SlideShare a Scribd company logo
1 of 84
Download to read offline
NR. 21 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009
C.M. ATLETISM: RECORDURI ÎN PERICOL • U.S. OPEN •WTCC
INTERVIU RUXANDRA DRAGOMIR •TURUL SPANIEI 2009
J.O. 2016 • CRICKET • CANOTAJ • MISS GOLF • SUPERBIKE
exemplar gratuit
REAL MADRID
Aug sep-2009
Aug sep-2009
4		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
6 Recorduriînpericol
Cea de-a 12 ediţie a Campionatelor mondiale de
atletism va avea loc între 15 şi 23 august la Berlin, în
Germania. Evenimentul dispune de un buget de 45
milioane euro.
56 Superbike
Superbike?Ceeste,omotocicletă?Adicăesuper?Da’
nu e periculos? Nu ţi-e frică? Un băiat de la noi din
bloc a avut un accident cu aşa ceva… Cât costă? Cât
prinde la oră? Mai bine îţi iei maşină!
62 U.S.Open
„Open-ul american”este încarnarea modernă a uneia
dintre cele mai vechi competiţii din istoria tenisului,
titulatura evenimentului care reprezintă o „summa”
de metamorfoze şi alterităţi.
68 TurulSpanei
TurulSpaniei2009propuneunuldintrecelemaiinte-
resante trasee din ultimii ani: cu opt etape de munte
mediu şi înalt şi patru sosiri la altitudine, va fi o cursă
dedicată căţărătorilor.
76 Vâslindînşoaptă
România riscă să devină o prezenţă discretă (şi) la
Campionatele Mondiale de canotaj, într-un sport
care ne-a adus 35 de medalii olimpice şi peste 100
mondiale.
36 J.O.2016
Patru oraşe luptă pentru organizarea Jocurilor Olim-
pice de vară din 2016. Rezultatul îl vom afla pe 2 oc-
tombrie, la finalul Sesiunii Comitetului Internaţional
Olimpic de la Copenhaga.
42 InterviuRuxandraDragomir
„Game, set şi meci”- cuvinte care o vor urmări toată
viaţa. La începutul anului a susţinut un meci impor-
tant,iarpunctuldecisivafostunasimpecabil.Trofeul
obţinut - preşedinţia Federaţiei Române deTenis.
26 Nouaordineînfotbaluleuropean
În condiţiile crizei mondiale, aşa-zisele cinci cam-
pionate mari îşi păstrează supremaţia. Bundesliga,
abia pe patru în momentul de faţă, vine însă tare din
urmă.
80 MissGolf
Poate nemeritat, jocul de golf este considerat apa-
najul bărbaţilor. Natalie Gulbis este una dintre jucă-
toarele care demonstrează că performanţa poate fi
realizatăşidacăaparipecoperţilerevistelordemodă.
DETALII
Chelsea îl are pe Abramovici, Inter pe Moratti, Milan pe Berlusconi, toţi cu averi
uriaşe în spate şi cu dare de mână. Real are doar aproape 100.000 de socios şi
unpreşedintealesdeaceştia,care,însă,doaradministrează,nuinvesteştebanii
personali.
12
Editor coordonator: Ivonne Ghiţă Redactori: Ioan Viorel, Emanuel Terzian, Vlad Bucurescu, Alexandru Cocu, Alexandru Gheorghiaş Colaboratori: Cosmin Stăniloiu, Alexandru Hovco, Cristi Petre,
Cristian Mândru, Tiberiu Troia, Alexandru Ganci, Sorin Anghel, Robert Donatelli, Radu Antofi, Ştefan Todor Art Director: Codruţ Bendovski Foto: Getty Images/Guliver, Codruţ Bendovski
Difuzare: Florentina Bălan, telefon: 021 316 3380, fax: 021 316 3383, e-mail: office@sportline.ro Abonamente gratuite se pot face prin înscriere la: www.sportline.ro
Editat de Sport TV Management SRL, RC J40/6784/1997, CIF RO9751036, Str. Dr. Ernest Djuvara 30, 060104, Bucureşti ISSN 1843 – 9926 Prepress şi tipar: RH Printing
Sport TV Management este membru BRAT Copyright 2009 Sport TV Management Reproducerea integrală sau parţială a materialelor din revistă este posibilă numai cu acordul editorului.
Aug sep-2009
RECORDURI
ÎN PERICOL
EVENIMENT
Cea de-a 12 ediţie a Campionatelor mondiale de atletism va avea loc între 15 şi 23 august
în Germania. Evenimentul organizat de Asociaţia Internaţională a Federaţiilor de Atletism
(IAAF) dispune de un buget de 45 milioane euro. Peste 2.500 de atleţi vor concura în cele 47
de probe şi sunt aşteptate 213 naţiuni membre IAAF.
Campionatul Mondial de atletism, Berlin 2009
Aug sep-2009
Iniţial, Londra fusese desemnat
oraşul care să organizeze în 2009 ma-
rele eveniment, dar a renunţat în 2001
din raţiuni financiare. Atunci, Federaţia ger-
mană de specialitate a prezentat forului
internaţional dosarul Berlinului, în detri-
mentul metropolelor Műnchen şi Stuttgart,
candidate şi ele. Cu 24 voturi pro şi 2 contra,
Berlinul a fost preferat de membri IAAF la
sesiunea din 2004 de la Helsinki, faţă de
Valencia, Split, Brisbane, Bruxelles, New
Delhi, Casablanca.
Iată că Mondialele de atletism îşi fac re-
întoarcerea în Germania la 16 ani după ce
Stuttgart o vedea pe Heike Drechsler şi pe
Lars Riedel obţinând-şi titlurile supreme în
1993. Acesta este singurul eveniment spor-
tiv major care se va desfăşura aici în 2009
şi spectatorii vor număra fiecare minut din
acea săptămâna împachetată în adrenalină
şi emoţie. La Berlin se va da lupta pentru
aur, argint şi bronz pe un stadion istoric. Va
fi toată lumea bună, toată crema atletis-
mului mondial, într-o întrecere ce captează
mereu ca un imens magnet.
E colosală ideea de a fi prezent la
Campionatele Mondiale sau la Jocurile
Olimpice. Atmosfera creată în jurul lor în-
totdeauna este una foarte specială. Sigur,
trecând peste anvergura competiţiei, ce
atrage atât de mult? Rămâne ideea de a te
întrece cu cei mai puternici, perspectiva
de a avea amintiri unice, dar şi dorinţa de a
câştiga, ceea ce este până la urmă esenţial.
„Sunt cel mai bun” este cu siguranţă motto
pentru foarte mulţi atleţi, dar totul trebuie
dovedit acolo, jos, pe pistă, orice mică gre-
şeală putând ruina munca depusă probabil
pe parcursul mai multor ani. Este şi lupta cu
tine, cu nemilosul cronometru, cu adversa-
rul şi uneori chiar cu natura, condiţiile me-
teo având un rol important în probele de
atletism desfăşurate în aer liber.
Atleţi de colecţie
Usain Bolt, jamaicanul în vârstă de 23
de ani, va fi unul dintre marile staruri de la
Berlin, şi cu certitudine cursa de 100 metri
plat va capta atenţia tuturor, lupta lui Bolt
cu Tyson Gay sau Asafa Powell anunţându-
se din start cap de afiş. Vor fi însă şi multe
alte puncte de interes, cum ar fi 200 metri,
tot cu Bolt mare favorit. În schimb la 400m
campionul olimpic şi mondial LaShawn
Merrit – protejatul lui Michael Johnson -
îşi doreşte o nouă confruntare cu Jeremy
Wariner campionul mondial de acum doi
ani.
Ne aşteptăm la dispute teribile şi la lun-
gime, unde avem doi concurenţi cu mari
şanse la aurul mondial, panamezul Irving
Saladino şi americanul Dwight Phillips, dar
şilaînălţime,underuşiiIvanUkhovşiAndrei
Silnov vor fi în prim plan. De asemenea, va
fi interesant de văzut duelul de la disc, între
estonianul Gerd Kanter şi Virgilijus Alenka
din Lituania, ori lupta suliţaşilor din nordul
Europei, Thorkildsen şi Pitkamaeki.
Vom fi însă privaţi de mult aşteptatul
duel de la 110m garduri dintre campio-
nul olimpic şi recordmen mondial Dayron
Robles şi campionul mondial en titre Liu
Xiang. Ultimul nu s-a refăcut încă după ac-
cidentarea de la picior.
La feminin, suta de metri este deschisă
oricărui rezultat, deoarece sunt câteva con-
curente cu mari şanse, precum Carmelita
Jeter, Veronica Campbell sau Kerron
Stewart. Foarte multă lume va fi interesată
de concursul de înălţime, disputa Blanka
Vlasic – Ariane Friedrich anunţându-se de
mare nivel, dar şi de proba de 100 metri
garduri, în care le vom urmări în primul
rând pe Sally McLellan sau Dawn Harper.
Suedeza Susanna Kalur e pregatită să uite
de înfrângerea de la Beijing de la 100m
garduri. Ea se va regăsi din nou umăr la
umăr cu surprinzătoarea campioană olim-
pică Dawn Harper.
Trecând spre continentul negru -
Tirunesh Dibaba din Etiopia este aşteptată
să câştige la 5000 şi 10000 metri, iar tânăra
kenyancă Pamela Jelimo este în măsură
să amelioreze rapid cel mai vechi record
mondial feminin la 800 metri, de altfel
unul dintre cele mai controversate stabilit
în 1983.
Berlin 2009 va fi ultimul mare rendez-
vous pentru două mari nume ale atletis-
mului german – săritorul cu prăjina Tim
Lobinger şi aruncătoarea de disc Franka
Dietzsch.
În ce-i priveşte pe români, care nu mai
au vreun titlu mondial din 2001, atunci
când la Edmonton câştigau Gabriela Szabo
la 1500 m şi Lidia Şimon la maraton, aştep-
tările sunt destul de mari, deşi concurenţa
va fi formidabilă. Lotul nostru pentru Berlin
2009 cuprinde multe nume importan-
te, precum maratonista Constantina Diţă
Tomescu, cea care a cucerit aurul olim-
pic anul trecut la Beijing, Nicoleta Grasu
la disc, Anca Heltne, mediata cu bronz la
Europenele în sală la greutate, sau Cristina
Casandra la 3000 metri obstacole. Pe lân-
gă ele, câteva atlete cu mult talent şi cu
mari ambiţii, Ancuţa Bobocel, tot la 3000
obstacole, Bianca Perie la aruncarea cioca-
nului sau Claudia Iovan la 20 km marş. Va
lipsi din păcate săritorul de triplu Marian
Oprea, vicecampion olimpic la Atena 2004,
care este în refacere după o mai veche
accidentare.
De-a lungul vremii, România a avut re-
zultate bune la Mondiale, începând cu
prima ediţie, Helsinki 1983, atunci când
Anişoara Cuşmir reuşea să intre în posesia
medaliei de argint la lungime. Primul titlu
mondial a fost cucerit de Gabriela Szabo în
1997, la Atena, la 5000 metri, ea reeditând
performanţa doi ani mai târziu, la Sevilla.
La ediţia precedentă, cea de la Osaka din
2007, românii nu au urcat însă pe podium,
cel mai bun loc fiind al 4-lea, prin Nicoleta
Grasu.
Recorduri
2008 este deja un punct de reper excep-
ţional în termeni de performanţă atletică,
cu 12 recorduri ale planetei doborâte în
probele olimpice. Ar trebui să ne reîntoar-
cem în timp, în 1999, pentru a redescoperi
atâtea recorduri mondiale stabilite într-
un an, ştiind că dintre cele 12 înregistrate
atunci, 4 au fost la ciocan şi 2 la prăjină, dis-
cipline care apăreau în programul feminin.
În 2008, totalul ar fi putut avea şansa să fie
ameliorat, dar Haile Gebreselassie nu a re-
uşit să-şi îmbunătăţească propriul record
al lumii la maraton pe 28 septembrie la
Berlin! Totuşi, mulţumim Bolt şi Isinbayeva.
Noul rege al sprintului Usain Bolt şi ţarina
prăjinii Yelena Isinbayeva sunt principalii
responsabili şi beneficiari (50.000 $ bonus
per record) de această infuzie de perfor-
manţă. Jamaicanul a bătut trei recorduri
mondiale la individual (9.72, apoi 9.69 pe
100 m, 19.30 pe 200 m) şi un al patrulea cu
ştafeta de 4x100m (37.10). Rusoaica a ame-
liorat în trei reprize propriul record al lumii
în aer liber ( 5.03m, 5.04m şi 5.05m ) care ră-
măsese nemişcat la 5.01m din august 2005.
Recordurile mondiale sunt evident aş-
teptate la Berlin în egală măsură cu pre-
zenţa vedetelor. Ultimul stabilit la un
campionat al lumii datează din 14 august
2005 la Helsinki venit din partea cubanezei
Osleidys Menendez care a lansat suliţa la
71.70m.
Să ne aşteptăm să cadă noi recorduri
mondiale pe Olympiastadion? Posibil. Sunt
unele standarde în atletism care datea-
ză de acum 20 – 25 de ani şi peste care îţi
este greu să crezi că se va trece, gen Stefka
Konstandinova la înălţime, 2 metri şi 9 cm,
sau Jarmila Kratochvilova la 800 de metri,
1,53.28.
Prezenţa celor mai buni sportivi suscită
un interes imens: cu două luni înainte de
disputarea probelor, din cele 500.000 de
bilete, au fost cumpărate imediat 220.000.
Spectacolul de pe Stadionul Olimpic se
anunţă aşadar a fi unul grandios, şi el va fi
savurat de la faţa locului de sute de mii de
oameni, în ciuda faptului că biletele nu sunt
tocmai ieftine: 30 euro la peluza de vest,
45 în partea de jos a stadionului, ajungân-
du-se la 135 euro în zona de finiş. Există şi
abonamente, 350 euro pentru toate cele 9
zile de concurs în zonele cu vizibilitate mai
mică, până la 960 euro la tribuna I.
Se cunoaşte şi mascota competiţiei, care
nu putea reprezenta decât simbolul oraşu-
lui, un urs denumit Berlino, care, potrivit
organizatorilor, va fi un excelent ambasa-
dor pentru Berlin şi pentru mondialele de
atletism în aer liber.
USAIN BOLT şi ASAFA POWELL vor aurul mondial
la 100m, titlu deţinut deTyson Gay
Germania va fi in centrul galaxiei atle-
tismului. Vor fi 9 zile de competiţie cu 5
sesiuni de dimineaţă pro-
gramate între orele 11:00
şi 14:00 şi meetingurile de
seară care vor începe de la
ora 19:00. Totul transmis
în direct de Eurosport. În
contrast cu ediţia prece-
dentă a Mondialelor de la
Osaka maratoniştii şi măr-
şăluitorii nu vor intra nici
o secundă pe stadion. Cele
două probe vor începe şi
se vor încheia la Poarta
Brandenburg, loc de altfel
istoric din centrul oraşului.
Traseele au fost gândite în
aşa fel încât să fie accesibi-
le marelui public şi pentru
a face mai cunoscute atrac-
ţiile turistice ale Berlinului.
Şi ca totul să se des-
făşoare “nemţeşte”, or-
ganizatorii au prevăzut
efectuarea a aproximativ
1.500 de controale doping.
“Controalele celor 16 spe-
cialişti internaţionali vor fi
intense, iar costurile se vor ridica la 300.000
euro”, a anuntat Heinrich Clausen, directo-
rul comitetului de organizare.
Albastru de Berlin
La Mondialele din august toate probele
se vor desfăşura pe pista sintetică din sta-
dion sau pe noul gazon central, aşa după
cum a anunţat Alain Caimcross, cel care se
ocupă de ani buni de starea gazonului sta-
dionului. Să nu uităm că după finala Cupei
Mondiale de fotbal din 2006 dintre Italia şi
Franţa gazonul a fost vândut suporterilor
bucată cu bucată.
De când au fost folosite prima dată la
Jocurile Olimpice din Mexic în 1968, supra-
feţele sintetice au pus stăpânire în întreaga
lume pe stadioane. Noile suprafeţe ajută
la stabilirea de noi recorduri şi poţi uşor
să faci o diferenţă de zecimi de secundă
când alergi şi o diferenţă de câţiva centi-
metri când sari. Conica, o divizie a BASF
Construction Chemicals Europe AG cu se-
diul în Elveţia este lider mondial pe acest
segment. Cercetătorii elveţieni au creat
suprafeţe de top, iar pista albastră de la
stadionul olimpic din Berlin este una dintre
cele mai rapide de pe mapamond.
Astăzi, pistele de alergare sunt veritabile
echipamente high-tech. Ele nu trebuie să
fie nici prea dure, nici prea moi. Dar este
indicat să fie suficient de elastice pentru
a genera o deformare uniformă de tipul
send – return capabilă să propulseze atleţii
în cursa lor spre victorie, explică dr. Ralph
Bergs, strategic marketing manager pentru
brandul Conica.
Pista de pe Olympiastadion este testată,
certificată şi confirmată îndeplinind toate
cerinţele IAAF pentru competiţiile atletice
internaţionale. Sistemul de suprafaţă din
plastic solid în 3 straturi este considerat a
fi unul dintre cele mai rapide. Duritatea şi
elasticitatea poliuretanului poate fi ajusta-
tă modificând formula compuşilor chimici
individuali isocianat si poliol. Primele două
straturi sunt făcute pentru a preveni apa-
riţia accidentărilor din cauza stresului arti-
culaţiilor. Mici spaţii de aer din poliuretan
şi granule crează condiţii pentru a absorbi
şocurile. Ultimul strat trebuie să fie mai dur
decât precedentele şi să asigure maximum
de întoarcere de energie spre atlet. - prin
adăugarea de poliuretan lichid.
Celebra pistă albastră de la Berlin, a fost
iniţial de culoare roşie, dar după multe cri-
tici a fost schimbată în albastru electric - cu-
loarea echipei de fotbal Herta BSC care îşi
dispută pe stadionul olimpic meciurile de
acasă din Bundesliga.
O construcţie
monumentalăÎn 1926 a fost organizat în Germania un
concurs de arhitectură pentru Forumul
sporturilor germane. Competiţia a fost
câştigată de fraţii March şi pentru că
Berlinul fusese desemnat de CIO a orga-
niza Jocurile Olimpice de vară din 1936,
programul de construcţie olimpică a repre-
zentat primul mare proiect arhitectural al
celui “de-al Treilea Reich“. Aşa a fost con-
struit un ansamblu monumental în 3 părţi
denumit “Reichssportsfeld” (terenul de
sport al Reich-ului) compus din Stadionul
Olimpic, Piaţa Olimpică şi Maifeld pe care
se puteau pune în scenă defilări de masă
- ceremoniile din mai ale tineretului hitle-
rist. Pe acest spaţiu vast de 131 de hectare
au fost instalate un bazin de înot, un teren
de hochei şi un teatru în aer liber, actua-
lul «Waldbühne». Hitler a exploatat ocazia
OLYMPIA STADION (1936)
legând evenimentul de o fină propagandă
pentru Germania. Jocurile Olimpice ediţia a
11-a furnizau ocazia unei mari demonstraţii
de forţă şi putere.
Proiectul original al lui Werner March pre-
vedea o construcţie modernă din beton.
Desenând un oval de 300 m pe 230 m sta-
dionul olimpic a fost ridicat ca un exemplu
de arhitectură pentru eternitate. March a
creat un loc mitic pentru flacăra olimpică. În
ziua inaugurării stadionului au fost prezenţi
120.000 de spectatori, zona fiind survolată
de dirijabilul Hindenburg. Hitler a ordonat
să se expună armele de la Wermacht în faţa
arenei, semn că toţi atleţii sunt protejaţi.
Totul a fost construit într-o frenezie me-
galomană în 940 de zile fără a se privi spre
costuri.
Stadionul olimpic este unul dintre rarele
edificii construite de nazişti şi care a supra-
vieţuit distrugerilor provocate de război. A
rămas aproape intact dupa bombardamen-
te. Este unul dintre cele mai mari stadioane
care încă există din perioada nazistă.
O arenă de cinci stele
Stadionul din Berlin a cunoscut o fază de
renovare destul de lungă, ţinând cont că
lucrările s-au derulat pe 4 ani. Munca ar-
hitecţilor a constat într-o renovare profun-
dă a interiorului. Factorul de conservare al
Olympiastadion ca monument istoric a fost
luat în considerare, păstrându-se o parte
din blocurile naturale de piatră. Au fost fo-
losiţi 70.000 metri cubi de beton şi 30.000
metri cubi de piatră naturală. Dar principala
schimbare a ţinut de construcţia acoperi-
şului care acoperă o mare parte a incintei,
aproape 37.000 mp, susţinându-se pe 20 de
coloane care suportă o greutate de 3.500
tone de oţel. Invizibil din exterior, acest aco-
periş posedă o structură de oţel total acope-
rită de PVC şi de membrane textile.
Înainte de a ameliora vederea spre teren,
geometria tribunelor de pe cercul inferior a
fost modificată şi nivelul terenului central
a fost coborât cu 2.65 m. Rândul cel mai de
jos de scaune din stadion a fost demolat şi
reconstruit la un unghi de înclinare complet
diferit. Stadionul a fost renovat în stilul art
deco pentru Cupa Mondială de fotbal din
2006. Acum dispune de 74.450 de locuri
pentru spectatori.
Actuala arenă, construită pe vechile fun-
daţii ale German Stadium în proportie de
70%, îşi primeşte astăzi vizitatorii prin cele-
bra Poartă Olimpică, marcată de două tur-
nuri înalte de 36m, denumite Turnul Prusiei
şi Turnul Bavariei unite prin cele 5 cercuri,
simbolul JO. De o parte şi de alta a celor
două turnuri au fost prevăzute 26 de intrări
ce permit spectatorilor să aibă acces rapid.
Olympiastadion, cum îl numesc nemţii, pri-
meşte în fiecare an finala Cupei Germaniei
la fotbal şi ocazional concursuri de atletism
sau concerte rock.
Să fim pregătiţi pentru un carnaval al atle-
ţilordeelitădepefiecarecontinent.Capitala
Germaniei va fi inundată de entuziasm. Aici,
unde Jesse Owens şi-a celebrat faimoasa
victorie la JO din 1936, cei mai mari atleţi de
pe mapamond şi noi recorduri îşi vor găsi
loc în cărţile de istorie .
Părerea specialistului:
prof. Nicolae Mărăşescu
“După JO din 1932 guvernul german a făcut
mari presiuni la CIO, care a hotărât ca urmă-
toarea Olimpiadă să fie la Berlin. Dorinţa nem-
ţilor era ca pentru prima dată să îi întreacă pe
americani în clasamentul general pe medalii.
La stadionul construit special pentru acest
eveniment din 1936 pista de zgură pe care s-a
alergateratratatăcusângedebovină,fiindcea
mai rapidă pistă din acea vreme.
În 2009 la Mondialele din Germania va fi o
întrecere a celor mai valoroase vedete actuale
şi în egală măsură vor exista numeroase încer-
cări de stabilire de noi recorduri ale lumii. Deşi
arenele din Zűrich şi Oslo deţin supremaţia în
materiedenumărderecordurimondialedobo-
râte, şi celebra pistă de la Berlin permite acest
lucru.
Sunt convins că vom asista la câteva mo-
mente de maximă intensitate cu doborâre de
recorduri mondiale la ştafete, la 100 şi 200m,
la băieti, plus la prajină fete.
Chiardacăacumvorbimdeogeneraţienouă
care n-a ajuns la o valoare foarte ridicată, iar
controalele doping vor fi din ce în ce mai pre-
zente, sunt totuşi câteva atlete care sunt sigur
că vor ieşi în faţă cu noi rezultate de valoare
mondială, de exemplu la 800 m fete şi la înăl-
ţime fete.
Mă aştept la 110m garduri să avem un nou
record mondial, în schimb ceea ce cred că vor
rezista în continuare sunt recordurile de la
aruncări, de la 400m şi 1500m fete.
Din păcate, la maraton nu vor veni cei mai
titraţi atleţi, majoritatea rezervându-şi forţe-
le pentru celebrul maraton din toamnă de la
Berlin!”
De unde are
REAL MADRID
atâţia bani?
Galacticii, episodul 2
ChelseaîlarepeAbramovici,InterpeMoratti,MilanpeBerlusconi,
toţi cu averi uriaşe în spate şi cu dare de mână. Real are doar
aproape 100.000 de socios şi un preşedinte ales de aceştia, care,
însă, doar administrează, nu investeşte banii personali.
Emanuel Terzian
COVER STORY
Aug sep-2009
14		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Insider-ul
Craioveanu
Înaintedetoate,untelefonlaCraioveanu.
Gică trăieşte la Madrid şi comentează pen-
tru diferite posturi de radio şi televiziune.
E vocea a doua, vocea expertului, vocea
omului care vine din iarbă. Ştie toate de-
desubturile. Avem noroc, e în Bucureşti
pentru câteva zile. Ne întâlnim. „94 de mi-
lioane pentru Ronaldo, 65 pentru Kaka,
de unde atâţia bani, Gică?”. Îl pufneşte
râsul. „Glumeşti, nu? N-ai aflat că s-a întors
Florentino Perez?”. „Păi şi ce, a venit cu bani
de-acasă?”. „Stai să lămurim lucrurile. Ca să
ajungi preşedinte la Real Madrid trebuie
să depui o garanţie de 57 de milioane de
euro. Atenţie, garanţie! Când ţi-ai terminat
mandatul ţi-i iei înapoi. Desigur, dacă ai
gestionat corect. Florentino a fost singurul
care a depus banii ăştia. N-a mai fost nevo-
ie de alegeri”. „Asta tot nu explică de unde
a scos peste noapte 200 de milioane de
euro pentru transferuri”. „Nici n-a trebuit să
bage mâna în buzunar. E Florentino Perez,
creatorul Realului galactic. E Florentino
Perez, preşedintele celei mai puterni-
ce companii de construcţii din Spania. E
Florentino Perez, omul cu multe cunoştin-
ţe printre politicienii de frunte ai Spaniei.
Şi mai e Florentino Perez, prietenul lui
Fernando Fernandez Tapias, unul dintre cei
mai puternici, bogaţi şi influenţi spanioli.
Crezi că există vreo bancă din Spania care
să-i refuze vreun credit? Ba încă în condiţii
foarte avantajoase”. Aşadar Dl. Perez e se-
cretul. Îi mulţumim lui Craioveanu că ne-a
dat pistele şi începem săpăturile.
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 15EUROSPORT
Creatorul Realului
galactic
Prima oară a candidat la şefia clubului în
1995. Şi-a centrat campania electorală pe si-
tuaţia financiară precară a clubului. A pier-
dut însă în faţa lui Ramon Mendoza la doar
700 de voturi. Forţat de uriaşele datorii ale
clubului, Mendoza a demisionat după doar
9 luni din noul mandat, iar şef a devenit ad-
junctul său, Lorenzo Sanz. La alegerile din
2000, Florentino a păstrat discursul des-
pre situaţia financiară deplorabilă şi ma-
nagementul defectuos, dar a mai adăugat
ceva. O promisiune. Că-l va aduce pe Luis
Figo, cel mai bun jucător al rivalilor de la
Barcelona. O aroganţă fără margini, ceva
de neînchipuit, un vis frumos. A fost tacti-
ca învingătoare în faţa lui Sanz. Suporterii
au vrut să vadă dacă aşa ceva e posibil. Şi
a fost. A costat 58 de milioane de euro, dar
a meritat. Era începutul erei galactice. An
de an Florentino aducea câte o superve-
detă pe Bernabeu: în 2001 Zidane, în 2002
Ronaldo, în 2003 Beckham, în 2004 Owen,
în 2005 Robinho, în 2006 Cassano. Când
aceştia i-au întâlnit la Real pe Casillas,
Roberto Carlos, Makelele, McManaman
sau Raul nimeni n-a mai avut nici o îndo-
ială: se născuseră „Galacticii”.
Afacerist neîntrecut
Când a preluat Realul în primul mandat,
Florentino Perez avea 53 de ani. Absolvent
al Universităţii Politehnice din Madrid,
conducea din 1993 firma de construcţii
OCP Construcciones SA. În 1997, com-
pania a fuzionat cu o alta, iar Florentino
a devenit preşedintele Consiliului de
Administraţie şi CEO al nou înfiinţatei
Actividades Construccion y Servicios SA,
pe scurt ACS, un gigant cu ramificaţii în
construcţii civile şi industriale, teleco-
municaţii, transport urban şi activităţi
industriale. Planuri de investiţii, campanii
de marketing şi amortizări în timp record
erau hrana zilnică a unui om care mana-
geria un asemenea colos. A considerat
clubul o companie şi a importat metodele
de la ACS la Real Madrid. Când a început
să cumpere supervedete a făcut şi planuri
despre cum să amortizeze investiţiile uria-
şe. A mizat mult pe marketing şi merchan-
dising (vânzarea de obiecte cu însemnele
clubului, tricouri, şepci, brelocuri, etc). A
intuit că oamenii vor accepta să plătească
mai mult doar dacă vor vedea cei mai buni
jucători. I-a adus şi a scumpit totul. S-a ex-
tins pe o piaţă virgină şi cu potenţial imens,
cea asiatică, politică preluată apoi de toa-
te marile cluburi. A aruncat pe transferuri
sume imense, dar a ştiut cum să recupere-
ze banii. Cu un asemenea trecut, ce bancă
n-ar vrea să facă afaceri cu Florentino?
Cristiano Ronaldo
Suma de transfer – 94.000.000 euro
Salariu – 10.500.000 euro/an
La 18 ani juca împotriva lui Manchester United
într-un amical. Sporting a învins cu 3-1, iar Cristiano
a evoluat excelent. După meci Sir Alex Ferguson
s-a dus spre Rio Ferdinand şi Wayne Rooney. „Rio,
cum ţi s-a părut şeptarul lor?”. „E dracul gol, mister,
s-a distrat cu noi în apărare”, i-a răspuns cel mai
scump fundaş din lume. „Ar fi bun lângă tine în
atac, Wayne?”, a insistat Ferguson. „Boss, tocmai a
plecat Beckham, ăsta ar fi perfect în locul lui să-mi
trimită centrări”, a zis şi cel mai scump jucător de 18
ani din istoria fotbalului. Sir Alex nu le-a mai spus
că scouterii lui United îl monitorizau de ceva vreme
pe „şeptar”. Jucătorii s-au urcat în autocar să plece
la aeroport. Dar nu mai venea Ferguson. După o oră
de aşteptare a apărut şi Sir Alex, radios. „L-am luat”,
le-a zis lui Rio şi Rooney. Nu le-a mai spus că plătise
16 milioane de euro.
Pe 6 august se jucase amicalul, pe 16 Cristiano
debuta în Premier League contra lui Bolton. Dialog
între Alex Ferguson şi Cristiano Ronaldo cu câteva
zile înaintea meciului. „Cu ce număr vrei să joci?”.
„Cu28”.„Nuebine.Veiluanumărul7”.Tocmaiîidă-
duse numărul magic al lui United, cel pe care-l pur-
taseră David Beckham, Eric Cantona, Brian Robson
sau George Best.
După 6 ani la Manchester, după 3 titluri de
campion al Angliei, o Cupă a Angliei şi o Ligă a
Campionilor, după un Ferrari zdrobit în tunelurile
Manchesterului şi după ce a dat iama în populaţia
feminină a Albionului, Cristiano Ronaldo lasă un
club uriaş pentru a ajunge la un club unic. N-a re-
zistat tentaţiei de a deveni cel mai scump jucător
din istoria fotbalului, bătând recordul lui Zidane.
Uneori, genul acesta de detalii statistico-financiare
fac departajarea între jucătorii de mare valoare.
80.000 de oameni au asistat la prezentarea ofici-
ală a lui Cristiano Ronaldo, alt record mondial.
Prieten cu cine
trebuie
Trecutul lui Florentino Perez conţine şi o
perioadă în care a cochetat cu politica. În
1979 s-a înscris în Uniunea Democratică de
Centru şi, ca membru al acestui partid, a
câştigat un mandat de consilier în Primăria
Madridului. În 1986 a candidat chiar pentru
Parlamentul spaniol din partea Partidului
Reformist Democratic. Aşadar, legături
apropiate cu lumea politică pe care a pără-
sit-o pentru afaceri. În 2000, când a preluat
clubul, se tot vorbea de o tranzacţie care
urma să implice Real Madrid şi comunitatea
locală. Miza: baza de pregătire a echipei,
Ciudad Deportiva. Madridul se dezvoltase
uluitor în ultimii ani ai secolului 20, oraşul
se extinsese mult în zone considerate odi-
nioară periferice. Astfel încât baza de antre-
nament a Realului, construită iniţial în afara
oraşului, în zona de nord, ajunsese o miză
importantă pentru dezvoltatorii imobiliari.
Activându-şi legăturile politice,
Florentino a reuşit o mega-afacere. A ce-
dat o parte din teren autorităţilor locale,
în schimb primind mai mult pământ într-o
zonă de lângă aeroportul Barajas. Apoi, atât
Real, cât şi municipalitatea au vândut par-
celele la licitaţie publică. Ciudad Deportiva,
casa Realului construită de legendarul pre-
şedinte Santiago Bernabeu Yeste în 1963,
devenise istorie. Profitul Realului: 480 de
milioane de euro.
16		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Kaka
Suma de transfer – 65.000.000 euro
Salariu – 9.000.000 euro/an
Ricardo Izecson dos Santos Leite îşi trage supra-
numele Kaka nu de la vreo ispravă de pe teren ci de
la fratele sau mai mic, Rodrigo, care nu-i putea spu-
ne Ricardo şi-l striga Caca (accent pe ultimul „a”).
Este antibrazilianul perfect: provine dintr-o fa-
milie înstărită, s-a ţinut şi de şcoală, şi de fotbal, e
ponderat,familistconvins,profesionistşiextremde
religios.
La vârsta de 18 ani a sărit într-o piscină nu foar-
te adâncă şi s-a lovit cu capul de fundul bazinului.
Părea să nu fi păţit nimic, dar după două zile i s-a
descoperit o vertebră cervicală fracturată. Când
s-a vindecat a spus că s-a făcut voia Domnului şi
de atunci cartea lui preferată a devenit Biblia, după
fiecare gol marcat ridică mâinile spre cer şi poartă
pe sub tricoul de joc un t-shirt cu mesajul „I belong
to Jesus”.
În iarnă putea deveni cel mai scump jucător din
lumedupăceManchesterCityîioferiseluiMilan110
milioane de euro în schimbul său.
45.000 de oameni au asistat la prezentarea ofi-
cială a lui Kaka.
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 17EUROSPORT
Cu circa 200 de milioane Florentino a
construit Ciudad Real Madrid, cea mai mare
şi mai modernă bază de pregătire din lume.
Pe 1.200.000 de metri pătraţi s-au amenajat
terenuri de antrenament, cantonamentul
echipei, restaurante, clinica medicală Real
Madrid, chiar şi un stadion de 6.000 de lo-
curi pe care evoluează echipa a doua, Real
Madrid Castilla, stadion care a primit nu-
mele Alfredo Di Stefano. La finalul lucrări-
lor, mândru de opera sa, Florentino Perez
a spus că „dacă Real Madrid e un univers,
aceasta trebuie să fie capitala. Este visul
fotbalului: un oraş deschis oricui. Oraşul
Real Madrid”.
Să recapitulăm: a vândut baza veche cu
480 de milioane de euro, a obţinut gratis
120 de hectare şi a construit o bază moder-
nă cu 200 de milioane. Profit net - 280 de
milioane de euro. Ăsta e Florentino!
PrietenulTapias
În actuala organigramă a Realului,
unul dintre vicepreşedinţi este Fernando
Fernandez Tapias. Gică Craioveanu spune
că e omul din spatele lui Florentino Perez.
Născut la Vigo, cel mai mare port pescăresc
al Europei, a dezvoltat afaceri maritime din
care şi-a construit o avere imensă. Acum,
la 71 de ani, este preşedintele Camerei de
Comerţ din Madrid, deţine mai multe com-
panii navale şi alimentare (în special baza-
te pe fructe de mare şi peşte) şi preferă să
rămână în spatele protejatului Florentino.
Actuala organigramă a Realului
Preşedinte Florentino Perez Rodriguez
Prim vicepreşedinte Fernando Fernandez Tapias
Vicepreşedinte Eduardo Fernandez de Blas
Secretar Enrique Sanchez Gonzalez
Director general Jorge Valdano
Consilier al preşedintelui Zinedine Zidane
Director de relaţii internaţionale Emilio Butragueno
Director sportiv Miguel Pardeza
„Uitaţi de Messi,
uitaţi de Ronaldo!
Cel mai bun jucător
din lume este
Steven Gerrard!”
ZinedineZidane
Fernando FernandezTapias
Declinul
Abilităţile de afaceri şi manageriale ale
lui Florentino nu pot fi puse la îndoială şi
le-am descoperit mai sus. Omul şi-a făcut
un proiect şi s-a ţinut de el. Proiectul galac-
tic. Anul şi vedeta. Cu timpul au intervenit
doi factori perturbatori. Primul, că vedetele
au devenit pe sezon ce trecea tot mai în-
doielnice, vezi cazurile Robinho, Owen şi
Cassano. Al doilea, Florentino nu cumpăra
decât jucători cu profil ofensiv. Real avea
un atac într-adevăr galactic, dar o apărare
extrem de vulnerabilă. Aşa se face că suc-
cesele sportive nu s-au înghesuit. Sub pre-
şedinţia de 6 ani a lui Florentino, Real a câş-
tigat o singură dată campionatul Spaniei, a
cucerit două Cupe ale Spaniei şi o singură
Ligă a Campionilor.
18		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Karim Benzema
Suma de transfer – 35.000.000 euro
Salariu – 8.500.000 euro/an
Născut la Lyon, Karim Benzema provine dintr-o
familie kabilă, un trib berber care trăieşte într-o
provincie muntoasă din nordul Algeriei. Printre
kabilii celebri se numără Isabelle Adjani, Edith Piaf,
Zinedine Zidane, Rabah Madjer, Samir Nasri, Karim
Ziani. În ciuda originilor pe care şi le-a asumat,
Benzema a refuzat convocarea la naţionala Algeriei:
„Aceea este ţara părinţilor mei, eu sunt născut în
Franţa şi nu voi juca decât pentru Franţa”.
A fost crescut de tatăl sau, Hafid, împreună cu
cei 8 fraţi şi surori într-o periferie a Lyon-ului plină
de maghrebieni cu viitor incert. Pe Karim l-a salvat
fotbalul, iar el, la rândul său, şi-a salvat familia.
În 2008, Sir Alex Ferguson a făcut o ofertă de 60
de milioane de euro pentru Benzema şi Hatem Ben
Arfa, ambii în vârstă de 21 de ani. Lyon a refuzat,
apoi i-a vândut separat: pe Ben Arfa a obţinut 15
milioane de la Marseille, acum 35 de milioane de la
Real pe Benzema. Total: 50 de milioane.
20.000 de oameni au asistat la prezentarea ofici-
ală a lui Karim Benzema pe Bernabeu.
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 19EUROSPORT
„Zidanes y pavones”
Pe de altă parte, vedetele aduse de
Florentino au primit salarii regeşti pentru
acea perioadă. Zidane, Figo, Beckham,
Ronaldo, Roberto Carlos şi Raul erau plă-
tiţi cu 6 milioane de euro pe sezon. Ceilalţi
primeau mult mai puţin, cam între un mi-
lion şi două milioane pe an. Strategia era
cunoscută sub numele de „Zidanes y pavo-
nes”, unde „pavones” venea de la numele
tânărului fundaş Francisco Pavon, crescut
în propria pepinieră. În traducere, super-
staruri pe care se plăteau bani grei şi aveau
salarii grase în ofensivă, şi jucătorii tineri şi
cu lefuri mici în defensivă.
Marea greşeală
În planurile lui Florentino, Claude
Makelele făcea parte din a doua categorie.
Fusese adus de la Celta Vigo, juca mijlocaş
la închidere şi era plătit cu un milion şi ju-
mătate pe sezon. Francezul, susţinut de
coechipieri precum Hierro, McManaman,
Morientes, Raul şi mai ales Zidane, a cerut o
mărire de salariu în vara lui 2003. Fidel prin-
cipiului său, Florentino l-a trimis la plimba-
re. Având şi susţinerea antrenorului Vicente
Del Bosque, Makelele a ţinut-o pe-a lui. Ca
să arate cine e bossul, Florentino l-a cedat la
Chelsea, l-a demis pe Del Bosque şi i-a înde-
părtat pe Hierro, Morientes şi McManaman.
Şi a declarat în presa vremii că „Realului
n-o să-i lipsească Makelele. Tehnica sa
era medie, îi lipsea viteza şi nu dribla pe
nimeni. 90% din pasele sale erau înapoi
sau în lateral. N-avea joc de cap şi foarte
rar transmitea balonul mai departe de 3
metri. Avem jucători tineri care-l vor face
uitat imediat pe Makelele”.
Adevărul
Dacă am spune noi că vânzarea lui
Makelele a însemnat sfârşitul erei galacti-
ce, am putea fi catalogaţi ca subiectivi. De
aceea îl cităm pe Steve McManaman, care
a scris în cartea sa autobiografică: „Claude
a fost cel mai bun jucător al echipei ani
întregi, dar oamenii pur şi simplu nu-l ob-
servau”. Fernando Hierro a adăugat: „Intră
în vestiar şi întreabă-i pe jucători care e
„De ce să-i mai dai Bentley-
ului tău încă un strat de
vopsea strălucitoare dacă i-ai
pierdut motorul?”
Zidane
Aug sep-2009
13 aprilie 1957: REAL MADRID înaintea
meciului cu Manchester United în semifinala
Campionatului European.
22		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
cel mai bun dintre ei. Toţi îţi vor spune că
e Claude Makelele”. În fine, Zidane s-a în-
trebat public în vara în care Beckham a
venit şi Makelele a plecat: „De ce să-i mai
dai Bentley-ului tău încă un strat de vopsea
strălucitoare dacă i-ai pierdut motorul?”.
În anii care au urmat plecării lui Makelele
la Chelsea, Real n-a mai trecut de sferturi-
le Ligii Campionilor. În timp ce la Londra,
cu Abramovici, Mourinho şi Makelele se
năştea o nouă forţă a fotbalului european.
Consilierul Zidane
Să greşeşti e normal, să persişti în gre-
şeală e prostie. Probabil aşa şi-a spus şi
Florentino, astfel încât la revenirea în fo-
toliul de preşedinte al Realului, în această
vară, a făcut cea mai deşteaptă mutare pe
care putea s-o facă: şi-a luat un consilier
sportiv. Iar când consilierul se numeşte
Zinedine Zidane e clar că Florentino şi-a
recunoscut eroarea din 2003. Starul fran-
cez va fi consultat la toate achiziţiile şi la
toate cererile de mărire de salariu. Şi-apoi,
vă daţi seama ce înseamnă să-l trimiţi pe
Zidane să discute cu Kaka sau cu cine mai
ştie care jucător ce aspiră să ajungă la Real?
Şerveţelul magic
Relaţia dintre Florentino şi Zidane datea-
ză din decembrie 2000 şi a debutat abrupt.
Se întâmpla la ceremonia găzduită de FIFA
pentru înmânarea premiului de cel mai bun
jucător al anului. Florentino Perez îl însoţea
pe Luis Figo, jucătorul său care ocupase
locul doi în ancheta forului mondial. La o
masă alăturată stătea Zinedine Zidane, de-
carul lui Juventus şi vedeta serii. După ce l-a
urmărit pe Zizou primindu-şi trofeul „Player
of the Year”, Florentino a luat un şerveţel de
pe masă, a scris pe el „Vrei să vii la Real?” şi
i l-a pasat discret francezului. Când a repri-
mit şerveţelul motolit şi a văzut răspunsul
– „Da” - a ştiut care va fi următorul transfer.
În vară a plătit 76 de milioane de euro, dar
l-a avut pe cel mai bun. Povestea bileţelu-
lui n-a fost confirmată de niciunul dintre ei,
dar nici avea cum. Să contactezi un jucător
sub contract cu o altă echipă e interzis.
Salarii de top
Am văzut cam de unde îşi trage seva
Realul pentru sumele de transfer uriaşe pe
care le aruncă pe piaţă. Acum să vedem şi
cum îşi plăteşte jucătorii, salariul fiind până
la urmă magnetul care atrage vedetele.
În primul mandat al lui Florentino, lefurile
de 6 milioane de euro acordate „galactici-
lor” erau cele mai mari de pe piaţă. Astăzi,
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 23EUROSPORT
acele sume par derizorii. În sezonul recent
încheiat, liderul salariilor a fost Zlatan
Ibrahimovici, căruia Inter i-a plătit 11 mi-
lioane pe an (vorbim doar de salarii, nu şi
de alte drepturi conexe). Florentino a mărit
şi el potul. Lui Cristiano Ronaldo i-a oferit
10,5 milioane de euro pe sezon, iar lui Kaka
9 milioane, ceea ce duce jucătorii Realului
din nou în topul salariilor.
Legea Beckham
Aici apare însă o inginerie financiară pe
care nu numai Real, ci întreg fotbalul iberic
o foloseşte. În Spania este în vigoare o lege
care spune că străinii rezidenţi plătesc nu-
mai 24% taxe faţă de 43% cât plătesc spa-
niolii obişnuiţi şi cu mult mai puţin decît ce-
tăţenii altor state din Uniunea Europeană.
Legea datează din anii 80, pe când Spania,
tânără democraţie după moartea în 1975
a dictatorului Francisco Franco, încerca să
atragă specialişti străini din toate domeni-
ile. În paranteză fie spus, programul pare
să fi reuşit, având în vedere boom-ul eco-
nomic spaniol de după reinstaurarea mo-
narhiei. Legea a fost revizuită în 2005 şi a
primit numele de „legea Beckham” întrucât
fotbalistul englez a fost printre primii care a
beneficiat de efectele ei. Şi cel mai faimos.
Ernst&Young, una dintre cele mai mari
firme de consultanţă financiară, a realizat
un calcul care spune că, pentru a plăti un
salariu net de două milioane de euro unui
fotbalist, un club din Franţa cheltuie în total
5,4milioane,unuldinItalia3,97milioane,iar
unul din Spania numai 2,68 milioane. Altfel
spus, Real Madrid plăteşte cu 29% mai pu-
ţin decât Manchester United şi Chelsea, cu
32,5% mai puţin decât Inter şi Milan, cu 26%
mai puţin decât Bayern Munchen. Practic,
cluburile spaniole pot oferi salarii nete mai
mari fiindcă impozitele sunt mai mici.
Simbolul Spaniei
Pe lângă „Legea Beckham”, Real, în parti-
cular, a avut şi are parte de tot felul de favo-
ruri de care nu se vorbeşte. Pentru a înţele-
ge de ce tocmai acest club beneficiază de
protecţia autorităţilor este necesară o scur-
tă incursiune în istoria recentă a Spaniei în
paralel cu cea a clubului.
Real Madrid (în traducere înseamnă
Regal Madrid) poartă acest nume din 1920
de când a intrat sub înaltul patronaj al re-
gelui Alfonso al XIII-lea. Tot de atunci apare
şi coroana regală pe stema clubului. În 1931
regele a fugit din ţară ca urmare a faptului
că republicanii au câştigat alegerile libe-
re. A fost proclamată A Doua Republică
Spaniolă, iar clubul obligat să renunţe la
coroană regală de pe stemă şi să revină la
numele de Madrid FC. Între 1936 şi 1939 a
avut loc sângerosul război civil spaniol în
care s-au înfruntat pe de o parte forţele
republicane, ajutate de Uniunea Sovietică
şi de voluntari de stânga din diverse ţări
europene şi Mexic; pe de alta, forţele na-
ţionaliste, sprijinite de Germania nazistă
a lui Hitler, Italia fascistă a lui Mussolini şi
Portugalia, aflată sub dictatura de dreapta
a lui Salazar. Republicanii spuneau că luptă
contra fasciştilor, naţionaliştii susţineau că
se bat cu comuniştii. Războiul civil s-a în-
cheiat cu victoria naţionaliştilor, conduşi
de generalul Francisco Franco, care s-a
autointitulat „conducător al statului” şi a
instaurat o dictatură de extremă dreap-
tă. Când în Spania s-a reinstaurat pacea,
iar Real a revenit la numele sub care este
cunoscut şi astăzi, în Europa a izbucnit Al
Raul Albiol
Suma de transfer – 15.000.000 euro
Salariu – 1.800.000 euro/an
La 19 ani încă nu prinsese prima echipă a
Valenciei, care a decis să-l împrumute un sezon
la Getafe, unde i se garanta un post de titular în
Primera Division. Auzind vestea cea bună, a sărit
în maşină şi a gonit spre stadion. Atât de tare s-a
grăbit încât pe drum a suferit un accident teribil,
la Tarancon, cu 80 de km înainte de destinaţie. În
locdeunnoucontract,aprimitofişădeinternare
lasecţiadeterapieintensivăundei-afostextirpa-
tă splina. A revenit pe gazon după 5 luni si jumă-
tate, iar peste alte două luni a marcat primul său
gol într-o victorie de prestigiu tocmai împotriva
Realului.
Raul Albiol este primul fundaş pe care-l cum-
pără Florentino Perez şi, de asemenea, primul ju-
cătorspaniolachiziţionatdeinfluentulpreşedinte
în al doilea său mandat.
8.000 de oameni au asistat la prezentarea ofi-
cială a lui Raul Albiol.
24		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Doilea Război Mondial. Spania însă a rămas
neutră, neîntorcând ajutorul Puterilor Axei.
În 1945, la conducerea Realului a venit
Santiago Bernabeu. În timp ce Europa se
reconstruia după un război devastator,
don Santiago construia o echipă şi vii-
toarele succese. În 1955, când la hotelul
Ambasador din Paris s-a decis înfiinţarea
Cupei Campionilor Europeni, Bernabeu
era acolo, printre iniţiatorii proiectului.
Faţă de ceilalţi avea şi un as în mânecă:
o echipă de supervalori în frunte cu Di
Stefano, Gento, Kopa şi Puskas. De 5 ori
la rând trupa lui don Santiago a câştigat
cel mai prestigios trofeu european. Era
răspunsul Spaniei franchiste la cârcoteli-
le internaţionale la adresa dictaturii de la
Madrid: o dictatură în fotbal.
După cum am văzut şi trăit pe viu în co-
munismul de dinainte de 89, orice regim
totalitar are nevoie de legitimitate şi de re-
cunoaştere internaţională. Iar cel mai uşor
mod de a le obţine este prin sport. Aşa se
explică de ce şi Franco a dat un ajutor sub-
til şi neasumat Realului.
Franco a fost toată viaţa un suporter al
monarhiei, deşi vremurile l-au împiedicat
s-o arate mereu. Pe Alfonso al XIII-lea nu
l-a mai primit niciodată în Spania, acesta
murind în 1941 la Roma. La începutul răz-
boiului civil, când fiul lui Alfonso, Juan de
Bourbon, a pătruns în ţară, l-a arestat şi l-a
trimis în Franţa. În 1947, Franco a restaurat
monarhia, dar n-a instalat nici un rege. S-a
numit pe sine regent, iar un an mai târziu
l-a luat lângă el să-l crească pe Juan Carlos,
fiul în vârstă de 10 ani al pretendentului la
tron Juan al III-lea şi totodată nepotul ulti-
mului rege, Alfonso al XIII-lea. Franco s-a
ţinut de cuvânt şi în 1969 l-a desemnat pe
Juan Carlos Prinţ al Spaniei şi succesor al
său. Două zile după moartea lui Franco, în
1975, Juan Carlos a devenit rege al Spaniei,
pe care a condus-o către democraţia care
este astăzi. Rege şi, evident, noul patron
spiritual al clubului Real Madrid.
Nu-i aşa că e curios cum o ţară cu o în-
târziere de 30 de ani faţă de democraţiile
vestice dă cel mai galonat şi cel mai bogat
club de fotbal din lume?
21 mai 1962. SANTIAGO BERNABEU (dreapta) asistă la semnarea transferului lui Luis del Sol (centru) către JuventusTorino în schimbul sumei de
300.000 de lire sterline, cea mai mare sumă plătită pentru un transfer până la acea dată. În stânga, preşedintele lui Juventus, Angelo Filippo
ºi
26	 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Criza mondială se resimte şi
în fotbal. Sau mai ales în fotbal.
Totuşi, faţă de alte domenii ale
vieţii economice, aici banii rulaţi sunt încă
destul de mulţi. Deschiderea pe care o ofe-
ră sportul cu balonul rotund îi face în con-
tinuare pe sponsori să vină cu ochii închişi
către cluburi, mai ales către cele mari. Ca în
orice activitate însă roata se învârteşte. Ori,
ca să fim în trend, mingea. Noua situaţie
economică, mereu în schimbare, a deter-
minat căderea unor campionate care, până
acum câţiva ani, erau considerate intangi-
bile, gen Serie A, din Italia şi, totodată, as-
censiunea altora, care până acum 10-15 ani
nici nu erau luate în calcul, gen Superlig,
din Turcia.
În urma unui sondaj efectuat de cele mai
bune companii de măsurare a valorii de
piaţă, care a luat în calcul valoarea de trans-
fer a fotbaliştilor implicaţi în aceste campi-
onate, clasamentul primelor cinci competi-
ţii interne din Europa a dat o ordine cumva
aşteptată. Pe primul loc se află Premier
League, din Anglia, campionatul care do-
mină de ani buni în preferinţele fanilor
din toată lumea. Valoarea jucătorilor din
prima divizie se ridică la 3.022.675.000 de
Noua ordine
în fotbalul european (i)
În condiţiile crizei mondiale, aşa-zisele cinci campionate mari îşi păstrează supremaţia.
Bundesliga, abia pe patru în momentul de faţă, vine însă tare din urmă.
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 27EUROSPORT
euro! Imens. Urmează Primera Division din
Spania, cu o valoare intrinsecă a jucătorilor
de 2.532.250.000 de euro. Abia pe trei vine
Serie A italiană, competiţia ce acum 7-8 ani
domina fotbalul mondial. Valoarea fotba-
liştilor care activează aici a fost calculată la
2.267.675.000 de euro. Bundesliga germa-
nă, campionatul cu cea mai spectaculoasă
ascensiune din ultimii ani vine pe locul 4,
cu 1.540.150.000 de euro, iar Ligue 1, din
Franţa încheie cercul celor „cinci mari”, cu
1.362.900.000 de euro.
Până aici, poate nimic nou, cu toate că
vom analiza în continuare acest clasament
la vârf. Marile surprize vin însă de la locurile
5-10. Turcia este pe 6, iar Rusia pe 7, investi-
ţiile masive în fotbal arătându-şi acum roa-
dele, dovadă că din ce în ce mai mulţi fot-
balişti de clasă acceptă transferuri în aceste
campionate. Şi-ar fi închipuit vreodată Jan
Koller, fostul vârf al naţionalei Cehiei, că la
36 de ani va câştiga din salariu 3 milioane
de euro anual? Şi unde? La Krîlia Sovetov
Samara, care nici măcar nu este o formaţie
de top în Rusia! Mergând mai departe, gă-
sim Eredivisie din Olanda pe locul 8, Super
Liga portugheză pe 9 şi, altă surpriză, prima
ligă din Grecia pe 10, semn că grecii inves-
tesc masiv şi cu folos nu numai în turism.
Anglia, locul unde
fotbalul este rege
Premier League, pe primul loc. Nimic
nou, pentru că Anglia a gândit din timp o
strategie câştigătoare. Băieţi deştepţi, şefii
Federaţiei şi patronii de cluburi au ştiut să
facă din fotbal o afacere din care să câştige
toată lumea: cluburi, public, sponsori, tele-
viziuni şi, nu în ultimul rând, proprii fotba-
lişti. Să le luăm pe rând.
Cluburile au investit cu cap, în sensul
că nu au transferat numai supervedete, ci
au adus şi jucători tineri, cu perspective
uriaşe de creştere. Poate nu întâmplător
Manchester United este în top din acest
punct de vedere. Alex Ferguson l-a luat pe
Cristiano Ronaldo de la Sporting Lisabona
la 18 ani, plătind doar 15 milioane de euro
pe el, iar după 6 ani l-a vândut cu 80 de mili-
oane! Asta după ce storsese de la el cam tot
ce era mai bun. Italianul Federico Macheda,
adus la 16 ani de la Lazio, şi care deja a în-
ceput să-şi facă din ce în ce mai des loc în
prima echipă, este un alt exemplu. Mai nou,
United s-a orientat către un alt italian, tot
de 16 ani, adus de la Empoli, considerat o
mare speranţă a fotbalului din Peninsulă.
Despre Arsenal nici nu mai este nevoie să
vorbim din acest punct de vedere, cunos-
cută fiind preferinţa lui Arsene Wenger
pentru puşti. Şi la fel, multe alte grupări
engleze. Mai puneţi aici promovările din
propria pepinieră, din rândul cărora destui
chiar ajung fotbalişti de prim-plan, şi avem
una dintre explicaţiile boom-ului englez.
Dominaţia din ultimii ani a cluburilor en-
gleze în Champions League nu este deloc
întâmplătoare. Pur şi simplu sunt cu o clasă
peste celelalte formaţii.
Trecem la public. Aţi văzut în ultimii ani
stadioane goale în Anglia? Cu siguranţă,
nu! Lăsând la o parte pasiunea nebună a
britanicilor pentru fotbal, cluburile au ştiut
să-şi construiască o politică prin care tribu-
nele să nu fie niciodată goale. Preţurile bile-
telor n-au crescut masiv, stadioanele - chiar
dacă unele dintre ele sunt ceva mai vechi
– sunt dotate ultramodern, vizibiltatea este
perfectă din orice punct al tribunelor. Plus
că englezii au ştiut să umple aşa-zişii timpi
morţi dinaintea partidelor şi, mai ales, din
pauze, improvizând adevărate show-uri.
În condiţiile unei competiţii de succes,
sponsorii dau năvală. N-o să găsiţi cluburi
în Premier League care să încaseze mai
puţin de trei milioane de euro anual de la
sponsorul care le stă pe piept. Suma creş-
te ameţitor pe măsură ce numele clubului
este tot mai mare, dovadă că Manchester
United va încasa din vara viitoare 33 de mili-
oane de euro anual de la AON Corporation!
Incredibil, dar adevărat.
Mare parte din această înflorire eco-
nomică se datorează totuşi televiziunilor.
Sistemul pay-per-view a prins formidabil,
dovadă că deţinătorii de drepturi au scos
din buzunare peste două miliarde de lire
sterline anual, bani care se duc în vistieria
cluburilor. Ultima clasată încasează la finele
fiecărui sezon undeva spre 60 de milioane
de lire sterline, adică ceva mai mult decât
încasează toate cluburile din liga noastră
întâi, în două sezoane, din aceleaşi drepturi!
Merchandising-ul are şi el un rol foarte
important. La toate stadioanele din Premier
League, dar şi la cele din ligile inferioare, se
găsesc magazine cu produse având logo-ul
clubului. Se vinde orice, de la tricouri până
la pixuri sau gume de şters. Aceleaşi maga-
zine se găsesc şi în oraşul respectivei echi-
pe sau în cartierul acesteia. Ştiţi cât încasea-
ză anual un club de mâna a doua, precum
Middlesbrough, de exemplu, din vânzările
anuale? Aproximativ 5 milioane de euro! Să
ne mai întrebăm cât câştigă un Liverpool
sau un Manchester United?
În sfârşit, argumentul suprem, salariile
jucătorilor. Cum să nu atragă aceste cluburi
cei mai mari fotbalişti ai lumii, când aici
se câştigă până spre 10 milioane de euro
anual? Şi cum să nu se câştige, având în ve-
dere încasările cluburilor, nemaipunând la
socoteală faptul că strălucirea competiţiei
atrage tot mai mulţi patroni cu averi uria-
şe! Ruşii, arabii şi americanii au simţit ime-
diat miros de bani şi au dat năvală într-un
fotbal care seamănă cu un sac fără fund.
Se plătesc sume uriaşe pe transferuri, visul
28	 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
tuturor marilor fotbalişti este să joace aici,
în acest adevărat NBA al fotbalului. Iar după
cum decurg lucrurile, Anglia îşi va păstra
pentru ani buni această poziţie privilegiată.
Spania, paradisul
financiar al vedetelor
Primera Division spaniolă a fost singu-
ra competiţie internă care a arătat în ul-
timii doi ani că se poate bate cu Premier
League. E adevărat, printr-o singură echipă,
Barcelona, care în ultimele două ediţii a fost
de fiecare dată un „intrus’ în semifinale, pe
lângă celelalte trei echipe, toate din Anglia.
Succesul Barcei pare să fi trezit însă apetitul
pentru succes şi altor cluburi din Primera.
În primul rând, Real Madrid, dovadă că gru-
parea „albilor” a găsit modalitatea legală
de a cheltui 170 de milioane de euro pen-
tru aducerea lui Kaka şi Cristiano Ronaldo!
Mare parte dintre cluburile spaniole cum-
pără. Şi au cu ce.
În primul rând, politica fiscală în Spania
este mai relaxată. Aici, stranierii sunt scu-
tiţi în primii 5 ani de aproape jumătate din
impozit, lor fiindu-le perceput doar un pro-
cent de 23 %, faţă de 42 % cât li se percepe
autohtonilor! De aceea nu e de mirare când
citim că marile vedete care vin de peste
hotare încheie, în marea lor majoritate,
contracte pe 5 ani. Ce-o fi mai încolo, văd
ei! Aici, legile existente protejează politica
financiară a cluburilor. Primăriile se implică
şi ele, ajutând sub diferite forme cluburile
locale. Ceea ce s-a întâmplat la Real Madrid
acum 5 ani este sugestiv din acest punct de
vedere. Aflată în impas financiar, cu o dato-
rie de aproximativ 500 de milioane de euro
(incredibil, nu-i aşa?), Realul a fost ajutată
de primăria Madridului, care i-a cumpărat
întreaga bază de antrenament cu aceas-
tă sumă, după care i-a concesionat-o pe o
perioadă de câteva zeci de ani! La noi asta
s-ar chema furt din banul contribuabilului,
dar la ei legea permite aşa ceva. Altă poves-
te, tot cu Real Madrid. Pentru campania de
achiziţii din această vară, noul preşedinte
Florentino Perez a apelat la împrumuturi
de la bănci, chiar dacă asta a stârnit mâ-
nia multora. Cum adică, un om obişnuit se
chinuie să contracteze un credit modic, pe
perioada asta de criză, dar în acelaşi timp
banca acceptă să dea atâţia bani unui club?
Da, pentru că băncile respective au cam
fost obligate să accepte. Firma de construc-
ţii a lui Perez, cea mai mare din Madrid şi a
doua din Spania, a rulat anul trecut prin re-
spectivele bănci aproximativ 20 de miliarde
de euro. Ori, acum, când aceeaşi firmă cere
„doar” 200 de milioane împrumut, cum să
nu-i dai? Mai ales că a prezentat garanţii
beton? Şi mai ales când respectiva firmă,
prin vocea lui Perez, te ameninţă că, dacă
nu-i acorzi împrumutul, va lucra pe viitor
cu o altă bancă!? Vedeţi cum totul are o
explicaţie?
Lăsând însă la o parte Realul, care s-a
bucurat mereu de un tratament preferen-
ţial, nici celelalte cluburi nu se pot plân-
ge. Dimpotrivă. Valencia are o datorie de
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 29EUROSPORT
aproape 700 de milioane de euro, dar a fost
păsuită! Iar banii vin de peste tot: sponsori,
încasări pe biletele de meci şi abonamen-
te, merchandising, drepturi tv.
Serie A nu mai e de
mult„l’ombelico del
mondo”Marea perdantă a ultimilor ani este Seria
A, din Italia. Campionatul ţării care dă ac-
tuala campioană mondială îşi pierde încet,
dar sigur, vedetele. Kaka a ales deja Realul,
iar plecarea lui Ibrahimovici este doar o
problemă de timp. Nota bene, suedezul
fiind la ora actuală, la Inter, cel mai bine
plătit fotbalist din lume, cu 12 milioane de
euro salariu net anual! Serie A este însă,
acum, doar o palidă copie a puternicului
campionat din anii 80, când vedete pre-
cum Maradona şi Platini erau atrase ca un
magnet de fotbalul italian. Astăzi, Il Calcio
este în criză mai mult decât oricare dintre
celelalte mari puteri europene. Patronii
nu mai bagă bani cu lopata, paradisul fis-
cal este doar o amintire, iar statul nu ajută
aproape cu nimic fotbalul.
Publicul, care altădată umplea arenele,
acum preferă să stea departe de stadioa-
ne. Una, pentru că biletele de meci sunt
foarte scumpe, a doua, pentru că arenele
sunt vechi şi nemodernizate, neoferind
confortul dorit. Nu există patron care să fi
investit măcar un euro în aceste arene. Şi
nici n-avea cum să fie altfel, atât timp cât,
de exemplu, în Spania stadioanele apar-
ţin cluburilor, iar în Italia sunt ale munici-
palităţilor. Pentru ce să bag bani dacă nu
e proprietatea mea, nu? Nu mai punem la
socoteală - referindu-ne tot la arene - es-
caladarea fenomenului numit huliganism.
Altă dată înţesate de prezenţe feminine şi
de copii, acum aceste stadioane primesc
aproape exclusiv bărbaţi. Mulţi dintre ei,
puşi pe scandal. Lipsa securităţii a taxat
drastic bugetul cluburilor. Tocmai aces-
te arene doar pe jumătate pline par să fie
motivul principal pentru care marile vede-
te se gândesc să emigreze în campionate
unde interesul publicului este mult mai
mare. Italia şi-a pierdut farmecul, e clar. La
toate astea a contribuit, şi nu în mică mă-
sură, Calciopoli, scandalul de corupţie care
a zguduit fotbalul italian în 2006. Titlul
mondial din Germania a acoperit pentru
scurt timp mizeria din propria casă, dar re-
percusiunile n-aveau cum să nu se vadă. Şi,
din păcate pentru italieni, s-a reflectat şi se
reflectă cel mai clar în pierderea sau rata-
rea aducerii vedetelor, cele care ar putea
rechema publicul pe stadioane şi ar putea
revigora un organism letargic.
Serie A este considerat actualmente un
campionat care merge mai departe din
inerţie. Atât cât o mai merge, dacă statul,
oficialităţile şi toţi cei în drept nu intervin
urgent. Dacă în Germania, Spania, Anglia,
merchandising-ul este înfloritor, în Italia
acest sector este aproape mort. Doar câ-
teva cluburi reuşesc să scoată profituri fru-
muşele din acest sector. Lipsa curajului in-
vestitorilor şi al antrenorilor este iarăşi una
dintre cauzele pentru care Serie A este criti-
cată de fani. Şi se vine cu exemplul Cristiano
Ronaldo, pe care Alex Ferguson a avut cu-
rajul să-l titularizeze din primul moment, la
18 ani. A riscat, dar a câştigat. Italienii i-au
30		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
luat pe Henry, Vieira sau Gourcuff foarte
tineri, dar nici Juventus şi nici Milan n-au
avut curajul să rişte cu ei.
Poate că, cel mai bun exemplu privind
decăderea fotbalului italian este acela că
în urmă cu 15 ani un jucător ca Figo sem-
na pentru două cluburi odată, Juventus şi
Parma. Astăzi, italienii au ajuns să se en-
tuziasmeze la venirea lui Diego, fotbalist
care n-a urcat vreodată mai sus de Werder
Bremen.
Bundesliga are cea
mai mare medie de
spectatori din Europa
Dacă există un campionat intern care să
fi făcut progrese uriaşe în ultimii trei ani,
acesta este Bundesliga. Aici cluburile înflo-
resc din punct de vedere economic. Nu dau
pe afară de bogăţie, dar toate sunt perfect
sănătoase din punct de vedere financiar.
Asta pentru că statul, prin fisc, a controlat
atent şi regulat toate grupările. Nimeni nu
are voie să acumuleze datorii peste un anu-
mit plafon, pentru că imediat vine fiscul şi
pune interdicţie la transferuri, fixează un
nivel salarial maxim. Exemplul Borussiei
Dortmund din urmă cu patru sezoane este
cel mai bun. Clubul avea datorii de aproape
100 de milioane de euro şi a fost ameninţat
cu desfiinţarea. A trebuit să vină cu un plan
de criză, de reeşalonare a datoriilor, pen-
tru a fi acceptat în continuare. Şi-a vândut
vedetele, care aveau salarii mari şi a adus
tineri. A strâns cureaua cât a putut, iar as-
tăzi este aproape scăpată de datorii. Are şi
norocul, e drept, de a avea nişte suporteri
trup şi suflet. Când au auzit că Borussia are
probleme au dat năvală la abonamente.
De 5 ani Dortmund-ul are cele mai mul-
te abonamente vândute anual. Adevărat,
arena are 80.000 de locuri. Şi este plină la
fiecare joc! Anul acesta, o lună şi jumătate
înainte de startul noului sezon, clubul sta-
bilise un nou record în Germania, reuşind
deja să vândă 55.000 de abonamente! În
Bundesliga, pentru foarte multe cluburi
sumele încasate din vânzările de bilete şi
abonamente reprezintă cam 40-50 % din
bugetul clubului pe un an.
Banii din drepturile de televizare şi de la
sponsori reprezintă alte surse importante
de venituri pentru cluburi. De asemenea,
exceptând poate Bayern Műnchen, n-ai
să vezi club german plătind sume uria-
şe pentru transferuri. Cine ştie cum, mai
apare vreo excepţie! Chiar şi aşa însă pu-
blicul umple stadioanele. Acestea sunt în
marea lor majoritate noi - Mondialul din
2006 a contribuit enorm la acest boom, iar
facilităţile acordate fanilor sunt unele first
class. Există, după modelul englez, baruri
şi magazine înşirate pe culoarele de sub
tribune, există locuri de joacă pentru copii,
există pachete familiale foarte avantajoase
ca preţ.
De multe ori pe soţ îl vezi în tribună savu-
rând o bere fără alcool, doamna este la ba-
rul de sub tribună cu prietenele, iar copiii îşi
fac de lucru la locul de joacă. Atmosfera
contribuie din plin la atragerea spectatoru-
lui, cluburile reuşind să producă adevărate
show-uri în pauzele meciurilor, cu mascote-
le lor sau cu majoretele în prim-plan.
Oamenii vin la meci ca la un spectacol, iar
asta le place. Şi le place atât de mult încât
anul trecut Bundesliga a fost întrecerea in-
ternă cu cea mai mare medie de spectatori
din Europa, 41.000 pe meci! Probabil că
ziua în care Germania va face pasul în Top3,
detronând Italia în clasamentul celor mai
interesante şi mai rentabile campionate de
pe continent, este foarte aproape. Şi cum
nemţii sunt nemţi, adică fac totul şi bine şi
calculat, cu siguranţă că nu se vor opri aici.
Deutschland űber alles, nu?
Aug sep-2009
32		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Pe vremuri orice român îşi do-
rea să fugă în Germania, acolo
unde toţi ştiam că se trăieşte
mult mai bine ca în România. Unii chiar au
reuşit să-şi implinească visul, iar printre ei
s-au aflat şi nume mari din lumea fotba-
lului, gen Marcel Răducanu. Stelistul a dat
şi o probă. Nu o probă de joc, aşa cum fac
cei mai banali dintre jucători, ci una de
foc. Aflat în biroul preşedintelui Borusiei
Dortmund, Răducanu l-a convins pe boss-
ul nemţilor că merită să fie transferat după
ce a făcut câteva jonglerii cu picioarele sale
magice. Numai că în loc de minge a folosit
o scrumieră.
Marcel Răducanu a reuşit să-i scoată
pe minerii din Dortmund din anonimat,
astfel că nemţii şi-au dat seama imedi-
at de valoarea fotbaliştilor români. Acest
lucru i-a ajutat apoi foarte mult pe Ionuţ
Lupescu, Dorinel Munteanu, Ionel Ganea
sau Jean Vlădoiu, unii din jucătorii des-
pre care nu se poate spune că au ajuns în
Bundesliga doar ca să dea o pasă cu latul
şi să facă două duşuri. Două cazuri aparte
sunt reprezentate însă de Cătălin Răcănel şi
Albert Streit. Primul a rămas în Germania la
14 ani. “Trebuia să fie doar o vacanţă, dar
până la urmă m-am stabilit definitiv aici.
Am venit în cantonament şI la întoarcere
am rămas la o mătuşă. Ea m-a convins că
este mai bine pentru mine să nu mă întorc
în România. Nu ştiu dacă a avut sau nu
dreptate, dar eu mă simt bine în Germania.
Poate, dacă m-aş fi întors în ţară aş fi jucat
la o echipă din prima ligă”, spune Răcănel,
Cătălin Răcănel, Albert Streit şi Maximilian Nicu fac parte din “colonia” românească ce a
cunoscut gloria în fotbalul german. Juniorul lui FC Nűrnberg, Patrick Valleth, nici nu vrea să
audă de Mannschaft şi visează la“Deşteaptă-te, române!”
Sângele apă
nu se face
CĂTĂLIN RĂCĂNEL
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 33EUROSPORT
foarte bun prieten cu
Aurel Dumitru, jucă-
tor care a trecut pe la
Sportul Studenţesc şi
Poli Timişoara. Acum
Răcănel joacă prin ligile
inferioare din Germania.
Câştigă la fel de bine
precum un fotbalist care
activează la o echipă
precum FC Braşov sau
Universitatea Craiova.
Gândeşte la fel ca un
neamţ şi nu se predă
niciodată. A jucat şi în
Bundesliga, la Mainz,
dar din cauza unei ac-
cidentări cumplite nu a
prins decât 7 meciuri în
prima ligă germană. “Eu
în inimă tot român sunt
şi cred că oriunde în
lume eşti plecat nu tre-
buie să uiţi de unde vii.
De aceea nu am accep-
tat până acum cetăţenia
germană chiar dacă s-a
ivit posibilitatea să o
obţin. Sunt român şi voi
rămâne în inimă mereu
aşa”, este mesajul lui
Cătălin Răcănel.
În mandatul lui Victor
Piţurcă la echipa naţională, presa sportivă a
vorbit în dese rânduri despre Albert Streit,
fotbalist născut la Bucureşti şi care a trecut
pe la FC Kőln, Eintracht Frankfurt şi Schalke
04. Românul din Bundesliga a atras atenţia
ziariştilor, dar la acea vreme selecţionerul
l-a considerat mai util pe Daniel Opriţa.
Streit, născut în 1980, a fost declarat în
urmă cu două sezoane cel mai bun mijlo-
caş lateral din Germania. Din păcate, ni-
meni de la Federaţia Română de Fotbal nu
l-a băgat în seamă în clipele sale de glorie.
Pentru a nu avea probleme din cauza nu-
melui românesc – Ursachi -, mama a decis
ca fiul său se numească Streit, după nume-
le său de domnişoară. A vizitat România în
urmă cu 4 ani, petrecându-şi aici Crăciunul.
Necunoscând Bucureştiul, s-a dat pe mâna
şoferilor de taxi din centrul Capitalei, care
l-au purtat prin cluburile de noapte.
Anul acesta, Maximilian Nicu, mijlocaşul
lui Hertha Berlin, a profitat din plin de ori-
ginile sale româneşti şi a obţinut în regim
de urgenţă paşaportul care i-a dat dreptul
de a evolua sub “tricolor”. Nu a fost folo-
sit decât pe finalul meciului cu Austria,
dar actualul selecţioner, Răzvan Lucescu, a
anunţat că va conta pe “neamţ” în continu-
are. Pe vremea când juca la Burghausen, în
liga a doua germană, Nicu era tare cumpă-
tat. Conducea un Opel Astra, maşină desti-
nată clasei de jos în Germania şi mergea să-
şi alimenteze automobilul în Austria, acolo
unde combustibilul este mai ieftin cu 20
de cenţi pentru fiecare litru. Părinţii săi au
crezut tot timpul în talentul lui Maximilian
şi au îndrăznit să-l compare cu Zidane încă
de pe vremea când fiul lor era un anonim.
Timpul avea să le dea dreptate. Nicu este
acum unul dintre cei mai buni jucători cu
profil ofensiv din Bundesliga, iar suporterii
echipei naţionale a României văd în el un ti-
tular incontestabil sub comanda lui Răzvan
Lucescu.
Iată că naţionalismul nu dispare nicioda-
tă, semn că sângele apă nu se face. Puştiul
Patrick Valleth, legitimat la FC Nurnberg, cu
tată român şi mamă pe jumătate româncă a
refuzat “naţionala” de juniori a Germaniei
pentru a evolua pentru România.
MAXIMILIAN NICU
ALBERT STREIT
Băieţii răi din
Premier League
34		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
La 15 ani a fost înregimen-
tat în Academia de juniori a lui
Manchester City după ce dădu-
se semne evidente de talent la juniorii lui
Cobh Ramblers (liga a 3-a irlandeză), forma-
ţie pentru care jucase şi tatăl său, Michael.
La 19 ani, Stephen a făcut pasul spre
prima echipă a „Cetăţenilor”, debutând în
Premier League în septembrie 2005, contra
lui Bolton. O lună mai târziu a jucat pentru
prima oară ca titular şi a fost ales omul me-
ciului cu Everton. După alte 6 partide ca ti-
tular şi golul marcat din voleu cu stângul în
victoria 1-0 cu Sheffield United a primit un
nou contract şi un salariu substanţial mărit.
În paralel cu ascensiunea de la club a
venit şi cea de la naţionala Irlandei. A jucat
pe rând pentru selecţionatele sub 15, sub
16, sub 17 şi sub 18 ani. La tineret a prins
un singur meci fiindcă la 20 de ani a şi făcut
pasul spre prima reprezentativă a Irlandei.
În primăvara lui 2006 a debutat în naţionala
condusă de Steve Staunton, iar în toamnă
a marcat primul gol într-o înfrângere 5-2
în faţa Ciprului. În februarie 2007 a salvat
Irlanda de la o mare ruşine, înscriind în mi-
nutele de prelungire golul victoriei în faţa
modestei reprezentative a statului San
Marino.
Până aici nimic neobişnuit, banala
poveste a unui puşti talentat care reuşeşte
să-şi găsească drumul în viaţă cu ajutorul
fotbalului. Venit relativ uşor, cu mult talent
şi fără cine ştie ce eforturi, succesul nu e
întotdeauna gestionat cum trebuie. Nici
Stephen Ireland n-a ştiut cum trebuie s-o
facă şi s-a ajuns la incredibila istorie de mai
jos.
În septembrie 2007, preliminariile Euro
2008 intraseră pe ultima sută de metri.
Irlanda urma să dispute o dublă decisivă
pentru calificarea la turneul final în Slovacia
(pe 8 septembrie) şi apoi crucialul meci în
Cehia (pe 12 septembrie). Cu deja 3 goluri
marcate în preliminarii, Ireland era golgete-
rul şi unul dintre cei mai importanţi jucători
ai Irlandei. Stephen s-a prezentat la reunire,
a făcut deplasarea la Bratislava cu lotul, a
intrat titular şi a deschis scorul în minutul
7. Al 4-lea său gol în 6 meciuri la naţională.
Marcase mai mult decât vedetele Robbie
Keane şi Kevin Doyle. Era regele Irlandei.
Totul îi mergea din plin şi i-ar fi mers şi mai
bine dacă Marek Cech, prietenul nostru de
la începutul materialului, n-ar fi egalat pen-
tru Slovacia în minutele de prelungire.
După meci, selecţionerul Steve Staunton
şi medicul echipei l-au chemat afară din
vestiar. Tocmai primiseră un telefon de la
Jessica, prietena lui Stephen, care i-a anun-
ţat că îi murise bunica. I-au dat vestea cât
de blând au putut. Ireland a fost şocat.
Patricia Tallon, bunica din partea mamei, îl
crescuse până la vârsta de 5 ani în Cork. A
pus imediat mâna pe telefon şi a sunat-o pe
Jessica. Plângând, fata i-a spus că a suferit
un avort spontan, că se simte singură, că îl
vrea lângă ea şi că a inventat povestea cu
bunica pentru ca oficialii federaţiei irlande-
ze să-l lase să vină acasă.
Stephen nu numai că n-a dezvăluit ime-
diat minciuna, dar a şi intrat în joc. A doua
zi dimineaţă, duminică, se urca într-un avi-
on privat închiriat de federaţia irlandeză
pe cheltuiala ei şi s-a întors la Jessica. Luni
a primit un telefon din Praga de la selecţi-
onerul Staunton. Cei de la federaţie toc-
mai descoperiseră că Patricia Tallon trăia
bine mersi la Dublin. Luat pe nepregătite,
Stephen a inventat pe loc o altă poveste.
„Nu de bunica din partea mamei era vor-
ba, ci de bunica din partea tatalui, Brenda
Kitchener din Londra”, a întors-o Stephen.
Miercuri seară, fără Ireland, Irlanda a
pierdut la Praga cu 1-0 şi o dată cu meciul şi
şansele de calificare la Euro 2008. Joi dimi-
neaţă s-a descoperit că şi Brenda Kitchener
e vie şi nevătămată. Prins din nou cu min-
ciuna, Stephen a inventat altceva: unul din-
tre bunicii săi fusese căsătorit de două ori
şi era vorba de prima sa soţie. Pentru presa
britanică a fost floare la ureche să demon-
teze şi această poveste. Furios, Staunton a
decis să nu-l mai convoace până la finalul
Gogoşi irlandeze
După cum i-o spune şi numele, Stephen Ireland e irlandez. Deşi nu e neapărat obligatoriu,
dovadă că Marek Cech, fundaşul lui West Brom, e slovac. Ca orice irlandez care se respectă,
Stephen a ajuns de timpuriu la un club din Anglia.
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 19EUROSPORT
preliminariilor. „Dacă ne spunea adevărul am fi procedat
la fel, l-am fi lăsat să plece, nu trebuia să ne mintă. Un
avort spontan e un motiv foarte serios. A dat dovadă de
imaturitate”, a declarat Staunton.
End of story? Nicidecum. Întors de la naţională, Stephen
nu s-a prezentat nici la antrenamentele echipei de club,
Manchester City. Motivul? Trebuia sa pregătească funera-
liile, aşa că s-a învoit de la meciul cu Aston Villa din dumi-
nica următoare. Când s-a descoperit adevărul, managerul
Sven Goran Eriksson s-a făcut foc şi pară şi i-a spus în presă
că e un prost. Apoi l-a ţinut câteva meciuri pe bară.
Dar adevărata pedeapsă a venit de la fanii irlandezi.
Trădaţi de omul pe care-l văzuseră drept viitorul lider al
echipei naţionale l-au criticat atât de tare pe forumuri,
site-uri de sport şi bloguri încât de atunci Ireland refu-
ză să mai răspundă la convocări. Deşi noul selecţioner,
Giovanni Trapattoni, l-ar vrea în lot, ba chiar l-a trimis pe
asistentul său, Liam Brady, fostul mare jucător al Irlandei,
să discute cu Stephen şi să-l înduplece. De teama supor-
terilor, Ireland nu acceptă. „Să stea cu Jessica, n-avem ne-
voie de mincinoşi”, spun fanii. Şi Stephen n-a jucat nici un
meci în preliminariile pentru Mondialul din Africa de Sud.
Controlat la păr
Prin pub-urile Irlandei se vorbeşte că ar mai exista un
motiv pentru care Stephen Ireland refuză să mai vină la
naţională. La începuturile carierei sale, Stephen era tuns
zero. Nimic neobişnuit, mulţi tineri adoptau acest look la
mijlocul anilor 90 şi o mai fac şi acum. Ulterior s-a aflat că
omul nostru are o problemă cu calviţia timpurie. Exact
în perioada în care juca meci de meci la naţională şi-a fă-
cut apariţia la o reunire cu o claie de păr în cap. Dăduse
de bani şi îşi făcuse un implant de păr. După unul dintre
antrenamente, în vestiar, veteranii din lot l-au prins, l-au
pus la podea şi au început să-l tragă de păr. Robbie Keane,
Shay Given, John O’Shea, Kevin Kilbane, Andy Reid şi cei-
lalţi voiau să verifice dacă era părul lui sau purta perucă.
Evident că puştiului de 20 de ani nu i-a căzut deloc bine.
Astăzi, Stephen Ireland e din nou chel, dar şi-a lăsat bar-
bă, a fost ales de fanii lui City jucătorul sezonului recent
încheiat şi a semnat prelungirea contractului cu alţi 5 ani
pentru un salariu evident superior.
Pink Superman
Portretul lui Stephen Ireland n-ar fi complet dacă n-am
adăuga alte două întămplări. Prima datează de la începu-
turile sale la Manchester City. După ce a înscris din voleu
singurul gol al victoriei contra lui Sunderland, Ireland a
sărbătorit reuşita într-un mod care a lăsat mască asistenţa:
şi-a dat jos şortul pentru a arăta o pereche de boxeri cu
Superman. Mesaj subliminal: eu sunt Supermanul lui City.
A doua, vine după ce puştiul a mirosit gloria: şi-a vopsit în
roz masca şi jenţile de la Range Rover-ul său negru şi aşa a
apărut la un antrenament.
Patru oraşe luptă pentru organizarea Jocurilor Olimpice de
varădin2016.Tokyo,Chicago,MadridşiRiodeJaneirovorafla
pe 2 octombrie, la finalul Sesiunii Comitetului Internaţional
Olimpic de la Copenhaga, dacă dosarul lor de candidatură a
avut sau nu succes în faţa membrilor CIO.
PATRU
PENTRU UN
LOZ MARE
DESTINAŢII SPORTIVE
Aug sep-2009
38		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Jocurile Olimpice reprezintă
cel mai important eveniment spor-
tiv al planetei. Ceea ce era reînviat
din Antichitate, la Atena 1896, la iniţiativa
Baronului Pierre de Coubertin, a devenit în-
tre timp o afacere profitabilă pentru toate
părţile. Uriaşul festival sportiv programat
o dată la fiecare patru ani aduce beneficii
enorme comunităţii organizatoare, regiunii
şi ţării din care aceasta face parte. Costurile
enorme sunt justifi-
cate, deoarece moş-
tenirea pe care o lasă
odată încheiată com-
petiţia este una de
durată.
Cu atât mai impor-
tantă devine lupta
pentru organizarea
unui astfel de festi-
val, la care partici-
pă peste 10.000 de
sportivi şi care atra-
ge milioane de tu-
rişti. Tocmai datorită
grandorii şi comple-
xităţii pregătirii eveni-
mentului, Comitetul
Internaţional Olimpic
atribuie dreptul de
găzduire cu şapte ani
înaintea ceremoni-
ei de deschidere. La
începutul lui octom-
brie, va fi anunţat
numele metropolei
care va beneficia de
aceste onoruri în vara
lui 2016.
Patru sunt localităţile rămase în luptă,
după ce iniţial numărul celor care-şi anun-
ţaseră intenţia se apropiase de 30. Oficial,
în cursă au fost implicate şapte oraşe.
Capitala Azerbaijanului - Baku, cea a statu-
lui Qatar – Doha, şi cea a Cehiei – Praga, au
fost eliminate. Au rămas Chicago, Madrid,
Rio de Janeiro şi Tokyo, în ordine alfabetică.
Al doilea trimestru din 2009 a consem-
nat vizitele membrilor Comisiei de Evaluare
CIO. Echipa de experţi prezidată de ma-
rocanca Nawal el Moutawakel va repeta
paşii efectuaţi în urmă cu patru ani, când
Londra, Madridul şi Parisul rămâneau în
cursa finală. Cu o lună înainte de alegerile
programate pe 2 octombrie, Comisia va da
publicităţii raportul tehnic. Deocamdată,
vizitele efectuate au adus note foarte bune
pentru Tokyo (8,3) şi Madrid (8,1), bune
pentru Chicago (7) şi Rio de Janeiro (6,4).
„Uniting our worlds”
Tokyo va încerca să găzduiască pentru
a doua oară Jocurile de vară, după ediţia
din 1964. Capitala Japoniei mai fusese de-
semnată o dată drept organizatoare, în
1940, însă izbucnirea Celui de-al Doilea
Război Mondial a împiedicat atunci desfă-
şurarea competiţiei.
Tokyo şi-a propus acum organizarea
“celei mai compacte şi eficiente ediţii a
Jocurilor Olimpice” din toate timpurile, în
decorul excepţional al ţărmului. Urmând
exemplele Barcelona 1992 şi Londra 2012,
japonezii şi-au îndreptat atenţia asupra
unei zone utilizate în mod normal pentru
activităţi industriale şi de transport, pentru
a o reabilita, prin construcţia de locuinţe,
spaţii comerciale şi zone de divertisment,
pe un teren recuperat din apele Golfului
Tokyo. Întrecerile de călărie, caiac-canoe şi
alte evenimente sportive vor avea loc pe o
insulă împădurită “Umi no mori” (Pădurea
de pe mare).
Cheltuielile efectuate pentru candidatu-
ră sunt estimate la aproximativ 50 de mi-
lioane de dolari. Fondurile sunt asigurate
de municipalitatea Tokyo, în proporţie de
30%, restul urmând a fi atras din sectorul
privat. Va exista o garantare financiară na-
ţională în privinţa depăşirii anumitor pla-
foane bugetare, la investiţiile în infrastruc-
tură. Veniturile estimate din organizarea
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 39EUROSPORT
Jocurilor Olimpice se ridică la 1,6
miliarde dolari.
Exceptând Tokyo 1964, Japonia
a mai găzduit în câteva rânduri
ediţii ale Jocurilor Olimpice, de fi-
ecare dată iarna, la Sapporo 1972
şi Nagano 1998.
„Hola everyone”
Madridul este una din pu-
ţinele capitale europene impor-
tante care nu a găzduit nicioda-
tă Jocurile Olimpice. Metropola
iberică a mai candidat în două
rânduri, pentru ediţiile din 1972
şi 2012. După ce în 1992 a adus
Jocurile în oraşul său natal, la
Barcelona, fostul Preşedinte CIO
Juan Antonio Samarranch şi-a
oferit ajutorul în aducerea marii
competiţii în capitala Spaniei.
Conform planurilor organizato-
rilor, întrecerile se vor desfăşura
în două zone. Cea estică va găz-
dui Stadionul Olimpic, Centrul Acvatic, sa-
tul olimpic, Arena Telefonica şi Complexul
Expoziţional IFEMA (opt sporturi, plus cen-
trul de presă). În zona limitrofă râului vor
avea loc întrecerile de canotaj, volei pe pla-
jă, tir cu arcul, ciclism, tenis, pentatlon mo-
dern, triatlon, călărie şi gimnastică ritmică.
Odată încheiate Jocurile de vară, zona a
doua se va transforma în parc public, un loc
unde vor fi organizate evenimente sporti-
ve, culturale şi muzicale.
Printre competiţiile sportive
importante găzduite de Madrid
se numără finala Cupei Mondiale
la fotbal 1982 sau Cupa Mondială
la atletism 2002. În fiecare an, aici
este programat finişul în Turul ci-
clist al Spaniei – La Vuelta.
Foarte important este şi spri-
jinul masiv din partea populaţiei
de care se bucură candidatura
iberică. Un sondaj de opinie a
relevat că 92,6% dintre madri-
leni sunt de acord ca oraşul lor să
găzduiască marea competiţie, iar
25.000 de voluntari s-au înscris
deja pe liste, pentru a ajuta la
buna desfăşurare a întrecerilor. În
plus, Comitetul de candidatură a
atras deja 60 de parteneri din do-
meniul corporativ.
„Let friendship
shine”
Chicago beneficiază de pe urma spriji-
nului a trei state americane. Illinois, Indiana
şi Wisconsin au participat cu succes la
candidatura din Statele Unite, marea me-
tropolă fiind preferată oraşelor Houston,
Los Angeles, Philadelphia şi San Francisco.
Planurile de candidatură prevăd utilizarea
parcurilor districtuale pentru găzduirea
competiţiilor, alături de alte arene deja
cunoscute, ca Soldier Field şi McCormick
Place.
Chicago a mai cunoscut câteva experien-
ţe olimpice. În 1901, oraşul a fost ales în una-
nimitate de CIO pentru a găzdui Jocurile
din 1904, însă competiţia a fost mutată
mai la sud, în Saint Louis, pentru a coincide
40		 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
cu Expoziţia Universală. Metropola a mai
candidat în două rânduri la organizarea
Jocurilor, în 1952 şi 1956, fără succes însă.
Acum, organizatorii şi-au propus ca 22
din cele 27 de baze olimpice să fie ampla-
sate în patru zone, aflate la maxim 15 km de
satul olimpic. Cinci noi baze şi alte 11 baze
temporare vor fi construite pentru buna
derulare a evenimentelor. Costurile candi-
daturii, estimate la 50 de milioane de dolari,
vor fi suportate de sectorul privat, în timp
ce sumele necesare realizării infrastructurii
vor fi suportate din bani publici, de la buge-
tul guvernamental.
Primele costuri estimate converg către
suma de 5 miliarde de dolari, din care 1,1
miliarde sunt necesare pentru amenaja-
rea satului olimpic şi alte 366 de milioane
de dolari pentru construcţia temporară a
unui stadion olimpic de 80.000 de locuri,
în Washington Park. Proiectul de buget
nu se compară însă cu costurile Jocurilor
Olimpice de la Beijing, estimate a se fi ridi-
cat la astronomica sumă de 40 de miliarde
de dolari. În plus, organizatorii nu omit ex-
perienţa nefericită de la Atena 2004, când
bugetul de cheltuieli iniţial esimat la 2,4 mi-
liarde de dolari a ajuns în fapt la 9 miliarde!
Printre susţinătorii de marcă ai can-
didaturii americane se numără însuşi
preşedintele Statelor Unite, Barack Obama,
fost senator de Illinois, Michael Jordan, ma-
rea vedetă a echipei de baschet Chicago
Bulls din anii ’90, Michael Phelps, înotătorul
american câştigător a opt medalii olimpice
de aur la ediţia Beijing 2008, sau vedeta de
televiziune Oprah Winfrey.
„Live your passion”
Rio de Janeiro revine în prim plan,
după tentativele eşuate din 1936, 1940,
2004 şi 2012. Niciodată, în istoria de pes-
te un secol a mişcării olimpice moder-
ne, America de Sud nu a găzduit Jocurile
Olimpice. De altfel, este singurul continent
rămas în afara marii competiţii. Gazdele din
Brazilia aduc drept argumente în favoa-
rea candidaturii lor organzarea cu succes
a Jocurilor Panamericane din 2007 şi deja
existenţa infrastructurii necesare bunei
desfăşurări a Cupei Mondiale de fotbal,
eveniment programat în 2014.
Conceptul candidaturii Rio de Janeiro
2016 este bazat pe patru principii – ex-
celenţă tehnică, experienţa evenimen-
telor anterioare, transformare şi spriji-
nul mişcărilor olimpice şi paralimpice.
Finanţarea este asigurată de cele trei nive-
luri ale Guvernului brazilian, incluzând aici
asigurarea securităţii, a serviciilor medicale,
vamale, de transport şi imigraţie.
Rio de Janeiro propune organizarea
tuturor evenimentelor sportive în limite-
le oraşului, cu excepţia turneului olimpic
de fotbal, ale cărui meciuri se vor disputa
şi la Belo Horizonte, Brasilia, Salvador şi
Sao Paulo. Vor exista patru zone olimpice
– Barra (cu satul olimpic, Centrul interna-
ţional de transmisiuni şi Centrul de presă),
Copacabana, Deodoro şi Maracana. Satul
olimpic va oferi 8.856 de camere celor pes-
te 17.700 de sportivi şi oficiali. Complexul
va beneficia şi de un Centru de antrena-
ment, de un parc şi de plaja olimpică.
O dată la fiecare patru ani, Jocurile
Olimpice reprezintă un eveniment unic
prin amploarea spectacolului. Interesul
pentru organizarea unei astfel de competi-
ţii este uriaş, deoarece de multe ori anunţul
localităţii care va găzdui întrecerile repre-
zintă doar începutul unei perioade de revi-
riment economic şi social al întregii zone.
Pe 2 octombrie 2009, încă un oraş va ajun-
ge pe lista selectă a celor care organizează
marea competiţie. Cum o astfele de decizie
a dovedit că prevede evoluţii socio-econo-
mice şi are şi o dimensiune politică, numele
„aleşilor” va fi un bun indiciu asupra evolu-
ţiei lumii in următorii ani.
Aug sep-2009
INTERVIU
„Game, set şi meci” - cuvinte care o vor urmări toată viaţa. La începutul anului a
susţinutunmeciimportant,iarpunctuldecisivafostunasimpecabil.Trofeulobţinut
- preşedinţia Federaţiei Române de Tenis. Pe cartea de vizită a Ruxandrei Dragomir
stă scris„a acţiona, a gândi, a rezista”.
Aug sep-2009
44	 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
Ai avut şansa ca în acest an să urci pe o
scenă pe care să interpretezi 4 roluri: pre-
şedinte de federaţie, căpitan nejucător al
echipei României la Cupa Federaţiilor, soţie
şi mamă, fiecare dintre ele având o partitu-
ră şi un registru de interpretare complet şi
complex...
În curând vor fi numai 3 roluri pentru
simplul motiv că un cumul de funcţii nu
este bine venit. Va trebui să renunţ la
funcţia de căpitan al echipei naţionale,
cu mare părere de rău pentru că împre-
ună cu fetele aveam o strategie şi un
ideal comun: să ne calificăm în grupa
mondială. Eu nu voi mai fi căpitanul lor,
însă sunt în tratative cu Irina Spârlea şi
rămâne de văzut dacă va accepta. Sunt
în continuare preşedintele Federaţiei,
soţie şi mamă a doi copii - Filip şi Diana.
În momentul când ajung acasă devin un
alt om. Ultimele 4 luni au reprezentat o
perioadă foarte încărcată în viaţa mea.
Mi-am propus să pun pe picioare o nouă
structură la Federaţie şi să facem o echi-
pă nouă pentru a ne atinge obiectivele
pe care ni le-am propus în campania
pentru alegeri.
Ai spus un cuvânt magic: alegeri. A fost
o luptă pentru preşedinţie cu 5 bărbaţi. În
final ai obţinut 87 voturi pro şi 70 contra,
demonstrând că poate exista o egalitate
de gândire şi un echilibru de forţe. Ai fost o
surpriză pentru unii!
Lupta a fost dură, nu ştiu cât de cu-
rată, pentru că ştim cu toţii că au fost
preferinţe şi preferinţe, poate mai puţin
pentru mine, în afara celor care au votat.
S-a văzut clar că aceia care au votat au
făcut o alegere şi voturile s-au dus către
preferatul lor. Dacă vorbim despre sus-
ţinători sau despre susţinătorii cei mai
importanţi, din nou ştim cu toţii cine
pe cine a susţinut. Eu nu înţeleg de ce
această diferenţă între un bărbat şi o fe-
meie, pentru că nu vorbim aici de forţă
fizică, unde e evident că un bărbat, chiar
dacă nu se antrenează, întotdeauna
este mai puternic decât o femeie foarte
bine antrenată. În ceea ce priveşte par-
tea de conducere, cu toţii am făcut sau
facem parte din acelaşi fenomen. Ori eu
am crescut în fenomenul tenis, deci, nu
cred că cineva mă poate acuza că nu mă
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 45EUROSPORT
pricep la sportul acesta sau că nu aş pu-
tea conduce. Până la urmă nimeni nu se
naşte învăţat. Unele lucruri le poţi prin-
de pe parcurs sau dacă într-adevăr ai
calităţi de conducător cred că poţi face
faţă cu brio. Şi dacă ai fost un jucător
bun de mic şi ai avut o carieră de succes,
nu văd de ce nu ai putea fi un bun mana-
ger, după ce ţi-ai încheiat activitatea. Eu
nu pot vorbi la superlativ despre mine
pentru că până la urmă timpul le va re-
zolva pe toate şi probabil la final se va
stabili dacă am putut face faţă acestor
provocări. Este un nou început pentru
mine, este ceva total diferit faţă de ceea
ce am făcut până acum, însă ţinând cont
de faptul că sunt în acelaşi domeniu
sunt obişnuită. Cred că nu mai are nici o
relevanţă să ne întoarcem în tre-
cut. Important este ca s-au termi-
nat cu bine acele alegeri. Am avut
şi o Adunare Generală ordinară
unde am prezentat membrilor afi-
liaţi şi cele două rapoarte de audit
pe care le-am primit de la firmele
de audit intern şi audit extern.
Rămâne ca eu să încerc să realizez
toate obiectivele pe care mi le-am
propus.
Îţi propun să facem acum, la
aproape 4 luni de la investirea ta, o
ecografie în 3D – roşu, galben şi al-
bastru - a activităţii de la Federaţia
Română de Tenis. Întâi zona roşie –
probleme, surprize neplăcute....
În primele luni de mandat am
resimţit o presiune destul de
mare. Am avut sentimentul că nu
sunt foarte bine venită în aceas-
tă lume de conducători, însă în
scurt timp am demonstrat că am
capacitatea de a conduce şi totul
decurge conform programului pe
care l-am stabilit. Doi: nu m-am
aşteptat să găsesc atât de multă
dezordine, cu care eu nu am fost
obişnuită. Nu m-am gândit că ar
putea fi atâta lipsă de transparen-
ţă. Însă cele două rapoarte de au-
dit au scos multe lucruri la lumină.
A trebuit să arăt membrilor afiliaţi
situaţia exactă în care am preluat
Federaţia, şi toate acestea le înca-
drez la dezamăgiri.
Urmează culoarea galbenă a „ecografiei”;
să o încadrăm la capitolul ameliorări.
A fost o coincidenţă foarte fericită
pentru mine ca odată cu preluarea man-
datului să începem să avem rezultate.
Eu sunt foarte sinceră şi la foarte multe
interviuri am fost întrebată despre re-
zultatele jucătorilor noştri şi spun aşa:
nu mă identific cu ele, pentru că practic
nu am făcut nimic, chiar nu am apucat
să ajut cu ceva. Poate că am generat o
stare de bine, de suflu nou, şi în mod
special pentru fete deoarece eu am
fost acolo, foarte aproape, lângă ele;
nu le-am antrenat niciodată în particu-
lar, dar am fost căpitanul lor de echipă.
Întotdeauna am ţinut o legătură strân-
să cu ele şi cred că şi ele la rândul lor au
fost oarecum mulţumite sufleteşte că a
venit o schimbare. Şi pentru băieţi e ace-
laşi lucru. Practic am crescut cu Victor
Hănescu, am fost aproape aceeaşi gene-
raţie, ne-am antrenat pe aceleaşi tere-
nuri. De asemenea, cred că schimbarea a
fost binevenită şi pentru ei. Cam aceasta
a fost partea de mijloc, de ameliorare a
atmosferei.
Albastrul este o culoare care clar te duce
cu gândul la realizări.
Realizările cele mari nu au venit încă.
Vorbim de o perioadă destul de scurtă
de timp, dar numai pentru simplul fapt
că am putut pune ordine în toate actele
de la contabilitatea Federaţiei e un pas
înainte. Apoi am semnat un contract cu
firma de marketing sportiv Kick Off, în
care eu am încredere şi consider că pu-
tem face lucruri foarte bune împreună.
De asemenea, am semnat un protocol
cu Primăria Sectorului 1, cu dl. Chiliman,
pentru reconstrucţia fostului Tenis Club
Bucureşti, de lângă parcul Operei, pri-
mind un sprijin important. E vorba de
3,5 milioane euro. Pentru mine acesta
e chiar un succes! Ştiu că de vreo 8 ani
de zile cei din Federaţie se chinuiau să
facă acest parteneriat. Eu am reuşit.
Chiar sunt mândră pentru că e o reali-
zare foarte mare. În curând, undeva la
jumătatea verii, poate ne şi apucăm de
proiect, pentru că el deja există. Sper
ca prima parte să se finalizeze până la
sfârşitul anului. E un proiect amplu cu
o sală cu 4 terenuri şi un teren central.
În această situaţie de criză financiară
noi am reuşit să creştem salariile oame-
nilor, iar pentru foarte mulţi aceasta a
fost o surpriză plăcută. Eu consider că
numai aşa poţi să motivezi oamenii, să
le facă plăcere că sunt parte din echipă
şi să le arăţi respect pentru munca lor.
Dacă oamenii sunt mulţumiţi şi fericiţi la
locul de muncă, atunci totul se realizea-
ză mult mai uşor şi mai repede. Ţelurile
mele sunt pe termen mediu sau lung. Nu
am promis nimic în perioada imediat ur-
mătoare alegerilor, deci , totul a început
să se vadă după 3-4 luni.
În momentul în care ai venit la conduce-
rea Federaţiei ce ţi-ai propus să schimbi la
nivel organizatoric?
Acum avem o nouă organigramă, însă
46	 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT
nu putem face foarte multe pentru că
noi încă funcţionăm după statutul ac-
tual. Sunt capitole pe care vrem să le
schimbăm şi să le adaptăm noilor cerin-
ţe. Am vorbit foarte mult despre asta pe
timpul campaniei. Aşa cum spuneam şi
la începutul interviului, despre cumulul
de funcţii, în momentul de faţă mi-ar
permite să fiu şi preşedintele Federaţiei
şi căpitanul echipei, dar nu mi se pare
corect. Acest cumul de funcţii m-ar face
să mă îndrept către partea feminină, ori,
dacă sunt preşedintele Federaţiei sunt şi
pentru tenisul feminin cât şi pentru cel
masculin. Înainte aveam antrenorii şi că-
pitanii de la Cupa Davis care erau şi vice-
preşedinţi, iar tenisul se înclina mai mult
spre partea masculină. Era evident că
fără să îşi dea seama făceau acest lucru.
A fost un exemplu, pentru că în toamnă
ne-am propus să avem o altă Adunare
Generală extraordinară şi să schim-
băm câte ceva din statutul actual. La
adunarea de acum o lună am vorbit de
aceste modificări de statut, care au fost
aprobate de către Adunarea Generală şi
acum se lucrează la viitorul statut şi eu
sper să îl schimbăm.
În situaţia actuală marcată de criza finan-
ciară cum vei convinge sponsorii să inves-
tească în tenis şi nu în alt sport care poate
oferi eventual o şi mai mare expunerea me-
dia? Sunt convinsă că cele 2,6 milioane de
lei de la bugetul Ministerului Tineretului şi
Sportului nu sunt suficiente ca să derulezi
proiecte.
Nu sunt suficiente, dar sunt bine veni-
te şi iată că încă primim acest sprijin din
partea Ministerului. Din fericire pentru
noi, tenisul este un sport frumos pe care
îl practică atât tinerii cât şi cei în vârstă
şi care ar putea atrage sponsorii ca un
magnet, dacă ai programe interesante.
E adevărat că trăim într-o perioadă de
criză financiară şi economică. Acum ră-
mâne de văzut cât de bine reuşim noi să
promovăm produsul tenis prin jucătorii
pe care deja îi avem. Expunerea media
la tenis devine din ce în ce mai mare
dacă ai performanţă. În momentul de
faţă noi avem o performanţă mult mai
bună decât am avut-o acum 5 sau 10
ani, când eu, Irina Spârlea sau Cătălina
Cristea ne-am lăsat de tenis şi Andrei
Pavel era într-o formă excelentă. Deci,
avem norocul ca sportivi minunaţi pe
care îi avem azi să aibă rezultate de
marcă. Am semnat acel contract cu fir-
ma de marketing sportiv pentru că am
simţit că este nevoie de aşa ceva. Eu
nu vreau să spun că mă pricep la toa-
te. Dimpotrivă, eu vreau să îmi creez o
echipă care să ştie foarte bine ce are de
făcut, iar responsabilităţile să fie împăr-
ţite. Şi cu siguranţă această firmă ştie să
trateze şi să negocieze mult mai bine un
contract cu companiile care sunt dispu-
se să îşi asocieze imaginea cu sportul te-
nis. Cred că şi acesta este un pas extrem
de important. Sperăm ca prin această
companie de marketing să atragem
sponsorii către tenis.
Care sunt sursele de venit suplimentare
pentru FRT, de unde ar putea să mai vină
bani?
Centrul Naţional de Tenis este un loc
care aduce bani. Există contracte atât
pentru amatori, iubitori ai tenisului, cât
şi pentru sportivii care nu sunt în lot.
Sportivii legitimaţi beneficiază de un
preţ foarte special – nicăieri în Bucureşti
sau în România nu găseşti terenuri cu
un astfel de preţ ca la CNT. În momen-
tul de faţă putem spune că este chiar
un sponsor pentru Federaţia Română
de Tenis. Este bine. Ne putem oarecum
RUXANDRA DRAGOMIR ILIE
• născută la Piteşti, pe 24 octombrie 1972
• jucătoare de tenis în perioada 1979 – 2004
•TurneeWTA : 4 titluri la simplu, 5 titluri la dublu
Cea mai înaltă poziţie în clasamentul mondial :
- nr.15 la simplu / 25 august 1997
- nr.21 la dublu / 25 august 1997
• din 2009 preşedinte Federaţia Română deTenis
AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 45EUROSPORT
autofinanţa. Bineînţeles că orice altă sursă
de bani este bine venită. Ar fi mai uşor pen-
tru noi să trecem mai repede la etapa urmă-
toare, la ceea ce ne-am propus.
Eşti o femeie la putere. Alături de Elisabeta
Lipă, Irina Deleanu sau Carmen Tocală conduci
una dintre Federaţiile cu tradiţie din România.
Care este viziunea ta pentru un tenis modern?
Tenisul este deja modern în România, ţi-
nând cont de faptul că în momentul de faţă
avem 5 jucătoare în prima sută. Este o per-
formanţă foarte mare pentru tenisul româ-
nesc. Victor Crivoi a intrat în prima sută de
jucători şi este acolo lângă Victor Hănescu,
care şi-a atins cel mai bun loc în clasament.
Deci, oricum tenisul este pe o traiectorie as-
cendentă. Totul a decurs oarecum de la sine,
chiar dacă performanţele jucătorilor din ziua
de azi nu se datorează 100% Federaţiei, pen-
tru că nu am avut un program sau un proiect
bine stabilit. Mai mult, succesul jucătorilor
se datorează familiilor lor sau antrenorilor
pe care i-au avut. Îmi doresc multă transpa-
renţă, programe tehnice şi de management,
inclusiv organizarea unui Comitet director
format din reprezentanţi din fiecare regiune
de dezvoltare a ţării.
Dacă se porneşte de la bază prin atragerea co-
piilor spre terenurile de tenis sau prin selecţii în
şcoli, se mai poate revigora sportul alb la nivel
naţional? Mai este vreo şansă? Să nu uităm că
tenisul este un sport scump.
Bineînţeles că eu îmi doresc să pun pe
picioare o nouă structură, să creez un nou
sistem care să îi ajute pe copiii şi juniorii
foarte buni, din punct de vedere strategic
şi material; dacă nu îi ajuţi financiar atunci
le este foarte greu. Sunt obiectivele pe care
mi le-am propus şi nu sunt complicate. Eu
am beneficiat de acest sistem în urmă cu 20
de ani. Să nu uităm că eu m-am mutat de la
Piteşti şi am crescut în Bucureşti. Am locuit
la Centrul olimpic, împreună cu toţi marii
campioni din acea vreme, incluzându-i pe
Nicu Vlad, Elisabeta Lipă, toate gimnastele
bune. Stăteam cu toţii în cantonamente, am
crescut acolo. În ultimii ani, acest sistem nu
a mai fost o modă. Federaţia nu a mai spri-
jinit copiii sau juniorii foarte buni care nu
erau din capitală şi din această cauză, poate,
aceştia s-au pierdut pe drum. Eu îmi doresc
să pun din nou pe picioare această structură
şi cu siguranţă voi reuşi. În primul rând tre-
buie să investeşti sufleteşte şi dacă vrem o
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009
Aug sep-2009

More Related Content

What's hot

Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010Sima Sorin
 
Revista februarie-martie-2010
Revista februarie-martie-2010Revista februarie-martie-2010
Revista februarie-martie-2010Sima Sorin
 
August septembrie-2010
August septembrie-2010August septembrie-2010
August septembrie-2010Sima Sorin
 
Revista mai 112
Revista mai 112Revista mai 112
Revista mai 112Sima Sorin
 

What's hot (7)

Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010
 
Martie 2011
Martie 2011Martie 2011
Martie 2011
 
Revista februarie-martie-2010
Revista februarie-martie-2010Revista februarie-martie-2010
Revista februarie-martie-2010
 
August septembrie-2010
August septembrie-2010August septembrie-2010
August septembrie-2010
 
Vara 2007
Vara 2007Vara 2007
Vara 2007
 
Revista mai 112
Revista mai 112Revista mai 112
Revista mai 112
 
Nadia Comaneci
Nadia ComaneciNadia Comaneci
Nadia Comaneci
 

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

SARCOSTEMMA ACIDUM
SARCOSTEMMA ACIDUMSARCOSTEMMA ACIDUM
SARCOSTEMMA ACIDUM
 
P S A K 24
P S A K 24P S A K 24
P S A K 24
 
Uud th 1945_amandemen
Uud th 1945_amandemenUud th 1945_amandemen
Uud th 1945_amandemen
 
P T B A T I K D A N A R H A D I
P T  B A T I K  D A N A R  H A D IP T  B A T I K  D A N A R  H A D I
P T B A T I K D A N A R H A D I
 
Pedoman Teknis Budidaya Hebras
Pedoman Teknis Budidaya HebrasPedoman Teknis Budidaya Hebras
Pedoman Teknis Budidaya Hebras
 
Taubat
TaubatTaubat
Taubat
 
Hampir jadi 1
Hampir jadi 1Hampir jadi 1
Hampir jadi 1
 
Profile Identification of Scallop Producers in Batang Regency, Central Java
Profile Identification of Scallop Producers in Batang Regency, Central JavaProfile Identification of Scallop Producers in Batang Regency, Central Java
Profile Identification of Scallop Producers in Batang Regency, Central Java
 
Obat antidiare
Obat antidiareObat antidiare
Obat antidiare
 
AMIT GOLDER (1)
AMIT GOLDER (1)AMIT GOLDER (1)
AMIT GOLDER (1)
 
Tu
TuTu
Tu
 
Paper
PaperPaper
Paper
 
Imbuhan
ImbuhanImbuhan
Imbuhan
 
Teorico AlegoríA
Teorico AlegoríATeorico AlegoríA
Teorico AlegoríA
 
Aktivis 2003
Aktivis 2003Aktivis 2003
Aktivis 2003
 
Buku juknis multikeaksaraan 2013
Buku juknis  multikeaksaraan 2013Buku juknis  multikeaksaraan 2013
Buku juknis multikeaksaraan 2013
 
Alihan's Mediterranean Cuisine
Alihan's Mediterranean CuisineAlihan's Mediterranean Cuisine
Alihan's Mediterranean Cuisine
 
Anamorfosis
AnamorfosisAnamorfosis
Anamorfosis
 
Kimia kertas 1
Kimia kertas 1Kimia kertas 1
Kimia kertas 1
 
44131717 keadilan-sosial
44131717 keadilan-sosial44131717 keadilan-sosial
44131717 keadilan-sosial
 

Similar to Aug sep-2009

Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010Sima Sorin
 
Dec 2010-ian-2011
Dec 2010-ian-2011Dec 2010-ian-2011
Dec 2010-ian-2011Sima Sorin
 
Revista eurosport-30-112
Revista eurosport-30-112Revista eurosport-30-112
Revista eurosport-30-112Sima Sorin
 
Primavara 2007
Primavara 2007Primavara 2007
Primavara 2007Sima Sorin
 

Similar to Aug sep-2009 (9)

Dec 2008
Dec 2008Dec 2008
Dec 2008
 
Toamna 2007
Toamna 2007Toamna 2007
Toamna 2007
 
Apr iun-2008
Apr iun-2008Apr iun-2008
Apr iun-2008
 
Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010Aprilie mai-2010
Aprilie mai-2010
 
Dec 2010-ian-2011
Dec 2010-ian-2011Dec 2010-ian-2011
Dec 2010-ian-2011
 
Revista eurosport-30-112
Revista eurosport-30-112Revista eurosport-30-112
Revista eurosport-30-112
 
Primavara 2007
Primavara 2007Primavara 2007
Primavara 2007
 
Ian mar-2008
Ian mar-2008Ian mar-2008
Ian mar-2008
 
Feb mar-2009
Feb mar-2009Feb mar-2009
Feb mar-2009
 

More from Sima Sorin

Lista fonduri personale_si_familiale_anic
Lista fonduri personale_si_familiale_anicLista fonduri personale_si_familiale_anic
Lista fonduri personale_si_familiale_anicSima Sorin
 
Lista fonduri colectii_anic
Lista fonduri colectii_anicLista fonduri colectii_anic
Lista fonduri colectii_anicSima Sorin
 
Lista fonduri colectii
Lista fonduri colectiiLista fonduri colectii
Lista fonduri colectiiSima Sorin
 
Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_
Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_
Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_Sima Sorin
 
Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20
Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20
Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20Sima Sorin
 
Lista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anr
Lista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anrLista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anr
Lista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anrSima Sorin
 
Lista siteuri bune
Lista siteuri buneLista siteuri bune
Lista siteuri buneSima Sorin
 
Lista analize decontate
Lista analize decontateLista analize decontate
Lista analize decontateSima Sorin
 
List of sites where find books
List of sites where  find booksList of sites where  find books
List of sites where find booksSima Sorin
 
List of joe satriani albums
List of joe satriani albumsList of joe satriani albums
List of joe satriani albumsSima Sorin
 
Linkuri pentru manuale
Linkuri pentru manualeLinkuri pentru manuale
Linkuri pentru manualeSima Sorin
 
Kalinor prospect
Kalinor prospectKalinor prospect
Kalinor prospectSima Sorin
 
îţI iei salariul pe card
îţI iei salariul pe cardîţI iei salariul pe card
îţI iei salariul pe cardSima Sorin
 
îMbrăcămintea
îMbrăcăminteaîMbrăcămintea
îMbrăcăminteaSima Sorin
 
Izvoarele istoriei contemporane
Izvoarele istoriei contemporaneIzvoarele istoriei contemporane
Izvoarele istoriei contemporaneSima Sorin
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialSima Sorin
 

More from Sima Sorin (20)

Free codecs
Free codecsFree codecs
Free codecs
 
Diplomatice
DiplomaticeDiplomatice
Diplomatice
 
Eval.mod1
Eval.mod1Eval.mod1
Eval.mod1
 
History
HistoryHistory
History
 
Lista fonduri personale_si_familiale_anic
Lista fonduri personale_si_familiale_anicLista fonduri personale_si_familiale_anic
Lista fonduri personale_si_familiale_anic
 
Lista fonduri colectii_anic
Lista fonduri colectii_anicLista fonduri colectii_anic
Lista fonduri colectii_anic
 
Lista fonduri colectii
Lista fonduri colectiiLista fonduri colectii
Lista fonduri colectii
 
Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_
Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_
Lista documentelor profesorului_de_ed._fizic_
 
Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20
Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20
Lista %20fonduri %20personale_%20si_familiale%20
 
Lista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anr
Lista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anrLista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anr
Lista%20documentelor%20gestionate produse%20de%20 anr
 
Lista siteuri bune
Lista siteuri buneLista siteuri bune
Lista siteuri bune
 
Lista analize decontate
Lista analize decontateLista analize decontate
Lista analize decontate
 
List of sites where find books
List of sites where  find booksList of sites where  find books
List of sites where find books
 
List of joe satriani albums
List of joe satriani albumsList of joe satriani albums
List of joe satriani albums
 
Linkuri pentru manuale
Linkuri pentru manualeLinkuri pentru manuale
Linkuri pentru manuale
 
Kalinor prospect
Kalinor prospectKalinor prospect
Kalinor prospect
 
îţI iei salariul pe card
îţI iei salariul pe cardîţI iei salariul pe card
îţI iei salariul pe card
 
îMbrăcămintea
îMbrăcăminteaîMbrăcămintea
îMbrăcămintea
 
Izvoarele istoriei contemporane
Izvoarele istoriei contemporaneIzvoarele istoriei contemporane
Izvoarele istoriei contemporane
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
 

Aug sep-2009

  • 1. NR. 21 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 C.M. ATLETISM: RECORDURI ÎN PERICOL • U.S. OPEN •WTCC INTERVIU RUXANDRA DRAGOMIR •TURUL SPANIEI 2009 J.O. 2016 • CRICKET • CANOTAJ • MISS GOLF • SUPERBIKE exemplar gratuit REAL MADRID
  • 4. 4 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT 6 Recorduriînpericol Cea de-a 12 ediţie a Campionatelor mondiale de atletism va avea loc între 15 şi 23 august la Berlin, în Germania. Evenimentul dispune de un buget de 45 milioane euro. 56 Superbike Superbike?Ceeste,omotocicletă?Adicăesuper?Da’ nu e periculos? Nu ţi-e frică? Un băiat de la noi din bloc a avut un accident cu aşa ceva… Cât costă? Cât prinde la oră? Mai bine îţi iei maşină! 62 U.S.Open „Open-ul american”este încarnarea modernă a uneia dintre cele mai vechi competiţii din istoria tenisului, titulatura evenimentului care reprezintă o „summa” de metamorfoze şi alterităţi. 68 TurulSpanei TurulSpaniei2009propuneunuldintrecelemaiinte- resante trasee din ultimii ani: cu opt etape de munte mediu şi înalt şi patru sosiri la altitudine, va fi o cursă dedicată căţărătorilor. 76 Vâslindînşoaptă România riscă să devină o prezenţă discretă (şi) la Campionatele Mondiale de canotaj, într-un sport care ne-a adus 35 de medalii olimpice şi peste 100 mondiale. 36 J.O.2016 Patru oraşe luptă pentru organizarea Jocurilor Olim- pice de vară din 2016. Rezultatul îl vom afla pe 2 oc- tombrie, la finalul Sesiunii Comitetului Internaţional Olimpic de la Copenhaga. 42 InterviuRuxandraDragomir „Game, set şi meci”- cuvinte care o vor urmări toată viaţa. La începutul anului a susţinut un meci impor- tant,iarpunctuldecisivafostunasimpecabil.Trofeul obţinut - preşedinţia Federaţiei Române deTenis. 26 Nouaordineînfotbaluleuropean În condiţiile crizei mondiale, aşa-zisele cinci cam- pionate mari îşi păstrează supremaţia. Bundesliga, abia pe patru în momentul de faţă, vine însă tare din urmă. 80 MissGolf Poate nemeritat, jocul de golf este considerat apa- najul bărbaţilor. Natalie Gulbis este una dintre jucă- toarele care demonstrează că performanţa poate fi realizatăşidacăaparipecoperţilerevistelordemodă. DETALII Chelsea îl are pe Abramovici, Inter pe Moratti, Milan pe Berlusconi, toţi cu averi uriaşe în spate şi cu dare de mână. Real are doar aproape 100.000 de socios şi unpreşedintealesdeaceştia,care,însă,doaradministrează,nuinvesteştebanii personali. 12 Editor coordonator: Ivonne Ghiţă Redactori: Ioan Viorel, Emanuel Terzian, Vlad Bucurescu, Alexandru Cocu, Alexandru Gheorghiaş Colaboratori: Cosmin Stăniloiu, Alexandru Hovco, Cristi Petre, Cristian Mândru, Tiberiu Troia, Alexandru Ganci, Sorin Anghel, Robert Donatelli, Radu Antofi, Ştefan Todor Art Director: Codruţ Bendovski Foto: Getty Images/Guliver, Codruţ Bendovski Difuzare: Florentina Bălan, telefon: 021 316 3380, fax: 021 316 3383, e-mail: office@sportline.ro Abonamente gratuite se pot face prin înscriere la: www.sportline.ro Editat de Sport TV Management SRL, RC J40/6784/1997, CIF RO9751036, Str. Dr. Ernest Djuvara 30, 060104, Bucureşti ISSN 1843 – 9926 Prepress şi tipar: RH Printing Sport TV Management este membru BRAT Copyright 2009 Sport TV Management Reproducerea integrală sau parţială a materialelor din revistă este posibilă numai cu acordul editorului.
  • 6. RECORDURI ÎN PERICOL EVENIMENT Cea de-a 12 ediţie a Campionatelor mondiale de atletism va avea loc între 15 şi 23 august în Germania. Evenimentul organizat de Asociaţia Internaţională a Federaţiilor de Atletism (IAAF) dispune de un buget de 45 milioane euro. Peste 2.500 de atleţi vor concura în cele 47 de probe şi sunt aşteptate 213 naţiuni membre IAAF. Campionatul Mondial de atletism, Berlin 2009
  • 8. Iniţial, Londra fusese desemnat oraşul care să organizeze în 2009 ma- rele eveniment, dar a renunţat în 2001 din raţiuni financiare. Atunci, Federaţia ger- mană de specialitate a prezentat forului internaţional dosarul Berlinului, în detri- mentul metropolelor Műnchen şi Stuttgart, candidate şi ele. Cu 24 voturi pro şi 2 contra, Berlinul a fost preferat de membri IAAF la sesiunea din 2004 de la Helsinki, faţă de Valencia, Split, Brisbane, Bruxelles, New Delhi, Casablanca. Iată că Mondialele de atletism îşi fac re- întoarcerea în Germania la 16 ani după ce Stuttgart o vedea pe Heike Drechsler şi pe Lars Riedel obţinând-şi titlurile supreme în 1993. Acesta este singurul eveniment spor- tiv major care se va desfăşura aici în 2009 şi spectatorii vor număra fiecare minut din acea săptămâna împachetată în adrenalină şi emoţie. La Berlin se va da lupta pentru aur, argint şi bronz pe un stadion istoric. Va fi toată lumea bună, toată crema atletis- mului mondial, într-o întrecere ce captează mereu ca un imens magnet. E colosală ideea de a fi prezent la Campionatele Mondiale sau la Jocurile Olimpice. Atmosfera creată în jurul lor în- totdeauna este una foarte specială. Sigur, trecând peste anvergura competiţiei, ce atrage atât de mult? Rămâne ideea de a te întrece cu cei mai puternici, perspectiva de a avea amintiri unice, dar şi dorinţa de a câştiga, ceea ce este până la urmă esenţial. „Sunt cel mai bun” este cu siguranţă motto pentru foarte mulţi atleţi, dar totul trebuie dovedit acolo, jos, pe pistă, orice mică gre- şeală putând ruina munca depusă probabil pe parcursul mai multor ani. Este şi lupta cu tine, cu nemilosul cronometru, cu adversa- rul şi uneori chiar cu natura, condiţiile me- teo având un rol important în probele de atletism desfăşurate în aer liber. Atleţi de colecţie Usain Bolt, jamaicanul în vârstă de 23 de ani, va fi unul dintre marile staruri de la Berlin, şi cu certitudine cursa de 100 metri plat va capta atenţia tuturor, lupta lui Bolt cu Tyson Gay sau Asafa Powell anunţându- se din start cap de afiş. Vor fi însă şi multe alte puncte de interes, cum ar fi 200 metri, tot cu Bolt mare favorit. În schimb la 400m campionul olimpic şi mondial LaShawn Merrit – protejatul lui Michael Johnson - îşi doreşte o nouă confruntare cu Jeremy Wariner campionul mondial de acum doi ani. Ne aşteptăm la dispute teribile şi la lun- gime, unde avem doi concurenţi cu mari şanse la aurul mondial, panamezul Irving Saladino şi americanul Dwight Phillips, dar şilaînălţime,underuşiiIvanUkhovşiAndrei Silnov vor fi în prim plan. De asemenea, va fi interesant de văzut duelul de la disc, între estonianul Gerd Kanter şi Virgilijus Alenka din Lituania, ori lupta suliţaşilor din nordul Europei, Thorkildsen şi Pitkamaeki. Vom fi însă privaţi de mult aşteptatul duel de la 110m garduri dintre campio- nul olimpic şi recordmen mondial Dayron Robles şi campionul mondial en titre Liu Xiang. Ultimul nu s-a refăcut încă după ac- cidentarea de la picior. La feminin, suta de metri este deschisă oricărui rezultat, deoarece sunt câteva con- curente cu mari şanse, precum Carmelita Jeter, Veronica Campbell sau Kerron Stewart. Foarte multă lume va fi interesată de concursul de înălţime, disputa Blanka Vlasic – Ariane Friedrich anunţându-se de mare nivel, dar şi de proba de 100 metri garduri, în care le vom urmări în primul rând pe Sally McLellan sau Dawn Harper. Suedeza Susanna Kalur e pregatită să uite de înfrângerea de la Beijing de la 100m garduri. Ea se va regăsi din nou umăr la umăr cu surprinzătoarea campioană olim- pică Dawn Harper. Trecând spre continentul negru - Tirunesh Dibaba din Etiopia este aşteptată să câştige la 5000 şi 10000 metri, iar tânăra kenyancă Pamela Jelimo este în măsură să amelioreze rapid cel mai vechi record mondial feminin la 800 metri, de altfel unul dintre cele mai controversate stabilit în 1983. Berlin 2009 va fi ultimul mare rendez- vous pentru două mari nume ale atletis- mului german – săritorul cu prăjina Tim Lobinger şi aruncătoarea de disc Franka Dietzsch. În ce-i priveşte pe români, care nu mai au vreun titlu mondial din 2001, atunci când la Edmonton câştigau Gabriela Szabo la 1500 m şi Lidia Şimon la maraton, aştep- tările sunt destul de mari, deşi concurenţa va fi formidabilă. Lotul nostru pentru Berlin 2009 cuprinde multe nume importan- te, precum maratonista Constantina Diţă Tomescu, cea care a cucerit aurul olim- pic anul trecut la Beijing, Nicoleta Grasu la disc, Anca Heltne, mediata cu bronz la Europenele în sală la greutate, sau Cristina Casandra la 3000 metri obstacole. Pe lân- gă ele, câteva atlete cu mult talent şi cu
  • 9. mari ambiţii, Ancuţa Bobocel, tot la 3000 obstacole, Bianca Perie la aruncarea cioca- nului sau Claudia Iovan la 20 km marş. Va lipsi din păcate săritorul de triplu Marian Oprea, vicecampion olimpic la Atena 2004, care este în refacere după o mai veche accidentare. De-a lungul vremii, România a avut re- zultate bune la Mondiale, începând cu prima ediţie, Helsinki 1983, atunci când Anişoara Cuşmir reuşea să intre în posesia medaliei de argint la lungime. Primul titlu mondial a fost cucerit de Gabriela Szabo în 1997, la Atena, la 5000 metri, ea reeditând performanţa doi ani mai târziu, la Sevilla. La ediţia precedentă, cea de la Osaka din 2007, românii nu au urcat însă pe podium, cel mai bun loc fiind al 4-lea, prin Nicoleta Grasu. Recorduri 2008 este deja un punct de reper excep- ţional în termeni de performanţă atletică, cu 12 recorduri ale planetei doborâte în probele olimpice. Ar trebui să ne reîntoar- cem în timp, în 1999, pentru a redescoperi atâtea recorduri mondiale stabilite într- un an, ştiind că dintre cele 12 înregistrate atunci, 4 au fost la ciocan şi 2 la prăjină, dis- cipline care apăreau în programul feminin. În 2008, totalul ar fi putut avea şansa să fie ameliorat, dar Haile Gebreselassie nu a re- uşit să-şi îmbunătăţească propriul record al lumii la maraton pe 28 septembrie la Berlin! Totuşi, mulţumim Bolt şi Isinbayeva. Noul rege al sprintului Usain Bolt şi ţarina prăjinii Yelena Isinbayeva sunt principalii responsabili şi beneficiari (50.000 $ bonus per record) de această infuzie de perfor- manţă. Jamaicanul a bătut trei recorduri mondiale la individual (9.72, apoi 9.69 pe 100 m, 19.30 pe 200 m) şi un al patrulea cu ştafeta de 4x100m (37.10). Rusoaica a ame- liorat în trei reprize propriul record al lumii în aer liber ( 5.03m, 5.04m şi 5.05m ) care ră- măsese nemişcat la 5.01m din august 2005. Recordurile mondiale sunt evident aş- teptate la Berlin în egală măsură cu pre- zenţa vedetelor. Ultimul stabilit la un campionat al lumii datează din 14 august 2005 la Helsinki venit din partea cubanezei Osleidys Menendez care a lansat suliţa la 71.70m. Să ne aşteptăm să cadă noi recorduri mondiale pe Olympiastadion? Posibil. Sunt unele standarde în atletism care datea- ză de acum 20 – 25 de ani şi peste care îţi este greu să crezi că se va trece, gen Stefka Konstandinova la înălţime, 2 metri şi 9 cm, sau Jarmila Kratochvilova la 800 de metri, 1,53.28. Prezenţa celor mai buni sportivi suscită un interes imens: cu două luni înainte de disputarea probelor, din cele 500.000 de bilete, au fost cumpărate imediat 220.000. Spectacolul de pe Stadionul Olimpic se anunţă aşadar a fi unul grandios, şi el va fi savurat de la faţa locului de sute de mii de oameni, în ciuda faptului că biletele nu sunt tocmai ieftine: 30 euro la peluza de vest, 45 în partea de jos a stadionului, ajungân- du-se la 135 euro în zona de finiş. Există şi abonamente, 350 euro pentru toate cele 9 zile de concurs în zonele cu vizibilitate mai mică, până la 960 euro la tribuna I. Se cunoaşte şi mascota competiţiei, care nu putea reprezenta decât simbolul oraşu- lui, un urs denumit Berlino, care, potrivit organizatorilor, va fi un excelent ambasa- dor pentru Berlin şi pentru mondialele de atletism în aer liber. USAIN BOLT şi ASAFA POWELL vor aurul mondial la 100m, titlu deţinut deTyson Gay
  • 10. Germania va fi in centrul galaxiei atle- tismului. Vor fi 9 zile de competiţie cu 5 sesiuni de dimineaţă pro- gramate între orele 11:00 şi 14:00 şi meetingurile de seară care vor începe de la ora 19:00. Totul transmis în direct de Eurosport. În contrast cu ediţia prece- dentă a Mondialelor de la Osaka maratoniştii şi măr- şăluitorii nu vor intra nici o secundă pe stadion. Cele două probe vor începe şi se vor încheia la Poarta Brandenburg, loc de altfel istoric din centrul oraşului. Traseele au fost gândite în aşa fel încât să fie accesibi- le marelui public şi pentru a face mai cunoscute atrac- ţiile turistice ale Berlinului. Şi ca totul să se des- făşoare “nemţeşte”, or- ganizatorii au prevăzut efectuarea a aproximativ 1.500 de controale doping. “Controalele celor 16 spe- cialişti internaţionali vor fi intense, iar costurile se vor ridica la 300.000 euro”, a anuntat Heinrich Clausen, directo- rul comitetului de organizare. Albastru de Berlin La Mondialele din august toate probele se vor desfăşura pe pista sintetică din sta- dion sau pe noul gazon central, aşa după cum a anunţat Alain Caimcross, cel care se ocupă de ani buni de starea gazonului sta- dionului. Să nu uităm că după finala Cupei Mondiale de fotbal din 2006 dintre Italia şi Franţa gazonul a fost vândut suporterilor bucată cu bucată. De când au fost folosite prima dată la Jocurile Olimpice din Mexic în 1968, supra- feţele sintetice au pus stăpânire în întreaga lume pe stadioane. Noile suprafeţe ajută la stabilirea de noi recorduri şi poţi uşor să faci o diferenţă de zecimi de secundă când alergi şi o diferenţă de câţiva centi- metri când sari. Conica, o divizie a BASF Construction Chemicals Europe AG cu se- diul în Elveţia este lider mondial pe acest segment. Cercetătorii elveţieni au creat suprafeţe de top, iar pista albastră de la stadionul olimpic din Berlin este una dintre cele mai rapide de pe mapamond. Astăzi, pistele de alergare sunt veritabile echipamente high-tech. Ele nu trebuie să fie nici prea dure, nici prea moi. Dar este indicat să fie suficient de elastice pentru a genera o deformare uniformă de tipul send – return capabilă să propulseze atleţii în cursa lor spre victorie, explică dr. Ralph Bergs, strategic marketing manager pentru brandul Conica. Pista de pe Olympiastadion este testată, certificată şi confirmată îndeplinind toate cerinţele IAAF pentru competiţiile atletice internaţionale. Sistemul de suprafaţă din plastic solid în 3 straturi este considerat a fi unul dintre cele mai rapide. Duritatea şi elasticitatea poliuretanului poate fi ajusta- tă modificând formula compuşilor chimici individuali isocianat si poliol. Primele două straturi sunt făcute pentru a preveni apa- riţia accidentărilor din cauza stresului arti- culaţiilor. Mici spaţii de aer din poliuretan şi granule crează condiţii pentru a absorbi şocurile. Ultimul strat trebuie să fie mai dur decât precedentele şi să asigure maximum de întoarcere de energie spre atlet. - prin adăugarea de poliuretan lichid. Celebra pistă albastră de la Berlin, a fost iniţial de culoare roşie, dar după multe cri- tici a fost schimbată în albastru electric - cu- loarea echipei de fotbal Herta BSC care îşi dispută pe stadionul olimpic meciurile de acasă din Bundesliga. O construcţie monumentalăÎn 1926 a fost organizat în Germania un concurs de arhitectură pentru Forumul sporturilor germane. Competiţia a fost câştigată de fraţii March şi pentru că Berlinul fusese desemnat de CIO a orga- niza Jocurile Olimpice de vară din 1936, programul de construcţie olimpică a repre- zentat primul mare proiect arhitectural al celui “de-al Treilea Reich“. Aşa a fost con- struit un ansamblu monumental în 3 părţi denumit “Reichssportsfeld” (terenul de sport al Reich-ului) compus din Stadionul Olimpic, Piaţa Olimpică şi Maifeld pe care se puteau pune în scenă defilări de masă - ceremoniile din mai ale tineretului hitle- rist. Pe acest spaţiu vast de 131 de hectare au fost instalate un bazin de înot, un teren de hochei şi un teatru în aer liber, actua- lul «Waldbühne». Hitler a exploatat ocazia OLYMPIA STADION (1936)
  • 11. legând evenimentul de o fină propagandă pentru Germania. Jocurile Olimpice ediţia a 11-a furnizau ocazia unei mari demonstraţii de forţă şi putere. Proiectul original al lui Werner March pre- vedea o construcţie modernă din beton. Desenând un oval de 300 m pe 230 m sta- dionul olimpic a fost ridicat ca un exemplu de arhitectură pentru eternitate. March a creat un loc mitic pentru flacăra olimpică. În ziua inaugurării stadionului au fost prezenţi 120.000 de spectatori, zona fiind survolată de dirijabilul Hindenburg. Hitler a ordonat să se expună armele de la Wermacht în faţa arenei, semn că toţi atleţii sunt protejaţi. Totul a fost construit într-o frenezie me- galomană în 940 de zile fără a se privi spre costuri. Stadionul olimpic este unul dintre rarele edificii construite de nazişti şi care a supra- vieţuit distrugerilor provocate de război. A rămas aproape intact dupa bombardamen- te. Este unul dintre cele mai mari stadioane care încă există din perioada nazistă. O arenă de cinci stele Stadionul din Berlin a cunoscut o fază de renovare destul de lungă, ţinând cont că lucrările s-au derulat pe 4 ani. Munca ar- hitecţilor a constat într-o renovare profun- dă a interiorului. Factorul de conservare al Olympiastadion ca monument istoric a fost luat în considerare, păstrându-se o parte din blocurile naturale de piatră. Au fost fo- losiţi 70.000 metri cubi de beton şi 30.000 metri cubi de piatră naturală. Dar principala schimbare a ţinut de construcţia acoperi- şului care acoperă o mare parte a incintei, aproape 37.000 mp, susţinându-se pe 20 de coloane care suportă o greutate de 3.500 tone de oţel. Invizibil din exterior, acest aco- periş posedă o structură de oţel total acope- rită de PVC şi de membrane textile. Înainte de a ameliora vederea spre teren, geometria tribunelor de pe cercul inferior a fost modificată şi nivelul terenului central a fost coborât cu 2.65 m. Rândul cel mai de jos de scaune din stadion a fost demolat şi reconstruit la un unghi de înclinare complet diferit. Stadionul a fost renovat în stilul art deco pentru Cupa Mondială de fotbal din 2006. Acum dispune de 74.450 de locuri pentru spectatori. Actuala arenă, construită pe vechile fun- daţii ale German Stadium în proportie de 70%, îşi primeşte astăzi vizitatorii prin cele- bra Poartă Olimpică, marcată de două tur- nuri înalte de 36m, denumite Turnul Prusiei şi Turnul Bavariei unite prin cele 5 cercuri, simbolul JO. De o parte şi de alta a celor două turnuri au fost prevăzute 26 de intrări ce permit spectatorilor să aibă acces rapid. Olympiastadion, cum îl numesc nemţii, pri- meşte în fiecare an finala Cupei Germaniei la fotbal şi ocazional concursuri de atletism sau concerte rock. Să fim pregătiţi pentru un carnaval al atle- ţilordeelitădepefiecarecontinent.Capitala Germaniei va fi inundată de entuziasm. Aici, unde Jesse Owens şi-a celebrat faimoasa victorie la JO din 1936, cei mai mari atleţi de pe mapamond şi noi recorduri îşi vor găsi loc în cărţile de istorie . Părerea specialistului: prof. Nicolae Mărăşescu “După JO din 1932 guvernul german a făcut mari presiuni la CIO, care a hotărât ca urmă- toarea Olimpiadă să fie la Berlin. Dorinţa nem- ţilor era ca pentru prima dată să îi întreacă pe americani în clasamentul general pe medalii. La stadionul construit special pentru acest eveniment din 1936 pista de zgură pe care s-a alergateratratatăcusângedebovină,fiindcea mai rapidă pistă din acea vreme. În 2009 la Mondialele din Germania va fi o întrecere a celor mai valoroase vedete actuale şi în egală măsură vor exista numeroase încer- cări de stabilire de noi recorduri ale lumii. Deşi arenele din Zűrich şi Oslo deţin supremaţia în materiedenumărderecordurimondialedobo- râte, şi celebra pistă de la Berlin permite acest lucru. Sunt convins că vom asista la câteva mo- mente de maximă intensitate cu doborâre de recorduri mondiale la ştafete, la 100 şi 200m, la băieti, plus la prajină fete. Chiardacăacumvorbimdeogeneraţienouă care n-a ajuns la o valoare foarte ridicată, iar controalele doping vor fi din ce în ce mai pre- zente, sunt totuşi câteva atlete care sunt sigur că vor ieşi în faţă cu noi rezultate de valoare mondială, de exemplu la 800 m fete şi la înăl- ţime fete. Mă aştept la 110m garduri să avem un nou record mondial, în schimb ceea ce cred că vor rezista în continuare sunt recordurile de la aruncări, de la 400m şi 1500m fete. Din păcate, la maraton nu vor veni cei mai titraţi atleţi, majoritatea rezervându-şi forţe- le pentru celebrul maraton din toamnă de la Berlin!”
  • 12. De unde are REAL MADRID atâţia bani? Galacticii, episodul 2 ChelseaîlarepeAbramovici,InterpeMoratti,MilanpeBerlusconi, toţi cu averi uriaşe în spate şi cu dare de mână. Real are doar aproape 100.000 de socios şi un preşedinte ales de aceştia, care, însă, doar administrează, nu investeşte banii personali. Emanuel Terzian COVER STORY
  • 14. 14 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Insider-ul Craioveanu Înaintedetoate,untelefonlaCraioveanu. Gică trăieşte la Madrid şi comentează pen- tru diferite posturi de radio şi televiziune. E vocea a doua, vocea expertului, vocea omului care vine din iarbă. Ştie toate de- desubturile. Avem noroc, e în Bucureşti pentru câteva zile. Ne întâlnim. „94 de mi- lioane pentru Ronaldo, 65 pentru Kaka, de unde atâţia bani, Gică?”. Îl pufneşte râsul. „Glumeşti, nu? N-ai aflat că s-a întors Florentino Perez?”. „Păi şi ce, a venit cu bani de-acasă?”. „Stai să lămurim lucrurile. Ca să ajungi preşedinte la Real Madrid trebuie să depui o garanţie de 57 de milioane de euro. Atenţie, garanţie! Când ţi-ai terminat mandatul ţi-i iei înapoi. Desigur, dacă ai gestionat corect. Florentino a fost singurul care a depus banii ăştia. N-a mai fost nevo- ie de alegeri”. „Asta tot nu explică de unde a scos peste noapte 200 de milioane de euro pentru transferuri”. „Nici n-a trebuit să bage mâna în buzunar. E Florentino Perez, creatorul Realului galactic. E Florentino Perez, preşedintele celei mai puterni- ce companii de construcţii din Spania. E Florentino Perez, omul cu multe cunoştin- ţe printre politicienii de frunte ai Spaniei. Şi mai e Florentino Perez, prietenul lui Fernando Fernandez Tapias, unul dintre cei mai puternici, bogaţi şi influenţi spanioli. Crezi că există vreo bancă din Spania care să-i refuze vreun credit? Ba încă în condiţii foarte avantajoase”. Aşadar Dl. Perez e se- cretul. Îi mulţumim lui Craioveanu că ne-a dat pistele şi începem săpăturile.
  • 15. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 15EUROSPORT Creatorul Realului galactic Prima oară a candidat la şefia clubului în 1995. Şi-a centrat campania electorală pe si- tuaţia financiară precară a clubului. A pier- dut însă în faţa lui Ramon Mendoza la doar 700 de voturi. Forţat de uriaşele datorii ale clubului, Mendoza a demisionat după doar 9 luni din noul mandat, iar şef a devenit ad- junctul său, Lorenzo Sanz. La alegerile din 2000, Florentino a păstrat discursul des- pre situaţia financiară deplorabilă şi ma- nagementul defectuos, dar a mai adăugat ceva. O promisiune. Că-l va aduce pe Luis Figo, cel mai bun jucător al rivalilor de la Barcelona. O aroganţă fără margini, ceva de neînchipuit, un vis frumos. A fost tacti- ca învingătoare în faţa lui Sanz. Suporterii au vrut să vadă dacă aşa ceva e posibil. Şi a fost. A costat 58 de milioane de euro, dar a meritat. Era începutul erei galactice. An de an Florentino aducea câte o superve- detă pe Bernabeu: în 2001 Zidane, în 2002 Ronaldo, în 2003 Beckham, în 2004 Owen, în 2005 Robinho, în 2006 Cassano. Când aceştia i-au întâlnit la Real pe Casillas, Roberto Carlos, Makelele, McManaman sau Raul nimeni n-a mai avut nici o îndo- ială: se născuseră „Galacticii”. Afacerist neîntrecut Când a preluat Realul în primul mandat, Florentino Perez avea 53 de ani. Absolvent al Universităţii Politehnice din Madrid, conducea din 1993 firma de construcţii OCP Construcciones SA. În 1997, com- pania a fuzionat cu o alta, iar Florentino a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie şi CEO al nou înfiinţatei Actividades Construccion y Servicios SA, pe scurt ACS, un gigant cu ramificaţii în construcţii civile şi industriale, teleco- municaţii, transport urban şi activităţi industriale. Planuri de investiţii, campanii de marketing şi amortizări în timp record erau hrana zilnică a unui om care mana- geria un asemenea colos. A considerat clubul o companie şi a importat metodele de la ACS la Real Madrid. Când a început să cumpere supervedete a făcut şi planuri despre cum să amortizeze investiţiile uria- şe. A mizat mult pe marketing şi merchan- dising (vânzarea de obiecte cu însemnele clubului, tricouri, şepci, brelocuri, etc). A intuit că oamenii vor accepta să plătească mai mult doar dacă vor vedea cei mai buni jucători. I-a adus şi a scumpit totul. S-a ex- tins pe o piaţă virgină şi cu potenţial imens, cea asiatică, politică preluată apoi de toa- te marile cluburi. A aruncat pe transferuri sume imense, dar a ştiut cum să recupere- ze banii. Cu un asemenea trecut, ce bancă n-ar vrea să facă afaceri cu Florentino? Cristiano Ronaldo Suma de transfer – 94.000.000 euro Salariu – 10.500.000 euro/an La 18 ani juca împotriva lui Manchester United într-un amical. Sporting a învins cu 3-1, iar Cristiano a evoluat excelent. După meci Sir Alex Ferguson s-a dus spre Rio Ferdinand şi Wayne Rooney. „Rio, cum ţi s-a părut şeptarul lor?”. „E dracul gol, mister, s-a distrat cu noi în apărare”, i-a răspuns cel mai scump fundaş din lume. „Ar fi bun lângă tine în atac, Wayne?”, a insistat Ferguson. „Boss, tocmai a plecat Beckham, ăsta ar fi perfect în locul lui să-mi trimită centrări”, a zis şi cel mai scump jucător de 18 ani din istoria fotbalului. Sir Alex nu le-a mai spus că scouterii lui United îl monitorizau de ceva vreme pe „şeptar”. Jucătorii s-au urcat în autocar să plece la aeroport. Dar nu mai venea Ferguson. După o oră de aşteptare a apărut şi Sir Alex, radios. „L-am luat”, le-a zis lui Rio şi Rooney. Nu le-a mai spus că plătise 16 milioane de euro. Pe 6 august se jucase amicalul, pe 16 Cristiano debuta în Premier League contra lui Bolton. Dialog între Alex Ferguson şi Cristiano Ronaldo cu câteva zile înaintea meciului. „Cu ce număr vrei să joci?”. „Cu28”.„Nuebine.Veiluanumărul7”.Tocmaiîidă- duse numărul magic al lui United, cel pe care-l pur- taseră David Beckham, Eric Cantona, Brian Robson sau George Best. După 6 ani la Manchester, după 3 titluri de campion al Angliei, o Cupă a Angliei şi o Ligă a Campionilor, după un Ferrari zdrobit în tunelurile Manchesterului şi după ce a dat iama în populaţia feminină a Albionului, Cristiano Ronaldo lasă un club uriaş pentru a ajunge la un club unic. N-a re- zistat tentaţiei de a deveni cel mai scump jucător din istoria fotbalului, bătând recordul lui Zidane. Uneori, genul acesta de detalii statistico-financiare fac departajarea între jucătorii de mare valoare. 80.000 de oameni au asistat la prezentarea ofici- ală a lui Cristiano Ronaldo, alt record mondial.
  • 16. Prieten cu cine trebuie Trecutul lui Florentino Perez conţine şi o perioadă în care a cochetat cu politica. În 1979 s-a înscris în Uniunea Democratică de Centru şi, ca membru al acestui partid, a câştigat un mandat de consilier în Primăria Madridului. În 1986 a candidat chiar pentru Parlamentul spaniol din partea Partidului Reformist Democratic. Aşadar, legături apropiate cu lumea politică pe care a pără- sit-o pentru afaceri. În 2000, când a preluat clubul, se tot vorbea de o tranzacţie care urma să implice Real Madrid şi comunitatea locală. Miza: baza de pregătire a echipei, Ciudad Deportiva. Madridul se dezvoltase uluitor în ultimii ani ai secolului 20, oraşul se extinsese mult în zone considerate odi- nioară periferice. Astfel încât baza de antre- nament a Realului, construită iniţial în afara oraşului, în zona de nord, ajunsese o miză importantă pentru dezvoltatorii imobiliari. Activându-şi legăturile politice, Florentino a reuşit o mega-afacere. A ce- dat o parte din teren autorităţilor locale, în schimb primind mai mult pământ într-o zonă de lângă aeroportul Barajas. Apoi, atât Real, cât şi municipalitatea au vândut par- celele la licitaţie publică. Ciudad Deportiva, casa Realului construită de legendarul pre- şedinte Santiago Bernabeu Yeste în 1963, devenise istorie. Profitul Realului: 480 de milioane de euro. 16 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Kaka Suma de transfer – 65.000.000 euro Salariu – 9.000.000 euro/an Ricardo Izecson dos Santos Leite îşi trage supra- numele Kaka nu de la vreo ispravă de pe teren ci de la fratele sau mai mic, Rodrigo, care nu-i putea spu- ne Ricardo şi-l striga Caca (accent pe ultimul „a”). Este antibrazilianul perfect: provine dintr-o fa- milie înstărită, s-a ţinut şi de şcoală, şi de fotbal, e ponderat,familistconvins,profesionistşiextremde religios. La vârsta de 18 ani a sărit într-o piscină nu foar- te adâncă şi s-a lovit cu capul de fundul bazinului. Părea să nu fi păţit nimic, dar după două zile i s-a descoperit o vertebră cervicală fracturată. Când s-a vindecat a spus că s-a făcut voia Domnului şi de atunci cartea lui preferată a devenit Biblia, după fiecare gol marcat ridică mâinile spre cer şi poartă pe sub tricoul de joc un t-shirt cu mesajul „I belong to Jesus”. În iarnă putea deveni cel mai scump jucător din lumedupăceManchesterCityîioferiseluiMilan110 milioane de euro în schimbul său. 45.000 de oameni au asistat la prezentarea ofi- cială a lui Kaka.
  • 17. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 17EUROSPORT Cu circa 200 de milioane Florentino a construit Ciudad Real Madrid, cea mai mare şi mai modernă bază de pregătire din lume. Pe 1.200.000 de metri pătraţi s-au amenajat terenuri de antrenament, cantonamentul echipei, restaurante, clinica medicală Real Madrid, chiar şi un stadion de 6.000 de lo- curi pe care evoluează echipa a doua, Real Madrid Castilla, stadion care a primit nu- mele Alfredo Di Stefano. La finalul lucrări- lor, mândru de opera sa, Florentino Perez a spus că „dacă Real Madrid e un univers, aceasta trebuie să fie capitala. Este visul fotbalului: un oraş deschis oricui. Oraşul Real Madrid”. Să recapitulăm: a vândut baza veche cu 480 de milioane de euro, a obţinut gratis 120 de hectare şi a construit o bază moder- nă cu 200 de milioane. Profit net - 280 de milioane de euro. Ăsta e Florentino! PrietenulTapias În actuala organigramă a Realului, unul dintre vicepreşedinţi este Fernando Fernandez Tapias. Gică Craioveanu spune că e omul din spatele lui Florentino Perez. Născut la Vigo, cel mai mare port pescăresc al Europei, a dezvoltat afaceri maritime din care şi-a construit o avere imensă. Acum, la 71 de ani, este preşedintele Camerei de Comerţ din Madrid, deţine mai multe com- panii navale şi alimentare (în special baza- te pe fructe de mare şi peşte) şi preferă să rămână în spatele protejatului Florentino. Actuala organigramă a Realului Preşedinte Florentino Perez Rodriguez Prim vicepreşedinte Fernando Fernandez Tapias Vicepreşedinte Eduardo Fernandez de Blas Secretar Enrique Sanchez Gonzalez Director general Jorge Valdano Consilier al preşedintelui Zinedine Zidane Director de relaţii internaţionale Emilio Butragueno Director sportiv Miguel Pardeza „Uitaţi de Messi, uitaţi de Ronaldo! Cel mai bun jucător din lume este Steven Gerrard!” ZinedineZidane Fernando FernandezTapias
  • 18. Declinul Abilităţile de afaceri şi manageriale ale lui Florentino nu pot fi puse la îndoială şi le-am descoperit mai sus. Omul şi-a făcut un proiect şi s-a ţinut de el. Proiectul galac- tic. Anul şi vedeta. Cu timpul au intervenit doi factori perturbatori. Primul, că vedetele au devenit pe sezon ce trecea tot mai în- doielnice, vezi cazurile Robinho, Owen şi Cassano. Al doilea, Florentino nu cumpăra decât jucători cu profil ofensiv. Real avea un atac într-adevăr galactic, dar o apărare extrem de vulnerabilă. Aşa se face că suc- cesele sportive nu s-au înghesuit. Sub pre- şedinţia de 6 ani a lui Florentino, Real a câş- tigat o singură dată campionatul Spaniei, a cucerit două Cupe ale Spaniei şi o singură Ligă a Campionilor. 18 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Karim Benzema Suma de transfer – 35.000.000 euro Salariu – 8.500.000 euro/an Născut la Lyon, Karim Benzema provine dintr-o familie kabilă, un trib berber care trăieşte într-o provincie muntoasă din nordul Algeriei. Printre kabilii celebri se numără Isabelle Adjani, Edith Piaf, Zinedine Zidane, Rabah Madjer, Samir Nasri, Karim Ziani. În ciuda originilor pe care şi le-a asumat, Benzema a refuzat convocarea la naţionala Algeriei: „Aceea este ţara părinţilor mei, eu sunt născut în Franţa şi nu voi juca decât pentru Franţa”. A fost crescut de tatăl sau, Hafid, împreună cu cei 8 fraţi şi surori într-o periferie a Lyon-ului plină de maghrebieni cu viitor incert. Pe Karim l-a salvat fotbalul, iar el, la rândul său, şi-a salvat familia. În 2008, Sir Alex Ferguson a făcut o ofertă de 60 de milioane de euro pentru Benzema şi Hatem Ben Arfa, ambii în vârstă de 21 de ani. Lyon a refuzat, apoi i-a vândut separat: pe Ben Arfa a obţinut 15 milioane de la Marseille, acum 35 de milioane de la Real pe Benzema. Total: 50 de milioane. 20.000 de oameni au asistat la prezentarea ofici- ală a lui Karim Benzema pe Bernabeu.
  • 19. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 19EUROSPORT „Zidanes y pavones” Pe de altă parte, vedetele aduse de Florentino au primit salarii regeşti pentru acea perioadă. Zidane, Figo, Beckham, Ronaldo, Roberto Carlos şi Raul erau plă- tiţi cu 6 milioane de euro pe sezon. Ceilalţi primeau mult mai puţin, cam între un mi- lion şi două milioane pe an. Strategia era cunoscută sub numele de „Zidanes y pavo- nes”, unde „pavones” venea de la numele tânărului fundaş Francisco Pavon, crescut în propria pepinieră. În traducere, super- staruri pe care se plăteau bani grei şi aveau salarii grase în ofensivă, şi jucătorii tineri şi cu lefuri mici în defensivă. Marea greşeală În planurile lui Florentino, Claude Makelele făcea parte din a doua categorie. Fusese adus de la Celta Vigo, juca mijlocaş la închidere şi era plătit cu un milion şi ju- mătate pe sezon. Francezul, susţinut de coechipieri precum Hierro, McManaman, Morientes, Raul şi mai ales Zidane, a cerut o mărire de salariu în vara lui 2003. Fidel prin- cipiului său, Florentino l-a trimis la plimba- re. Având şi susţinerea antrenorului Vicente Del Bosque, Makelele a ţinut-o pe-a lui. Ca să arate cine e bossul, Florentino l-a cedat la Chelsea, l-a demis pe Del Bosque şi i-a înde- părtat pe Hierro, Morientes şi McManaman. Şi a declarat în presa vremii că „Realului n-o să-i lipsească Makelele. Tehnica sa era medie, îi lipsea viteza şi nu dribla pe nimeni. 90% din pasele sale erau înapoi sau în lateral. N-avea joc de cap şi foarte rar transmitea balonul mai departe de 3 metri. Avem jucători tineri care-l vor face uitat imediat pe Makelele”. Adevărul Dacă am spune noi că vânzarea lui Makelele a însemnat sfârşitul erei galacti- ce, am putea fi catalogaţi ca subiectivi. De aceea îl cităm pe Steve McManaman, care a scris în cartea sa autobiografică: „Claude a fost cel mai bun jucător al echipei ani întregi, dar oamenii pur şi simplu nu-l ob- servau”. Fernando Hierro a adăugat: „Intră în vestiar şi întreabă-i pe jucători care e „De ce să-i mai dai Bentley- ului tău încă un strat de vopsea strălucitoare dacă i-ai pierdut motorul?” Zidane
  • 21. 13 aprilie 1957: REAL MADRID înaintea meciului cu Manchester United în semifinala Campionatului European.
  • 22. 22 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT cel mai bun dintre ei. Toţi îţi vor spune că e Claude Makelele”. În fine, Zidane s-a în- trebat public în vara în care Beckham a venit şi Makelele a plecat: „De ce să-i mai dai Bentley-ului tău încă un strat de vopsea strălucitoare dacă i-ai pierdut motorul?”. În anii care au urmat plecării lui Makelele la Chelsea, Real n-a mai trecut de sferturi- le Ligii Campionilor. În timp ce la Londra, cu Abramovici, Mourinho şi Makelele se năştea o nouă forţă a fotbalului european. Consilierul Zidane Să greşeşti e normal, să persişti în gre- şeală e prostie. Probabil aşa şi-a spus şi Florentino, astfel încât la revenirea în fo- toliul de preşedinte al Realului, în această vară, a făcut cea mai deşteaptă mutare pe care putea s-o facă: şi-a luat un consilier sportiv. Iar când consilierul se numeşte Zinedine Zidane e clar că Florentino şi-a recunoscut eroarea din 2003. Starul fran- cez va fi consultat la toate achiziţiile şi la toate cererile de mărire de salariu. Şi-apoi, vă daţi seama ce înseamnă să-l trimiţi pe Zidane să discute cu Kaka sau cu cine mai ştie care jucător ce aspiră să ajungă la Real? Şerveţelul magic Relaţia dintre Florentino şi Zidane datea- ză din decembrie 2000 şi a debutat abrupt. Se întâmpla la ceremonia găzduită de FIFA pentru înmânarea premiului de cel mai bun jucător al anului. Florentino Perez îl însoţea pe Luis Figo, jucătorul său care ocupase locul doi în ancheta forului mondial. La o masă alăturată stătea Zinedine Zidane, de- carul lui Juventus şi vedeta serii. După ce l-a urmărit pe Zizou primindu-şi trofeul „Player of the Year”, Florentino a luat un şerveţel de pe masă, a scris pe el „Vrei să vii la Real?” şi i l-a pasat discret francezului. Când a repri- mit şerveţelul motolit şi a văzut răspunsul – „Da” - a ştiut care va fi următorul transfer. În vară a plătit 76 de milioane de euro, dar l-a avut pe cel mai bun. Povestea bileţelu- lui n-a fost confirmată de niciunul dintre ei, dar nici avea cum. Să contactezi un jucător sub contract cu o altă echipă e interzis. Salarii de top Am văzut cam de unde îşi trage seva Realul pentru sumele de transfer uriaşe pe care le aruncă pe piaţă. Acum să vedem şi cum îşi plăteşte jucătorii, salariul fiind până la urmă magnetul care atrage vedetele. În primul mandat al lui Florentino, lefurile de 6 milioane de euro acordate „galactici- lor” erau cele mai mari de pe piaţă. Astăzi,
  • 23. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 23EUROSPORT acele sume par derizorii. În sezonul recent încheiat, liderul salariilor a fost Zlatan Ibrahimovici, căruia Inter i-a plătit 11 mi- lioane pe an (vorbim doar de salarii, nu şi de alte drepturi conexe). Florentino a mărit şi el potul. Lui Cristiano Ronaldo i-a oferit 10,5 milioane de euro pe sezon, iar lui Kaka 9 milioane, ceea ce duce jucătorii Realului din nou în topul salariilor. Legea Beckham Aici apare însă o inginerie financiară pe care nu numai Real, ci întreg fotbalul iberic o foloseşte. În Spania este în vigoare o lege care spune că străinii rezidenţi plătesc nu- mai 24% taxe faţă de 43% cât plătesc spa- niolii obişnuiţi şi cu mult mai puţin decît ce- tăţenii altor state din Uniunea Europeană. Legea datează din anii 80, pe când Spania, tânără democraţie după moartea în 1975 a dictatorului Francisco Franco, încerca să atragă specialişti străini din toate domeni- ile. În paranteză fie spus, programul pare să fi reuşit, având în vedere boom-ul eco- nomic spaniol de după reinstaurarea mo- narhiei. Legea a fost revizuită în 2005 şi a primit numele de „legea Beckham” întrucât fotbalistul englez a fost printre primii care a beneficiat de efectele ei. Şi cel mai faimos. Ernst&Young, una dintre cele mai mari firme de consultanţă financiară, a realizat un calcul care spune că, pentru a plăti un salariu net de două milioane de euro unui fotbalist, un club din Franţa cheltuie în total 5,4milioane,unuldinItalia3,97milioane,iar unul din Spania numai 2,68 milioane. Altfel spus, Real Madrid plăteşte cu 29% mai pu- ţin decât Manchester United şi Chelsea, cu 32,5% mai puţin decât Inter şi Milan, cu 26% mai puţin decât Bayern Munchen. Practic, cluburile spaniole pot oferi salarii nete mai mari fiindcă impozitele sunt mai mici. Simbolul Spaniei Pe lângă „Legea Beckham”, Real, în parti- cular, a avut şi are parte de tot felul de favo- ruri de care nu se vorbeşte. Pentru a înţele- ge de ce tocmai acest club beneficiază de protecţia autorităţilor este necesară o scur- tă incursiune în istoria recentă a Spaniei în paralel cu cea a clubului. Real Madrid (în traducere înseamnă Regal Madrid) poartă acest nume din 1920 de când a intrat sub înaltul patronaj al re- gelui Alfonso al XIII-lea. Tot de atunci apare şi coroana regală pe stema clubului. În 1931 regele a fugit din ţară ca urmare a faptului că republicanii au câştigat alegerile libe- re. A fost proclamată A Doua Republică Spaniolă, iar clubul obligat să renunţe la coroană regală de pe stemă şi să revină la numele de Madrid FC. Între 1936 şi 1939 a avut loc sângerosul război civil spaniol în care s-au înfruntat pe de o parte forţele republicane, ajutate de Uniunea Sovietică şi de voluntari de stânga din diverse ţări europene şi Mexic; pe de alta, forţele na- ţionaliste, sprijinite de Germania nazistă a lui Hitler, Italia fascistă a lui Mussolini şi Portugalia, aflată sub dictatura de dreapta a lui Salazar. Republicanii spuneau că luptă contra fasciştilor, naţionaliştii susţineau că se bat cu comuniştii. Războiul civil s-a în- cheiat cu victoria naţionaliştilor, conduşi de generalul Francisco Franco, care s-a autointitulat „conducător al statului” şi a instaurat o dictatură de extremă dreap- tă. Când în Spania s-a reinstaurat pacea, iar Real a revenit la numele sub care este cunoscut şi astăzi, în Europa a izbucnit Al Raul Albiol Suma de transfer – 15.000.000 euro Salariu – 1.800.000 euro/an La 19 ani încă nu prinsese prima echipă a Valenciei, care a decis să-l împrumute un sezon la Getafe, unde i se garanta un post de titular în Primera Division. Auzind vestea cea bună, a sărit în maşină şi a gonit spre stadion. Atât de tare s-a grăbit încât pe drum a suferit un accident teribil, la Tarancon, cu 80 de km înainte de destinaţie. În locdeunnoucontract,aprimitofişădeinternare lasecţiadeterapieintensivăundei-afostextirpa- tă splina. A revenit pe gazon după 5 luni si jumă- tate, iar peste alte două luni a marcat primul său gol într-o victorie de prestigiu tocmai împotriva Realului. Raul Albiol este primul fundaş pe care-l cum- pără Florentino Perez şi, de asemenea, primul ju- cătorspaniolachiziţionatdeinfluentulpreşedinte în al doilea său mandat. 8.000 de oameni au asistat la prezentarea ofi- cială a lui Raul Albiol.
  • 24. 24 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Doilea Război Mondial. Spania însă a rămas neutră, neîntorcând ajutorul Puterilor Axei. În 1945, la conducerea Realului a venit Santiago Bernabeu. În timp ce Europa se reconstruia după un război devastator, don Santiago construia o echipă şi vii- toarele succese. În 1955, când la hotelul Ambasador din Paris s-a decis înfiinţarea Cupei Campionilor Europeni, Bernabeu era acolo, printre iniţiatorii proiectului. Faţă de ceilalţi avea şi un as în mânecă: o echipă de supervalori în frunte cu Di Stefano, Gento, Kopa şi Puskas. De 5 ori la rând trupa lui don Santiago a câştigat cel mai prestigios trofeu european. Era răspunsul Spaniei franchiste la cârcoteli- le internaţionale la adresa dictaturii de la Madrid: o dictatură în fotbal. După cum am văzut şi trăit pe viu în co- munismul de dinainte de 89, orice regim totalitar are nevoie de legitimitate şi de re- cunoaştere internaţională. Iar cel mai uşor mod de a le obţine este prin sport. Aşa se explică de ce şi Franco a dat un ajutor sub- til şi neasumat Realului. Franco a fost toată viaţa un suporter al monarhiei, deşi vremurile l-au împiedicat s-o arate mereu. Pe Alfonso al XIII-lea nu l-a mai primit niciodată în Spania, acesta murind în 1941 la Roma. La începutul răz- boiului civil, când fiul lui Alfonso, Juan de Bourbon, a pătruns în ţară, l-a arestat şi l-a trimis în Franţa. În 1947, Franco a restaurat monarhia, dar n-a instalat nici un rege. S-a numit pe sine regent, iar un an mai târziu l-a luat lângă el să-l crească pe Juan Carlos, fiul în vârstă de 10 ani al pretendentului la tron Juan al III-lea şi totodată nepotul ulti- mului rege, Alfonso al XIII-lea. Franco s-a ţinut de cuvânt şi în 1969 l-a desemnat pe Juan Carlos Prinţ al Spaniei şi succesor al său. Două zile după moartea lui Franco, în 1975, Juan Carlos a devenit rege al Spaniei, pe care a condus-o către democraţia care este astăzi. Rege şi, evident, noul patron spiritual al clubului Real Madrid. Nu-i aşa că e curios cum o ţară cu o în- târziere de 30 de ani faţă de democraţiile vestice dă cel mai galonat şi cel mai bogat club de fotbal din lume? 21 mai 1962. SANTIAGO BERNABEU (dreapta) asistă la semnarea transferului lui Luis del Sol (centru) către JuventusTorino în schimbul sumei de 300.000 de lire sterline, cea mai mare sumă plătită pentru un transfer până la acea dată. În stânga, preşedintele lui Juventus, Angelo Filippo
  • 25. ºi
  • 26. 26 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Criza mondială se resimte şi în fotbal. Sau mai ales în fotbal. Totuşi, faţă de alte domenii ale vieţii economice, aici banii rulaţi sunt încă destul de mulţi. Deschiderea pe care o ofe- ră sportul cu balonul rotund îi face în con- tinuare pe sponsori să vină cu ochii închişi către cluburi, mai ales către cele mari. Ca în orice activitate însă roata se învârteşte. Ori, ca să fim în trend, mingea. Noua situaţie economică, mereu în schimbare, a deter- minat căderea unor campionate care, până acum câţiva ani, erau considerate intangi- bile, gen Serie A, din Italia şi, totodată, as- censiunea altora, care până acum 10-15 ani nici nu erau luate în calcul, gen Superlig, din Turcia. În urma unui sondaj efectuat de cele mai bune companii de măsurare a valorii de piaţă, care a luat în calcul valoarea de trans- fer a fotbaliştilor implicaţi în aceste campi- onate, clasamentul primelor cinci competi- ţii interne din Europa a dat o ordine cumva aşteptată. Pe primul loc se află Premier League, din Anglia, campionatul care do- mină de ani buni în preferinţele fanilor din toată lumea. Valoarea jucătorilor din prima divizie se ridică la 3.022.675.000 de Noua ordine în fotbalul european (i) În condiţiile crizei mondiale, aşa-zisele cinci campionate mari îşi păstrează supremaţia. Bundesliga, abia pe patru în momentul de faţă, vine însă tare din urmă.
  • 27. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 27EUROSPORT euro! Imens. Urmează Primera Division din Spania, cu o valoare intrinsecă a jucătorilor de 2.532.250.000 de euro. Abia pe trei vine Serie A italiană, competiţia ce acum 7-8 ani domina fotbalul mondial. Valoarea fotba- liştilor care activează aici a fost calculată la 2.267.675.000 de euro. Bundesliga germa- nă, campionatul cu cea mai spectaculoasă ascensiune din ultimii ani vine pe locul 4, cu 1.540.150.000 de euro, iar Ligue 1, din Franţa încheie cercul celor „cinci mari”, cu 1.362.900.000 de euro. Până aici, poate nimic nou, cu toate că vom analiza în continuare acest clasament la vârf. Marile surprize vin însă de la locurile 5-10. Turcia este pe 6, iar Rusia pe 7, investi- ţiile masive în fotbal arătându-şi acum roa- dele, dovadă că din ce în ce mai mulţi fot- balişti de clasă acceptă transferuri în aceste campionate. Şi-ar fi închipuit vreodată Jan Koller, fostul vârf al naţionalei Cehiei, că la 36 de ani va câştiga din salariu 3 milioane de euro anual? Şi unde? La Krîlia Sovetov Samara, care nici măcar nu este o formaţie de top în Rusia! Mergând mai departe, gă- sim Eredivisie din Olanda pe locul 8, Super Liga portugheză pe 9 şi, altă surpriză, prima ligă din Grecia pe 10, semn că grecii inves- tesc masiv şi cu folos nu numai în turism. Anglia, locul unde fotbalul este rege Premier League, pe primul loc. Nimic nou, pentru că Anglia a gândit din timp o strategie câştigătoare. Băieţi deştepţi, şefii Federaţiei şi patronii de cluburi au ştiut să facă din fotbal o afacere din care să câştige toată lumea: cluburi, public, sponsori, tele- viziuni şi, nu în ultimul rând, proprii fotba- lişti. Să le luăm pe rând. Cluburile au investit cu cap, în sensul că nu au transferat numai supervedete, ci au adus şi jucători tineri, cu perspective uriaşe de creştere. Poate nu întâmplător Manchester United este în top din acest punct de vedere. Alex Ferguson l-a luat pe Cristiano Ronaldo de la Sporting Lisabona la 18 ani, plătind doar 15 milioane de euro pe el, iar după 6 ani l-a vândut cu 80 de mili- oane! Asta după ce storsese de la el cam tot ce era mai bun. Italianul Federico Macheda, adus la 16 ani de la Lazio, şi care deja a în- ceput să-şi facă din ce în ce mai des loc în prima echipă, este un alt exemplu. Mai nou, United s-a orientat către un alt italian, tot de 16 ani, adus de la Empoli, considerat o mare speranţă a fotbalului din Peninsulă. Despre Arsenal nici nu mai este nevoie să vorbim din acest punct de vedere, cunos- cută fiind preferinţa lui Arsene Wenger pentru puşti. Şi la fel, multe alte grupări engleze. Mai puneţi aici promovările din propria pepinieră, din rândul cărora destui chiar ajung fotbalişti de prim-plan, şi avem una dintre explicaţiile boom-ului englez. Dominaţia din ultimii ani a cluburilor en- gleze în Champions League nu este deloc întâmplătoare. Pur şi simplu sunt cu o clasă peste celelalte formaţii. Trecem la public. Aţi văzut în ultimii ani stadioane goale în Anglia? Cu siguranţă, nu! Lăsând la o parte pasiunea nebună a britanicilor pentru fotbal, cluburile au ştiut să-şi construiască o politică prin care tribu- nele să nu fie niciodată goale. Preţurile bile- telor n-au crescut masiv, stadioanele - chiar dacă unele dintre ele sunt ceva mai vechi – sunt dotate ultramodern, vizibiltatea este perfectă din orice punct al tribunelor. Plus că englezii au ştiut să umple aşa-zişii timpi morţi dinaintea partidelor şi, mai ales, din pauze, improvizând adevărate show-uri. În condiţiile unei competiţii de succes, sponsorii dau năvală. N-o să găsiţi cluburi în Premier League care să încaseze mai puţin de trei milioane de euro anual de la sponsorul care le stă pe piept. Suma creş- te ameţitor pe măsură ce numele clubului este tot mai mare, dovadă că Manchester United va încasa din vara viitoare 33 de mili- oane de euro anual de la AON Corporation! Incredibil, dar adevărat. Mare parte din această înflorire eco- nomică se datorează totuşi televiziunilor. Sistemul pay-per-view a prins formidabil, dovadă că deţinătorii de drepturi au scos din buzunare peste două miliarde de lire sterline anual, bani care se duc în vistieria cluburilor. Ultima clasată încasează la finele fiecărui sezon undeva spre 60 de milioane de lire sterline, adică ceva mai mult decât încasează toate cluburile din liga noastră întâi, în două sezoane, din aceleaşi drepturi! Merchandising-ul are şi el un rol foarte important. La toate stadioanele din Premier League, dar şi la cele din ligile inferioare, se găsesc magazine cu produse având logo-ul clubului. Se vinde orice, de la tricouri până la pixuri sau gume de şters. Aceleaşi maga- zine se găsesc şi în oraşul respectivei echi- pe sau în cartierul acesteia. Ştiţi cât încasea- ză anual un club de mâna a doua, precum Middlesbrough, de exemplu, din vânzările anuale? Aproximativ 5 milioane de euro! Să ne mai întrebăm cât câştigă un Liverpool sau un Manchester United? În sfârşit, argumentul suprem, salariile jucătorilor. Cum să nu atragă aceste cluburi cei mai mari fotbalişti ai lumii, când aici se câştigă până spre 10 milioane de euro anual? Şi cum să nu se câştige, având în ve- dere încasările cluburilor, nemaipunând la socoteală faptul că strălucirea competiţiei atrage tot mai mulţi patroni cu averi uria- şe! Ruşii, arabii şi americanii au simţit ime- diat miros de bani şi au dat năvală într-un fotbal care seamănă cu un sac fără fund. Se plătesc sume uriaşe pe transferuri, visul
  • 28. 28 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT tuturor marilor fotbalişti este să joace aici, în acest adevărat NBA al fotbalului. Iar după cum decurg lucrurile, Anglia îşi va păstra pentru ani buni această poziţie privilegiată. Spania, paradisul financiar al vedetelor Primera Division spaniolă a fost singu- ra competiţie internă care a arătat în ul- timii doi ani că se poate bate cu Premier League. E adevărat, printr-o singură echipă, Barcelona, care în ultimele două ediţii a fost de fiecare dată un „intrus’ în semifinale, pe lângă celelalte trei echipe, toate din Anglia. Succesul Barcei pare să fi trezit însă apetitul pentru succes şi altor cluburi din Primera. În primul rând, Real Madrid, dovadă că gru- parea „albilor” a găsit modalitatea legală de a cheltui 170 de milioane de euro pen- tru aducerea lui Kaka şi Cristiano Ronaldo! Mare parte dintre cluburile spaniole cum- pără. Şi au cu ce. În primul rând, politica fiscală în Spania este mai relaxată. Aici, stranierii sunt scu- tiţi în primii 5 ani de aproape jumătate din impozit, lor fiindu-le perceput doar un pro- cent de 23 %, faţă de 42 % cât li se percepe autohtonilor! De aceea nu e de mirare când citim că marile vedete care vin de peste hotare încheie, în marea lor majoritate, contracte pe 5 ani. Ce-o fi mai încolo, văd ei! Aici, legile existente protejează politica financiară a cluburilor. Primăriile se implică şi ele, ajutând sub diferite forme cluburile locale. Ceea ce s-a întâmplat la Real Madrid acum 5 ani este sugestiv din acest punct de vedere. Aflată în impas financiar, cu o dato- rie de aproximativ 500 de milioane de euro (incredibil, nu-i aşa?), Realul a fost ajutată de primăria Madridului, care i-a cumpărat întreaga bază de antrenament cu aceas- tă sumă, după care i-a concesionat-o pe o perioadă de câteva zeci de ani! La noi asta s-ar chema furt din banul contribuabilului, dar la ei legea permite aşa ceva. Altă poves- te, tot cu Real Madrid. Pentru campania de achiziţii din această vară, noul preşedinte Florentino Perez a apelat la împrumuturi de la bănci, chiar dacă asta a stârnit mâ- nia multora. Cum adică, un om obişnuit se chinuie să contracteze un credit modic, pe perioada asta de criză, dar în acelaşi timp banca acceptă să dea atâţia bani unui club? Da, pentru că băncile respective au cam fost obligate să accepte. Firma de construc- ţii a lui Perez, cea mai mare din Madrid şi a doua din Spania, a rulat anul trecut prin re- spectivele bănci aproximativ 20 de miliarde de euro. Ori, acum, când aceeaşi firmă cere „doar” 200 de milioane împrumut, cum să nu-i dai? Mai ales că a prezentat garanţii beton? Şi mai ales când respectiva firmă, prin vocea lui Perez, te ameninţă că, dacă nu-i acorzi împrumutul, va lucra pe viitor cu o altă bancă!? Vedeţi cum totul are o explicaţie? Lăsând însă la o parte Realul, care s-a bucurat mereu de un tratament preferen- ţial, nici celelalte cluburi nu se pot plân- ge. Dimpotrivă. Valencia are o datorie de
  • 29. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 29EUROSPORT aproape 700 de milioane de euro, dar a fost păsuită! Iar banii vin de peste tot: sponsori, încasări pe biletele de meci şi abonamen- te, merchandising, drepturi tv. Serie A nu mai e de mult„l’ombelico del mondo”Marea perdantă a ultimilor ani este Seria A, din Italia. Campionatul ţării care dă ac- tuala campioană mondială îşi pierde încet, dar sigur, vedetele. Kaka a ales deja Realul, iar plecarea lui Ibrahimovici este doar o problemă de timp. Nota bene, suedezul fiind la ora actuală, la Inter, cel mai bine plătit fotbalist din lume, cu 12 milioane de euro salariu net anual! Serie A este însă, acum, doar o palidă copie a puternicului campionat din anii 80, când vedete pre- cum Maradona şi Platini erau atrase ca un magnet de fotbalul italian. Astăzi, Il Calcio este în criză mai mult decât oricare dintre celelalte mari puteri europene. Patronii nu mai bagă bani cu lopata, paradisul fis- cal este doar o amintire, iar statul nu ajută aproape cu nimic fotbalul. Publicul, care altădată umplea arenele, acum preferă să stea departe de stadioa- ne. Una, pentru că biletele de meci sunt foarte scumpe, a doua, pentru că arenele sunt vechi şi nemodernizate, neoferind confortul dorit. Nu există patron care să fi investit măcar un euro în aceste arene. Şi nici n-avea cum să fie altfel, atât timp cât, de exemplu, în Spania stadioanele apar- ţin cluburilor, iar în Italia sunt ale munici- palităţilor. Pentru ce să bag bani dacă nu e proprietatea mea, nu? Nu mai punem la socoteală - referindu-ne tot la arene - es- caladarea fenomenului numit huliganism. Altă dată înţesate de prezenţe feminine şi de copii, acum aceste stadioane primesc aproape exclusiv bărbaţi. Mulţi dintre ei, puşi pe scandal. Lipsa securităţii a taxat drastic bugetul cluburilor. Tocmai aces- te arene doar pe jumătate pline par să fie motivul principal pentru care marile vede- te se gândesc să emigreze în campionate unde interesul publicului este mult mai mare. Italia şi-a pierdut farmecul, e clar. La toate astea a contribuit, şi nu în mică mă- sură, Calciopoli, scandalul de corupţie care a zguduit fotbalul italian în 2006. Titlul mondial din Germania a acoperit pentru scurt timp mizeria din propria casă, dar re- percusiunile n-aveau cum să nu se vadă. Şi, din păcate pentru italieni, s-a reflectat şi se reflectă cel mai clar în pierderea sau rata- rea aducerii vedetelor, cele care ar putea rechema publicul pe stadioane şi ar putea revigora un organism letargic. Serie A este considerat actualmente un campionat care merge mai departe din inerţie. Atât cât o mai merge, dacă statul, oficialităţile şi toţi cei în drept nu intervin urgent. Dacă în Germania, Spania, Anglia, merchandising-ul este înfloritor, în Italia acest sector este aproape mort. Doar câ- teva cluburi reuşesc să scoată profituri fru- muşele din acest sector. Lipsa curajului in- vestitorilor şi al antrenorilor este iarăşi una dintre cauzele pentru care Serie A este criti- cată de fani. Şi se vine cu exemplul Cristiano Ronaldo, pe care Alex Ferguson a avut cu- rajul să-l titularizeze din primul moment, la 18 ani. A riscat, dar a câştigat. Italienii i-au
  • 30. 30 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT luat pe Henry, Vieira sau Gourcuff foarte tineri, dar nici Juventus şi nici Milan n-au avut curajul să rişte cu ei. Poate că, cel mai bun exemplu privind decăderea fotbalului italian este acela că în urmă cu 15 ani un jucător ca Figo sem- na pentru două cluburi odată, Juventus şi Parma. Astăzi, italienii au ajuns să se en- tuziasmeze la venirea lui Diego, fotbalist care n-a urcat vreodată mai sus de Werder Bremen. Bundesliga are cea mai mare medie de spectatori din Europa Dacă există un campionat intern care să fi făcut progrese uriaşe în ultimii trei ani, acesta este Bundesliga. Aici cluburile înflo- resc din punct de vedere economic. Nu dau pe afară de bogăţie, dar toate sunt perfect sănătoase din punct de vedere financiar. Asta pentru că statul, prin fisc, a controlat atent şi regulat toate grupările. Nimeni nu are voie să acumuleze datorii peste un anu- mit plafon, pentru că imediat vine fiscul şi pune interdicţie la transferuri, fixează un nivel salarial maxim. Exemplul Borussiei Dortmund din urmă cu patru sezoane este cel mai bun. Clubul avea datorii de aproape 100 de milioane de euro şi a fost ameninţat cu desfiinţarea. A trebuit să vină cu un plan de criză, de reeşalonare a datoriilor, pen- tru a fi acceptat în continuare. Şi-a vândut vedetele, care aveau salarii mari şi a adus tineri. A strâns cureaua cât a putut, iar as- tăzi este aproape scăpată de datorii. Are şi norocul, e drept, de a avea nişte suporteri trup şi suflet. Când au auzit că Borussia are probleme au dat năvală la abonamente. De 5 ani Dortmund-ul are cele mai mul- te abonamente vândute anual. Adevărat, arena are 80.000 de locuri. Şi este plină la fiecare joc! Anul acesta, o lună şi jumătate înainte de startul noului sezon, clubul sta- bilise un nou record în Germania, reuşind deja să vândă 55.000 de abonamente! În Bundesliga, pentru foarte multe cluburi sumele încasate din vânzările de bilete şi abonamente reprezintă cam 40-50 % din bugetul clubului pe un an. Banii din drepturile de televizare şi de la sponsori reprezintă alte surse importante de venituri pentru cluburi. De asemenea, exceptând poate Bayern Műnchen, n-ai să vezi club german plătind sume uria- şe pentru transferuri. Cine ştie cum, mai apare vreo excepţie! Chiar şi aşa însă pu- blicul umple stadioanele. Acestea sunt în marea lor majoritate noi - Mondialul din 2006 a contribuit enorm la acest boom, iar facilităţile acordate fanilor sunt unele first class. Există, după modelul englez, baruri şi magazine înşirate pe culoarele de sub tribune, există locuri de joacă pentru copii, există pachete familiale foarte avantajoase ca preţ. De multe ori pe soţ îl vezi în tribună savu- rând o bere fără alcool, doamna este la ba- rul de sub tribună cu prietenele, iar copiii îşi fac de lucru la locul de joacă. Atmosfera contribuie din plin la atragerea spectatoru- lui, cluburile reuşind să producă adevărate show-uri în pauzele meciurilor, cu mascote- le lor sau cu majoretele în prim-plan. Oamenii vin la meci ca la un spectacol, iar asta le place. Şi le place atât de mult încât anul trecut Bundesliga a fost întrecerea in- ternă cu cea mai mare medie de spectatori din Europa, 41.000 pe meci! Probabil că ziua în care Germania va face pasul în Top3, detronând Italia în clasamentul celor mai interesante şi mai rentabile campionate de pe continent, este foarte aproape. Şi cum nemţii sunt nemţi, adică fac totul şi bine şi calculat, cu siguranţă că nu se vor opri aici. Deutschland űber alles, nu?
  • 32. 32 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Pe vremuri orice român îşi do- rea să fugă în Germania, acolo unde toţi ştiam că se trăieşte mult mai bine ca în România. Unii chiar au reuşit să-şi implinească visul, iar printre ei s-au aflat şi nume mari din lumea fotba- lului, gen Marcel Răducanu. Stelistul a dat şi o probă. Nu o probă de joc, aşa cum fac cei mai banali dintre jucători, ci una de foc. Aflat în biroul preşedintelui Borusiei Dortmund, Răducanu l-a convins pe boss- ul nemţilor că merită să fie transferat după ce a făcut câteva jonglerii cu picioarele sale magice. Numai că în loc de minge a folosit o scrumieră. Marcel Răducanu a reuşit să-i scoată pe minerii din Dortmund din anonimat, astfel că nemţii şi-au dat seama imedi- at de valoarea fotbaliştilor români. Acest lucru i-a ajutat apoi foarte mult pe Ionuţ Lupescu, Dorinel Munteanu, Ionel Ganea sau Jean Vlădoiu, unii din jucătorii des- pre care nu se poate spune că au ajuns în Bundesliga doar ca să dea o pasă cu latul şi să facă două duşuri. Două cazuri aparte sunt reprezentate însă de Cătălin Răcănel şi Albert Streit. Primul a rămas în Germania la 14 ani. “Trebuia să fie doar o vacanţă, dar până la urmă m-am stabilit definitiv aici. Am venit în cantonament şI la întoarcere am rămas la o mătuşă. Ea m-a convins că este mai bine pentru mine să nu mă întorc în România. Nu ştiu dacă a avut sau nu dreptate, dar eu mă simt bine în Germania. Poate, dacă m-aş fi întors în ţară aş fi jucat la o echipă din prima ligă”, spune Răcănel, Cătălin Răcănel, Albert Streit şi Maximilian Nicu fac parte din “colonia” românească ce a cunoscut gloria în fotbalul german. Juniorul lui FC Nűrnberg, Patrick Valleth, nici nu vrea să audă de Mannschaft şi visează la“Deşteaptă-te, române!” Sângele apă nu se face CĂTĂLIN RĂCĂNEL
  • 33. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 33EUROSPORT foarte bun prieten cu Aurel Dumitru, jucă- tor care a trecut pe la Sportul Studenţesc şi Poli Timişoara. Acum Răcănel joacă prin ligile inferioare din Germania. Câştigă la fel de bine precum un fotbalist care activează la o echipă precum FC Braşov sau Universitatea Craiova. Gândeşte la fel ca un neamţ şi nu se predă niciodată. A jucat şi în Bundesliga, la Mainz, dar din cauza unei ac- cidentări cumplite nu a prins decât 7 meciuri în prima ligă germană. “Eu în inimă tot român sunt şi cred că oriunde în lume eşti plecat nu tre- buie să uiţi de unde vii. De aceea nu am accep- tat până acum cetăţenia germană chiar dacă s-a ivit posibilitatea să o obţin. Sunt român şi voi rămâne în inimă mereu aşa”, este mesajul lui Cătălin Răcănel. În mandatul lui Victor Piţurcă la echipa naţională, presa sportivă a vorbit în dese rânduri despre Albert Streit, fotbalist născut la Bucureşti şi care a trecut pe la FC Kőln, Eintracht Frankfurt şi Schalke 04. Românul din Bundesliga a atras atenţia ziariştilor, dar la acea vreme selecţionerul l-a considerat mai util pe Daniel Opriţa. Streit, născut în 1980, a fost declarat în urmă cu două sezoane cel mai bun mijlo- caş lateral din Germania. Din păcate, ni- meni de la Federaţia Română de Fotbal nu l-a băgat în seamă în clipele sale de glorie. Pentru a nu avea probleme din cauza nu- melui românesc – Ursachi -, mama a decis ca fiul său se numească Streit, după nume- le său de domnişoară. A vizitat România în urmă cu 4 ani, petrecându-şi aici Crăciunul. Necunoscând Bucureştiul, s-a dat pe mâna şoferilor de taxi din centrul Capitalei, care l-au purtat prin cluburile de noapte. Anul acesta, Maximilian Nicu, mijlocaşul lui Hertha Berlin, a profitat din plin de ori- ginile sale româneşti şi a obţinut în regim de urgenţă paşaportul care i-a dat dreptul de a evolua sub “tricolor”. Nu a fost folo- sit decât pe finalul meciului cu Austria, dar actualul selecţioner, Răzvan Lucescu, a anunţat că va conta pe “neamţ” în continu- are. Pe vremea când juca la Burghausen, în liga a doua germană, Nicu era tare cumpă- tat. Conducea un Opel Astra, maşină desti- nată clasei de jos în Germania şi mergea să- şi alimenteze automobilul în Austria, acolo unde combustibilul este mai ieftin cu 20 de cenţi pentru fiecare litru. Părinţii săi au crezut tot timpul în talentul lui Maximilian şi au îndrăznit să-l compare cu Zidane încă de pe vremea când fiul lor era un anonim. Timpul avea să le dea dreptate. Nicu este acum unul dintre cei mai buni jucători cu profil ofensiv din Bundesliga, iar suporterii echipei naţionale a României văd în el un ti- tular incontestabil sub comanda lui Răzvan Lucescu. Iată că naţionalismul nu dispare nicioda- tă, semn că sângele apă nu se face. Puştiul Patrick Valleth, legitimat la FC Nurnberg, cu tată român şi mamă pe jumătate româncă a refuzat “naţionala” de juniori a Germaniei pentru a evolua pentru România. MAXIMILIAN NICU ALBERT STREIT
  • 34. Băieţii răi din Premier League 34 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT La 15 ani a fost înregimen- tat în Academia de juniori a lui Manchester City după ce dădu- se semne evidente de talent la juniorii lui Cobh Ramblers (liga a 3-a irlandeză), forma- ţie pentru care jucase şi tatăl său, Michael. La 19 ani, Stephen a făcut pasul spre prima echipă a „Cetăţenilor”, debutând în Premier League în septembrie 2005, contra lui Bolton. O lună mai târziu a jucat pentru prima oară ca titular şi a fost ales omul me- ciului cu Everton. După alte 6 partide ca ti- tular şi golul marcat din voleu cu stângul în victoria 1-0 cu Sheffield United a primit un nou contract şi un salariu substanţial mărit. În paralel cu ascensiunea de la club a venit şi cea de la naţionala Irlandei. A jucat pe rând pentru selecţionatele sub 15, sub 16, sub 17 şi sub 18 ani. La tineret a prins un singur meci fiindcă la 20 de ani a şi făcut pasul spre prima reprezentativă a Irlandei. În primăvara lui 2006 a debutat în naţionala condusă de Steve Staunton, iar în toamnă a marcat primul gol într-o înfrângere 5-2 în faţa Ciprului. În februarie 2007 a salvat Irlanda de la o mare ruşine, înscriind în mi- nutele de prelungire golul victoriei în faţa modestei reprezentative a statului San Marino. Până aici nimic neobişnuit, banala poveste a unui puşti talentat care reuşeşte să-şi găsească drumul în viaţă cu ajutorul fotbalului. Venit relativ uşor, cu mult talent şi fără cine ştie ce eforturi, succesul nu e întotdeauna gestionat cum trebuie. Nici Stephen Ireland n-a ştiut cum trebuie s-o facă şi s-a ajuns la incredibila istorie de mai jos. În septembrie 2007, preliminariile Euro 2008 intraseră pe ultima sută de metri. Irlanda urma să dispute o dublă decisivă pentru calificarea la turneul final în Slovacia (pe 8 septembrie) şi apoi crucialul meci în Cehia (pe 12 septembrie). Cu deja 3 goluri marcate în preliminarii, Ireland era golgete- rul şi unul dintre cei mai importanţi jucători ai Irlandei. Stephen s-a prezentat la reunire, a făcut deplasarea la Bratislava cu lotul, a intrat titular şi a deschis scorul în minutul 7. Al 4-lea său gol în 6 meciuri la naţională. Marcase mai mult decât vedetele Robbie Keane şi Kevin Doyle. Era regele Irlandei. Totul îi mergea din plin şi i-ar fi mers şi mai bine dacă Marek Cech, prietenul nostru de la începutul materialului, n-ar fi egalat pen- tru Slovacia în minutele de prelungire. După meci, selecţionerul Steve Staunton şi medicul echipei l-au chemat afară din vestiar. Tocmai primiseră un telefon de la Jessica, prietena lui Stephen, care i-a anun- ţat că îi murise bunica. I-au dat vestea cât de blând au putut. Ireland a fost şocat. Patricia Tallon, bunica din partea mamei, îl crescuse până la vârsta de 5 ani în Cork. A pus imediat mâna pe telefon şi a sunat-o pe Jessica. Plângând, fata i-a spus că a suferit un avort spontan, că se simte singură, că îl vrea lângă ea şi că a inventat povestea cu bunica pentru ca oficialii federaţiei irlande- ze să-l lase să vină acasă. Stephen nu numai că n-a dezvăluit ime- diat minciuna, dar a şi intrat în joc. A doua zi dimineaţă, duminică, se urca într-un avi- on privat închiriat de federaţia irlandeză pe cheltuiala ei şi s-a întors la Jessica. Luni a primit un telefon din Praga de la selecţi- onerul Staunton. Cei de la federaţie toc- mai descoperiseră că Patricia Tallon trăia bine mersi la Dublin. Luat pe nepregătite, Stephen a inventat pe loc o altă poveste. „Nu de bunica din partea mamei era vor- ba, ci de bunica din partea tatalui, Brenda Kitchener din Londra”, a întors-o Stephen. Miercuri seară, fără Ireland, Irlanda a pierdut la Praga cu 1-0 şi o dată cu meciul şi şansele de calificare la Euro 2008. Joi dimi- neaţă s-a descoperit că şi Brenda Kitchener e vie şi nevătămată. Prins din nou cu min- ciuna, Stephen a inventat altceva: unul din- tre bunicii săi fusese căsătorit de două ori şi era vorba de prima sa soţie. Pentru presa britanică a fost floare la ureche să demon- teze şi această poveste. Furios, Staunton a decis să nu-l mai convoace până la finalul Gogoşi irlandeze După cum i-o spune şi numele, Stephen Ireland e irlandez. Deşi nu e neapărat obligatoriu, dovadă că Marek Cech, fundaşul lui West Brom, e slovac. Ca orice irlandez care se respectă, Stephen a ajuns de timpuriu la un club din Anglia.
  • 35. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 19EUROSPORT preliminariilor. „Dacă ne spunea adevărul am fi procedat la fel, l-am fi lăsat să plece, nu trebuia să ne mintă. Un avort spontan e un motiv foarte serios. A dat dovadă de imaturitate”, a declarat Staunton. End of story? Nicidecum. Întors de la naţională, Stephen nu s-a prezentat nici la antrenamentele echipei de club, Manchester City. Motivul? Trebuia sa pregătească funera- liile, aşa că s-a învoit de la meciul cu Aston Villa din dumi- nica următoare. Când s-a descoperit adevărul, managerul Sven Goran Eriksson s-a făcut foc şi pară şi i-a spus în presă că e un prost. Apoi l-a ţinut câteva meciuri pe bară. Dar adevărata pedeapsă a venit de la fanii irlandezi. Trădaţi de omul pe care-l văzuseră drept viitorul lider al echipei naţionale l-au criticat atât de tare pe forumuri, site-uri de sport şi bloguri încât de atunci Ireland refu- ză să mai răspundă la convocări. Deşi noul selecţioner, Giovanni Trapattoni, l-ar vrea în lot, ba chiar l-a trimis pe asistentul său, Liam Brady, fostul mare jucător al Irlandei, să discute cu Stephen şi să-l înduplece. De teama supor- terilor, Ireland nu acceptă. „Să stea cu Jessica, n-avem ne- voie de mincinoşi”, spun fanii. Şi Stephen n-a jucat nici un meci în preliminariile pentru Mondialul din Africa de Sud. Controlat la păr Prin pub-urile Irlandei se vorbeşte că ar mai exista un motiv pentru care Stephen Ireland refuză să mai vină la naţională. La începuturile carierei sale, Stephen era tuns zero. Nimic neobişnuit, mulţi tineri adoptau acest look la mijlocul anilor 90 şi o mai fac şi acum. Ulterior s-a aflat că omul nostru are o problemă cu calviţia timpurie. Exact în perioada în care juca meci de meci la naţională şi-a fă- cut apariţia la o reunire cu o claie de păr în cap. Dăduse de bani şi îşi făcuse un implant de păr. După unul dintre antrenamente, în vestiar, veteranii din lot l-au prins, l-au pus la podea şi au început să-l tragă de păr. Robbie Keane, Shay Given, John O’Shea, Kevin Kilbane, Andy Reid şi cei- lalţi voiau să verifice dacă era părul lui sau purta perucă. Evident că puştiului de 20 de ani nu i-a căzut deloc bine. Astăzi, Stephen Ireland e din nou chel, dar şi-a lăsat bar- bă, a fost ales de fanii lui City jucătorul sezonului recent încheiat şi a semnat prelungirea contractului cu alţi 5 ani pentru un salariu evident superior. Pink Superman Portretul lui Stephen Ireland n-ar fi complet dacă n-am adăuga alte două întămplări. Prima datează de la începu- turile sale la Manchester City. După ce a înscris din voleu singurul gol al victoriei contra lui Sunderland, Ireland a sărbătorit reuşita într-un mod care a lăsat mască asistenţa: şi-a dat jos şortul pentru a arăta o pereche de boxeri cu Superman. Mesaj subliminal: eu sunt Supermanul lui City. A doua, vine după ce puştiul a mirosit gloria: şi-a vopsit în roz masca şi jenţile de la Range Rover-ul său negru şi aşa a apărut la un antrenament.
  • 36. Patru oraşe luptă pentru organizarea Jocurilor Olimpice de varădin2016.Tokyo,Chicago,MadridşiRiodeJaneirovorafla pe 2 octombrie, la finalul Sesiunii Comitetului Internaţional Olimpic de la Copenhaga, dacă dosarul lor de candidatură a avut sau nu succes în faţa membrilor CIO. PATRU PENTRU UN LOZ MARE DESTINAŢII SPORTIVE
  • 38. 38 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Jocurile Olimpice reprezintă cel mai important eveniment spor- tiv al planetei. Ceea ce era reînviat din Antichitate, la Atena 1896, la iniţiativa Baronului Pierre de Coubertin, a devenit în- tre timp o afacere profitabilă pentru toate părţile. Uriaşul festival sportiv programat o dată la fiecare patru ani aduce beneficii enorme comunităţii organizatoare, regiunii şi ţării din care aceasta face parte. Costurile enorme sunt justifi- cate, deoarece moş- tenirea pe care o lasă odată încheiată com- petiţia este una de durată. Cu atât mai impor- tantă devine lupta pentru organizarea unui astfel de festi- val, la care partici- pă peste 10.000 de sportivi şi care atra- ge milioane de tu- rişti. Tocmai datorită grandorii şi comple- xităţii pregătirii eveni- mentului, Comitetul Internaţional Olimpic atribuie dreptul de găzduire cu şapte ani înaintea ceremoni- ei de deschidere. La începutul lui octom- brie, va fi anunţat numele metropolei care va beneficia de aceste onoruri în vara lui 2016. Patru sunt localităţile rămase în luptă, după ce iniţial numărul celor care-şi anun- ţaseră intenţia se apropiase de 30. Oficial, în cursă au fost implicate şapte oraşe. Capitala Azerbaijanului - Baku, cea a statu- lui Qatar – Doha, şi cea a Cehiei – Praga, au fost eliminate. Au rămas Chicago, Madrid, Rio de Janeiro şi Tokyo, în ordine alfabetică. Al doilea trimestru din 2009 a consem- nat vizitele membrilor Comisiei de Evaluare CIO. Echipa de experţi prezidată de ma- rocanca Nawal el Moutawakel va repeta paşii efectuaţi în urmă cu patru ani, când Londra, Madridul şi Parisul rămâneau în cursa finală. Cu o lună înainte de alegerile programate pe 2 octombrie, Comisia va da publicităţii raportul tehnic. Deocamdată, vizitele efectuate au adus note foarte bune pentru Tokyo (8,3) şi Madrid (8,1), bune pentru Chicago (7) şi Rio de Janeiro (6,4). „Uniting our worlds” Tokyo va încerca să găzduiască pentru a doua oară Jocurile de vară, după ediţia din 1964. Capitala Japoniei mai fusese de- semnată o dată drept organizatoare, în 1940, însă izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial a împiedicat atunci desfă- şurarea competiţiei. Tokyo şi-a propus acum organizarea “celei mai compacte şi eficiente ediţii a Jocurilor Olimpice” din toate timpurile, în decorul excepţional al ţărmului. Urmând exemplele Barcelona 1992 şi Londra 2012, japonezii şi-au îndreptat atenţia asupra unei zone utilizate în mod normal pentru activităţi industriale şi de transport, pentru a o reabilita, prin construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi zone de divertisment, pe un teren recuperat din apele Golfului Tokyo. Întrecerile de călărie, caiac-canoe şi alte evenimente sportive vor avea loc pe o insulă împădurită “Umi no mori” (Pădurea de pe mare). Cheltuielile efectuate pentru candidatu- ră sunt estimate la aproximativ 50 de mi- lioane de dolari. Fondurile sunt asigurate de municipalitatea Tokyo, în proporţie de 30%, restul urmând a fi atras din sectorul privat. Va exista o garantare financiară na- ţională în privinţa depăşirii anumitor pla- foane bugetare, la investiţiile în infrastruc- tură. Veniturile estimate din organizarea
  • 39. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 39EUROSPORT Jocurilor Olimpice se ridică la 1,6 miliarde dolari. Exceptând Tokyo 1964, Japonia a mai găzduit în câteva rânduri ediţii ale Jocurilor Olimpice, de fi- ecare dată iarna, la Sapporo 1972 şi Nagano 1998. „Hola everyone” Madridul este una din pu- ţinele capitale europene impor- tante care nu a găzduit nicioda- tă Jocurile Olimpice. Metropola iberică a mai candidat în două rânduri, pentru ediţiile din 1972 şi 2012. După ce în 1992 a adus Jocurile în oraşul său natal, la Barcelona, fostul Preşedinte CIO Juan Antonio Samarranch şi-a oferit ajutorul în aducerea marii competiţii în capitala Spaniei. Conform planurilor organizato- rilor, întrecerile se vor desfăşura în două zone. Cea estică va găz- dui Stadionul Olimpic, Centrul Acvatic, sa- tul olimpic, Arena Telefonica şi Complexul Expoziţional IFEMA (opt sporturi, plus cen- trul de presă). În zona limitrofă râului vor avea loc întrecerile de canotaj, volei pe pla- jă, tir cu arcul, ciclism, tenis, pentatlon mo- dern, triatlon, călărie şi gimnastică ritmică. Odată încheiate Jocurile de vară, zona a doua se va transforma în parc public, un loc unde vor fi organizate evenimente sporti- ve, culturale şi muzicale. Printre competiţiile sportive importante găzduite de Madrid se numără finala Cupei Mondiale la fotbal 1982 sau Cupa Mondială la atletism 2002. În fiecare an, aici este programat finişul în Turul ci- clist al Spaniei – La Vuelta. Foarte important este şi spri- jinul masiv din partea populaţiei de care se bucură candidatura iberică. Un sondaj de opinie a relevat că 92,6% dintre madri- leni sunt de acord ca oraşul lor să găzduiască marea competiţie, iar 25.000 de voluntari s-au înscris deja pe liste, pentru a ajuta la buna desfăşurare a întrecerilor. În plus, Comitetul de candidatură a atras deja 60 de parteneri din do- meniul corporativ. „Let friendship shine” Chicago beneficiază de pe urma spriji- nului a trei state americane. Illinois, Indiana şi Wisconsin au participat cu succes la candidatura din Statele Unite, marea me- tropolă fiind preferată oraşelor Houston, Los Angeles, Philadelphia şi San Francisco. Planurile de candidatură prevăd utilizarea parcurilor districtuale pentru găzduirea competiţiilor, alături de alte arene deja cunoscute, ca Soldier Field şi McCormick Place. Chicago a mai cunoscut câteva experien- ţe olimpice. În 1901, oraşul a fost ales în una- nimitate de CIO pentru a găzdui Jocurile din 1904, însă competiţia a fost mutată mai la sud, în Saint Louis, pentru a coincide
  • 40. 40 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT cu Expoziţia Universală. Metropola a mai candidat în două rânduri la organizarea Jocurilor, în 1952 şi 1956, fără succes însă. Acum, organizatorii şi-au propus ca 22 din cele 27 de baze olimpice să fie ampla- sate în patru zone, aflate la maxim 15 km de satul olimpic. Cinci noi baze şi alte 11 baze temporare vor fi construite pentru buna derulare a evenimentelor. Costurile candi- daturii, estimate la 50 de milioane de dolari, vor fi suportate de sectorul privat, în timp ce sumele necesare realizării infrastructurii vor fi suportate din bani publici, de la buge- tul guvernamental. Primele costuri estimate converg către suma de 5 miliarde de dolari, din care 1,1 miliarde sunt necesare pentru amenaja- rea satului olimpic şi alte 366 de milioane de dolari pentru construcţia temporară a unui stadion olimpic de 80.000 de locuri, în Washington Park. Proiectul de buget nu se compară însă cu costurile Jocurilor Olimpice de la Beijing, estimate a se fi ridi- cat la astronomica sumă de 40 de miliarde de dolari. În plus, organizatorii nu omit ex- perienţa nefericită de la Atena 2004, când bugetul de cheltuieli iniţial esimat la 2,4 mi- liarde de dolari a ajuns în fapt la 9 miliarde! Printre susţinătorii de marcă ai can- didaturii americane se numără însuşi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, fost senator de Illinois, Michael Jordan, ma- rea vedetă a echipei de baschet Chicago Bulls din anii ’90, Michael Phelps, înotătorul american câştigător a opt medalii olimpice de aur la ediţia Beijing 2008, sau vedeta de televiziune Oprah Winfrey. „Live your passion” Rio de Janeiro revine în prim plan, după tentativele eşuate din 1936, 1940, 2004 şi 2012. Niciodată, în istoria de pes- te un secol a mişcării olimpice moder- ne, America de Sud nu a găzduit Jocurile Olimpice. De altfel, este singurul continent rămas în afara marii competiţii. Gazdele din Brazilia aduc drept argumente în favoa- rea candidaturii lor organzarea cu succes a Jocurilor Panamericane din 2007 şi deja existenţa infrastructurii necesare bunei desfăşurări a Cupei Mondiale de fotbal, eveniment programat în 2014. Conceptul candidaturii Rio de Janeiro 2016 este bazat pe patru principii – ex- celenţă tehnică, experienţa evenimen- telor anterioare, transformare şi spriji- nul mişcărilor olimpice şi paralimpice. Finanţarea este asigurată de cele trei nive- luri ale Guvernului brazilian, incluzând aici asigurarea securităţii, a serviciilor medicale, vamale, de transport şi imigraţie. Rio de Janeiro propune organizarea tuturor evenimentelor sportive în limite- le oraşului, cu excepţia turneului olimpic de fotbal, ale cărui meciuri se vor disputa şi la Belo Horizonte, Brasilia, Salvador şi Sao Paulo. Vor exista patru zone olimpice – Barra (cu satul olimpic, Centrul interna- ţional de transmisiuni şi Centrul de presă), Copacabana, Deodoro şi Maracana. Satul olimpic va oferi 8.856 de camere celor pes- te 17.700 de sportivi şi oficiali. Complexul va beneficia şi de un Centru de antrena- ment, de un parc şi de plaja olimpică. O dată la fiecare patru ani, Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment unic prin amploarea spectacolului. Interesul pentru organizarea unei astfel de competi- ţii este uriaş, deoarece de multe ori anunţul localităţii care va găzdui întrecerile repre- zintă doar începutul unei perioade de revi- riment economic şi social al întregii zone. Pe 2 octombrie 2009, încă un oraş va ajun- ge pe lista selectă a celor care organizează marea competiţie. Cum o astfele de decizie a dovedit că prevede evoluţii socio-econo- mice şi are şi o dimensiune politică, numele „aleşilor” va fi un bun indiciu asupra evolu- ţiei lumii in următorii ani.
  • 42. INTERVIU „Game, set şi meci” - cuvinte care o vor urmări toată viaţa. La începutul anului a susţinutunmeciimportant,iarpunctuldecisivafostunasimpecabil.Trofeulobţinut - preşedinţia Federaţiei Române de Tenis. Pe cartea de vizită a Ruxandrei Dragomir stă scris„a acţiona, a gândi, a rezista”.
  • 44. 44 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT Ai avut şansa ca în acest an să urci pe o scenă pe care să interpretezi 4 roluri: pre- şedinte de federaţie, căpitan nejucător al echipei României la Cupa Federaţiilor, soţie şi mamă, fiecare dintre ele având o partitu- ră şi un registru de interpretare complet şi complex... În curând vor fi numai 3 roluri pentru simplul motiv că un cumul de funcţii nu este bine venit. Va trebui să renunţ la funcţia de căpitan al echipei naţionale, cu mare părere de rău pentru că împre- ună cu fetele aveam o strategie şi un ideal comun: să ne calificăm în grupa mondială. Eu nu voi mai fi căpitanul lor, însă sunt în tratative cu Irina Spârlea şi rămâne de văzut dacă va accepta. Sunt în continuare preşedintele Federaţiei, soţie şi mamă a doi copii - Filip şi Diana. În momentul când ajung acasă devin un alt om. Ultimele 4 luni au reprezentat o perioadă foarte încărcată în viaţa mea. Mi-am propus să pun pe picioare o nouă structură la Federaţie şi să facem o echi- pă nouă pentru a ne atinge obiectivele pe care ni le-am propus în campania pentru alegeri. Ai spus un cuvânt magic: alegeri. A fost o luptă pentru preşedinţie cu 5 bărbaţi. În final ai obţinut 87 voturi pro şi 70 contra, demonstrând că poate exista o egalitate de gândire şi un echilibru de forţe. Ai fost o surpriză pentru unii! Lupta a fost dură, nu ştiu cât de cu- rată, pentru că ştim cu toţii că au fost preferinţe şi preferinţe, poate mai puţin pentru mine, în afara celor care au votat. S-a văzut clar că aceia care au votat au făcut o alegere şi voturile s-au dus către preferatul lor. Dacă vorbim despre sus- ţinători sau despre susţinătorii cei mai importanţi, din nou ştim cu toţii cine pe cine a susţinut. Eu nu înţeleg de ce această diferenţă între un bărbat şi o fe- meie, pentru că nu vorbim aici de forţă fizică, unde e evident că un bărbat, chiar dacă nu se antrenează, întotdeauna este mai puternic decât o femeie foarte bine antrenată. În ceea ce priveşte par- tea de conducere, cu toţii am făcut sau facem parte din acelaşi fenomen. Ori eu am crescut în fenomenul tenis, deci, nu cred că cineva mă poate acuza că nu mă
  • 45. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 45EUROSPORT pricep la sportul acesta sau că nu aş pu- tea conduce. Până la urmă nimeni nu se naşte învăţat. Unele lucruri le poţi prin- de pe parcurs sau dacă într-adevăr ai calităţi de conducător cred că poţi face faţă cu brio. Şi dacă ai fost un jucător bun de mic şi ai avut o carieră de succes, nu văd de ce nu ai putea fi un bun mana- ger, după ce ţi-ai încheiat activitatea. Eu nu pot vorbi la superlativ despre mine pentru că până la urmă timpul le va re- zolva pe toate şi probabil la final se va stabili dacă am putut face faţă acestor provocări. Este un nou început pentru mine, este ceva total diferit faţă de ceea ce am făcut până acum, însă ţinând cont de faptul că sunt în acelaşi domeniu sunt obişnuită. Cred că nu mai are nici o relevanţă să ne întoarcem în tre- cut. Important este ca s-au termi- nat cu bine acele alegeri. Am avut şi o Adunare Generală ordinară unde am prezentat membrilor afi- liaţi şi cele două rapoarte de audit pe care le-am primit de la firmele de audit intern şi audit extern. Rămâne ca eu să încerc să realizez toate obiectivele pe care mi le-am propus. Îţi propun să facem acum, la aproape 4 luni de la investirea ta, o ecografie în 3D – roşu, galben şi al- bastru - a activităţii de la Federaţia Română de Tenis. Întâi zona roşie – probleme, surprize neplăcute.... În primele luni de mandat am resimţit o presiune destul de mare. Am avut sentimentul că nu sunt foarte bine venită în aceas- tă lume de conducători, însă în scurt timp am demonstrat că am capacitatea de a conduce şi totul decurge conform programului pe care l-am stabilit. Doi: nu m-am aşteptat să găsesc atât de multă dezordine, cu care eu nu am fost obişnuită. Nu m-am gândit că ar putea fi atâta lipsă de transparen- ţă. Însă cele două rapoarte de au- dit au scos multe lucruri la lumină. A trebuit să arăt membrilor afiliaţi situaţia exactă în care am preluat Federaţia, şi toate acestea le înca- drez la dezamăgiri. Urmează culoarea galbenă a „ecografiei”; să o încadrăm la capitolul ameliorări. A fost o coincidenţă foarte fericită pentru mine ca odată cu preluarea man- datului să începem să avem rezultate. Eu sunt foarte sinceră şi la foarte multe interviuri am fost întrebată despre re- zultatele jucătorilor noştri şi spun aşa: nu mă identific cu ele, pentru că practic nu am făcut nimic, chiar nu am apucat să ajut cu ceva. Poate că am generat o stare de bine, de suflu nou, şi în mod special pentru fete deoarece eu am fost acolo, foarte aproape, lângă ele; nu le-am antrenat niciodată în particu- lar, dar am fost căpitanul lor de echipă. Întotdeauna am ţinut o legătură strân- să cu ele şi cred că şi ele la rândul lor au fost oarecum mulţumite sufleteşte că a venit o schimbare. Şi pentru băieţi e ace- laşi lucru. Practic am crescut cu Victor Hănescu, am fost aproape aceeaşi gene- raţie, ne-am antrenat pe aceleaşi tere- nuri. De asemenea, cred că schimbarea a fost binevenită şi pentru ei. Cam aceasta a fost partea de mijloc, de ameliorare a atmosferei. Albastrul este o culoare care clar te duce cu gândul la realizări. Realizările cele mari nu au venit încă. Vorbim de o perioadă destul de scurtă de timp, dar numai pentru simplul fapt că am putut pune ordine în toate actele de la contabilitatea Federaţiei e un pas înainte. Apoi am semnat un contract cu firma de marketing sportiv Kick Off, în care eu am încredere şi consider că pu- tem face lucruri foarte bune împreună. De asemenea, am semnat un protocol cu Primăria Sectorului 1, cu dl. Chiliman, pentru reconstrucţia fostului Tenis Club Bucureşti, de lângă parcul Operei, pri- mind un sprijin important. E vorba de 3,5 milioane euro. Pentru mine acesta e chiar un succes! Ştiu că de vreo 8 ani de zile cei din Federaţie se chinuiau să facă acest parteneriat. Eu am reuşit. Chiar sunt mândră pentru că e o reali- zare foarte mare. În curând, undeva la jumătatea verii, poate ne şi apucăm de proiect, pentru că el deja există. Sper ca prima parte să se finalizeze până la sfârşitul anului. E un proiect amplu cu o sală cu 4 terenuri şi un teren central. În această situaţie de criză financiară noi am reuşit să creştem salariile oame- nilor, iar pentru foarte mulţi aceasta a fost o surpriză plăcută. Eu consider că numai aşa poţi să motivezi oamenii, să le facă plăcere că sunt parte din echipă şi să le arăţi respect pentru munca lor. Dacă oamenii sunt mulţumiţi şi fericiţi la locul de muncă, atunci totul se realizea- ză mult mai uşor şi mai repede. Ţelurile mele sunt pe termen mediu sau lung. Nu am promis nimic în perioada imediat ur- mătoare alegerilor, deci , totul a început să se vadă după 3-4 luni. În momentul în care ai venit la conduce- rea Federaţiei ce ţi-ai propus să schimbi la nivel organizatoric? Acum avem o nouă organigramă, însă
  • 46. 46 AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 EUROSPORT nu putem face foarte multe pentru că noi încă funcţionăm după statutul ac- tual. Sunt capitole pe care vrem să le schimbăm şi să le adaptăm noilor cerin- ţe. Am vorbit foarte mult despre asta pe timpul campaniei. Aşa cum spuneam şi la începutul interviului, despre cumulul de funcţii, în momentul de faţă mi-ar permite să fiu şi preşedintele Federaţiei şi căpitanul echipei, dar nu mi se pare corect. Acest cumul de funcţii m-ar face să mă îndrept către partea feminină, ori, dacă sunt preşedintele Federaţiei sunt şi pentru tenisul feminin cât şi pentru cel masculin. Înainte aveam antrenorii şi că- pitanii de la Cupa Davis care erau şi vice- preşedinţi, iar tenisul se înclina mai mult spre partea masculină. Era evident că fără să îşi dea seama făceau acest lucru. A fost un exemplu, pentru că în toamnă ne-am propus să avem o altă Adunare Generală extraordinară şi să schim- băm câte ceva din statutul actual. La adunarea de acum o lună am vorbit de aceste modificări de statut, care au fost aprobate de către Adunarea Generală şi acum se lucrează la viitorul statut şi eu sper să îl schimbăm. În situaţia actuală marcată de criza finan- ciară cum vei convinge sponsorii să inves- tească în tenis şi nu în alt sport care poate oferi eventual o şi mai mare expunerea me- dia? Sunt convinsă că cele 2,6 milioane de lei de la bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului nu sunt suficiente ca să derulezi proiecte. Nu sunt suficiente, dar sunt bine veni- te şi iată că încă primim acest sprijin din partea Ministerului. Din fericire pentru noi, tenisul este un sport frumos pe care îl practică atât tinerii cât şi cei în vârstă şi care ar putea atrage sponsorii ca un magnet, dacă ai programe interesante. E adevărat că trăim într-o perioadă de criză financiară şi economică. Acum ră- mâne de văzut cât de bine reuşim noi să promovăm produsul tenis prin jucătorii pe care deja îi avem. Expunerea media la tenis devine din ce în ce mai mare dacă ai performanţă. În momentul de faţă noi avem o performanţă mult mai bună decât am avut-o acum 5 sau 10 ani, când eu, Irina Spârlea sau Cătălina Cristea ne-am lăsat de tenis şi Andrei Pavel era într-o formă excelentă. Deci, avem norocul ca sportivi minunaţi pe care îi avem azi să aibă rezultate de marcă. Am semnat acel contract cu fir- ma de marketing sportiv pentru că am simţit că este nevoie de aşa ceva. Eu nu vreau să spun că mă pricep la toa- te. Dimpotrivă, eu vreau să îmi creez o echipă care să ştie foarte bine ce are de făcut, iar responsabilităţile să fie împăr- ţite. Şi cu siguranţă această firmă ştie să trateze şi să negocieze mult mai bine un contract cu companiile care sunt dispu- se să îşi asocieze imaginea cu sportul te- nis. Cred că şi acesta este un pas extrem de important. Sperăm ca prin această companie de marketing să atragem sponsorii către tenis. Care sunt sursele de venit suplimentare pentru FRT, de unde ar putea să mai vină bani? Centrul Naţional de Tenis este un loc care aduce bani. Există contracte atât pentru amatori, iubitori ai tenisului, cât şi pentru sportivii care nu sunt în lot. Sportivii legitimaţi beneficiază de un preţ foarte special – nicăieri în Bucureşti sau în România nu găseşti terenuri cu un astfel de preţ ca la CNT. În momen- tul de faţă putem spune că este chiar un sponsor pentru Federaţia Română de Tenis. Este bine. Ne putem oarecum RUXANDRA DRAGOMIR ILIE • născută la Piteşti, pe 24 octombrie 1972 • jucătoare de tenis în perioada 1979 – 2004 •TurneeWTA : 4 titluri la simplu, 5 titluri la dublu Cea mai înaltă poziţie în clasamentul mondial : - nr.15 la simplu / 25 august 1997 - nr.21 la dublu / 25 august 1997 • din 2009 preşedinte Federaţia Română deTenis
  • 47. AUGUST - SEPTEMBRIE 2009 45EUROSPORT autofinanţa. Bineînţeles că orice altă sursă de bani este bine venită. Ar fi mai uşor pen- tru noi să trecem mai repede la etapa urmă- toare, la ceea ce ne-am propus. Eşti o femeie la putere. Alături de Elisabeta Lipă, Irina Deleanu sau Carmen Tocală conduci una dintre Federaţiile cu tradiţie din România. Care este viziunea ta pentru un tenis modern? Tenisul este deja modern în România, ţi- nând cont de faptul că în momentul de faţă avem 5 jucătoare în prima sută. Este o per- formanţă foarte mare pentru tenisul româ- nesc. Victor Crivoi a intrat în prima sută de jucători şi este acolo lângă Victor Hănescu, care şi-a atins cel mai bun loc în clasament. Deci, oricum tenisul este pe o traiectorie as- cendentă. Totul a decurs oarecum de la sine, chiar dacă performanţele jucătorilor din ziua de azi nu se datorează 100% Federaţiei, pen- tru că nu am avut un program sau un proiect bine stabilit. Mai mult, succesul jucătorilor se datorează familiilor lor sau antrenorilor pe care i-au avut. Îmi doresc multă transpa- renţă, programe tehnice şi de management, inclusiv organizarea unui Comitet director format din reprezentanţi din fiecare regiune de dezvoltare a ţării. Dacă se porneşte de la bază prin atragerea co- piilor spre terenurile de tenis sau prin selecţii în şcoli, se mai poate revigora sportul alb la nivel naţional? Mai este vreo şansă? Să nu uităm că tenisul este un sport scump. Bineînţeles că eu îmi doresc să pun pe picioare o nouă structură, să creez un nou sistem care să îi ajute pe copiii şi juniorii foarte buni, din punct de vedere strategic şi material; dacă nu îi ajuţi financiar atunci le este foarte greu. Sunt obiectivele pe care mi le-am propus şi nu sunt complicate. Eu am beneficiat de acest sistem în urmă cu 20 de ani. Să nu uităm că eu m-am mutat de la Piteşti şi am crescut în Bucureşti. Am locuit la Centrul olimpic, împreună cu toţi marii campioni din acea vreme, incluzându-i pe Nicu Vlad, Elisabeta Lipă, toate gimnastele bune. Stăteam cu toţii în cantonamente, am crescut acolo. În ultimii ani, acest sistem nu a mai fost o modă. Federaţia nu a mai spri- jinit copiii sau juniorii foarte buni care nu erau din capitală şi din această cauză, poate, aceştia s-au pierdut pe drum. Eu îmi doresc să pun din nou pe picioare această structură şi cu siguranţă voi reuşi. În primul rând tre- buie să investeşti sufleteşte şi dacă vrem o