Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Apr iun-2008

527 views

Published on

  • My only statement is "WOW"...I thought your other systems were special but this is going to turn out to be the "Holy Grail" of all MLB systems, no doubt! ▲▲▲ http://t.cn/A6zP24pL
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

Apr iun-2008

  1. 1. APRILIE - IUNIE 2008IL GIROOLIMPIADA 2008DREPTURILE LIGIITENIS - HOȚUL DE INIMIMOTO GP -VOR FI 18TRADEGIA KENYANĂGOLF -TRASEE DEVISINTERVIU EDVIN MARTONPREMIERE LEAGUEFOTBAL - ULTIMUL FARAONBASCHET PE CALEA UNDELORBANI ŞI FOTBALATINGEREaLUI MIDASș
  2. 2. 8 Hoţul de inimiGustavo Kuerten ne-a vrăjit pe toţi din 1997, vremede vreo cinci ani, cu loburile sale, cu reverele trase curigla şi zâmbetul de copil pus pe şotii. A câştigat detrei ori la Roland Garros şi ne-a făcut să ne fie dor deel de fiecare dată când n-a mai apărut acolo. detaliiNu te mai gândi, nu te obosi să-l cauţi. Nuexistă! Şi asta face ca acest job atât de spe-cial să fie extrem de fascinant. Ca să reu-şească, un antrenor are nevoie de onestita-te, competenţă şi abilitate în comunicare.Acestea sunt obligatorii. În orice momentel este gata să-şi sacrifice cu mărinimietimpul, banii, tinereţea. Trebuie să fie lider.Nu mai este nici o surpriză faptul că astăziantrenorul este în pas cu noua tehnologiepe care o include în programul de antrena-mente, încercând să elimine fracţiunile desecundă care ar putea face diferenţa întremedalia de aur şi locul patru (La Olimpiadade la Atena din 2004, diferența dintre câşti-garea şi pierderea a 5 medalii de aur de că-tre echipa Marii Britanii a fost de doar 0,515secunde!! )Până la urmă “un antrenor se transformăîntr-un OM POLITIC, un JUDECĂTOR, unORATOR, un INVENTATOR, un PROFESORDE SPORT, un SPECIALIST ÎN FINANŢE, unPSIHOLOG şi un DUHOVNIC. Este bine dacăpricepe ceva şi din magia numerelor caASTROLOG. Să fie OPTIMIST, şi uneori să seprefacă a fi pesimist. Trebuie să pară MO-DEST şi uneori foarte MÂNDRU, ASPRU şiFERM, dar la momentul oportun chiar slabşi conciliant. ÎNCREZĂTOR, dar REŢINUT,entuziast dar nu prea mult. Să aibă pieleaunui elefant, sălbăticia unui leu, mirosulunui câine, curajul unui taur, rezistenţa uneiantilope, înţelepciunea unei bufniţe, vicle-nia unei vulpi, inima unei pisici. Este binedacă la toate acestea antrenorul posedăperfecţiunea unui rutinat jucător de pokercare joacă din mână.”, aşa după cum scria în1956 Wayland din Michigan.16 Atingerea lui MidasConform societăţii de audit Deloitte, încasările princi-palelor 20 de cluburi de fotbal din lume au crescut cu11% în sezonul 2006-2007, ajungând la 3,7 miliardede euro. Este cea mai mare creştere înregistrată depatru ani încoace.ANTRENORULPERFECT27 RebeliiroşiiÎn semn de protest faţă de cumpărarea clubului decătre americanul Malcom Glazer, peste 4000 de su-porteri ai lui Manchester United şi-au făcut propriaechipă.32 Il GiroRămas fără titlul la general din Pro Tour, Danilo diLuca nu-şi va apăra trofeul pe care-l câştiga anul tre-cut în Turul Italiei. Cauza? Nivelul scăzut de hormonila testul anti-doping, semn al prezenţei unor agenţimascanţi.42 Olimpiada 2008Organizatorii chinezi au intrat pe ultima sută demetri, înaintea marelui eveniment programat în pe-rioada 8-24 august, la Beijing. Sunt inaugurate bazesportive şi instituţii culturale deopotrivă, se lucreazălaschimbareamentalităţiipoporuluichinez,șilaînlă-turarea efectelor devastatoare ale poluării cauzate dedezvoltarea industrială galopantă.64 Fugi ca să nu fii ucisPe30decembrie,înKenyaauizbucnitdisputeviolen-te după alegerile prezidenţiale între grupurile parti-zane candidaţilor. Triburile au început un război crudcare a zguduit ţara care produce cei mai buni şi maimulţi alergători pe distanţe lungi şi medii din lume.Iar atleţii au fost şi ei prinşi în ghearele morţii.Editor coordonator: Ivonne GhiţăArt Director: Codruţ BendovskiFoto: GETTY IMAGESISSN 1843 – 9926Prepress şi Tipar: Master Print Super OffsetEditat de Sport TV ManagementStr. Dr. Ernest Djuvara 30, sector 6,Bucuresti, telefon: 316 3380e-mail: office@sportline.ro5APRILIE - IUNIE 2008
  3. 3. INTRAT ÎN cel de-al treilea său an deexistenţă, Circuitul Global al Campi-onilor se extinde. Startul va fi dat înCapitala Qatarului, în decorul selectu-lui Club de curse şi echitaţie din Doha,gazdă a întrecerilor hipice la ediţia din2006 a Jocurilor Asiatice, în cel de-al doileaweek-end al lunii aprilie.În mai 2008, competiţia va ajunge într-oaltă locaţie nouă, de data aceasta de pe Bă-trânul Continent, odată cu Derbiul de dresajşi sărituri peste obstacole de la Hamburg.Pentru ca finala sezonului să se desfăşoarela São Paulo, Brazilia.Începând din acest an, această adevăratăLigă a Campionilor va deveni o parte inte-grantă a seriei de competiţii organizate subegida Federaţiei Ecvestre Internaţionale.Modul de desfăşurare al fiecărui Grand Prixa rămas neschimbat: cei mai valoroşi 30 desăritori peste obstacole din lume vor fi in-vitaţi să concureze în două manşe, poatechiar în baraj, pentru premii totalizând câte300.000 de euro. Va fi alcătuită o ierarhiegenerală, în funcţie de care cei mai bineclasaţi 25 de călăreţi vor concura în finaladin Brazilia, acolo unde premiile vor fi deun milion de euro.Eurosport Events se va ocupa în continuarede organizare, începând de la drepturile deproducţie TV până la distribuţia drepturilorde difuzare (prin intermediul propriilor ca-nale sportive şi sub-licenţiere), ca şi de vân-zarea drepturilor de marketing. Toate com-petiţiile vor fi transmise în direct, însâmbăta respectivă, la Eurosport.premiile LAUREUS reprezintăpentru sport ceea ce Oscarurile în-seamnă pentru industria filmului.Desfăşurată în premieră în alt locdecât la Monte Carlo, ceremoniadecernării trofeelor de la Sankt Petersburg,din sala de concerte a teatrului Mariinsky,l-a adus pentru a patra oară în luminile ram-pei pe Roger Federer. Elveţianul şi-a materi-alizat dominaţia asupra Circuitului Mondialîntr-un al patrulea Premiu Laureus conse-cutiv - record absolut în domeniu - într-oierarhie ajunsă la cea de-a noua sa ediţie.Dacă la masculin alegerea a fost uşurată desupremaţia unor Tiger Woods sau MichaelSchumacher, ambii deţinători a câte altedouă trofee Laureus (celălalt fiind primit deLance Armstong), la feminin încă nu a apă-rut sportiva care să fie votată în două rân-duri în această postură.Tenisul a devenit primul sport ai cărui re-prezentanţi sunt încununaţi cu trofeelepentru merite deosebite, atât la masculin,cât şi la feminin. Autoritatea cu care Rogerşi-a dominat adversarii a fost replicată anultrecut în zona feminină a tenisului mondialde Justine Henin (foto dreapta). Belgianca adevenit cea de-a treia reprezentantă a spor-tului cu racheta care primeşte onorurile dinpartea membrilor Academiei Laureus, dupăJennifer Capriati şi Serena Williams.Atletismul rămâne sportul care a oferit celemai multe laureate (patru), deşi în cazulcelei dintâi - Marion Jones - s-a dovedit căperformanţele de pe pista de sprint au fostmai degrabă rezultatul unor efecte “speci-ale”, pentru a folosi un termen din aceeaşiindustrie a filmului.După patru ani, o altă reprezentativă naţio-nală de rugby campioană a lumii primeşteonorurile cuvenite sportului de echipă. Afri-ca de Sud a fost desemnată cea mai valoroa-să garnitură a anului trecut, după perfor-manţa de la Cupa Mondială din Franţa.OSCARULDIN SPORTMIROSLAVAVAVRINEC este femeia care veghea-zăasupracariereiluiRoger.Logodnicăşimana-ger în acelaşi timp, Mirka l-a cunoscut pe lide-rul tenisului mondial la Olimpiada de la Sydney2000, când ambii au reprezentat Elveţia. Mirkaa imigrat împreună cu părinţii din Slovacia na-tală în 1980, pe când avea doi aniDOHA,QATAR,10-12APRILIEHAMBURG,GERMANIA,1-4MAICANNES,FRANȚA,12-15IUNIEMONTECARLO,MONACO,26-28IUNIEESTORIL,PORTUGALIA,10-12IULIEVALKENSWAARD,OLANDA,31IULIE-3AUGUSTAREZZO,ITALIA,11-13SEPTEMBRIESAOPAULO,BRAZILIA,8-12OCTOMBRIECIRCUITULGLOBALALEX GHEORGHIAŞALEX GHEORGHIAŞ6 APRILIE - IUNIE 2008
  4. 4. Ne-a vrăjit pe toţi din 1997, vreme de vreo cinci ani, cu loburilesale, cu reverele trase cu rigla şi zâmbetul de copil pus pe şotii.A câştigat de trei ori la Roland Garros şi ne-a făcut să ne fie dorde el de fiecare dată când n-a mai apărut acolo. Anul acesta,turneul parizian îl primeşte cu braţele deschise pentru cel maiemoţionant adio cu putinţă.Gustavo KuertenÎn 2001, când a câştigat ultima oară la Roland Garros, GUSTAVOKUERTEN a desenat pe zgura pariziană o inimă imensă, arătându-şi astfel dragostea pentru singurul turneu de Grand Slam pe carel-a câştigat de-a lungul carierei saleGustavo a fost numărul 1 mondial în treirânduri: 4 decembrie 2000- 28 ianuarie2001, 26 februarie 2001- 1 aprilie 2001,23 aprilie 2001- 18 noiembrie 2001COSMIN STĂNILOIU
  5. 5. venire spectaculoasă de la 2-1 în favoarearusului, cu un set patru câştigat la zero şisemifinalele, în faţa unui belgian surprin-zător, Filip Dewulf, venit din calificări. Şifinala, prima mare finală, cu spaniolulSergi Bruguera, învingătorul de la Parisdin 1994. 6-3, 6-4, 6-2 sunt cifrele depe tabelă. Şi la final nebunia, bucuria,lacrimile, şi uimirea tuturor. Cine erade fapt acest brazilian deşirat şi îm-brăcat de parcă pleca la plajă, să facăsurf, fără nici o grijă şi fără nici o tea-mă? Până la urmă nici nu mai contacine era, pentru că Parisul îşi desco-perise amantul cel mai de soi, îndră-gostitul care se dăruise total jocului,zgurei şi privitorilor săi. Aveau să maitrăiască împreună alte două începu-turi de vară toride, în 2000 şi 2001,când Guga câştiga iar titlul şi inimilenoastre, ale tuturor. Iar anul acesta nerevedem cu el emoţionant, pentru căamantul perfect parizian se întoarcepentru a închide un cerc. De aici a în-ceput totul acum 11 ani, aici se va ter-mina.Afost dragoste la prima vedere. Vi-l mai amintiţi? Câr-lionţii arămii, lunganul zâmbăreţ şi colorat desenând oinimă mare pe zgura de la Roland Garros, în 2001? Nu, nuera o inimă pe care am crezut că ne-ar fi dăruit-o nouă,sau bunicii lui. Nu, erau inimile noastre adunate la un loc,ale celor din tribună sau de la televizor, furate de el şi adunate înacea inimă conturată cu racheta. Şi cu ce altceva putea să ne de-seneze inimile, dacă nu cu acea minunăţie de rachetă care puteafi orice în mâna lui dreaptă, arcuş de vioară, trompetă, claviaturăde pian sau pensulă, uneori zmeu ridicat măiastru spre ceruri, saubagheta magică ce îndeplineşte orice vis. Şi cum altfel puteam facerotundă această poveste de dragoste dacă nu primindu-i în darreîntoarcerea? Guga ne desenează iarăşi inimile într-una singurăla Paris, primăvara aceasta, mai dăruită iată decât cele de dinainte.Gustavo Kuerten se întoarce, precum orice hoţ respectabil, la loculfaptei. Să ne dea inima înapoi, sau noi să-l mai lăsăm să ne-o fure,încă o dată, pe a noastră?Copilul zâmbea printreracorduriGustavo Kuerten a învăţat prima oară săplângă. La Florianopolis, pe coasta sudică aBraziliei, copilul roşcat a descoperit mai în-tâi că fratele său mai mic, Guilherme, nu seputea juca cu el. Acesta a suferit la naştereun accident cerebral şi a rămas pentru res-tul vieţii cu insuficienţe mari şi problemegrave. Într-un cărucior, aproape paralizatcomplet, se lupta zi de zi să trăiască. Gugaîl privea şi nu înţelegea de ce lucrurile seîntâmplă în acest fel. Abia când a fost suficient de mare, avea deja 6ani, tatăl său, Aldo, l-a dus prima oară la tenis. Guga stătea pe mar-gine şi privea cum joacă părintele său, sau cum arbitrează meciuride juniori. Şi a început să descopere o altă joacă, în care nici nu-ltrăda pe Guilherme, nici nu renunţa la bucuria jocului. Când aveaopt ani însă, tenisul i-a produs prima dramă. Aldo arbitra o partidăla un turneu de juniori şi a făcut stop cardiac. A murit. De ce Gugan-a renunţat atunci? Cum de l-a mai lăsat dona Alice să intre peterenul de zgură? Poate bunica Olga, cea care îl lua de mână să-lducă la antrenamente? Poate antrenorul Oscar Wegner, faimos laFlorianopolis, care a convins-o că puştiul e foarte talentat? Sau maitârziu poate Larri Passos, cel care vreme de 15 ani l-a pregătit apoipe Gustavo? Sau poate că viitorul nebănuit care i se deschidea puş-tiului înainte...Sau poate nerăbdarea aceea din fiecare zi în care îşilua rachetele şi pleca spre teren, zâmbind ştirb printre racorduri şivisând că va câştiga, într-o zi, undeva, un mare turneu.Amantul perfectRoland Garros a fost mereu turneul mai altfel, mai poetic, special,lipsit de rigiditatea Wimbledonului sau de viteza americană de laFlushing Meadows. Zgura roşie, praful, stopurile la fileu, loburile,toate acestea îl fac unic, cu un parfum inconfundabil. Guga iubeaşi nu ştia ce, până în ziua în care a ajuns prima oară la Paris. În 1996,tânărul care nu împlinise încă 20 de ani juca în calificări la RolandGarros şi ajungea prima oară în scurta-i carieră pe tabloul princi-pal. A pierdut chiar din turul întâi, în faţa sud-africanului WayneFerreira. Era încă doar exotic şi nimic mai mult. În 1997 totul a înce-put cu Slava Dosedel. Kuerten era deja pe tablou, fiind locul 66 înclasamentul profesioniştilor, şi a trecut de turul întâi învingîndu-lpe ceh. A urmat la rând suedezul Bjorkman, iar în turul al treileaprimul favorit ivit în cale, Thomas Muster, austriacul cap de serienumărul cinci. Cinci seturi împotriva lui, apoi alte cinci împotrivarusului Andrei Medvedev şi calificarea în sferturile de finală. Adver-sar, deţinătorul titlului, Yevgeniy Kafelnikov. Alte cinci seturi, o re-Gustavo Kuerten• 10 septembrie 1976,Florianopolis, Brazilia• Dreptaci, rever cu o mână• 3 titluri de Grand Slam (toate la RolandGarros 1997, 2000, 2001)• 5 titluri de Masters Series• 1 titlu Masters Cup 2000• Premii în întreaga sa carieră:14. 750.088 dolari• 22 de titluri ATP la simplu• 8 titluri ATP la dublu• 15 finale de simplu ATP pierduteTurneul dedespărţireGustavo Kuerten a suferit două inter-venţii chirurgicale între 2002 şi 2004şi niciodată apoi nu s-a mai refăcutcomplet fizic. Ultimii doi ani n-a jucataproape deloc din acest motiv. Aşa căa decis, la doar 31 de ani, să-şi înche-ie cariera. Într-un mod sentimental şiunic, participând la turneele cele maidragi lui. A început cu Openul Brazili-ei, apoi Challengerul de la Florianopo-lis, şi cele trei turnee Masters în care atriumfat în Europa, Monte Carlo, Romaşi Hamburg. Finalul, la Roland Garros.În fiecare an în care a câştigat la Paris, GustavoKuerten l-a învins în sferturile de finală perusulYevgeniy KafelnikovÎn 1997, când a învins prima oară la RolandGarros, a fost al doilea cel mai slab clasat întopul ATP învingător de Grand Slam (locul 66).Mark Edmonson învinsese în 1976 la AustralianOpen de pe locul 212Din 1997, în fiecare an,premiul unui turneu câştigata fost donat unei fundaţiiumanitare10 APRILIE - IUNIE 2008
  6. 6. Cum se explică evoluţia, dar maiales atitudinea în joc a lui Djokovic,care câştiga primul său meci în cir-cuitul ATP învingându-l pe france-zul Arnaud Clement în ediţia 2004a Open-ului de la Bucureşti? Probabil că celmai aproape de adevăr este Andrei Pavel,care spunea că ceea ce te frapează la sârbeste încrederea şi tenacitatea sa. Încă de lavârsta junioratului, Djokovic (al cărui idol afost Pete Sampras) îi asigura pe apropiaţiisăi că va ajunge sus în ierarhia jucătorilorprofesionişti şi spunea acest lucru cu o con-vingere care îi şoca chiar pe reprezentanţiiunui popor obişnuit cu aceste valori carac-teriale.Novak consideră că fără suportul şi inspi-raţia familiei sale nu ar fi ajuns niciodatăacolo unde este acum. Şi pentru că vorbimde familia lui Djokovic, am fost cu toţii im-presionaţi de această „galerie de suflet” cuo prezenţă inedită la Melbourne. Alături detată, într-o ordine bine stabilită, îmbrăcaţiîn acelaşi echipament Adidas, dar fiecarecu altă literă mare care forma diminutivulNOLE al eroului lor, stăteau mama (Dijana)si fraţii Marko (16ani) si Djordje (12 ani), am-bii tenismeni.În ultima vacanţă pe care şi-a permis-oşi despre care nu prea vrea să vorbeascăpentru că s-a petrecut în Insulele Maldive şiştie că mulţi nu pot să-şi permită să vizitezeacele locuri, Novak Djokovic şi-a descoperito nouă pasiune: diving-ul.Marea dorinţă a sârbului este să aibă o în-tâlnire cu rechinii, de care se teme cel maimult, dar de care se simte atras în moddeosebit. Alături de prietena sa Jelena (oaltă persoană decât „prietena de suferinţă”Jelena Jankovic) a avut deja o întâlnire curechini doar de un metru lungime, pe careNole îi caracterizează ca fiind nepericuloşi,pentru că „dacă te atacă îţi pot mânca undeget de la mâini sau de la picioare şi nu emare lucru pentru că avem câte 10 din fie-care”, glumeşte el.În continuarea vacanţei, a simţit îndatori-rea pe care o avea „ca un adevărat creştin”,să viziteze Ţara Sfântă. L-a impresionat înmod deosebit momentul în care Isus îşi du-cea crucea pe Via Dolorosa, şi la cele şapteopriri ale sale, în zilele noastre, creştinii facrugăciuni. În final el recomandă tuturor săviziteze, cu orice efort, Israelul si Ierusali-mul.Motivul real pentru care a fost în Israel, ţarade origine a celor doi manageri ai săi, a fostînsă acela de a face investigaţii şi de a dateste care să îi evidenţieze starea şi nivelulpregătirii sale fizice.Privindu-l evoluând în ultima vreme şi înspecial în memorabilele meciuri care i-auadus laurii de la Australian Open-ul dinacest an ( turneu în care a pierdut un singurset), pot afirma că Novak Djokovic, un tânăr,dar deja mare jucător de tenis, cu privire ju-căuşă, plină de expresivitate, va lăsa tottimpul impresia, atât pe terenul de tenis câtşi în afara lui, că nu doar suferinţa semenilorşi bombardamentele pot accentua calităţica tenacitatea, sârguinţa si lupta până la ca-păt, tipice marilor personalitaţi sportiveENVOGUEÎn vremurile noastre,„extraterestrul”Roger Federer a fost cel trimissă facă regulile în tenis. A avut de luptat, la început, cu„armadaspaniolă”,condusădebătăiosulRafaelNadal,darjucătorulcuşansereale să-l înfrunte pe elveţian, mai ales pe termen lung, pare săfie Novak Djokovic, de abia trecut de 20 de ani. Longilin şi astenicdupă criterii medicale ( 1,87 m înalţime, 80 kg), la prima vederesârbul dă impresia de fragilitate.NovakDjokovicSORIN POPESCU12 APRILIE - IUNIE 2008
  7. 7. De când Telesport dobândeaaceste drepturi pentru o sumăconsiderată atunci ca fiind foartemare (28 milioane euro pe 4 ani)ridicând ştacheta de la nivelul de3-4 milioane dolari la 7-8 milioane de europe an, s-au consolidat importante grupurimedia şi au apărut platformele digitale,potenţiale ‘bombe cu ceas ale hiperinflaţieidrepturilor’.O creştere pronunţată a valorii drepturilorde fotbal va atrage atenţia asupra altor fe-deraţii, a unor sporturi până acum ignoratecărora li se vor oferi chiar sume de bani – opremieră ! - pentru drepturi de televizare.Ca urmare, imensul spaţiu lăsat liber de“Liga lui Mitică” va obliga unele televiziunigeneraliste fie să investească în alte drep-turi, fie să renunţe pentru o lungă perioadăla sport, moment în care însuşi statutul lorde “generaliste” este ameninţat, iar ratingulmediu poate scădea serios. Concentrareafotbalului românesc pe 2-3 canale, coro-borată cu o Ligă a Campionilor care se vavedea puţin pe TVR şi doar pe platformaBOOM va induce o reaşezare a ierarhieitransmiţătorilor, a ratingului lor mediu, aldistribuţiei bugetelor de publicitate, dar şio reaşezare a interesului comercial şi publicînspre federaţiile sportive româneşti; şi,evident, o mare luptă între factorii de pu-tere din fotbal pentru accesul la puşculiţaUEFA, dar şi la cea românească, acum multmărită.E de așteptat, prin urmare, ca sporturi pre-cum Liga a II-a de fotbal, handbal, baschet,box, rugby, hochei, dar şi gimnastică, atle-tism, golf, tenis, etc să fie mai mult curtateşi promovate de televiziuni; e de aşteptatun interes sporit pentru competiţiile carese desfăşoară în România şi, în consecinţă,încet-încet va apărea şi plata pentru acestedrepturi. Depinde însă de fiecare federaţiesau organizator de competiţii să-şi inven-teze câte un Mitică Dragomir pentru a-şivalorifica şansa!În vreme ce atenţia era concentrată asupracelor care în mod tradiţional luau în calculcumpărarea drepturilor sportive (TVR, ProTV, Antena 1 dar şi, mai recent, Telesportşi Kanal D), prezenţa la nivel declarativ alplatformei digitale BOOM TV printre pre-tendenţii drepturilor Ligii I a părut iniţial ocuriozitate. Dar intenţiile lor erau foarte se-rioase, “vina” acestora fiind doar că au fostpuţin “înaintea vremurilor” şi nu au avutsuficientă forţă să rişte foarte mulţi bani şi2-3 ani de pierderi. BOOM ar fi avut nevoiede bani şi planuri pe şase ani, nu pe trei şiatunci cu adevărat ar fi putut deveni un Skyromânesc. Iar faptul că în final, spre surpri-za tuturor câştigătorii acestor drepturi s-aunumit RCS şi Antena 1 arată că, de fapt, amfost martorii încheierii, de facto, a unei eta-pe de dezvoltare a pieţei de televiziune dinRomânia: e vorba de supremaţia modeluluide business bazat pe finanţarea exclusivădin publicitate, model care a rezistat cam15 ani.Primii paşi au fost făcuţi în 2006 de cătreplatforma digitală BOOM TV care şi-a creatun număr mare de programe proprii, nu-trind o fascinaţie mergând până la obse-sie vis-a-vis de modelul Sky Television. Totatunci, cel mai mare operator de cablu şi sa-telit din piaţă, UPC Romania, făcea eforturisă-şi asigure conţinut propriu, prin canalelenişă MGM, Sport 1, care se alăturau altoraasupra cărora avea un control semnificativ.Uriaşa lovitură dată de RCS prin accesulla aceste drepturi de lux pentru Româniamarchează atât debutul hiperinflaţiei drep-turilor (concurenţa va creşte preţul oricăruiprogram : sport, film, etc) cât şi debutul co-existenţei modelului de business finanţatăde publicitate şi al celui finanţat prin platamai mult sau mai puţin directă.Suma de 84,5 milioane euro este cam mare(sau ar fi cam riscant) pentru a conside-ra o amortizare doar din publicitate şi dinuşoara creştere a abonamentului de cablu,deşi calculele ies şi aşa. Riscul provine maidegrabă din impredictibilitatea datelormacroeconomice care pot influenţa seri-os vânzările advertiserilor şi, prin urmare,bugetele acestora şi care ar putea la fel debine să pună oarecare presiune pe “coşulfamilial” din care un abonament la cablusau DTH face evident parte.Dacă grupul Intact este oarecum obligatsă utilizeze modelele tradiţionale de tele-viziune (finanţare prin publicitate – Antena1 sau taxe sau taxe + publicitate – ArennaTV) RCS are reala şansă să mai facă un pasînainte, utilizând alte doua resurse pe carele are la dispoziţie: cea mai mare reţea in-ternet din România şi o (incipientă) bazăde abonaţi ai telefoniei sale mobile. Ar fi cuadevărat uimitor să vedem că măcar unulsau două meciuri sunt disponibile exclu-siv online, eventual gratis pentru abona-ţii la internetul RCS…(de fapt RCS & RDS,dar îi numim RCS pentru simplificare) sau,cine ştie, gratis (şi) pentru abonaţii GazeteiSporturilor sau ai site-ului gsp.ro!E mult prea devreme pentru tv pe mobil,dar internetul ar putea asigura venituri ne-sperate; un meci transmis live poate fi acce-sibil oricărei conexiuni internet (dispărândlimitarea impusă de reţeaua de cablu saude numărul de abonaţi dth) şi de oriundedin lume! Iar de la românii din străinatatecred că se poate percepe cu mare uşurinţă4-5 euro pentru un meci gen opţiunea 2-3sau chiar 10 euro pentru un Dinamo-Stea-ua! IP-urile româneşti ar putea avea partede tarife mai mici, într-adevăr, abonaţii“mobili” pot fi atraşi şi fidelizaţi cu conţinutde Liga 1 în vreme ce abonaţilor la cablu şiDTH, RCS le poate oferi un canal cu măcar 2meciuri exclusive, lăsând pentru Antena 1grosul veniturilor din publicitate si pentruArenna TV şansa extracţiei unor importan-te sume de bani din toată piaţa, inclusiv dela competitorii RCS.Cu eforturi editoriale nu chiar mari s-ar pu-tea asambla un serviciu (e impropriu să-i zi-cem canal tv) care să permită pay-per-viewpentru toate meciurile (pericolul afectăriiratingului tv este infim – cine ar plăti banisă vadă pe net ceea ce are, mai ieftin, latv?) transmisii live ale conferinţelor de pre-să, magazine, rezumate, reluări, etc care arcompleta nu numai acoperirea dar şi veni-turile RCS + Antena 1. Tot aceste drepturiar asigura Antenei 1 o trecere en fanfare laformatul HD, format care ar putea fi dispo-nibil… exclusiv... pe Digi TV!Spre deosebire de o serie de opinii apăruteimediat în presă după aflarea ştirii că RCS şiAntena 1 au câştigat drepturile, opinii carelăsausăseînţeleagăcăvafidificil/imposibilsă se acopere cheltuiala cu aceste drepturisau că singura şansă este mărirea abona-mentului la cablu (uitând că RCS are oricumunul dintre cele mai mici abonamente şi căo eventuală mărire de 0,5 euro pe lună nue chiar aşa catastrofică…), observând cătandemul câştigător poate face fix ce vreaîn domeniul canalelor de televiziune, că arela dispoziţie internet, telefonie fixă şi mobi-lă, aş zice că nu văd cum, la finalul celor 3ani, să nu scoată un profit semnificativ dinexploatarea drepturilor Ligii. Adică, măcar50%.Cu o singură condiţie: campionatul nostrusă fie şi în viitorii 3 ani la fel ca şi până acum.Adică plin de scandaluri, bârfe, zvonuri, cu-lise, declaraţii, brichete, arbitrii, poziţii nefi-reşti, etc. În caz că lumea fotbalului va deci-de să se ”creştineze” brusc, cum calitativsituaţia din teren nu e roză, dacă nici la im-presia artistică nu mai punctează, şi-ar sa-bota singuri atât ratingul cât şi pe cei careau dat pe 18 hectare de gazon mai mult de-cit a dat Ford pe fabricile Oltcit.(articolul exprimă doar opinia autorului, ne-putând fi asociat, în nici un caz, cu EurosportSA)DrepturileLigiiCel mai important eveniment din lumea sportului românesc, dinpunctdevederealefectelorpetermenlung,nueniciEURO2008,niciOlimpiada,nicirecordurilesportiveobţinuteanulacesta,civânzareadrepturilordefotbalpentruCampionatulNaţionaldefotbal.ANALIZĂ ANALIZĂADRIAN ILIEfoto: Pro Sport14 APRILIE - IUNIE 2008
  8. 8. Încasărileînfotbalcrescrapidşiaudeclanşatconflicteîntresfereledeputere.Împărţirea“minelordeaur”şicumpărarea tradiţiei suntprincipalele caracteristici ale lupteiAtingerealui MidasSEPP BLATTER este omul sub al cărui mandatFIFA se transformă într-o gigantică afacere, cuun profit pe măsurăADRIAN GEORGESCU
  9. 9. Dintre aceste 20 de cluburi, şase suntdin Anglia, câte patru din Germania şi Italia,trei din Spania, două din Franţa şi unul dinScoţia. Performanţa care atrage cel mai multatenţia în acest top al eficienţei financiareeste cea a cluburilor germane, însă ea are o explicaţie:efectul organizării Campionatului Mondial din 2006 înGermania, când cluburile importante au primit stadi-oane noi sau refăcute.Un pas în afaragraniţeiNe aflăm, aşadar, într-un Big Bang inversat. Dacă ex-pansiunea Universului a fost cauzată de o acumulareimensă de energie, aici cucerirea pieţelor importan-te din întreaga lume (mai ales China şi Statele Unite)duce la o acumulare importantă de bani.Când miza creşte aproape exponenţial, sporeşte însăşi încordarea la masa de joc. La începutul lunii februa-rie a acestui an, preşedintele executiv al Premier Lea-gue, Richard Scudamore, a anunţat intenţia foruluienglez de a mări numărul de etape din campionat cuuna. Cum în Premier League sunt 20 de echipe, sezo-nul ar urma să aibă 39 de runde, cele 10 partide în plusurmând să se desfăşoare în afara Angliei.De ce ar dori conducătorii fotbalului englez, supraîn-cărcat de competiţii, unde se joacă şi pe 1 ianuarie, săadauge o reprezentaţie în plus? Simplu, pentru bani.Transgresând cu mult graniţele Angliei, fotbalul dinaceastă ţară trebuie să îşi satisfacă noile pieţe de des-facere.Nu e însă atât de simplu. Când sferele de influenţăsunt împărţite, orice extindere teritorială are o parteproastă: se petrece în detrimentul altei forme de au-toritate. În cazul de faţă, FIFA. La numai câteva zile dela anunţarea proiectului “Meciul 39”, Sepp Blatter, aavut o replică dură la adresa ideii respective, pe carea catalogat-o drept “un abuz, o măsură ipocrită şi deneacceptat”. Preşedintele FIFA a afirmat că va instruiasociaţiile naţionale să nu accepte desfăşurarea me-ciurilor din campionatul englez pe teritoriul lor, ame-ninţând deloc voalat Anglia, care candidează pentruorganizarea Cupei Mondiale din 2018, cu neacordareaacestui drept.G14, sau cluburileîmpotriva FIFANu este însă nici primul, nici cel mai important conflictîntre nişte organizaţii locale şi forul tutelar. Principalulghimpe în coasta UEFA şi FIFA s-a numit, până la mij-locul lunii ianurie 2008, G14. Aceasta a fost o structurăcreată din cele mai bogate 14 cluburi de fotbal euro-pene, la care ulterior s-au mai adăugat 4: Ajax Amster-dam, Arsenal, Barcelona, Bayer Leverkusen, BayernMünchen, Borussia Dortmund, Internazionale Milano,Juventus, Liverpool, Lyon, Manchester United, Mar-seille, AC Milan, Paris Saint Germain, Porto, PSV Eind-hoven, Real Madrid şi Valencia.De ce atâtea cluburi concurente, din atâtea ţări, s-auunit într-o acţiune comună îndreptată împotriva FIFAşi UEFA? Simplu, pentru bani. Grupările sportive consi-derau că primesc prea puţin la împărţeală.Creat la iniţiativa celor de la AC Milan în 1998, G14lupta pe două fronturi. Primul urmărea despăgubi-rea cluburilor de către federaţiile naţionale în cazulîn care jucătorii convocaţi la competiţii interţări ar fifost accidentaţi în timpul turneelor. Cel de-al doileafront presupunea organizarea unei competiţii întrecluburile de top, care să “îngroape” Liga Campionilor.În septembrie 2006, G14 a acţionat FIFA în judecată,sprijinind clubul Charleroi, al cărui jucător marocanOulmers a stat opt luni pe tuşă din cauza unei acciden-tări suferite în timpul unei partide amicale susţinutealături de selecţionata ţării sale cu Burkina Faso. În totacest timp, Sepp Blatter a refuzat nu doar să despăgu-bească grupările de fotbal, dar nici măcar nu a recu-noscut G14 …… până la începutul anului în curs, când s-a ajuns laun acord, iar G14 s-a autodesfiinţat. FIFA a creat unfond comun, bani proveniţi din drepturile TV şi dinacordurile de publicitate, de unde să fie despăgubitecluburile în cazul accidentării unui jucător aflat subcontract, dacă acest fapt se produce în timpul uneipartide susţinute la echipa naţională.A fost în mod cert un compromis, de vreme ce sumanu urmează să ţină cont de salariul pe care jucătorul îlprimeşte de la club.Săîncepemcuniştecifre.ConformsocietăţiideauditDeloitte,încasărileprincipalelor20decluburidefotbaldinlumeaucrescutcu11%însezonul2006-2007,ajungândla3,7miliardedeeuro.Esteceamaimarecreştereînregistratădepatruaniîncoace,primele 20 de cluburi încasând astăzi de peste trei ori mai mult decât o făceau însezonul 1996-1997.Ca şef al UEFA, PLATINI încearcă să readucăvalorile tradiţionale ale fotbalului şi sădiminueze “influenţamalignăşiomniprezentăa banului”18 APRILIE - IUNIE 2008
  10. 10. 20 APRILIE - IUNIE 2008CumpărareatradiţieiPreşedintele UEFA, Michel Platini, i-a trimiso scrisoare deschisă premierului britanicGordon Brown, în care îi cerea acestuiasă salveze fotbalul de “influenţa malignăşi omniprezentă a banului”. De fapt, ţintaatacului lui Platini era nu banul, ci “banulnegru în exces”.Cumpărarea cluburilor de primă mână dinInsulă de către magnaţi străini a declanşat ocreştere vertiginoasă a preţurilor pe piaţă.Abramovici a cheltuit atâţia bani la Chelsea,încât echipa ar trebui, potrivit directoruluiexecutiv al clubului, Peter Kenyon, să câşti-ge de două ori Liga Campionilor în zece ani,pentru a nu fi în pierdere. Fraţii americaniGlazer au plătit 1,3 miliarde de euro pentruManchester United, compatrioţii lor Hicksşi Gillett deţin FC Liverpool. Miliardarul rusUsmanov are aproape 30 la sută din Arse-nal, iar un fost premier al Thailandei, aflatsub anchetă de fraudă fiscală, licitează pen-tru Manchester City. Grupări precum AstonVilla, Portsmouth şi West Ham se află într-osituaţie asemănătoare.Cum vor reuşi cluburile mici să rezisteacestei spirale inflaţioniste, când căpitanullui Chelsea, John Terry, are un salariu de200.000 de euro pe săptămână, bani deprovenienţă îndoielnică? Premierul britanicGordon Brown nu are stipulat în fişa postu-lui că trebuie să răspundă la o astfel de în-trebare. Replica dată lui Platini – “Guvernulsprijină autonomia sportului şi dreptul luila autodeterminare” – este însă mai blândădecât cea oferită Uniunii Europene. Unuiraport - care cuprindea cereri similare ce-lor formulate de Platini – i s-a răspuns sec:“Nu vom permite ca fotbalul britanic să fiecondus de la Bruxelles”.Până la a fi condus de la Bruxelles, fotbalulbritanic – şi, în curând, cel european - estedirijat de la o distanţă mai mare. Deocam-dată, transformă tot ce atinge în aur. Însăşi miticul rege Midas făcea acelaşi lucru,până a descoperit că, din acest motiv, numai poate mânca.AmericaredescoperăfotbalulCât câştigă cei mai bine plătiţi sportivi dinlume şi unde se regăsesc în acest top fot-baliştii? Împărţirea pe discipline şi pe zonegeografice arată de ce miza principalăeste piaţa americană.Primul în Topul Forbes este, ca şi acum 5ani, jucătorul de golf Tiger Woods. Dacăînsă în 2003 americanul era cu numai puţinînaintea germanului Michael Schumacher,acum nimeni nu se apropie de nivelul în-casărilor sale. E drept, Schumi s-a retrasdin activitate, dar cota sa de popularitateridicată continuă şi va continua să atragăsponsori. Pe locul al treilea mondial, dinpunctul de vedere al încasărilor, se află totunjucătordegolfamerican,PhilMickelson.Este interesant faptul că doi practicanţi aiunui sport aproape inexistent în Europa seaflă pe podium.Bineînţeles,fotbaliştiiauundubludezavan-taj, practică un sport de echipă, deci atenţianu este aţintită, în timpul unei competiţii,numai asupra lor, şi-l practică pe un con-tinent unde acest sport joacă încă „în alteroluri”. De remarcat este că David Beckham,care domină pentru al patrulea an consecu-tiv topul celor mai bine fotbalişti, câştigă cuun milion de dolari mai mult faţă de anultrecut, deşi s-a transferat de la Real Madridla Los Angeles Galaxy. Deşi a plecat de la celmai bogat club din lume într-un campionatmediu din punct de vedere valoric, a ajuns„where the money is”.Ronaldinho poate fi, atât din punct de ve-dere mediatic cât şi din cel valoric, un star înEuropa, el câştigă anual aceeaşi sumă ca şiun baschetbalist retras de 4 sezoane, chiardacă este vorba de legendarul Michael Jor-dan. Roger Federer (locul 13) poate dominatenisul internaţional, dar jucătorul de ba-seball Alex Rodriguez (12) câştigă anual cu200.000 de dolari mai mult decât el.CLASAMENT FORBES AL CÂŞTIGURILOR ÎN 20071. Tiger Woods (SUA/golf) 100 mil. USD2. Oscar De La Hoya (SUA/box) 43 mil. USD3. Phil Mickelson (SUA/golf ) 42,2 mil. USD4. Kimi Raikkonen (Fin/F1) 40 mil. USD5. Michael Schumacher (Ger/F1) 36 mil. USD6. David Beckham (Anglia/fotbal) 33 mil. USD7. Kobe Bryant (SUA/baschet) 32,9 mil. USD8. Shaquille O’Neal (SUA/baschet) 31,9 mil. USD9. Michael Jordan (SUA/baschet) 31 mil. USD10. Ronaldinho (Bra/fotbal) 31 mil. USDDacă aruncăm o privire asupra aceluiaşitop, dar din 2002, vom constata că atuncinu exista niciun fotbalist printre primiizece, în timp ce acum apar doi. Mai mult,dintre sportivii europeni, doar MichaelSchumacher, aflat în gloria gloriei sporti-ve, ocupa o poziţie acolo.CLASAMENT FORBES AL CÂŞTIGURILOR ÎN 20021. Tiger Woods (SUA/golf) 78 mil. USD2. M. Schumacher (Ger/F1) 75 mil. USD3. Michael Jordan (SUA/baschet) 35 mil. USD4. Shaquille O’Neal (SUA/baschet) 30,5 mil. USD5. Oscar De La Hoya (SUA/box) 30 mil. USD6. Kevin Garnett (SUA/baschet) 28 mil. USD7. Alex Rodriguez (SUA/baseball) 26 mil. USD8. Grant Hill (SUA/baschet) 25,5 mil. USD9. Andre Agassi (SUA/tenis) 24 mil. USD10. J. Villeneuve (Can/F1) 23 mil. USDCum a fostcucerită piaţaamericanăÎntr-o ţară în care baschetul, baseball-ul, fotbalul american şi hocheiul au opopularitate inatacabilă, promotorii s-aubizuit iniţial pe interesul pentru fotbal alhispanicilor, grecilor, irlandezilor etc, darşi pe apetenţa pentru show şi noutatea publicului american. OrganizareaCupei Mondiale din 1994 a constituit unboom. Pentru ca fotbalul să nu debarcepe un teren virgin, ca primii exploratorieuropeni la sfârşitul secolului al XV-lea,acesta trebuia pregătit.Major League of Soccer (MLS) a luat fiinţăîn decembrie 1993, cu numai jumătate dean înaintea debutului Cupei Mondiale,dar primul campionat a fost organizat în1996. În prima fază, succesul Cupei Mon-diale a fost o locomotivă a interesuluipublic şi mediatic. De-a lungul competi-ţiei s-au înregistrat 3,5 milioane de spec-tatori, record la acea dată, deci o mediede 67.000 de partidă. După primul sezon,efectul Cupei Mondiale îndepărtându-se,MLS a început să scadă în popularitate. Laaceasta a contribuit şi eliminarea echipeinaţionale încă din primul tur al CM 1998.Atunci, conducătorii MLS au început săinvestească pe termen lung. Mai întâi înstadioane dedicate doar fotbalului, apoiîn creşterea de jucători tineri americani.Rezultatele s-au văzut la Cupa Mondialădin 2002, unde SUA a ajuns nesperat însferturile de finală.Când temelia a fost creată, când publi-cul-ţintă a început să se diversifice, au în-ceput să apară şi vedetele. Interesul me-diatic stârnit de transferul lui Beckham laLA Galaxy, din 2007, a fost o altă mişcare.Un raport al Business Week din 2004 ară-ta că, în acel moment, MLS avea pierderide 350 milioane de dolari. În sezonul tre-cut însă au apărut primele logo-uri petricouri, iar la începutul sezonului 2008deja jumătate dintre cele 14 echipe ausemnate contracte de sponsorizare. Unstudiu recent arăta că MLS va deveni pro-fitabilă în 2010, când liga vrea să se extin-dă la un format de 16 echipe. Deja tea-muri precum FC Dallas şi LA Galaxy suntpe plus, la doar zece ani după fluierul destart.Eurosport.Fotbal fără limită.TRANSMISIUNI EXCEPTIONALE DE LA EURO 2008TOATE CELE 31 DE MECIURI LA EUROSPORTEurosport a semnat cu UEFA un acord pentru transmisiunidecalate ale tuturor celor 31 de meciuri de la EURO 2008,care vor avea loc în perioada 7 – 29 iunie, în Austria şiElveţia.Trei programe zilnice speciale dedicate competiţiei EURO2008vorcompletaacestetransmisiunilaora 18:00,21:00şi24:00. Eurosport va transmite peste 200 de ore de la EURO2008. Telespectatorii nu vor rata nici un minut al celui maiimportant eveniment fotbalistic al anului.Eurosport 2 va relua meciurile decisive şi va transmiteconferinţele de presă în buletinele sale zilnice.
  11. 11. UEFAEURO 2008AUSTRIA - ELVEŢIA7 - 29 IUNIE200 DE ORE DETRANSMISIUNI
  12. 12. CUMPĂRĂTURIRECORDAproape 150 de milioane delire sterline pentru a aduce jucătorinoi, faţă de cele doar 60 cheltuiteîn aceeaşi perioadă, în 2007.Firma de consultanţă Deloitte astudiat piaţa transferurilor în prima ligăengleză de fotbal şi la finalul perioadei dinianuarie, după ce cluburuile au cumpăratjucători, a făcut publică o analiză financiară.Astfel, ianuarie 2008 a fost perioada în cares-au cheltuit cei mai mulţi bani, comparativcu acelaşi segment de transferuri din aniiprecedenţi. Aproximativ 150 de milioanede lire sterline s-au cheltuit în acest an, cuChelsea cap de listă la cumpărători, 27 demilioane băgaţi în noile transferuri, urmatăde un alt club londonez, Tottenham, 20 demilioane.Banii provin mai ales din drepturile deteleviziune, Premier League încasând 1,7miliarde de lire sterline pentru acestea,într-un contract valabil trei ani. Cheltuieli-le n-au fost făcute doar de către cluburi-le din fruntea clasamentului, ci şi de celecare încearcă să urce pe locuri calificanteîn cupele europene, sau doar încearcăsă-şi menţină locul în prima ligă. Middles-brough, spre exemplu, a cheltuit una din-tre cele mai mici sume din întreaga divizie,12 milioane de lire sterline, dintre care 10pe un singur jucător, brazilianul AfonsoAlves, venit de la Heerenveen. Chelsea,recordmena, a dat 15 milioane pe Anleka,pe care l-a adus la începutul lui ianuarie dela Bolton.Recordul cheltuielilor din ianuarie urmea-ză celui stabilit în vara lui 2007, când cele150 de milioanede lire sterlineCluburiledinprimadivizieenglezădefotbalaucheltuitînperioadade transferuri din ianuarie de două ori mai mult decât în oricaredintre precedentele„ferestre”de achiziţii.20 de echipe din Premier League au chel-tuit în total 530 de milioane de lire sterlinepentru a aduce jucători noi. Dacă în varăs-au cheltuit bani veniţi de la patronii clu-burilor, acum sumele investite în transferuriprovind din drepturile de televiziune.Portsmouth, care se luptă să prindă un locde cupe europene, nu s-a zgârcit, în ciudafaptului că nu se numără printre cluburilemari ale Angliei. A dat 12 milioane de liresterline pe atacantul Jermain Defoe, dispo-nibilizat de Juande Ramos de la Tottenham.Portsmouth l-a mai adus şi pe Milan Baros,de la Lyon, asta chiar dacă n-a reuşit să-ltransfere pe atacantul cel mai importantdin lot, Benjani Mwaruwari, dorit de Man-chester City. Acolo unde a venit însă inter-naţionalul ecuadorian Felipe Caicedo, pecare s-au plătit 5 milioane de lire sterline.Dar şi Filippo, fiul de 17 ani al legendaruluiantrenor al lui Inter, Roberto Mancini. Ca săîncheiem cu Portsmouth, să nu-l uităm peLassana Diarra, mijlocaşul ofensiv sosit dela Arsenal pentru o sumă vehiculată de pre-să în jur de doar 3 milioane de lire sterline.Chelsea nu a cheltuit doar cu Anelka, Ro-man Abramovich plătind 9 milioane de liresterline şi pentru Branislav Ivanovic, un fun-daş sârb de 23 de ani adus de la LokomotivMoscova.Arsenal a făcut o singură achiziţie, plătinddoar 200.000 de lire sterline pentru atacan-tul de 15 ani Luke Freeman, adus de la Gil-lingham. Middlesbrough n-a achiziţionatdoar un atacant, pe Alves, ci şi un fundaş,aducându-l pentru 7 milioane de lire peJonathan Woodgate, de la Newcastle. IarNewcastle a cheltuit banii pe tânărul ata-cant italian Fabio Zamblera, de la Atalanta.Record şi la Liverpool, care a plătit pentruun fundaş cea mai mare sumă din istoriaclubului. 6 milioane de lire pentru MartinSkrtel, slovacul de 23 de ani venit de lacampioana Rusiei, Zenit. Dar cormoraniil-au vândut pe Mohamed Sissoko la Juve,pentru 8 milioane de lire, şi sunt pe plus lacontabilitate.În fine, în zona retrogradării, BirminghamCity a cheltuit zece milioane pentru doi ju-cători, câte cinci pentru James McFadden şiMarlon King. Sunderland a plătit 4 milioanepentru Andy Reid, lui Charlton, şi alte 2 mi-lioane pentru atacantul Rade Prica, venit dela Aalborg.PREMIER LEAGUE PREMIER LEAGUEANELKA este transferul cel maiscump al iernii în campionatul defotbal al AnglieiCOSMIN STĂNILOIU24 APRILIE - IUNIE 2008 25APRILIE - IUNIE 2008
  13. 13. 24 IANUARIE - MARTIE 2008 27APRILIE - IUNIE 2008fotbalul englez este cel maibogat din lume, cel mai puternicazi în Europa şi cel mai vizionat, nudoar pentru că echipele care-l joa-că oferă un spectacol desăvârşit.Tot ceea ce cunoaştem azi despre el s-aconstruit mai ales pe tradiţia suporterilorşi pe dragostea lor necondiţionată pentruculorile unui club. Uneori însă această dra-goste e fracturată. Suporterii rebeli ai luiManchester n-au acceptat achiziţionareaclubului de către un american şi şi-au fă-cut propria echipă de fotbal. FC United ofManchester.Totul a început pe 12 mai 2005, când omulde afaceri american Malcom Glazer a pre-luat pachetul majoritar de acţiuni şi con-trolul asupra lui Manchester United. Cincizile mai târziu, suporterii care s-au opustranzacţiei au organizat o întâlnire la Me-thodist Hall din Manchester. Subiectuldiscuţiei era organizarea de manifestaţii deprotest faţă de noii proprietari ai clubului,dar la un moment dat a apărut ideea înfi-inţării unui club nou, şi după discuţii caren-au durat prea mult, Andy Welsh, preşe-dintele adunării, a anunţat că noua echipăse va înfiinţa. Cu o condiţie: să existe cel pu-ţin 1000 de membri fondatori cotizanţi. Nu-mărul a fost cu mult depăşit şi peste 4000de oameni au semnat pentru crearea luiFC United of Manchester. Toţi au renunţatsă mai cotizeze la bugetul lui ManchesterUnited. Mike Turton are 44 de ani şi este su-pervizor electrician. Merge astăzi la meciu-rile lui FC United cu fiica sa Danielle şi cu fiisăi, Ryan şi Thomas şi este membru fonda-tor. De 31 de ani mergea şi pe Old Trafford,dar a renunţat când a venit Glazer la club.“Nu am plecat din cauza tranzacţiei. Ăstaa fost doar motivul final de care aveam ne-voie să plec. A început în anii 90. Să câştigitrofee e foarte plăcut, dar eu nu susţin peUnited ca să câştige trofee. Am încetat sămă mai bucur. Preţurile au crescut şi am în-ceput să mă întreb de ce să dau atâţia banipentru ca jucătorii să primească salarii ri-dicole? Iubesc ce am construit acum aici.Sunt foarte mândru. Îmi place să cred căaceasta este adevărata tradiţie de protesta lui Manchester.”, spune Turton.Pe 22 iunie Karl Marginson a fost numitmanager şi patru zile mai târziu peste 900de jucători se prezentau la trialul organi-zat pentru alcătuirea lotului. Dintre ei s-aales primul lot, de 17, al echipei. Iar de pe5 iulie 2005 membri fondatori au începutsă depună cotizaţiile în bancă, astfel cădupă doar o săptămînă, clubul avea un bu-get de 100.000 de lire sterline. FC United afost înscrisă în a zecea divizie engleză. Şi-astabilit domiciliul în zona metropolitană aManchesterului, la Bury, pe stadionul GiggLane. Acolo a avut loc prima apariţie cupublic, într-un amical cu Leigh RMI, pe 16iulie, partidă încheiată 0-0.O altăcampioanăApoi a venit programul primului sezon, cudebutul în deplasare, pe terenul cel maimare din divizie, al echipei Leek CSOB, pe13 august 2005. Numărul spectatorilor,2590, a fost un nou record al celei de-a ze-cea divizii engleze. Scorul final, 5-2 pentruFC United, avea să fie primul succes ofici-al din istoria clubului. Pe 22 aprilie 2006,în faţa a 6023 de spectatori, nou recordal Ligii, echipa învingea pe Great Harwo-od Town FC în ultimul meci al sezonuluişi consfinţea promovarea în liga a noua,Divisio One North West Counties FootballLeague.Primul meci în noul sezon s-a disputat peteren propriu pe 12 august 2006 contra ce-lor de la St Helens Town FC, victorie cu 2-0.A fost un sezon impresionant pentru “re-belii roşii”, care la final obţineau o nouăpromovare şi de asemenea câştigau NWC-FL Challenge Cup. Doar a treia echipă dinistorie care a reuşit dubla în acelaşi sezon. Afost primul an în care s-a înscris în Cupa An-gliei, reuşind să treacă trei tururi prelimina-re. Astăzi FC United joacă în Northern Pre-mier League Division One North, a opta ligăengleză, şi are ca obicetiv promovarea înliga a şaptea. Pînă în 2012 clubul vrea să-şiconstruiască stadionul propriu, cu o capaci-tate între 8000 şi 10 000 de locuri. În 2009se va inaugura centrul propriu de antrena-ment şi de asemenea se va constitui echipafeminină.REBELIIROŞIIÎnsemndeprotestfaţădecumpărareaclubuluidecătreamericanulMalcom Glazer, peste 4000 de suporteri ai lui Manchester Unitedşi-au făcut propria echipă. Au renunţat să mai plătească cotizaţiilepe OldTrafford şi contribuie la bugetul lui United FC of Manchester,replica mai mică a diavolilor lui Sir Alex Ferguson.cOSMIN stăNILOIU
  14. 14. mai întâi, să-l privim. Înalt,mustăcios, stând în picioarelângă banca de rezerve şi ui-tându-se spre teren aspru şităios. Ţine mâna stângă pe co-pertina de deasupra jucătorilor şi pare maidegrabă un ofiţer de grăniceri atent la fâşiade frontieră şi gata să tragă. Uneori face doipaşi spre tuşă şi ţipă scurt ceva, alteori dădin mâini indicând direcţii. Nu zâmbeşteniciodată şi după ce echipa sa marchează,de obicei, se duce spre teren doar pentrua se asigura că golul nu va scădea concen-trarea jucătorilor. Ai zice că de fapt se ducelângă tuşă să le ceară se termine cu bucuriagolului. Respiră asprime prin fiecare por. Eprecum un sfinx gata să treacă peste ani şipeste ceilalţi pentru a câştiga ceea ce ştie căe de câştigat. Un meci de fotbal, un trofeu,respect şi faimă. Iar pentru a câştiga e gatasă facă victime şi să nu ia prizonieri. Pentruel lucrurile sunt clare: există doar supuşi şiinamici. Fie te supui disciplinei sale şi regu-lilor intransigente, fie eşti distrus. HassanShehata are aproape 59 de ani şi în urmă oviaţă de fotbal. Ca jucător la început, apoica antrenor. A avut succes de fiecare dată.Şi este astăzi, fără îndoială, cel mai bun an-trenor din istoria fotbalului egiptean.Primiipatru aniÎn 2004, Marco Tardelli era concediat de lacârma naţionalei faraonilor după un turneufinal al Cupei Africii pe Naţiuni, în Tunisia,dezastruos. Eliminare încă din faza grupe-lor pentru trupa pregătită de italian. Fede-raţia de la Cairo a luat atunci decizia de a-lnumi pe Shehata. Motivele? Pregătea detrei ani naţionala sub 21 de ani, cucerise cuea titlul continental în 2003 şi se calificasela Campionatul Mondial, jucând sferturide finală. Asta după o cari-eră plină de succese ca teh-nician al formaţiilor de club.Este adevărat, niciodată nua pregătit o echipă din primadivizie, dar şi-a căpătat renu-mele de expert în promovări.Trei ani la rând a dus în primadivizie egipteană pe Menia,Sharquia şi Suez. În 2004, îna-inte de a prelua naţionala, amai făcut o ispravă: cu Meka-wleen, o echipă de liga adoua, a cucerit Cupa Egiptu-lui şi apoi Supercupa.Apoi a urmat preluarea pri-mei reprezentative. Şi istoriafotbalului egiptean a intrat sub semnul ul-timului său faraon, cel mai mare de pânăacum. Shehata a adus disciplină de fier şicredinţa că fotbalul african poate fi educattactic. De asemenea, a adus aproape toţifotbaliştii pe care-i pregătise la naţionalade tineret. Îi cunoştea, iar ei de asemeneaştiau cu cine lucrează. Pe majoritatea i-aconvins să rămână să joace în Egipt, pentrua putea să-i supravegheze îndeaproape.Shehata n-a început însă cu un succes,Egiptul nereuşind să se califice la Campio-natul Mondial din 2006. Nu a fost conce-diat doar pentru că după campania ratatăla finalul lui 2005, în februarie 2006 urmaCupa Africii pe Naţiuni, competiţie care sedisputa chiar pe propriul teren. Şi Shehataa adus al cincilea titlu continental şi a con-firmat că fusese alegerea potrivită. Tehni-cianul nu s-a ferit să-l excludă atunci dinlot pe cel mai charismatic şi mai cunoscutjucător al său, Mido, doar pentru că acestaa fost nemulţumit că fusese înlocuit într-opartidă. Şi Mido n-a mai prins naţionala deatunci.Confirmarea clasei lui Shehata a venit însăîn acest an, în Ghana, la o nouă ediţie a Cu-pei Africii pe Naţiuni. A recâştigat titlul su-prem şi a închis gura tuturor contestatarilorsăi. Iar Egipt a arătat că o formaţie africanăpoate stăpâni subtilităţi tactice, că un teh-nician local poate să cunoască perfect stra-tegii de luptă. Inventiv, Shehata a ştiut săceară fotbaliştilor săi tot ce puteau da lamomentul potrivit. Ce urmează? Campaniapentru Mondialul din Africa de Sud şi, desi-gur, o nouă întrecere continentală, tot în2010.A fost mareşi ca jucătorHassan Shehata a fost unul dintre ju-cătorii reprezentativi pentru Zamalekşi naţionala egipteană. În 1970 a fostdeclarat cel mai bun jucător din Asia(juca pentru Kazma, în Kuweit). În1974, France Football l-a declarat altreilea cel mai bun jucător al anuluiîn Africa. În acelaşi an a fost declaratcel mai bun jucător al Turneului finalal Cupei Africii pe Naţiuni, competiţiela care a luat de trei ori startul. În 1976a fost desemnat cel mai bun jucătoregiptean al anului, câştigând în douărânduri, 1977 şi 1980, titlul de golghe-ter al campionatului.Pe continentul unde antrenorii francezi sau germani fac legeala echipele naţionale, Egipt a câştigat titlul la Cupa Africii cu untehnician local. Probabil cel mai mare din istoria fotbalului de lagurile Nilului, Hassan Shehata.ULTIMULFARAONHASSAN SHEHATA mai are de realizat un sigurlucru ca atrenor al naţionalei de fotbal a Egip-tului: calificarea la Cupa Mondilă din 2010, dinAfrica de SudCOSMINSTĂNILOIU
  15. 15. Snookerul presupune strategie, fair-play, abilitate şi pregătire psihologi-că. Este un sport al controlului, unicîn felul său, nu lasă loc de greşeli, defiecare dată rezultatul loviturii estedeterminat de cât de bine loveşti bila albă.Stabilirea loviturii, găsirea schemei de joc,concentrarea, toate sunt necesare pentru aavea succes. Concentrarea este aceea careface diferenţa dintre jucătorii buni şi cei maibuni. Pentru a deveni campion mondial nueste suficient doar talentul - ai nevoie de7-8 ore pe zi de antrenament pentru atin-gerea obiectivului.Cei mai buni jucători de snooker ai mo-mentului se vor întâlni la Sheffield în arenateatrului Crucible, într-un maraton al snoo-kerului pentru disputarea titlului de cam-pion mondial. Jucătorul cu cele mai multetitluri câştigate, 7 la număr, “omul record”,cel mai mare jucător de snooker al tuturortimpurilor scoţianul Stephen Hendry , nu semai află printre favoriţi.Într- una dintre declaraţiile sale, scoţianulspunea: “totul depinde de concentrare,dacă reuşeşti să intri în turneu şi să te se-pari de lumea înconjurătoare, unde te aflidoar tu şi masa, totul este perfect . Dacă înschimb te gândeşti unde te duci la cină, cefilm ai văzut, dacă observi camerele miş-cându-se, simţi spectatorii, totul se duce derâpă.”La polul opus se află cel mai iubit jucător desnooker Jimmy White, un jucător care abor-dează întotdeauna o tactică ofensivă. Ghi-nionistul numărul 1 pe care l-a avut snoo-kerul vreodată, a câştigat aproape toateturneele, mai puţin campionatul mondial.A jucat şase finale la Crucible, pierzându-lepe toate, patru dintre ele fiind consecutive.Elseantrenafoartepuţin,eradependentdepetreceri, nelipsit de la cursele de cai, pre-zent în fiecare noapte în cazinouri. După cea fost învins în finala din 1994 a pierdut totpremiul de 128 de mii de lire sterline la cazi-no în aproape 24 de ore.Jimmy White mai speră o revenire în elitasnookerului mondial. Aşa cum Steve Davisîn vârsta de 51 de ani, câştigător de şaseori la Sheffield face parte din top 16, JimmyWhite la cei 45 de ani ai săi, se antreneazădin greu, şase ore pe zi şi este foarte aproa-pe de a fi prezent din nou la Crucible petabloul principal de concurs. El mai are decâştigat un singur meci împotriva conaţio-nalului său Mark King pentru a obţine cali-ficarea.Atunci când suferi înfrângeri greu de su-portat, te intrebi dacă nu este momentulretragerii, dacă merită să mai continui. Darîn ziua următoare simţi că undeva în adân-cul sufletului tău mai ai puterea să revii.A fi saua nu fi...campion mondialDANIEL BONTEAOare cine va fi noul campion mondial ?Va reuşi John Higgins să îşiaperetitlulcâştigatcuunanînurmă?“Racheta”RonnieO’Sullivan,cel mai talentat jucător de snooker se va impune pentru a treiaoară la Sheffield? Sau titlul va reveni unui jucător tânăr din noulvalalcelormaiînformăjucătoriaimomentului:MarkSelby,ShaunMurphy, Stephen Maguire, Neil Robertson, Ding Junhui, favoriţiprincipali la câştigarea turneului.“Totul depinde de concentrare,dacă reuşeşti să intri în turneuşi să te separi de lumeaînconjurătoare, unde te aflidoar tu şi masa , totul esteperfect“29 APRILIE - IUNIE 2008ANNECY, FRANŢA, 21 - 22 IUNIE
  16. 16. RămasfărătitlullageneraldinProTour,DanilodiLucanu-şivaapăratrofeul pe care-l câştiga anul trecut în Turul Italiei. Cauza? Nivelulscăzut de hormoni la testul anti-doping, semn al prezenţei unoragenţi mascanţi. Il Giro 2008 va fi transmis în direct la Eurosport,conform programului alăturatDebut sicilian în rozil giroALEX GHEORGHIAŞ
  17. 17. mult mai precauţi, după scandalurile dedopaj din trecut. Deşi cu o conducere nouăşi fără Alexander Vinokurov, Astana lui Al-berto Contador a fost pusă deocamdată încarantină.Surprinde neinvitarea iniţială la start a ce-leilalte echipe din Pro Tour, Team HighRoad, fosta T-Mobile, gruparea americanăla care evoluează, printre alţii, australianulMichael Rogers, triplu campion mondial lacontratimp, britanicul Mark Cavendish sauitalianul Marco Pinotti, purtător al tricouluiroz la ediţia trecută a Turului. Comentariileprea puţin diplomatice ale manageruluiBob Stapleton, care spunea că, în funcţiede rezultate, s-ar putea ca rutierii săi să numai tragă până la Milano şi să abandoneze,au făcut ca iniţial echipa să fie omisă la start.Organizatorii RCS au revenit asupra decizieişi echipa va fi prezentă în Il Giro.1 - sâmbătă, 10 mai, ora 17:30, Palermo (28,5 km, contratimp pe echipe)2 - duminică, 11 mai, ora 16:45, Cefalu’- Agrigento (207 km, traseu valonat)3 - luni, 12 mai, ora 16, Catania - Milazzo (208 km, traseu plat)4 - marţi, 13 mai, ora 16, Pizzo Calabrio - Catanzaro-Luongomare (187 km, traseu plat)5 - miercuri, 14 mai, ora 16, Belvedere Maritimo - ContursiTerme (170 km, traseu valonat)6 - joi, 15 mai, ora 16, Potenza - Peschici (247 km, traseu valonat)7 - vineri, 16 mai, ora 16,Vasto - Pescoconstanzo (179 km, traseu valonat)8 - sâmbătă, 17 mai, ora 17:15, Rivisondoli -Tivoli (200 km, traseu valonat)9 - duminică, 18 mai, ora 17:30, Civitavecchia - SanVincenzo (194 km, traseu plat)10 - marţi, 20 mai, ora 16, Pesaro - Urbino (36 km, contratimp individual)11 - miercuri, 21 mai, ora 16, Urbania - Cesena (193 km, traseu valonat)12 - joi, 22 mai, ora 16, Forli’- Carpi (171 km, traseu plat)13 - vineri, 23 mai, ora 16, Modena - Cittadella (192 km, traseu plat)14 - sâmbătă, 24 mai, ora 16,Verona -Val di Fiemme (195 km, finiş în căţărare)15 - duminică, 25 mai, ora 17, Arabba - Passo Fedaia/Marmolada (153 km, finiş în căţărare)16 - luni, 26 mai, ora 17, SanVigilio - Plan de Corones (13,8 km, contratimp, căţărare)17 - miercuri, 28 mai, ora 17, Sondrio - Locarno (192 km, traseu valonat)18 - joi, 29 mai, ora 17, Mendrisio -Varese (182 km, traseu plat)19 - vineri, 30 mai, ora 17, Legnano - Presolana/Monte Pora (228 km, finiş în căţărare)20 - sâmbătă, 31 mai, ora 17, Rovetta -Tirano (224 km, traseu de munte)21 - duminică, 1 iunie, ora 17:30, Cesano Maderno - Milano (23,5 km, contratimp individual)TURUL ITALIEI este prima mare cur-să pe etape din calendarul competi-ţional. În 2008, organizatorii RCS auprogramat startul în Sicilia, la Paler-mo, pe 10 mai, într-o zi de sâmbătă.Finişul este prevăzut, conform tradiţiei, încapitala mondială a modei, la Milano, du-minică, 1 iunie.Ideea organizării competiţiei a fost împru-mutată de italieni de la vecinii transalpini.Francezii începuseră Turul în 1903, la iniţi-ativa lui Henri Desgrange, redactorul şefde la l’Auto, actualul l’Equipe, pentru a pro-mova vânzarea ziarului. Şase ani mai târziu,ideea franceză a fost preluată de EmilioCamillo Costamagna, redactorul şef de laGazzeta dello Sport, în acelaşi scop. Primulstart s-a dat pe 13 mai 1909 la Milano. Aceaprimă ediţie a cuprins opt etape, iar traseula totalizat aproape 2.500 de kilometri. LuigiGanna a fost primul învingător.Tricourile distinctive din Giro d’Italia suntcel roz, purtat de liderul clasamentului ge-neral, tricoul verde, al căţărătorilor, tricoulciclamen, al celui mai valoros sprinter, şi celalb, acordat celui mai bun tânăr rutier. Itali-enii s-au inspirat de la vecinii francezi atuncicând au ales culoarea distinctivă a celui maiimportant tricou. Dacă l’Auto era tipărit pehârtie galbenă, La Gazzeta dello Sport esterecunoscută şi în prezent graţie hârtiei salecu tentă roz. Trei rutieri deţin recordul devictorii în Il Giro: Alfredo Binda (anii ‘20-’30),Fausto Coppi (anii ‘40-’50) şi Eddy Merckx(anii ‘60-’70).De 11 ani, tricoul roz a fost câştigat doar derutieri din Italia. Precedentul succes al unuiciclist care nu provine din Peninsulă este celal lui Pavel Tonkov din 1996, rusul care con-cura pentru Mapei, actuala Quick Step.Revenind la cursa din 2008, Cima Coppi (celmai înalt punct prin care va trece caravana)este Passo Gavia, în etapa a 20-a. Vor existadoar patru etape de munte, cu trei finişuriîn căţărare (fără a include aici contratimpulpe munte), toate în jumătatea a doua a cur-sei, începând cu etapa a 14-a. Organizatoriiau ezitat mai mereu în a acorda statutul deetapă “de munte”, astfel că rutierii vor aveala dispoziţie teren valonat şi în etapele an-terioare, aşa cum ar fi cea cu numărul 7. Fi-nalul cursei din acest an se anunţă mai pal-pitant ca oricând, contratimpul individualde la Milano fiind precedat de două etapede munte cât se poate de dure. Semnifica-tivă în acest context este declaraţia politici-anului Romano Prodi, fostul premier al Ita-liei: “Anul acesta vom vedea cu adevărat unTur al Italiei. Prin alegerea unui traseu caresă nu urmărească o buclă, ci să vină de lasud către nord, Il Giro va parcurge întreagaţară.”Cine va beneficia de pe urma unui tur cupatru etape de contratimp? Ar putea fi du-blul câştigător Paolo Savoldelli, însă dupăretragerea sponsorului Discovery Channel,rutierul italian a ajuns la o echipă din divi-zia continentală, la LPR, şi astfel va pierdeavantajul consistent pe care l-ar fi luat încădin prima zi, când este programat contra-timpul pe echipe. Contracronometrul depe munte nu va reprezenta nici acesta unpunct forte pentru el.În fapt, vor fi doar 59 km de traseu plat, carevor fi parcurşi în regim de contratimp. Favo-rizat de această structură a etapelor ar pu-tea fi Andy Schleck de la CSC. La doar 22 deani, a încheiat al treilea cursa din mai 2007.Dacă va mai urca două poziţii, va aduce mi-culuiducatalLuxemburguluiprimultitludecampion în Il Giro din ultimii aproape 50 deani şi va întrerupe seria de 11 victorii con-secutive a rutierilor din Peninsulă. Damia-no Cunego şi Riccardo Riccò sunt creditaţicu şanse importante, din partea gazdelor,după duelul atât de interesant pe care l-auavut în ultima parte a Turului Lombardiei,din toamna anului trecut.Omiterea de la start a echipei de Pro TourAstana n-a făcut decât să confirme rupturatot mai evidentă dintre conducerile marilortururi şi UCI. Forul de la Lausanne doreşteca echipele din Pro Tour-ul pe care-l patro-nează să fie invitate din oficiu, în timp ceorganizatorii francezi şi italieni au devenit“Anul acesta vom vedea cuadevărat unTur al Italiei. Prinalegerea unui traseu caresă nu urmărească o buclă, cisă vină de la sud către nord,Il Giro va parcurge întreagaţară.”
  18. 18. Pentru primadată mamăFosta campioană belgiană de tenis KimClijsters (24 ani) a dat naştere la sfârşi-tul lunii februarie unei fetiţe pe nume Jada.Tatăl nu este Lleyton Hewitt, de care ea s-aseparat de peste un an, ci baschetbalistulamerican Brian Lynch, care joacă în Belgia.Ei s-au căsătorit pe 13 iulie 2007.Bebeluşul s-a născut la spitalul Vesale deTongres în provincia Limbourg – în Belgia.Și a cântărit la naştere 3,035 kg şi a măsurat51 cm. Kim Clijsters fost nr. 1 mondial a câş-tigat US Open în 2005, 2 Masters-uri (2002şi 2003), FED CUP cu Belgia în 2001 şi 34 tur-nee WTA.Casa PeléArhitectul brazilian Oscar Niemeyer şi-aprezentat la Rio de Janeiro proiectul intitu-lat CASA PELÉ, un muzeu care prezintă ca-riera încoronată cu 3 titluri de campion allumii al “regelui” fotbalului galben-verde.Niemeyer, glorie a arhitecturii mondialenăscut în 1907, l-a primit în atelierul său pePELÉ, 67 ani , acompaniat de guvernatorulstatului Sao Paolo, Jose Serra.Muzeul va fi în oraşul portuar Santos, în sta-tul Sao Paolo din Brazilia, unde PELÉ şi-aînceput cariera profesionistă. “Am pus înrelaţie figura lui PELÉ cu sportul, cu mingeaşi cu fotbalul”, a spus arhitectul. În CASAPELÉ vor putea fi admirate obiecte adunatede-a lungul carierei jucatorului: trofee, ghe-te şi tricouri purtate de PELÉ, o minge de 10metri diametru și multe fotografii.Niemeyer care recent şi-a sărbătorit cei 100de ani speră că PELÉ şi guvernatorul îl vorajuta să obţină fondurile private necesareconstrucţiei operei de artă.Prima estimare a costurilor proiectului estede aproape 16 milioane de reales (6,1 mili-oane de euro).Boris Beckerîncearcă poker-ulFostul nr. 1 mondial al tenisului, BorisBecker, a început o carieră de jucătorprofesionist de poker. “Deja de anul trecut,mă antrenez intens”, a explicat germanul,care a semnat un contract de parteneriatfoarte profitabil cu cel mai important orga-nizator de turnee de poker pe internet.”Cemă fascinează în poker, este psihologia ce-lor care sunt în joc: ce gândeşte adversarulmeu şi ce cred eu despre el.”Becker supranumit BUM BUM, azi în vârstăde 40 de ani, a jucat de câteva ori pokeratunci când era în circuitul ATP, “mai alesla Wimbledon atunci când meciurile se în-trerupeau din cauza ploii.” El ar putea facepereche cu foşti tenismani profesionişiprecum francezul Henri Leconte sau rusulEvgheni Kafelnikov, acum mari amatori depoker.Harababurăîn imnuriLa Campionatul Mondial de atletism în salădin luna martie de la Valencia organizatoriis-au emoţionat mai tare decât medaliaţii!Festivitatea de premiere pentru proba de60m garduri, probă câştigată de campionulmondial Liu Xiang din China, a trebuit săfie organizată pentru a doua oară, pentrucă imnul chilian a fost intonat din greşealăla prima ceremonie, în loc de cel chinez. Or-ganizatorii şi-au recunoscut greşeala tehni-UPDATEPilot de ... trenCompania căilor ferate din Cehia a primit acum oamendă pentru că a autorizat anul trecut în octom-brie ca brazilianul Emerson Fittipaldi, dublucampion mondial în Formula 1 în anii 1972 şi 1974 , săpiloteze un tren expres. Oficiul naţional al călior fera-te a explicat că “este vorba de un delict administra-tiv”. Fittipaldi a primit autorizaţia de a intra în cabinade pilotaj a unui tren de mare viteză care face legătu-ra între Praga şi Brno, în cadrul unei campanii depromovare a căilor ferate din această ţară. Dar cuaceastă ocazie pilotul brazilian în vârstă de 61 de ani“a manevrat fără autorizaţie un levier ce influenţafuncţionarea trenului”. Totuşi trenul a ajuns cu binela destinaţie!că şi i-au reinvitat pe atleţi să urce pe podi-um pentru a fi cântat “ Marşul armateivoluntare “- imnul Chinei.Primul său turneu de poker este programatla sfârşitul lunii martie şi apoi va participala marea finală europeană din aprilie de laMonte Carlo, acolo unde nu s-a impus nici-odată ca tenisman.36 APRILIE - IUNIE 2008
  19. 19. născut în Ucraina într-o fami-lie de muzicieni maghiari, tânărulCsury a studiat mai întâi la Mos-cova la Şcoala Centrală de MuzicăCeaikovski, apoi a colindat lumeaşi a studiat în multe ţări. Cu o tehnică im-presionantă şi un sunet atât de dulce alviorii, a reuşit să simtă pulsul vremurilornoastre, făcând trecerea de la nivelul clasicla sound-ul modern.Eurosport: Eşti în lumina reflectoarelor pepatinoarele din intreaga lume de patru-cinci ani, prezentând programe pline deintensitate. Care dintre creaţiile tale consi-deri că a rămas în memoria celor care te-auascultat şi urmărit?Edvin Marton: Sunt implicat în patinajulartistic de ceva vreme şi am o mulţime deapariţii, în special cu şi pentru EvghenyPlushenko, care a câştigat 18 medalii de aurpatinând pe muzica mea. Programele melepreferate sunt “Tosca Fantasy” şi “Naşul”.Le-am pregătit pentru Jocurile Olimpicedin 2006, când 500 de milioane de tele-spectatori ne-au privit şi acesta chiar a fostun moment incredibil din viaţa mea cândam cântat, când am fost acolo...la JocurileOlimpice, cu minunata mea vioară Stradi-varius. N-am să uit niciodată!Eurosport: Yuli Turovky, unul dintre primiităi mentori, te-a îndemnat să îţi dezvolţipropriul stil. Ai creat deja fuziunea dintresunetul electronic şi cel clasic al viorii tale.Este o nouă eră muzicală pentru programe-le de patinaj artistic?Edvin Marton: Întotdeauna am vrut sătestultimpuluiUnvirtuozalsecolului21 careafascinatmilioanedeoameni.EdvinMarton,compozitorsiviolonist, penumelesaureal CsűryLajosEdvin,adevenitfoartecunoscutca“violonistulpatinatorilor“,fiind acumun nume sinonim cu patinajul artistic. Evgheni Pluşenko, Stephan Lambiel sau Tatiana Totmianina -Maxim Marinin au evoluat deseori pe muzica sa.“ Mi-am transferatsentimentele şiemoţiile în singurulşi adevăratul limbajuniversal: muzica.Sunt binecuvântatsă inteleg şi săvorbesc această limbăincredibilă”INTERVIUIVONNE GHIŢĂ38 APRILIE - IUNIE 2008fac ceva nou, ceva extraordinar, de aceeami-am creat propriul stil, propria muzică.Genul pe care eu l-am creat a prins foartebine, şi iată că muzica mea se poate auziîn programele multor patinatori. Pulsulşi ritmul sunt unice, iar melodiile de dra-goste te prind pentru că este o combinaţieîntre dragoste şi virtuozitate. Am cântat şicânt muzică clasică, pe care o ador. Cândam ajuns în New York, la Juliard School,colegul meu de cameră era un DJ. În felulacesta m-am îndreptat un pic spre muzicade club. Am mers prin discoteci, cluburi,să întâlnesc fete. Mi-am dat seama că viaţanu înseamnă doar muzica secolelor XVII şiXVIII, şi am început să creez primele melecompoziţii - “Magic Stradivarius – Miss You”- este un cântec de dragoste pe care l-amscris lângă o fântână. De altfel, să ştii că măinspiră foarte mult cascadele şi îmi place săcompun în mijlocul naturii.Eurosport: Lajos Csűry este numele tăureal şi te-ai născut în Ucraina. Limba rusă,pe care o vorbeşti foarte bine, a fost o pun-te pentru prietenia ta cu Evgheny?Edvin Marton: Tata este din Ungaria şimama din Ucraina, aşa că eu vorbesc am-bele limbi şi în plus ruseşte pentru că amstudiat în Rusia 8 ani. Cred că este impor-tant în primul rând să ştim să comunicăm.Ştii, când l-am întâlnit pe Evgheny acum 6ani la Zürich mi-a fost atât de uşor să intruîn vorbă cu el... Limba rusă a fost esenţială.Evgheny a venit la studioul meu, mi-a ară-tat elementele din programul lui, tempo-ulşi coregrafia. Şi aşa am creat muzica, împre-ună cu el. De aceea în colaborarea noastrătotul este diferit.Eurosport: Vioara ta Antonio Stradivarius –1698 - a fost a maestrului Nicolo Paganini.La 310 ani de când a fost creată, sonorită-ţile ei pot fi ascultate prin intermediul tău.Cea mai recentă compozitie semnată EdvinMarton intitulată “Paganini 5” (de pe al-bumul “Stradivarius” care a primit premiulEmmy), a fost ascultată în premieră mondi-ală la Bucureşti în 2007 într-un spectacol depatinaj. Este patinoarul locul perfect pen-tru a evolua?Edvin Marton: Îmi place foarte mult să in-terpretez pe patinoare pentru că este o at-mosferă minunată. Şi să fiu aici în Romania,la Bucureşti, în 2007, să dau viaţă nouluinostru număr cu adevărat special, cuEvgheny, a fost o ocazie deosebită. Cred căacest patinoar a fost construit pentru oa-meni care se iubesc cu adevărat, pentru cănu a fost deloc cald, aşa că au trebuit săstea foarte aproape unii de alţii. Sunt foartefericit că am scris istoria în Romania - pen-tru prima dată a avut loc un spectacol pegheaţă - “Kings on Ice”.INTERVIU
  20. 20. SCHI FOND masculin generalLukas Bauer CZESCHI ALPIN masculin coborâreDidier Cuche SUISCHI ALPIN f. generalLindseyVonn SUASCHI ALPIN f.combinata alpinăMaria Riesch GERSCHI ACROBATIC m. halfpipeMatthew Hayward CANSCHI FOND feminin generalVirpi Kuitunen FINSCHI ALPIN masculin Super GHannes Reichelt AUTSCHI ALPIN f.coborâreLindseyVonn SUASCHI ACROBATIC m.generalSteve Omischl CANSCHI ACROBATIC f.moguliAiko Uemura JPNSĂRITURI CU SCHIURILEThomas Morgenstern AUTSCHI ALPIN masculin slalom uriaşTed Ligety SUASCHI ALPIN f.Super GMaria Riesch GERSCHI ACROBATIC m.sărituriSteve Omischl CANSCHI ALPIN m.slalomManfred Moelgg ITASCHI ALPIN f.slalom uriaşDenise Karbon ITASCHI ACROBATIC m.moguliDale Begg-Smith AUSSCHI ALPIN masculin generalBode Miller SUASCHI ALPIN m.combinata alpinăBode Miller SUASCHI ALPIN f.slalomMarlies Schild AUTSCHI ACROBATIC m.skiercrossTomas Kraus CZESCHI ACROBATIC f.sărituriJacqui Cooper AUSCOMBINATA NORDICĂRonny Ackermann GERSNOWBOARD m.generalBenjamin Karl AUTSNOWBOARD f.generalNicolien Sauerbreij NEDSANIE f.individualTatjana Huefner GERC.E. PATINAJ ARTISTIC dansO. Domnina, M. Shabalin RUSSNOWBOARD m.slalom paralelBenjamin Karl AUTSNOWBOARD f.slalom paralelNicolien Sauerbreij NEDSANIE dubluP. Leitner/A. Resch GERBOBAndre Lange GERSNOWBOARD m.boardercrossPierreVaultier FRASNOWBOARD f.boardercrossMaelle Ricker CANC.E.PATINAJ ARTISTIC masculinTomasVerner CZESKELETON masculinKristian Bromley GBRSCHI ACROBATIC f.skiercrossOphelie David FRASNOWBOARD m.halfpipeIuri Podlachkov SUISNOWBOARD f.halfpipeManuela Laura Pesko SUIC.E. PATINAJ ARTISTIC femininCarolina Kostner ITASKELETONfemininKatie Uhlaender SUASCHI ACROBATIC f.halfpipeSarah Burke CANSNOWBOARD m.sărituriStefan Gimpl AUTSANIE m.individualArmin Zoeggler ITAC.E. PATINAJ ARTISTIC perechiA.Savchenko, R.Szolkowy GERC.M. PATINAJ ARTISTIC masculinJeffrey Buttle CANC.M. PATINAJ ARTISTIC femininMao Asada JPNC.M. PATINAJ ARTISTIC perechiA.Savchenko, R.Szolkowy GERC.M. PATINAJ ARTISTIC dansI.Delobel/O.SchoenfelderFRA
  21. 21. sUNT CINCI la număr şi au începutdeja să dea bătăi de cap organizato-rilor. Mascotele olimpice au devenitobiectul preferat al falsificatori-lor de suveniruri olimpice. Într-oţară care şi-a bazat dezvoltarea pe copi-erea cu maxim de precizie şi eficienţă aproduselor occidentale, confecţionareamaterialelor promoţionale care poartăsimbolurile olimpice reprezintă o aface-re profitabilă. Nu însă pentru Comitetulde organizare, ci pentru producătoriide suveniruri la preţuri fără concurenţă,faţă de cele preconizate de CIO.Astfel, cele cinci Fuwa, mascotele olim-pice se vând ca pâinea caldă, ca port-chei, pentru preţuri cuprinse între 10 şi20 de yuani (între 0,9 şi 1,8 euro).O altă afacere preferată de chinezii dinBeijing o reprezintă tipărirea de pozerealizate instantaneu, pe o pasarelăsuspendată, rezervată traficului pie-tonal, de pe care se vedefoarte bine în fundal siluetastadionului olimpic, alin-tat cu apelativul “cuibul depasăre”, şi superbul centruacvatic denumit “cubul deapă”. Autorităţile locale au fost obligate sărecurgă la măsuri de forţă pentru a-i opripe şoferi să mai oprească maşinile ilegal, peautostradă, pentru a merge să se fotografi-eze în faţa edificiului olimpic.Municipalitatea a trimis echipaje ale poliţieiautostrăzilor, în încercarea de a interzice su-telor de maşini şi de autobuze cu turişti sămai oprească în locuri unde se pot produceaccidente rutiere grave. Maşinilor le suntfotografiate numerele deînmatriculare şi contraveni-enţii vor primi acasă amenziîn valoare de 200 de yuani(circa 28 de dolari). Totuldupă ce panourile de aver-tizare instalate în urmă cudouă luni nu au avut efectuldorit.Comerţul ilicit este înflori-tor pe pasarela cu pricina,unde numeroşi întreprin-zători chinezi şi-au adusimprimante foto pe caredevelopează “la minut” in-stantaneele realizate maidevreme, cu aparate digita-le sau de tip Polaroid. Preţulunei poze? 10 yuani.OLIMPIADA2008Organizatorii chinezi au intrat pe ultima sută de metri,înaintea marelui eveniment programat în perioada8-24 august, la Beijing. Sunt inaugurate baze sportive şiinstituţii culturale deopotrivă, se lucrează la schimbareamentalităţii poporului chinez, la înlăturarea efectelordevastatoare ale poluării cauzate de dezvoltareaindustrială galopantă, totul pentru buna desfăşurare aJocurilor Olimpice deVarăCitius, Altius, FortiusMascote ieftineALEX GHEORGHIAŞ42 APRILIE - IUNIE 2008oRAŞUL SINGAPORE va fi gaz-da ediţiei inaugurale a JocurilorOlimpice de vară ale tineretului,competiţia programată în vara lui2010. Oraşul-stat a obţinut dreptulde a organiza competiţia rezervată sportivi-lor cu vârste între 14 şi 18 ani după ce a pri-mit 53 din cele 97 de voturiexprimate de membrii CIO,restul mergând în favoareacontracandidatei Moscova.Anunţul a fost făcut de pre-şedintele forului internaţio-nal, dr. Jacques Rogge, joi, 21februarie, la Muzeul Olimpicdin Lausanne.Întrecerea reprezintă o ini-ţiativă a preşedintelui CIO,cu scopul de a readuce tine-retul în arena sportivă şi dea-i îndepărta din postura detelespectatori. La întrecerileprogramate la 26 de disci-pline vor participa cel mult3.500 de adolescenţi. Dintrecei 800 de arbitri şi oficiali,majoritatea va fi reprezenta-tă deasemenea de tineri.Jocurile Olimpice ale tineretului reprezintăo alternativă pentru intrarea în mişcareaolimpică a oraşelor care nu posedă capaci-tatea de a gestiona proiecte de miliarde dedolari. Bugetul general estimat al întreceri-lor de la Singapore este de 100 de milioanede dolari. Competiţiile sportive propriu zisevor costa 30 de milioane.Singapore a câştigat o singură medalieolimpică, din 1960 încoace (argint în con-cursul de haltere), însă a fost în două rândurigazdă a Jocurilor Asiei de Sud-Est, compe-tiţia organizată o dată la doi ani şi la careparticipă un număr mai mare desportivi decât cel preconizat laJocurile Olimpice ale tineretului.Prosperul centru de afaceri dinzonă va fi din nou gazdă a între-cerii regionale, în 2013.Candidatura oraşului Singapo-re se înscrie în seria iniţiată dearabii de la Golful Persic (Qatarşi Emiratele Arabe Unite), de astimula turismul prin organiza-rea unor astfel de evenimente. În2009, Singapore va fi gazda uneietape din Campionatul Mondialal Formulei 1.Jocurile Olimpice ale tineretuluivor continua cu ediţia de iarnă,programată în 2012, în alternan-ţă cu întrecerile Olimpiadelor.ASPECTUL FUTURIST al noii clădiri a MareluiTeatru Naţional din Beijing se înscrie în seriatransformărilor la care a fost supusă CapitalaChinei. Specialiştii apreciază că, şi în condiţiileîn care metropola din Orientul Îndepărtat nuar fi găzduit Jocurile Olimpice, vechiul oraş arfi avut şanse minime de a rămâne la stilul ar-hitectonic din trecut, binecunoscut ţărilor dinfostulspaţiucomunist,ilustratdeMareaSalăaPoporului, aflată în fundal. Beijingul a devenitîn prezent o adevărată junglă de sticlă şi oţel,după modelul marilor oraşe occidentale, înparte şi datorită organizării Jocurilor OlimpiceGazda Singapore
  22. 22. Producătorii de echipament sportiv seîntrec să pună pe piaţă cele mai noidescoperiri tehnologice din domeniu.Înotul este unul din sporturile aflate înprim plan.Înotătorii bionicilIESL JONES (foto dreapta) prezintă noulcostum de înot marca Speedo, modelulFastskin LZR Racer, considerat de producă-tori drept cel mai rapid din lume. Majorita-tea înotătorilor de top care vor participa laconcursul olimpic de la Beijing o vor face purtândacest costum ce aminteşte parcă de filmele din se-ria Matrix. De altfel, tehnologiile înglobate în pro-cesul de fabricaţie au fost testate iniţial de cercetă-torii de la NASA.Acesta înglobează noile tehnologii din domeniu şieste realizat dintr-o bucată, fără cusături, devenindpractic o a doua piele pentru sportiv. Rolul său estede a reduce frecarea corpului cu apa, de a spori oxi-genarea organismului şi de a-i ajuta pe înotători îndezvoltarea unei viteze sporite în momentele star-tului şi ale întoarcerilor.Au fost produse doar o mie de exemplare, preţulunuia fiind de 600 de dolari, cu 50 mai mult decâtediţia de serie.Nici rivalii nu au stat cu mâinile în sân. TYR vine cunoul Tracer Rise, caracterizat prin materialul ultra-uşor, gradul mare de respingere a apei şi compre-sia precisă asupra grupelor specifice de muşchi,pentru obţinerea unui timp de reacţie mai bun, derecuperare în timpul efortului şi de creştere a forţeisportivului.Arena a anunţat lansarea noului R-Evolution în lunamartie, în timp ce SubmarineTF de la Diana propu-ne un material ultra-aderent, tratat special pentru arespinge apa şi presurizat special, pentru a rămâneîn contact permanent cu corpul înotătorului, îm-piedicând apa să intre între corp şi costum.În Japonia, Mizuno Asics şi Descente/Arena auanunţat că vor lansa noi modele de costume de-dicate Jocurilor Olimpice de la Beijing. Există chiarposibilitatea ca unii dintre concurenţi să împrumu-te costumele cu care se întrec participanţii la con-cursurile de triatlon - blueseventy pointzero3.În concursul olimpic de înot vor fi acordate 34 deseturi de medalii. Doar atletismul oferă mai multe(47).44 APRILIE - IUNIE 2008Revolta lui SpielbergBun venit la Beijing!aEROPORTUL DIN Beijing posedă, de la finele lunii fe-bruarie, un al treilea terminal de pasageri. China a promiscă va sancţiona cu maximă asprime operatorii ale căroraeronave au întârzieri în mod constant.Acestora li se va interzice funcţionarea în trimestrul altreilea. Aeroportul din Beijing va limita la 1.350 numărul curselorzilnice, pentru a evita aglomerările de pe pistă.În 2006, aeroportul din Beijing s-a clasat pe locul 62 într-o ierarhieefectuată pe plan mondial, în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţiea călătorilor, deşi este al nouălea ca număr de pasageri.Nu de puţine ori, aceştia au fost nevoiţi să protesteze rămânândîn aeronave pânăla primirea sumelorcompensatorii, sausă ia cu asalt termi-nalele, în momen-tele în care sunt anunţate reprogramările curselor.Doar ceva mai mult de trei sferturi din numărul zborurilor au deco-lat şi aterizat conform orarelor afişate, în timp ce numărul pasageri-lor a crescut cu o şesime, ajungând la 185 de milioane. Se aşteaptăca acesta să urce la 200 de milioane, în 2008, în parte şi fluxuluiprilejuit de organizarea Jocurilor Olimpice.rEGIZORUL CHINEZ Zhang Yimou este de părere că pă-răsirea rolului de consultant artistic de către Steven Spiel-berg nu va afecta negativ ceremoniile de deschidere şiînchidere ale Jocurilor de la Beijing. Cei doi au lucrat îm-preună la detaliile artistice ale festivităţilor în care vor fiangrenate 10.000 de persoane, înainte ca regizorul american, detrei ori laureat al Premiului Oscar, să renunţe la post, în semn deprotest al implicării chineze în conflictul din Darfur.Spielberg este de părere că viitoarea gazdă a Jocurilor a făcut preapuţin pentru a întrerupe vărsarea de sânge din provincia situatăîn vestul Sudanului, acolo unde miliţiile sprijinite de regimul de laKhartoum luptă cu grupurile de rebeli.Circa 200.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, alte 2,5 milioane fi-ind nevoite să se refugieze în afara graniţelor, în cei patru ani decând durează conflictul din Darfur. Guvernul sudanez este sprijinitcu armament, muniţie şi echipament de luptă de China şi Rusia.Spielberg a contribuit la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olim-pice de iarnă de la Salt Lake City 2002, prin ideile artistice puse înaplicare şi prin prezenţa sa activă, el numărându-se atunci printrepurtătorii drapelului olimpic.
  23. 23. în sensul implementării stra-tegiei şi filozofiei COSR, la Com-plexul Olimpic Sportiv «Sydney 2000»de la Izvorani s-a semnat contractulde parteneriat între Comitetul Olimpicşi Sportiv Român şi societatea comercialăHofigal, prin care se asigură suplimentelealimentare necesare pregătirii juniorilor dincentrele olimpice.« Mă bucur că, începând de azi, alături desponsorii şi partenerii noştri […] vom puteaadăuga şi numele companiei Hofigal. Pen-tru obţinerea de performanţe este impor-tant nu numai modul în care se pregătescsportivii, ci şi cum sunt alimentaţi şi hrăniţiaceştia. De aici, parteneriatul cu Hofigal, osocietate comercială de marcă, recunoscu-tă pentru produsele 100% naturale.Hofigal îşi propune să urmărească şi evolu-ţia performanţelor realizate de juniorii dincentrele olimpice, în urma administrăriisusţinătoarelor de efort şi a suplimenteloralimentare. Fără să ne întoarcem atenţia dela Beijing, care rămâne obiectivul principalîn 2007 şi 2008, ne concentrăm tot maimult pe activitatea de juniori, pe o selecţiecât mai temeinică pentru a demara motoa-rele sportului românesc », a afirmat dom-nul Octavian Morariu, preşedintele COSR.(2 aprilie 2007)La rândul său, domnul Ştefan Manea, pre-şedintele societăţii comerciale Hofigal aprecizat: “Este o onoare pentru noi să nealăturam numele de cel al ComitetuluiOlimpic si Sportiv Român şi sperăm să nuvă dezamăgim. Consider că este nu numaiun parteneriat pentru Jocurile Olimpice,ci şi un început în ceea ce priveşte aplica-rea unei ştiinte noi, pentru îmbunătăţireaperformanţelor sportive şi a sănătăţii prinfolosirea de produse naturale “.La un interval de patru ani, se desfăşoară Jocurile Olimpice, eveniment care reprezintă un prilej de acunoaşte, de a respecta şi de a ne onora campionii. Valorile cultivate de Mişcarea Olimpică nu suntdoar deziderate teoretice. Unul dintre scopurile sale fundamentale este tocmai reconstruirea societăţiicontemporane;onoarea,demnitateasportivilor,spirituldeechipăşifairplay-ul,decaredaudovadăîncompetiţii, fac din ei veritabile modele. Societatea contemporană românească are nevoie de modele...Sportul este unlimbaj universal46 APRILIE - IUNIE 2008“Beijing 2008 se apropie din ce în ce mairapid şi ne aflăm toţi în pregătiri pentruaceastă nouă provocare. Este o lume nouăpentru mulţi dintre noi şi tot ceea ce neaşteaptă acolo trebuie luat în considerarecu cea mai mare seriozitate. Mă refer aiciatât la aspectul sportiv, competiţional, câtşi la cel privitor la ceea ce înseamnăspiritul Olimpic la nivel mondial.Este datoria noastră să fim purtătoriiacestui spirit oriunde mergem şi săfacem tot ce ne stă în putinţă pentru a-ltransforma într-un„modus vivendi”.OctavianMorariu,PreşedinteleCOSRIntrarea Serelor 2, sector 4, Bucureşti, RomaniaTel/Fax: 021-334 5905; Tel: 021-334 5135email: office@hofigal.euwww.hofigal.eu
  24. 24. Încălzirea globală este un feno-men ce nu poate fi trecut cu vederea,efectele sale distrugătoare afectândîntreaga populaţie a planetei, iar creş-terea intensităţii şi a frecvenţei cala-mităţilor naturale este deja sesizabilă peparcursul unui singur deceniu şi nicidecumla scara generaţiilor. Cauzele acestui feno-men sunt aprig dezbătute, părerile specia-liştilor pendulând între cele două extreme:cea care induce reacţia pasivă, susţinând căfenomenul este unul ciclic în istoria Pămân-tului şi că influenţa omului nu este deter-minantă în acestă evoluţie, şi cealaltă extre-mă, cea fatalistă, prin care viaţa de zi cu zi aomului modern, generatoare de poluare, astârnit această reacţie în lanţ ce va duce ladistrugerea planetei.Indiferent care ar fi ipoteza cea mai aproa-pe de realitatea evident tot mai distructivă,concluzia este una singură: fiecare dintrenoi poate decide singur cât de mult trebuiesă se îngrijoreze, dar fiecare trebuie să acţi-oneze, pasivitatea nefiind o opţiune posibi-lă. Este o simplă problemă de probabilităţi,în care finalul catastrofic este rezultatul deevitat.Emisiile de carbon, generate de activitateaumană, au fost identificate ca principalăsursă a efectului de seră, care are ca fina-litate creşterea temperaturii medii. Surse-le de dioxid de carbon au fost depistate şis-au stabilit şi nivelurile de participare aleacestor surse la cantitatea totală de CO2 ceeste eliberată în atmosferă. Transporturilerutiere sunt în top, contribuţia maşinilor latotalul emisiilor de CO2 fiind cotată la apro-ximativ 12-13%. Nu este puţin, dar este subnivelul contribuţiilor industriei, agriculturiişi, mai ales, a activităţilor casnice, locuinţe-le noastre fiind generatoare de aproape unsfert din sutele de tone de CO2 trimise înatmosferă în fiecare zi.În acest context Federaţia Internaţională aAutomobilului FIA a reacţionat şi a lansatrecent o campanie mondială “Make CarsGreen”, cu scopul de a reduce impactul au-tovehiculelor asupra mediului înconjurător.Imediat, campania a fost promovată şi sus-ţinută de piloţii şi constructorii din cele maiimportante competiţii ale motorsportuluimondial, purtătoare a efigiei FIA: Formula1, Campionatul Mondial de Raliuri WRC şiCampionatul Mondial de Turisme WTCC. ÎnmaŞiniverziTârziu şi numai după înmulţirea calamităţilor naturale,cursa pentru salvarea planetei a început. Domeniultransporturilor rutiere se află destul de în faţă pe listaneagră, iar motorsportul nu are cum să nu fie luat încolimator.arnold cobilanschimod ironic însă, motorsportul este în avan-garda producătorilor de emisii de CO2 dinindustria automobilului. Maşinile de cursesunt, de departe, cele mai mari consuma-toare de combustibili fosili, iar motoarelede competiţie produc valuri de CO2 şi de-cibeli.Campania FIA promovează acţiuni pe carefiecare şofer trebuie să le înţeleagă şi să leaplice în viaţa de zi cu zi, acţiuni ce vizeazăfolosirea mai eficientă a energiei şi, implicit,reducerea emisiilor poluante: verificareaşi corectarea presiunii în pneuri, pentrureducerea rezistenţei la rulare, eliminareaîncălzirii motorului înainte de plecare, fo-losirea ponderată a aerului condiţionat,reducerea greutăţii bagajelor şi evitareafolosirii portbagajului exterior, deplasa-rea pe distanţe lungi cu viteză constantă,evitând accelerările brutale şi chiar plani-ficarea atentă a traseului pentru călătorie.FIA a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite săimpună pentru prima dată o limită maximăadmisă a emisiilor de CO2, care să fie aplica-tă pe plan mondial, tuturor vehiculelor. TotFIA recomandă trecerea la maşinile “verzi”,ecologice. Tehnologiile şi chiar modele deserie ecologice există, dar lipseşte cu desă-vârşire un plan care să ajute transformareaacestor maşini în opţiuni populare, econo-mic viabile, pentru cetăţeanul de rând. Pe-trolul produce miliardari acum, şi nu pestecâteva generaţii, când industria bazată petehnologiile “verzi” ar putea scoate primiisăi magnaţi, iar cei care au decizia sunt departea petroliştilor.Campionatul Mondial de Turisme WTCC arputea deveni prima competiţie majoră caresă aducă la start numai maşini ce folosesccombustibili ecologici, fără plumb şi fărăsulfaţi, şi chiar derularea acestui campionatsă fie gândită din perspectivele protecţieimediului înconjurător. Primele maşini auapărut, intenţiile de orientare către aceastădirecţie au fost confirmate şi abordarea arfi una cât se poate de firească, în condiţiileîn care WTCC este competiţia care aducepe pistă maşini ce pot fi identificate cel maiuşor cu variantele lor de stradă.Evident, toate sporturile cu motor vor fiafectate de aceste limitări ce vizează pro-tecţia mediului. E firesc şi moral să fie aşa,dar e greu de închipuit o competiţie încare concurează maşini electrice, care latrecerea prin faţa tribunelor să nu fie maizgomotoase decât o bicicletă, …sau două.Motorsportul, în general, va fi obligat să-şidefinească o nouă identitate, care, totuşi,nu poate fi complet disociată de realitateapieţei mondiale a automobilului.“Apropierea dintre turismele de curse şiechivalentul lor stradal face ca WTCC-Cam-pionatul Mondial de Turisme să aibă un rolcheie în sensibilizarea publicului faţă deaceste iniţiative ecologice”, motiva JacquesBehar, preşedintele companiei KSO, orga-nizatoarea acestei competiţii, decizia de asprijini campania FIA.Motorsportul a pornit pe acest drum, dealt-fel unicul posibil, dar, ca o ironie a sorţii, înprezent, marea atracţie o reprezintă apari-ţia motoarelor diesel în curse. Audi şi Peu-geot se confruntă la Le Mans şi în curselede anduranţă, iar Seat Leon TDI este maşinade referinţă în WTCC. Seat a pierdut în urmaunui ghinion monumental titlul mondial în2007, dar a stârnit invidie în rândul adversa-rilor, toată lumea dorind să folosescă acestgen de propulsie, care se bucură, deocam-dată, de unele avantaje create şi de regula-ment. Din nou tendinţa pe circuite reflectătendinţa de pe piaţa mondială a automobi-lului. Discutăm despre protecţia mediului,dar majoritatea optează pentru motoruldiesel, care pe lăngă emisiile consacratemai produce şi particule de fum.Aceasta este moda prezentului, dar, ca ori-ce modă, este ceva trecător. Viitorul a fostconturat, dar cei care au puterea decizieitrebuie să ajute la eliminarea dependenţeide petrol. Oare o vor face?“Apropierea dintre turismelede curse şi echivalentullor stradal face caWTCC-Campionatul Mondial deTurisme să aibă un rol cheie însensibilizarea publicului faţăde aceste iniţiative ecologice”JacquesBehar,preşedintelecompanieiKSO
  25. 25. 24 DE ORELE MANS, 10 iunie 1967Ediţia cu numărul 35Viteza medie: 218, 038 Km/hLegenda continuă la EUROSPORTLE MANS MOTO: 19 - 20 APRILIEAUTO: 14 - 15 IUNIE

×