data istoria §i strategia.
Acest mar§ românesc a fost ultimul atac al tragediei ce
de peste un an atintesc privirile Europei asupra unui pamant
necunoscut. sau cunoscut numai prin ve§nicile agitatii. El vine
-so faca sa inceteze o serie de barbarii nemai pomenite care ele
singure ar fi putut da Bulgariei reputatia de stat asiatic, ratacit
in Europa civilizata. Bulgarii au dovedit in momentele cele mai
grele ca in fundul sufletului lor zac amintirile inca proaspete
ale vietei mongolice §i ca in inveli§ul unei fal§e culturi se prind
sufletele cele mai haine, inimile pagane, vicle§ugurile nemiloase
-§i lacomille de hard. Intr'o astf el de tara, unde este nurnai vi-
-clenie §i cruzirne, a patruns o armata care apartine unei tari
nobile. adevarat armata Europeanä.
A§a dar ori cat ar critica unii rai-voitori, sa se §tie ca
-daca armata Romând nu Inainta atat de repede i daca se da
ragaznemeritat bulgarilor pierdeam in zadar timpul scump,
inteo campanie, deci gratie conducatorilor lor §i vârtojeniei
osta§ilor romani, se datore§te pacea incheiata la Bucure§ti, acea
www.digibuc.ro

11. 1 2
pace mernorabilä, care ne-a acut fala tärei, dovedind Romania,
Europei intregi, cä avem Armatä iscusitä §i Diplomati eminenti,.
care ne-au dat dreptul sd ne mandrim si de aci inainte Cam-
pania 1913 §i pactumul pAcei cä suntem romani.
Voi infra in anuinunte incei, i care ne intereseazd.
Nu s'a pornenit in istoria tutulor popoarelor un caz care
sä se asemene cu situatia Bulgariei. Deabia ridicata la viata,.
deabia cunoscutä pe harta Europei, gratie Rornaniei care victo-
rioasä si In campania 1877-1878 si ocupand astfel dela Turci
teritoriul bulgar, dela aceastä data 1878 existä pe harta Europei,
Bulgaria de astazi. Iatä cä vin niste timpuri, cand ea, ajutata
de un concurs favorabil de 1mprejuräri, se ridicä pe niste colini
la care de sigur nici nu visase sä se urce §i reu§este un mo-
ment sä atragä asuprä-i atentiunea popoarelor civilizate. Aliata
cum am zis cu : Serbia, Grecia si Muntenegrul, Bulgaria merge
din succese In succese, bate pe Turci fard mild si isi intind
stäpanirea sa, pe atatea teritorii. Läcomia a fost pentru ea cel
mai periculos sfatuitor al ornenirei. i iata ca in urmä E$ ulgaria
cade de pe inaltimele unde se urcase. i cade mai rusinos, In-
tr'un mod las, cäci e o adevaratä lasitate ca sa ridici arma si
sä love§ti cu putere tocrnai in acela care te-a ajutat §i morali-
ce§te si materialice§te ca sä ajungi acolo unde singur n'ai fi
putut ajunge niciodata. Sleitä de puteri, hartuita si bätuta din
toate pärtile Bulgaria n'a reflectat §i nu s'a gandit la conse-
cinte. Luni intregi de zile s'au dat luptele cele mai sangeroase,
au fost In foc sute de mii de oameni si pe urma lor n'au ramas
decal jale si desperare, durere §i suferinti mai amare decat
otrava mortei.
Cali ani li vor trebui Bulgariei, pentru ca sd-si vie In fire,
sä repare atatea pagube care nu se pot umplea cu u§urintä.
Finante sleite, creditul din afard restrans 'And la cea din urmä
limitä ; poporul si armata demoralizatä si deconcertata in totul,
iar ca culme, dispretul opiniei publice. Europenii care au avut
cea mai dureroasä ocazie de a se convinge cd la Sud-Estul
Europei au in ai existat si existä un popor salbatec condusi de
bärbati zi§i politiciani. Frumos prea frumos, räsarit de soare,
www.digibuc.ro

12. 13
dar vai ! cat de sa§ietor este apusul §i cat de ireparabil este
dezastrul suferit de vecinul dela Sud. Mai mult incä nu se §tie
daca viitorul nu va fi §i mai aspru cu aceia care in loc sa stea
acolo sus unde se gaseau, au dat cu piciorul intr'un trecut no-
rocos, izbind in fratii lor de cruce. Nimic n'au avut sacru.
România sei triiiasai". Ea a veghiat la destinele neamului
ei §i veghiazä, a avut räbdarea sa vadä in prietenii lor de eri,
vräjma§i. Pe cine? pe noi !
Proclamatia Generalisimului Roman care
populatia bulgara.
A. S. Regalä Printul Ferdinand al Romaniei Generalisimul
Armatei Rom-due a adresat proclamatia de mai jos catre popu-
latiunea bulgara din zona de operatiuni. Aceastä proclamatiune
s'a tipärit in limba bulgarä §i a fost afi§ata in toate satele din
zona de operatiuni a armatei romane.
Plevna 28 Julie 1913
Proclamatiune
Populatia bulgará a fost chiar dela inceput pusa in cuno§-
tintä ca. Armata romanä a intrat In Bulgaria ca sä punä capat
unei stäri de lucruri apasatoare §i pentru locuitorii acestei tari.
Trupele noastre nu au pa§it deci cu du§rnanie pentru poporul
bulgar, iar autoritätile militare §i-au dat necurmat silinta ca sä
upreze cat mai mult sarcinele §i neajunsurile ce aduc nelipsit
cu sine operatiunile de razboiu. S'a ordonat ca tot ceiace sa ia
pentru armatä, sä fie platit §i sa nu se ia decat prin autoritä-
tile administrative locale, iar pe de altä parte toate reclarnatiu-
nile §i contestarile au fost ascultate cu bunä vointa §i s'a dat
satisfactiune chiar panä §i celor neinterneiate. Trupele bulgare
care s'au lredat noua, au fost puse in libertate, läsandu-se oa-
menii sa meargä la carninele lor. 0 asemenea linie de purtare
din partea armatei noastre, impune §i populatiunei bulgare da-
toria de a nu se aräta du§mänoasä fata cu trupele rornane.
www.digibuc.ro

13. 14
In potriva tuturor asteptärilor, s'au semnalat insa cazuri,
nu numai de atitudine dusmanoasa, dar chiar de atacuri pe
furi§ cu mana armata din partea locuitorilor contra soldatilor
si ofiterilor nostri. Nu rare ori se trag focuri noaptea asupra
convoiurilor noastre, iar in ultimele zile un ofiter a fost ränit
eu trei focuri de revolver in vecinatatea satului Lipnita, iar
altul de asemenea a fost ranit in apropiere de Lucovitz.
Asemenea fapte nu pot fi cu nici un pret ingaduite. Invit
de aceia populatiunea de a se abtine dela porniri du§manoase
fata cu trupele române, si se aduce la cunostinta obsteascä
cum ca se vor lua masurile cele mai severe in contra fäptui-
torilor si complicilor, faeänd raspunzatori de orice atentat si
pe aceia care ar fi putut sa-1 opreasca si nu l'au oprit.
Comandantul de apetenie al Armatei
FERDINAND
Principe al României.
Drept multumire bravei armate de operatiuni expun: Inal-
tul Ordin de Zi, dat de M. S. Regele, cu ocazia dernobilizarei.
Ofiteri, sub-ofiteri, caporali sï soldati :
Inaltatorul. avänt cu care ati râspuns chemarei Mele, in-
tr'un ceas de grea cumpana, Mi-a dovedit din nou, ca sunteti
ori când gata a va da viata pentru Patrie.
Ati plecat voiosi si ea incredere pe campul de onoare,
parasind holdele voastre, hotaräti a infrunta cu barbatie toate
primejdiile razboiului. Multi din carnarazii vostri, au cazut
jertfe boalelor nemiloase de peste Dunare. Dureroasa lor pier-
dere a insangerat inima mea.
Niciodata nu voiu uita marturisirile de dragoste, cu care
m'ati incurajat pe arnândoua tarmurile Dunarei, in ziva când
Armata sub ochii Mei, a trecut a doua oard acest fluviu märet
Strigatele voastre inflacarate au gasit un puternic rasunet dela
Carpati pana in Balcani §i au patruns inima Mea de bucurie
Ati ajuns cu o repeziciune mai presus de toate asteptâ-
rile pana in creasta muntilor Bulgariei. Prezenta voastra acolo
a impus pacea fall varsare de sange, a marit Tara noastra cu
un tinut Insemnat spre intarirea hotarului ei, si a inältat vaza
www.digibuc.ro

14. 15
României in ochii tuturor. In amintirea acestor fapte yeti purta
cu cinste pe piept un semn doveditor al bärbatiei voastre.
In curand va veti putea intoarce la caminurile voastre, cu
Inalta multumire sufleteasca ca v'ati facut datoria §i ati scris
una din cele mai mândre pagini in istoria Patriei.
Sa plecarn cu smerenie capetele noastre inaltând ruga-
minti catre A Tot Puternicul care ne au invrednicit sa trairn
aceste zile inaltätoare §i sa lasam urma§ilor no§tri o Românie
mai tare §i cu mai mare incredere in vitejia fiilor sai.
Din tot sufletul multurnesc scumpei Me le armate pe care
de a pururea o voiu inconjura cu o parinteasca dragoste,
CAROL
Dat tn Bucure§ti la 31 Iu lie 1913.
www.digibuc.ro

15. PARTEA II
Chestiunea Orientului fusese totdauna considerata ca o
chestiune Europeanä, nu numai din cauza corelatiunei intere-
selor Turciei, cu aceia a marilor puteri, dar mai ales din cauza
perturbatiunei ce o schimbare violentä in aceastä parte a Eu-
ropei a redus-o in situatiunea generala o echilibrare europeand.
De aceea transformarea starei orientului, prin restrangerea
drepturilor Turciei §i emancipare popoarelor cre§tine, sau fäcut
In mod treptat, cu incetul, pentru a inlesni aplanarea dificultä-
tilor §i a se face posibilä creare de noi state viabile, in locul
vechiului a§ezamänt cladit pe dreptul de chcerire a Imperiu-
lui Otoman. Chiar principiul integritätii teritoriale a Turciei
considerat aproape ca o maxima de drept public european, nu
era in realitate cleat exprimarea dokintii puterilor, de a impie-
dica, o prefacere violenta §i tacuta farä asentimentul lor una-
nim In aceasta parte a Europei. De asta data chestiunea s'a
prezentat sub un aspect deosebit. Astazi tara noasträ, brava
ei Armata §i Conducätorii statului le-au dat o noua viata nu-
mai daca vor asculta. Lupta noasträ sfantä, reinfratirea aliatilor
de 'Yana mai deunäzi am calculat-o.
Popoarele balcanice au revindecat dreptul de a regula
ele insu§i diferendul lor cu Turcia §i trecând peste politica de
Stato-quo teritorial, al puterilor europene, au '.declarat imediat
räzboiu Portei ; iar, fata cu principiul intangibilitàii teritoriului
-otoman, imprumutä Statelor-Unite ale Arnericei doctrina lui Mon-
www.digibuc.ro

16. 18
roe $i-o aplica Ligei balcanice, arborând formula : Balcanul at
Balcanilor".
Le am aratat *him noi Românii o alta formula.
Aceasta formula a chestiei orientului constitue, fara indo-
iala, un eveniment istoric de cea mai mare insemnatate. Pentru
state cre$tine, apartinând la rase deosebite, având aspiratiuni
nationale opuse $i tin trecut istoric care a semânat intre clan-
sele du$mânii seculare, $i au dat deodata mâna pentru a
putea lupta contra ad versarului comun cu forte unite $i a face
sa triumfe o cauza proclamata ca fiind a tuturor emanci-
parea ultimilor provincii cre$tine supuse jugului musulman.
Oricare ar fi in viitor soarta acestei opere de solidaritate
intre ni$te popoare care n'au avut de cornun deck dorinta
fiecarei din ele de a realiza unitatea sa nationala, nu se
poate tagadui, intelegerea lor infâptuita cu atftta abilitate
cu atftta repeziciune, sustinuta in urma pe câmpul de razboiu,
pana in momentul victoriei finale. Se $tie care a fost atitudinea
puterilor. Conferinta ambasadorilor dela Londra ascultand pe
reprezentantii statelor beligerante, au cautat sa rezolve litigiul
dintre poarta otomana si blocul aliatilor, considerând ca o enti-
tate internatipnala, stabilirea liniilor despartitoare dintre terito-
riile c4tigate prin victoriile repurtate de ele in comun. Confe-
rinta le-au lasat sarcina de a o regula ele singure.
A ramas insa, ca conferinta sa-$i termine opera, rezol-
vând i celelalte chestiuni de interes european, precum ches-
tiunea Albaniei, acea a insulelor din Marea Egee i altele ; iar
cat pentru interesele de ordin financiar decurgând din faptul
razboiului; ele au fost rezervate conferintei dela Paris. Iata dar,
trei conferinte insarcinate cu lichidarea chestiunilor la care a
dat na$tere criza balcanica, afara de cele doua, care au avut
loc In urma : cea din Petersburg $i cea din Bucure$ti despre
care vom vorbi. Din toate aceste intruniri de diplomatie, che-
mate a da solutiune dificultatilor inerente chestiunei Orientului
$i a inaugura o noua stare de lucruri In peninsula balcarkica,
este incontestabil ca aceea care a avut misiunea cea mai grea
a fost conferinta ambasadorilor dela Londra. Aci s'a pus in dis-
www.digibuc.ro

17. 19
tiune intreaga chestiune a existentii Turciei in Europa §i apoi
formarea de state noi, acolo unde nationalitatile §i confesiunile
erau amestecate pe acela§ teritoriu. Toate aceste chestiuni una
mai importanta decal alta au facut obiectul dezbaterilor §i ne-
gocierilor dela Londra. S'au observat ca, fata cu stadiul in care
se gaseau lucrarile conferintei ca activitatea acestui inalt aeropag
s'a desfa§urat cu prea multa anevointa. S'au parut ca acordul
intre puteri a fost greu de stabilit. §i ca acest concert european
care a facut alta data opere utile §i durabile, era aproape o
simpla amintire istorica. Starea Orientului European, a§a cum
era inainte de inceperea ultimului razboiu balcanic, a fost re-
zultatul hotarator a doua mari congrese §i era curios sa vedem
ca, atunci cand aceasta opera era pe punctul de a fi schimbata
radical, Europa ramâne pasiva i indiferenta. Se putea ca aten-
tiunea pe care puterile au dat'o evenimentelor alta data, din
sud estul Europei sa fi fost distrusa de alte probleme de ordin
general european. Daca la aceasta adaug faptul ca pentru apa-
rarea intereselor lor mondiale marile puteri au fost nevoite a
se imparti in doua grupuri opuse, care s'au gandit §i observat
reciproc ; daca s'au luat in consideratiune §i marea desvoltare
care a dat fiecaruia din ele posibilitatea sa aiba o viata inde-
pendenta §i o situatie prospera intelegem pentru ce lucrarile
conferintei dela Londra, au mers a§a de incet, pentru ce ac-
tiunea concertului european a fost a§a de putin simtita, pentru
ce noile state din peninsula balcanica, au fost tinute sa se spri-
jine din ce in ce mai mult pe propriele lor forte pentru a putea
urmari mai departe realizarea idealului lor national.
Avem un exemplu despre toate acestea in partea finala
a crizei balcanice, care se termina cu tratatul de pace dela
Bucure§ti.
fost destul ca Romania mai interesata ca orice stat la
stabilirea unui echilibru durabil in balcani, sa intervie intr'un
mod hotarat in conflictul dintre aliati §i sa revindice cu energie
dreptul de a-§i spune cuvantul sau, pentru ca imediat statele
in lupta sa primeasca sa trateze la Bucure§ti despre conditiunile
de pace, consimtind tot deodata a opri orice varsare de sange,
prin acceptarea unei suspensiuni de arme pe tot timpul durarei
2
www.digibuc.ro

18. 20
negocierilor. Acest rezultat a fost un eveniment considerabil in
istoria Orientului european. Pentru intaia oarä statele balcanice
sub egidia Romanier, au putut §i s'au adunat inteo conferintä
a lor proprie §i au tratat in libertate despre afacerile lor §i au
decis, in deplina lor suveranitate, Mil inter venirea vre-unei
puteri sträine, asupra destinelor lor viitoare.
Cat despre rolul Romaniei in rezolvirea crizei el a fost
hotarator. A§ezatä geografice§te la confiniile Europei occiden-
tale, dar ävänd interese de prima ordine In peninsula balcanicä,
Romania n'a mai putut sä stea indiferentä fatä cu schimbärile
ce se procedau dincolo de Dunäre. Aceasta a fost politica tra-
ditionalä p statului roman, §i ar fi fost cum reflectam inexpli-
cabil §i de neiertat ca, tocmai in momentul solutiunei finale, el
sa stea departe de ni§te evenimente care il atingeau in modul
cel mai direct §i de care atarna insä§i existenta lui.
Europa trebue sä fie recunoscätoare Regatului latin dela
Dunare ca prin actiunea sa decisivä, atunci cand cursul eveni-
mentelor au devenit nelini§titoare pentru situatiunea generald,
el a putut sa redea orientului binefacerile pdcei §i sa pue bazele
unui echilibru de naturä a asigura toate interesele care s'au
incruci§at in aceastä parte a continentului.
Decretul regal relativ ratificArei tratatului de pace
din Bucure§ti
MINISTERUL AFACERILOR STREINE.
CAROL I
Prin gratia lui Dumnezeu ci Vointa nationald Rege al
Rornâniei, la toti de _Mid i viitori &imitate :
Asupra raportului ministerului nostru al afacerilor sträine
sub No. 18,095.
Väzänd jurnalul consiliului nostru de ministri cu No. 2,218,
incheiat in §edinta sa din 1 August 1913.
Am decretat *I decretAm :
Art. .r. Jurnalul consiliului de mini§tri mai sus amintit se
aproba de Noi.
www.digibuc.ro

19. 21
Art. 2. Aprobäm si ratificarn Tratatul de pace incheiat la
Bucuresti la 28 Iu lie (10 August) intre Romania, Grecia Mun-
tenegru si Serbia, de oparte si Bulgaria de altä parte, precum
si schimbul de scrisori urmat intre Pre§edintele Consiliului
Nostru de ministri si ministru al afacerilor straine cu primii
plenipotentiari ai delegatiunilor Greciei, Serbiei §i Bulgariei la
conferinta päcei, cu privire la situatiunea arornanilor din aceste
din urrnä täri.
Art- 3. Ministrul nostru al afacerilor sträine este insar-
cinat cu ezecutare acestui decret.
Dat In Bucure§ti la 1 August 1913.
CAROL.
Pre§edintele Consiliului
Ministrul afacerilor sträine
T. Maiorescu.
Ca toti romani sä ne dam seama de marele eveniment
petrecut in tara noasträ, pacificarea popoarelor balcanice in
Bucuresti, sä cunoastem pe scurt §i vazut, curn au mers lucra-
rile, §i pe care le-am dus la bun sfarsit.
Iatä reprezentantii Statelor in conferintä.
Din partea Bulgariei :
Dutnitru Tonceff, ministru de finante, General-maior, Ivan
Fitcheff, §ef de stat-major, Sirnion Radeff §i Lt.-colonel de Stat-
major, Constantin Stancioft.
Din partea Greciei :
Stefan Venizelos, presedintele consiliului de ministri §i
ministru de razboiu, M. D. Panas, ministru plenipotentiar, Ni-
colae Politis, profesor de dreptul international din universita-
tea dela Paris si cäpitanul C. Pali.
Din partea Muntenegrului :
Generalul Serdar Ioan Vdukotitch, presedintele consiliului
de ministri si ministrul de räzboiu si lovan Matanovitch fost
director general al po§telor si telegrafelor si vechiu insärcinat
de afaceri.
Din partea Romaniei :
Titu Maiorescu, presedintele consiliului de ministri si mi-
nistrul de externe, Alex. Marghiloman, ministrul de finante,
www.digibuc.ro

20. 22
Tache lonescu, ministrul de interne, Gh. Dissescu, ministrul cul-
telor si instructiunei publice, eneral de divizle adj. C. Coanda",
Inspectorul general al artileriei si Colonelul C. Cristescu, sub-
.seful marelui stat-major.
Din partea Serbiei:
Nicolae Pasici, presedintele consiliului de ministri si mi-
nistrul de externe, Mihail Ristici, ministrul plenipotentiar
Serbiei la Bucuresti, Doctorul Miroslav Sfialaicovici, ministrul
plenipotentiar, Colonelul Smilianici i Lt.-colonelul D. Calafa-
tovici.
Textul tratatului de pace semnat in Bucuresti la 28 lu-
ie 1913 :
Majestatea Sa Regele Bulgariei de o parte si M.M. L.L
Regele Grecilor, R egele Muntenegrului, Regele României §i
Regele Serbiei de alta parte, Insufletiti de dorinta ae a pune
.cafiat stärei de rdzboiu actualmente exist-and -intre Wile respec-
tive, dorind dintr'un giind de ordine sd stabileascci pacea intre
.popoarele atdt de mult timp incercate, au hordrat de a Incheza.
wi tratat de pace.
Numitele Maiestäti au numit in consecinta pe ministrii
plenipotentiari cunoscuti fiecarui din noi ca personagii diplo-
matice a Statelor In litigiu.
Acordul fiind din fericire stabilit nitre ele, au convenit
asupra urmatoarelor stipulatiuni :
Art. 1. Va fi, cu incepere din ziva schimbarei ratificarei
prezentului tratat, pace §1 amicitie intre M. S. Regele Bulgariei
si M M. L. L. Regii : Romaniei, Muntenegrului, Serbiei ci
Greciei precum §i Intre lor, Statele ci
supufii lor respectivi.
Art. 2. Intre Regatul Bulgariei §i Regatul Romäniei, vechea
frontiera Intre Dunare si Marea-Neagrä este conform cu pro-
cesul-verbal incheiat la Protocolul No. 5 din 22 Iulie 1913 al
conferintei din Bucuresti, ratificatä In modul urmätor :
Noua frontiera va pleca dela Dunäre In sus de Turtucaia
pentru a se termina la Marea Neagra la Sud de Ekrene. Este
in mod formal stabilit cä Bulgaria va däräma cel mai tarziu In
timp de 2 ani, lucrárile de fortificatie existente §i nu va con-
www.digibuc.ro

21. 23
strui altele la Ru§ciuc, la umla in tara intermediara i intr'o
zona de 20 km. in jurul Balcicului. 0 cornisiune mixta compusa
din reprezentantii celor doua Inalte parti contractante, In numar
egal de ambele parti, va fi insarcinata, In cele 15 zile cari vor
urma semnäturei prezentului tratat, sL',. execute pe teritoriul trasat
al nouei frontiere, conform cu stipulatiunile precedente. Aceastä
Comisiune va presida la Impartirea propietatilor §i a capitalu-
rilor cal e au putut apartine pana acum, districtelor, comunelor
sau comunitatilor de locuitori separate de noua frontiera. In
caz de neintelegere asupra traseului de executare se angajeaza
sd se adreseze unui al treilea guvern amic pentru a-1 ruga de
a desemna un arbitru ale carui hotarari asupra punctului In li-
tigiu vor fi considerate ca definitive.
Art. 3. Intre Regatul Bulgariei §i Regatul Serbiei, fron-
tiera va urma conform cu procesul-verbal hotärat de delegatii
militari anexat la protocolul No. 9 din 25 Julie (7 August) 1913
al conferintei din Bucure§ti traseul urmator :
Linia de frontierä va pleca dela vechea Antiera delr varful
de munte Palarico, va urma vechea frontiera turco-bulgara
linia de impartire a apelor Intre Vardar §i Strurna, cu excep-
tiunea ca valea Inalta a Strumitei va ramane pe teritoriul sAr-
bese ; ea se va Incheia la muntele Balasice unde se va lega de
frontiera bulgaro-greaca.
Art. 4. Chestiunile relative la vechea frontiera sfirbo-bul-
gara vor fi regulate conform intelegerei intervenita Intre cele
doua Make parti contractante In protocolul avut la prezentul
articol.
Art. 5. Intre Regatul Bulgariei §i Regatul Greciei frontiera
va urma conform cu procesul-verbal hotarât de delegatii mili-
tari §i anexate la protocolul No. 9 din 25 Iulie (7 August) 1913.
Linia de frontiera va pleca dela noua frontiera bulgaro-
sarba pe creasta Belasico-Planina pentru a se incheia la imbu-
catura raului la Marea Egee. Urmeaia clausa cu comisiunea
mixta In caz de neintelegere, este, in mod formal stabilit ca.
Bulgaria sa dezista de acum de orice pretentie asupra
Creta.
www.digibuc.ro

22. 24
Art. 6. Cartierele generale ale armatelor vor fi irnediat
informate de semnarea prezentului tratat. Guvernul bulgar se
angajazd a readuce armata sa de a doua zi dela in§tiintarea
sernnaturei tratatului, pe picior de pace. El va dirija trupele
sale catre garnizoanele lor unde se va proceda In cel mai scurt
timp la retrimiterea diverselor rezerve la cäminurile lor. Tru-
pele a caror garnizonä se gäse§te In zona de ocuPatiune a uneia
din partile contractante, vor fi dirijate spre un alt punct al ve-
chiului teritoriu bulgar §i nu vor putea merge la garnizoana lor
cleat dupä ce zona de ocupatiune mai sus aratatä va fi evacuata.
Art. 7. Evacuarea teritoriului bulgar, ata cel vechiu ca §i
cel nou va incepe imediat dupa dernobilizarea armatei bulgare
§i va fi terminatä cel mai târziu in 15 zile. In tot acest timp,
pentru armata de operatiune românä, zona de operatiune va fi
indicata de linia *i§tov-Levcea-Turchy-Isvor-Glozene-Zletitza-
Mirkovo-Arabo-Klonak-Orhania-Mezdra-Vratza-Bercovitza - Lom-
Dunare.
Art. 8. In tot timpul ocupatiunei teritoriilor bulgare, dife-
ritele armate vor pästra dreptul de rechizitiuni platind in nu-
merar. Ele vor avea libera intrebuintare a liniilor drumurilor
de fier pentru transporturile trupelor §i aprovizionarilor de
orice naturA farä sä fie locul la despdgubirea autoritätei locale.
Bolnavii §i ranitii vor fi sub paza ziselor armate.
Art. 9. Indatä ce va fi posibil dupä schimbul de ratificari
a prezentului tratat, toti prizonierii in mänile unuia dintre gu-
verne vor fi predati comisarului guvernului cäruia apartin sau
reprezentantului Om autorizat in mod special, la locul care va
fi fixat de pärtile interesate.
Guvernele Inaltelor parti contractante i"§i vor prezenta re-
ciproc unul altuia, de indatä ce va fi posibil, dupa remiterea
prizonierilor, cheltuelile direct suportate de ele pentru ingriiirea
§i intretinerea prizonierilor din ziva prinderei sau remiterei Ora
in ziva mortei sau predarei lor. Se face compensatii intre su-
mele datorite de Bulgaria uneia din celelalte puteri contractante
§i acelea datorite de aceasta Bulgariei §i diferenta va fi plätitä
guvernului creditor Indatä dupä ce va fi posibil dupd schimbul
de socoteli arätate mai sus.
www.digibuc.ro

23. 25
Art. .ro. Prezentul tratat va fi ratificat §i ratificarile vor fi
schimbate In Bucure§ti in termen de 15 zile sau cat mai curand
posibil.
Pe credinta carora, plenipotentiarii respectivi au semnat
§i au pus sigiliile lor.
Fäcut In Bucure§ti In a 28-a zi a lunei Iu lie (a 10-a a lunei
August) 1913.
Ca Curonoment al acestor expuse §i deja fäptuite, Eveni-
ment mare In tarä, avem Discursul M. S. Regelui Caroi I-iu la
banchetul dela Palatul Regal, dat In onoarea delegatilor pacei :
Cu cea vie bucurie vad stran§i in jurul Meu pe d-nii
delegati ai statelor balcanice care au Incheiat §i semnat pacea
On Capitala Romaniei.
Aceasta pace atat de fierbinte dorita de lumea Intreaga a
cerut dintr'o parte un mare spirit de resemnare, §i jertfe du-
reroase, de§i inevitabile, pentru a face sä Inceteze aceste lupte
sangeroase care au dainuit prea mult intre popoarele menite
a se intelege.
Aceste sacrificii vor fi totu§i indulcite prin u§urarea ce
va va aduce tuturor celor care suferd §i prin speranta de a
vedea ca se deschide o era de incredere reciproca §i de pro-
pa§ire pentru peninsula balcanica.
Nu exprim numai o dorinta, dar chiar convingerea Mea
ca daca statele noastre vor putea lucra libere la organizarea
§i dezvoltarea lor economica, nu vor lipsi sa culeaga In putini
ani roadele binecuvantate ále sfortarilor §i intelepciunei lor.
Aceasta era noua care nu depinde decat de noi spre a
fi inaugurata.
Romania cu deosebire o dore§te In mod sincer spre a
u§ura Infäptuirea ei.
Sä facem urari, ca sa ne unim intr'o actiune comuna
pentru a atinge acest scop atat de nobil §i at4t de dorit care
va face sa se uite un trecut Intristator, §i va pregati caile unui
viitor fericit.
Popoarele noastre ne vor binecuvanta, §i noi vom fi bine
meritat dela omenire.
Ca batran soldat nu ma pot Impiedica de a marturisi via
www.digibuc.ro

24. 26
Mea admiratiune pentru vânjosia, jertfa de sine si bravura ce
au aratat vitezele noastre armate in timpul, acestei lupte de
aproape un an, care trebuia sa asigure libera dezvoltare a
tarilor noastre si sa se statorniceascâ Intre toti un echi-
libru stabil.
Amintirea celor care au platit cu sângele lor opera de
eliberare intreprinsa in comun trebue sä fie cinstita in comun,
,,trebue sa fie cinstita cu sfintenie ca o pioasa datorie de re-
,, cunostinta.
Eu sunt adânc incredintat ca pacea care s'a incheiat, va
fi statornica si ca cu ajutorul lui Durnnezeu ea va fi un prim
pas catre acea intelegere manoasa care va cruta popoarele
voastre de noi incercari, si le va da ajutor sa se ridice dupa
acele prin care au trecut.
Dorinta Mea cea mai scumpa este de a vedea stabilin-
du-se si mentinându-se *nitre Romania si Regatele Peninsulei
balcanice relatiunile cele mai prietenesti in interesul nostru
tuturor.
Patruns de aceste sentimente beau in sAnatatea Majestatii
Lor Augustii vostri Suverani si rog Providebta sä intinda
ocrotirea si binefacerile sale asupra Regatelor lor.
Traiasca Majestatile Lor Augustii Vostri Suverani.
www.digibuc.ro

25. PARTEA III
Rezultatele reale dobandite de Tara
o
concretizate In tratatul dela Bucure§ti
0 privire inapoi este adeseaori o privire inainte. Din cer-
cetarea evenimentelor importante prin care am trecut, nu poate
sa nu iasä invatäminte temeinice pentru viitor.
Anul 1913 este poate cel mai caracteristic din istoria
noastra moderna. Rare ori gasim o diversitate atfit de mare §i
salturile atat de repezi dela o stare de decadere morala, la
una din cele mai inaltatoare. Dupa multe §ovaeli §i sbuciumari
obtinern rezultate reale concretizate in tratatul dela Bucure§ti.
Ele sunt urmatoarele:
1. Am obtinut prin fnmtaria Turtucaia-Balcic o asigurare
a Dobrogei §i deci a gurilor Dunarei spre miaza-zi. Nu avem
alte revindecari teritoriale de facut peste Dunare §i depinde de
cumintenia vecinilor no§tri dela Sud ca sa inteleaga interesul
lor, de a trai in pace cu noi. In orice caz cu oare care ma-
suri §i In primul rand prin legarea cu doua poduri sau cel
putin unul pe Dunare, prin organizare temeinica a noului teri-
toriu, de aci inainte siguranta fruntariei dela Sud numai de-
pinde decat de noi.
2. Am restabilit pe langa prestigiul nostru atat de scazut
prin protocolul dela Petersburg §i prin ratacirile ce l'au pre-
cedat, dreptul nostru de a ne amesteca in toate chestiile orien-
www.digibuc.ro

26. 28
tului, in care avern interese reale, cum sunt acelea ale aroma-
nilor §i a stramtorilor dela Constantinopol. De acestea din
urnid depinde ie§irea comertului nostru la o mare liberd.
3. Am intärit In dreptul European un mare principiu de
dreptate a cdrui inscriere o ceream Inca de acum 35 de ani
la congresul dela Berlin §i pe urma la conferinta dela Londra
pentru Dunare, ca interesele mici sa nu fie rezolvate cum
am primit sa se facä la Petersburg de cei mari fard chiar
participarea noasträ. Oligarhia absolutista §i interesatd a Mari-
bor Puteri trehue inlocuita cu o organisatie mai corespunza-
toare cu principiile moderne de dreptate §i egalitate, cu un
tribunal European In care toti interesatii sä participe cu drep-
turi egale la rezolvirea intereselor Europene ,legate de ale bor.
La 1881 nefiind admi§i la Conferinta dela Londra ce se In-
trunea pentru chestiunea Dunarei, guvernul roman a protestat
§i nerecunoscand hotararea Marelor Puteri, luata fara noi, ea
a ramas pand azi neaplicatd. In afara de rezultatele obtinute,
trebue s tragem urmeitoarele inviiteiminte :
1. Politica externd a unui Stat trebue sa fie ca directive
generale in con§tiinta nationala. Este singura garantie ce se
poate avea ca sd nu mai trecem prin §ovaelile §i primejdiile
ce am vazut. in 1913.
2. Politica unui stat mic nu trebue sa fie incatu§ata poli-
ticei unei singure puteri. Aceasta este cu atat mai primejdios
cu cat acea putere este mai vecind §i cu cat poate avea inte-
rese politice sau economice contrare cu ale lui.
Aceastä atitudine este azi inlesnita prin caracterul luat de
politica statelor mari europene ; pe langa aliante ele au trite-
legeri pentru anume nevoi speciale. In afarä chiar de cadrul
mai stramt al aliantelor §i deci intereseler generale ale politi-
cei noastre externe, putem gasi pentru anume chestii speciale
ale noastre concursul unor altor state care au acelea§i interese
paralele cu ale noastre.'
3. Politica oricärui stat, fie el mare sau mic, nu poate fi
rodnica dacd pe langd a§ezarea ei pe interesele proprii ale
acestui stat, nu este hotdrata §i nu are la spatele ei con§tiinta
unei forte reale, a puterei armate.
www.digibuc.ro

27. 29
Dar pe langa schimbdrile contractuale fixate prin pacea
dela Bucuresti si prin conferinta dela Londra, asistdrn la o
prefacere care ne intereseaza in primul rand pe noi.
Sporirea celor patru state balcanico prin teritorii noi
luate dela imperiul otoman, esirea Bulgariei la Marea Egee,
ajungerea Greciei la Cava la si Salonic, esirea Serbiei la Adria-
tica printeo cale ferata internationalizatd, crearea Albaniei desi
pot aduce sbuciumdri mari prin echilibrul instabil ce s'a asezat,
sunt msa chemate sà sporeasca intr'un regim de libertate mai
mare, si prin o intrecere in organizare politica, culturala si
economica, activitatea intregei regiuni balcanice si deci sa spo-
reasca si activitatea uoastra economica in toata aceastd re-
giune. Mai Inaintati economicWe deceit toate statele din Balcani,
nu numai cci putem sci ne peistrcim locul, dar incii sii cduteim
ca sd deim comertului nostru o Indrumare mai activei ccitre
aceste regiuni.
Reducerea Turciei Europene, desvoltarea cailor ferate in
Anatolia, Siria, Armenia si Persia chiar, mutarea centrului de
actiune al politicei orientale a Mare lor Puteri in Asia mica, vor
aduce si in aceste regiuni o viatä noua mai activa, cum a adus
si In Egipt si cum va aduce si in insulele Marei Egee. Intregul
basin al Dunarei va fi influentat °de aceasta transformare in
basinul oriental al Mediteranei. Detinatorii gurilor Dunarei vor
gasi in aceasta noud viata o sporire si a activitatii lor econo-
mice si a rolului lor international. Ei vor gasi o garantie mai
mare pentru ca sa se stabileasca un regim normal In marea
Neagra si In stramtorile cari dau acces acestei mari in Mediterana.
Linia ferata a Bagdatului data Germaniei, caile ferate spre
Marea Neagrd si in Siria data Frantei, o alta parte a Italiei sau
Austro-Ungariei, cdile ferate in Armenia concedate Rusiei, na-
vigatii pe Tigru si Eufrat concesionate cu Koweit Angliei, sunt
noi forme ale penetratiei pacifice intr'un stat in descompunere.
Reformele Macedontei se transforma In chestia reformelor din
Armenia cu jandarmi si consilieri sträini, iar pe chestiunea mi-
siunei militare din Constantinopol s'a dat luptd de preponde-
zenta In Capita la Turciei.
Aceasta luptd ne intereseaza in primul rand, caci din cioc-
www.digibuc.ro

28. 30
nirea intereselor celor mari in Asia Mica si la Constantinopol, daca
vorn fi prevazatori, poate e§i pentru noi un bine, prin alcatuirea
unui regim in Marea Neagra si la Stramtori, care sa nu fie exclu-
sivist, ci legat de principii de dreptate si de libertate pentru toti.
Dar daca ultirnele evenimente din 1913 au putut avea vreo
influenta In Orient, ele nu au putut sa nu inraureasca si asupra
situatiei generale europene si in deosebi a statelor mari cari
aveau in special o politica orientala, ca Rusia §i Austro-Un-
garia. Consolidarea statelor balcanice, reducerea Turciei-Euro-
pene, gresala facuta de Austro-Ungaria de a parasi Sandjacul,
§i de all inchide astfel drumul la Sa Ionic, cand a anexat Bosnia
si Hertegovina, au schimbat cu totul rolul acestor doua mari
Imperii rivale in politica orientala, pana azi.
Ambele state sguduite de puternice crize sociale si mai
cu seama nationale interne, tarmurite in nazuintele lor terito-
riale in spre Constantinopol ori Salonic prin intarirea statelor
balcanice, vor trebui sali schimbe nu numai directia politicei
lor orientale dar si forma ei. Ru§ia isi va concentra desigur
in spre Armenia si Constantinopol atentia ei , Austria mai
departata va avea in aceste din urma regiuni rolul oricarei
puteri Europene, poate §i mai slab neavand puterea econo-
mica §i financiara de a h.ipta cu concurenta germana si en-
gleza sau chiar italiana din acele regiuni ; Salonicul i-a scapat
din mana si singurul ei punct de sprijin Il poate gasi in lupta
ei cu Italia §i Albania.
Dar intarirea unora din statcle balcanice vecine spore§te
dificultatile interne ale .Austro-Ungariei. Grija acestei slabiciuni
§i-a gasit un ecou puternic in ultimele discutiuni din delegati.
Aceste crize interne ale marilor imperii vecine trebue sa ne
facd atenti, ccici sbuciumeirile prin care ele vor trece pot pane in
priinejdie si in joc interese de ale noastre.
Avantul tarei deci avantul armatei noastre, au uimit intreaga
Europa aplaudandu-ne. Am surprins inamicul. S'a predat §i am
stins astfel focul in Balcani.
Acest razboiu de scurta durata, dar victorios va ramane
si el tarei In istoria razboaelor alaturi de razboiul pentru Inde-
pendenta tarei din 1877-1878.
www.digibuc.ro

29. 31
Aceste merite se datoresc trimisului de Dumnezeu parintele
-tarci M. S. Regele Carol cel Mare.
El prin Ina lta Lui Intelepcitme, impunere, rabdare §i a tot
cunoscatorul au pus temelia tärei prin jertfele vietei. La pro-
gresul Ei intern §i extern, la organizarea Apararei Nationale, a
pastrarei prestigiului §i Demnitatii României, nimic nu i-a scapat
ca muncd pentru Tara.
Când ochiul Lui a ochit in Balcani, armata a fost la postul
ei de jertfâ §i am e§it triumfatori.
Dumnezeu insa ni L'a luat cu sufletul Lui, insa Istoria Tarei,
a celor doua razboae nu vor fi niciodata decal cu litere de aur
scrise la Istoria României ca: razboae in durata de Domnie a
Decedatului Nosti u Mare §i Ilustru Capitan Regele Carol I.
Tara va venera memoria Lui §i nu vor uita in veci viata
unui Domn atat de nepretuit Tarei §i mie personal care mi-am
permis a face aceasta scriere.
FINE
www.digibuc.ro

30. PRETUL 2 LEI
www.digibuc.ro