Test tip grilă pentru elevii clasei a VIII-a

1. TEST TIP GRILĂ - FUNCŢII
ALGEBRĂ – VIII – SEM.II
Realizat de profesor Pop Peter
Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1
Negreşti –Oaş.

2. Alege unul dintre răspunsurile A sau B sau C sau D !Alege unul dintre răspunsurile A sau B sau C sau D !
1) Definiţie. Dacă A si B sunt mulţimi, numim
funcţie de la A la B orice corespondenţă între
elementele celor două mulţimi care asociază
fiecărui element din A un element şi numai
unul din B. Notăm f:A→B. Mulţimea A se
numeşte :
A: codomeniu.
B: imaginea functiei.
C: multimea valorilor functiei.
D: domeniu de definitie.
1) Definiţie. Dacă A si B sunt mulţimi, numim
funcţie de la A la B orice corespondenţă între
elementele celor două mulţimi care asociază
fiecărui element din A un element şi numai
unul din B. Notăm f:A→B. Mulţimea A se
numeşte :
A: codomeniu.
B: imaginea functiei.
C: multimea valorilor functiei.
D: domeniu de definitie.

3. - continuare -- continuare -
2) Dacă f:A→B este o funcţie, atunci mulţimea
G(f)= {(x,f(x))| x∈A} se numeste :
A: domeniul de definiţie al funcţiei f.
B: codomeniul funcţiei f.
C: graficul funcţiei f.
D: imaginea funcţiei f.
2) Dacă f:A→B este o funcţie, atunci mulţimea
G(f)= {(x,f(x))| x∈A} se numeste :
A: domeniul de definiţie al funcţiei f.
B: codomeniul funcţiei f.
C: graficul funcţiei f.
D: imaginea funcţiei f.

4. - continuare -- continuare -
3) A reprezenta grafic o funcţie înseamnă a
reprezenta…………………………………………………
mulţimea punctelor graficului funcţiei.
A: într-un plan
B: într-un sistem de coordonate carteziene
C: într-un desen
D: într-un plan prin determinarea perechilor (x;y)
3) A reprezenta grafic o funcţie înseamnă a
reprezenta…………………………………………………
mulţimea punctelor graficului funcţiei.
A: într-un plan
B: într-un sistem de coordonate carteziene
C: într-un desen
D: într-un plan prin determinarea perechilor (x;y)

5. - continuare -- continuare -
4) Pentru a reprezenta grafic o funcţie al cărui
domeniu de definiţie este………………………….
reprezentăm grafic toate punctele graficului.
A: finit
B: infinit
C: interval
D: mulţimea R
4) Pentru a reprezenta grafic o funcţie al cărui
domeniu de definiţie este………………………….
reprezentăm grafic toate punctele graficului.
A: finit
B: infinit
C: interval
D: mulţimea R

6. - continuare -- continuare -
5) Fie f: {-2,-1,0,1,2}→R, f(x)=x-1. Avem G(f)=
A: {(-2,-3),(-1,-2),(0,1),(1,0), (2,1)}.
B: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,2)}.
C: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,1)}.
D: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,-1), (2,1)}.
5) Fie f: {-2,-1,0,1,2}→R, f(x)=x-1. Avem G(f)=
A: {(-2,-3),(-1,-2),(0,1),(1,0), (2,1)}.
B: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,2)}.
C: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,1)}.
D: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,-1), (2,1)}.

7. - continuare -- continuare -
6) Dacă f:R→R, f(x)=x+2, f(-2)=0⇒A(-2,0)∈G(f),
f(0)=2⇒B(0,2)∈G(f) atunci:
A: G(f)={A,B}.
B: G(f)=AB.
C: G(f)=(AB).
D: G(f)=[AB].
6) Dacă f:R→R, f(x)=x+2, f(-2)=0⇒A(-2,0)∈G(f),
f(0)=2⇒B(0,2)∈G(f) atunci:
A: G(f)={A,B}.
B: G(f)=AB.
C: G(f)=(AB).
D: G(f)=[AB].

8. - continuare -- continuare -
7) Dacă f:(-1, ∞)→R, f(x)=x+2,
f(0)=2⇒A(0,2)∈G(f), f(2)=4⇒…………..∈G(f).
A: B(2,4)
B: B(4,2)
C: B(0,4)
D: B(4,4)
7) Dacă f:(-1, ∞)→R, f(x)=x+2,
f(0)=2⇒A(0,2)∈G(f), f(2)=4⇒…………..∈G(f).
A: B(2,4)
B: B(4,2)
C: B(0,4)
D: B(4,4)

9. - continuare -- continuare -
8) f:(-3,1)→R, f(x)=x+2,………….. ⇒A(-3,-1)∈G(f),
f(1)=3⇒B(1,3)∈G(f).
A: f(-3)=1
B: f(-3)=0
C: f(-3)=-2
D: f(-3)=-1
8) f:(-3,1)→R, f(x)=x+2,………….. ⇒A(-3,-1)∈G(f),
f(1)=3⇒B(1,3)∈G(f).
A: f(-3)=1
B: f(-3)=0
C: f(-3)=-2
D: f(-3)=-1

10. - continuare -- continuare -
9) Fie funcţia f:R→R, f(x)=x+3. Rezolvând în R
inecuaţia f(x)≤ -1 se obţine intervalul:
A: [-4;+∞).
B: (-∞; -4).
C: (-∞; -4].
D: (-4;+∞).
9) Fie funcţia f:R→R, f(x)=x+3. Rezolvând în R
inecuaţia f(x)≤ -1 se obţine intervalul:
A: [-4;+∞).
B: (-∞; -4).
C: (-∞; -4].
D: (-4;+∞).

11. - continuare -- continuare -
10) Fie funcţia f:R→R, f(x)=(3m+2)x-4m, m∈R.
Numărul real m astfel încât punctul A(2, -4)
să aparţină graficului funcţiei este egal cu: …..
A: -4.
B: 4.
C: -2.
D: 2.
10) Fie funcţia f:R→R, f(x)=(3m+2)x-4m, m∈R.
Numărul real m astfel încât punctul A(2, -4)
să aparţină graficului funcţiei este egal cu: …..
A: -4.
B: 4.
C: -2.
D: 2.

12. - continuare -- continuare -
11) Fie funcţia f:R→R, f(x)= -2x-4.
Calculând f(4)+f(-3)-f(2) se obţine:………………
A: 2.
B: -2.
C: 4.
D: -4.
11) Fie funcţia f:R→R, f(x)= -2x-4.
Calculând f(4)+f(-3)-f(2) se obţine:………………
A: 2.
B: -2.
C: 4.
D: -4.

13. - continuare -- continuare -
12) Fie funcţia f:R→R, f(x)=3x+4. Atunci:
A: punctul A(3, -5) aparţine graficului funcţiei.
B: punctul A(-3, 5) aparţine graficului funcţiei.
C: punctul A( 3, 5) aparţine graficului funcţiei.
D: punctul A(-3, -5) aparţine graficului funcţiei.
12) Fie funcţia f:R→R, f(x)=3x+4. Atunci:
A: punctul A(3, -5) aparţine graficului funcţiei.
B: punctul A(-3, 5) aparţine graficului funcţiei.
C: punctul A( 3, 5) aparţine graficului funcţiei.
D: punctul A(-3, -5) aparţine graficului funcţiei.

14. - continuare -- continuare -
13) Fie funcţia f:R→R, f(x)=a(a+1)x-4(a+2), a∈R.
Pentru a=1, rezolvând ecuaţia f(x)=2, se obţine:
A: x=7.
B: x=-7.
C: x=3.
D: x=-3.
13) Fie funcţia f:R→R, f(x)=a(a+1)x-4(a+2), a∈R.
Pentru a=1, rezolvând ecuaţia f(x)=2, se obţine:
A: x=7.
B: x=-7.
C: x=3.
D: x=-3.

15. - continuare -- continuare -
14) Care din punctele următoare aparţin
graficului funcţiei f : R→R, f(x)= -3x+2:
A: P(2;0).
B: P(1;1).
C: P(0;2).
D: P(-1;1).
14) Care din punctele următoare aparţin
graficului funcţiei f : R→R, f(x)= -3x+2:
A: P(2;0).
B: P(1;1).
C: P(0;2).
D: P(-1;1).

16. - continuare -- continuare -
15) funcţia f : R→R al cărei grafic conţine
punctele A(2;0) şi B(-1;3) este egală cu:
A: f(x)=x+2
B: f(x)=-x+2
C: f(x)=x-2
D: f(x)=-x-2
15) funcţia f : R→R al cărei grafic conţine
punctele A(2;0) şi B(-1;3) este egală cu:
A: f(x)=x+2
B: f(x)=-x+2
C: f(x)=x-2
D: f(x)=-x-2

17. - continuare -- continuare -
16) Punctul M(a, b)∈Gf dacă şi numai
dacă ..............................
A: f(a)=b
B: f(b)=a
C: f(a)=-b
D: f(-a)=b
16) Punctul M(a, b)∈Gf dacă şi numai
dacă ..............................
A: f(a)=b
B: f(b)=a
C: f(a)=-b
D: f(-a)=b

18. - continuare -- continuare -
17) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : R→R, f(x)=ax+b este ..........................
A: o semidreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o dreaptă.
17) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : R→R, f(x)=ax+b este ..........................
A: o semidreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o dreaptă.

19. - continuare -- continuare -
18) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval mărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: o semidreaptă.
C: un segment de dreaptă.
D: o mulţime finită de puncte.
18) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval mărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: o semidreaptă.
C: un segment de dreaptă.
D: o mulţime finită de puncte.

20. - continuare -- continuare -
19) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval nemărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o semidreaptă.
19) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval nemărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o semidreaptă.

21. - continuare -- continuare -
20) Se dă funcţia f : R → R, f(x)=2x-1 .
Dacă punctul P(a; a)∈Gf, atunci a = ……
A: 1.
B: -1.
C: 2.
D: -2.
20) Se dă funcţia f : R → R, f(x)=2x-1 .
Dacă punctul P(a; a)∈Gf, atunci a = ……
A: 1.
B: -1.
C: 2.
D: -2.

22. - continuare -- continuare -
21) Dacă f : {0; 1; 2; 3}→ B, f(x)=x+1 , atunci
f(2)= ……
A: -1.
B: 2.
C: 3.
D: -3.
21) Dacă f : {0; 1; 2; 3}→ B, f(x)=x+1 , atunci
f(2)= ……
A: -1.
B: 2.
C: 3.
D: -3.

23. - continuare -- continuare -
22) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Valoarea funcţiei f pentru x=-2 este egală
cu : ………….
A: -7.
B: 7.
C: -3.
D: 3.
22) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Valoarea funcţiei f pentru x=-2 este egală
cu : ………….
A: -7.
B: 7.
C: -3.
D: 3.

24. - continuare -- continuare -
23) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Atunci f(-2)+f(0)=…………..
A: -8.
B: 8.
C: -12.
D: 12.
23) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Atunci f(-2)+f(0)=…………..
A: -8.
B: 8.
C: -12.
D: 12.

25. - continuare -- continuare -
24) Fie funcţia f : R→R, f(x)=2x+1 .
Punctul de pe grafic care are abscisa egală
cu -2 este A(…, …)
A: A(-2;3)
B: A(3;-2)
C: A(-2;-3)
D: A(-3;-2)
24) Fie funcţia f : R→R, f(x)=2x+1 .
Punctul de pe grafic care are abscisa egală
cu -2 este A(…, …)
A: A(-2;3)
B: A(3;-2)
C: A(-2;-3)
D: A(-3;-2)

26. 25) În figura următoare, AB este graficul funcţiei
f:R→R, ………………
25) În figura următoare, AB este graficul funcţiei
f:R→R, ………………
A: f(x)=2x-4A: f(x)=2x-4
B: f(x)=-2x+4B: f(x)=-2x+4
C: f(x)=-2x-4C: f(x)=-2x-4
D: f(x)=2x+4D: f(x)=2x+4