Tuberculoza la animale si om

1. UNIVERSITATEA DE STIINTE
AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA
CLUJ NAPOCA
PROIECT
Boli transmisibile prin alimente la om
Tuberculoza
TUBERCULOZA (Tuberculosis)

2. Tuberculoza este o boala infectioasa comuna omului, tuturor speciilor
de mamaifere si pasari produsa de germenii din genul Mycobacterium.
Tuberculoza este larg raspandita pe tot globul mai ales la taurine
(Mycrobacterium bovis), pasari si suine cat si la om (Mycrobacterium
tuberculosis) sau in Africa a fost denumita (Mycrobacterium africanum).
Atat la om cat si la animale, boala este cunoscuta din cele mai vechi
timpuri. Cea mai veche dovadă a bolii o constituie bacteria „M.
tuberculosis” descoperita in fosilele unui bizon care a trait in urma cu
aproape 17.000 ani. Pe de alta parte, nu se stie cu exactitate daca tuberculoza
provine de la bovine, fiind transferata ulterior la om, sau daca a aparut de la
un stramos comun. In literatura antica se gasesc numeroase date asupra
tuberculozei. Cercetatorii au putut constata o afectare tuberculoasa a
coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada 3000–2400 i.Hr. Au
fost identificate asemenea leziuni si la un schelet din epoca de piatra ,
constatari ce demonstraza ravagiile pe care le facea tuberculoza inca din cele
mai vechi timpuri.
Hippocrat cunostea corpul uman foarte bine din acesta cauza o
descria ca o boala legata de ulceratii ale plamanului , avind ca manifestari
principale febra , tuse , junghiul , expectoratia si cahexia.
Intre 1838 i 1845, Dr. John Croghan, proprietarul Mammoth Cave,ș
obisnuia sa duca bolnavii de tuberculoza in pestera, in speranta că acestia se
vor insnatosi datorita temperaturii constante si aerului curat din interiorul
acesteia: bolnavii respectivi au murit dupa mai putin de un an. Hermann
Brehmer a deschis primul sanatoriu TBC in 1859, in Sokołowsko, Polonia.

3. Dr. Robert Koch a descoperit bacilul tuberculozei.
Bacilul care provoaca tuberculoza, „Mycobacterium tuberculosis”, a fost
descoperit la 24 martie 1882 de Robert Koch. Pentru descoperirea sa, Koch a
primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicina in 1905. Koch nu
credea că exista vreo legatura intre tuberculoza la bovine si tuberculoza la
oameni. Din acest motiv, destul de tarziu s-a putut stabili ca laptele infectat
reprezintă o sursă de infecaie. Ulterior, riscul transmiterii de la aceasta sursa
a fost redus în mod simtitor datorita introducerii procesului de pasteurizare.
In 1890, Koch a sustinut ca un anumit extras de glicerina din bacilul
tuberculozei constituie „leacul” impotriva tuberculozei. A numit acest extras
„tuberculina”. Desi „tuberculina” s-a dovedit ineficienta, aceasta a fost
adaptata ca test de screening pentru identificarea prezentei bolii în faza
presimptomatica. Albert Calmette si Camille Guerin au inregistrat primul
succes in imunizarea impotriva tuberculozei in anul 1906. Acestia au folosit
o tulpina atenuata a bacilului tuberculozei bovine pentru a crea un vaccin pe
care l-au numit vaccinul BCG (bacilul lui Calmette i Guerin). Vaccinulș
BCG a fost folosit pentru prima data la oameni in anul 1921 in Franta. Pe de
alta parte, vaccinul BCG a fost utilizat pe scara largă doar in SUA, Marea
Britanie si Germania de-abia dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronica, cu
striuri de sange, sputa, febra, transpiratia nocturna si scaderea in greutate
(TBC se numea in trecut „boala consumarii”, din cauza scaderii in greutate a
persoanelor infectate). Infectarea altor organe provoaca o varietate mare de
simptome. Diagnosticul tuberculozei active se face prin radiologie

4. (cunoscuta drept radiografie toracica) si prin examinare microscopica si
cultura microbiologica a fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei
latente se face prin testul cutanat la tuberculina (TCT) si analize de sange.
Tratamentul este anevoios si presupune administrarea mai multor antibiotice
pentru o perioada indelungata de timp. De asemenea, contactele sociale ale
persoanei infectate se examinează si trateaza, dacă este necesar. Rezistenta
la antibiotice constituie o problema in crestere in cazul tuberculozei
rezistente la medicamente multiple (MDR-TB). Pentru a preveni TBC,
oamenii trebuie examinati pentru depistarea bolii si vaccinati cu bacilul
Callmete Guerin.
Radiografie pulmonara (examen cu Raze X) a unei persoane bolnave de tuberculoză în stadiu
avansat. Săge ile albe indică infec ia în ambii plămâni. Săge ile negre arată cavitatea care s-aț ț ț
format
Specialistii cred ca o treime din populatia lumii este infectata cu M.
tuberculosis, si o noua persoana se infecteaza in fiecare secunda. In 2007, s-
au estimat 13,7 milioane de cazuri cronice active la nivel mondial. In 2010,
s-au dezvoltat aproximativ 8,8 milioane de cazuri noi si s-au inregistrat
1,5 milioane de decese asociate tuberculozei, majoritatea in tarile in curs de
dezvoltare. Numarul total de cazuri de tuberculoza este in scadere incepand
cu anul 2006, iar numarul cazurilor noi, din 2002. Tuberculoza nu este
uniform distribuita in lume. Aproximativ 80% din populatia multor tari
asiatice si africane da rezultate pozitive la testul de tuberculina, in
comparatie cu doar 5-10% din populatia Statelor Unite. Mai multe persoane
din lumea in curs de dezvoltare contracteaza tuberculoza, din cauza

5. imunitatii scazute. De obicei, aceste persoane se imbolnavesc de tuberculoza
deoarece sunt infectate cu HIV si dezvolta SIDA.
Tuberculoza este una din cele mai frecvente zoonoze. Cea mai usor
transmisibila este tuberculoza bovina si acopera circa 20% din
cazurile de imbolnaviri la om.
Tuberculoza pulmonara
Daca infectia cu tuberculoza devine activa, boala se dezvolta in
plamani in aproximativ 90% din cazuri. Simptomele pot include dureri in
piept si tuse indelungata, cu sputa. Aproximativ 25% din persoane nu
prezinta nici un simptom (sunt „asimptomatice”). Uneori persoanele bolnave
au tuse cu sange in cantitati mici. In cazuri rare, infectia poate eroda artera
pulmonara, determinand o hemoragie masiva, numita anevrism Rasmussen.
Tuberculoza poate deveni o boala cronica si poate cauza rani extinse in lobii
superiori ai plamanilor. Lobii superiori sunt afectati mai des. Motivul nu este
foarte clar. Probabil ca lobii superiori sunt afectati mai des datorita
circulatiei mai bune a aerului sau scurgerii mai lente a limfei.
Tuberculoza extrapulmonara
In 15–20% din cazurile active, infectia se extinde in afara aparatului
respirator, provocand alte tipuri de tuberculoza. TBC dezvoltata in afara
organelor respiratorii se numeste „tuberculoza extrapulmonara”.
Tuberculoza extrapulmonara este mai frecventa in cazul persoanelor
imunodeprimate si al copiilor mici. Tuberculoza extrapulmonara se dezvolta
la peste 50% din persoanele infectate cu HIV. Cele mai frecvente locuri de
dezvoltare a infectiei extrapulmonare sunt pleura (pleurezie tuberculoasa),
sistemul nervos central (meningita tuberculoasa) si sistemul limfatic
(scrofuloza ganglionara). Tuberculoza extrapulmonara poate afecta, printre
alte locuri de infectare posibile, si sistemul uro-genital (tuberculoza
urogenitala), oasele si articulatiile (morbul lui Pott in cazul localizarii la
coloana vertebrala). Cand se dezvolta in oase, boala mai numeste si
„tuberculoza osoasa”, o forma a osteomielitei. O forma a tuberculozei
potential mai grava si mai raspandita se numeste „tuberculoza diseminata”,
cunoscuta drept tuberculoza miliara. Tuberculoza miliară constituie
aproximativ 10% din cazurile extrapulmonare.

6. Frecventa tuberculozei umane de origine animala a fost puternic
diminuata consecutiv pasteurizarii laptelui si programelor de eradicare a
tuberculozei bovine. In Marea Britanie, de exmplu, incidenta tuberculozei a
scazut ca urmare a pasteurizarii laptelui, avand in vedere obiceiul
locuitorilor de a cosuma laptele crud. In tarile in care exista obiceiul de a
fierbe laptele inainte de a fi consumat, incidenata cu Mycobacterium bovis a
fost tot timpul mai scazuta. Cu toate acestea, in regiunile in care incidenta
tuberculozei la bovine este crescuta, cazurile de tuberculoza pulmonara si
extrapulmonara de origine animala continua sa fie numeroase, avand in
vedere transmiterea si pe cale respiratorie a bolii si prin preparatele pe baza
de lapte crud realizate in aceste zone. Mycobacterium bovis ramane viabil
pana la patru saptamani in unt, in branza fermentata 4-5 luni, iar in laptele
acidofil 15 zile. De obicei , rara in micile gospodari rurale sau in regiunile cu
pasuni alpine , boala cuprinde adeseori in masa bovinele din marile unitati ,
in special cele cu vaci expoatate intensiv pentru lapte.
La noi in tara tuberculoza bovina a existat de multe vreme , insa intr-o
proportie mult mai redusa comparativ cu alte tari europene. Inainte de 1950 ,
proportia medie a infectiei era apreciata la 5% din efectivul total de taurine.
Astazi, gratie imbuinatatiri acestor masuri, tuberculoza bovina este intr-o
continua scadere, in toate sectoarele de crestere fiind create premisele pentru
eradicarea bolii.
Tuberculoza pulmonara produsa de bacilul bovin este mai putin
frecventa dar incidenta sa este importanta la grupele profesionale de risc (in
contact cu animalele in stabulatie, indeoasebi). Aceasta forma nu se poate
distinge practic, clinic si radiologic, de cea produsa de M. tuberculosis.

7. Transmiterea sa se realizeaza prin aerosoli cu picaturi al caror
diametru este de circa 1 µ. In tarile in care incidenta infectiei umane cu M.
tuberculosis a scazut si unde infectia la bovine nu este contrlolata se
considera ca M. bovis ar putea juca rolul principal in tuberculoza pulmonara
umana. In tarile in care se deruleaza programe de supraveghere , profilaxie si
combatere a tuberculozei bovine, cazurile de tuberculoza cu M. bovis se
constata mai ales la persoane in varsta care au fost expuse in copilarie sau in
tinerete.
Transmiterea interumana de M. bovis este posibila, dar nu au fost
confirmate foarte multe cazuri, explicatia putand fi aceea ca bolnavii cu
forme pulmonare produse de M. bovis elimina mai putini bacili prin sputa
decat cei infectati cu M. tuberculosis.
Persoanele atinse de tuberculoza pulmonara de origine bovina pot la
randul lor sa retransmita boala la animale, cazurile sunt constatate in cazul
fermelor asanate care se recontamineaza ulterior. In regiunile in care
tuberculoza bovina a fost eradicata, desi animalele inceteaza sa mai fie o
sursa de contaminare pentru om, acesta poate fi o sursa de contaminare
pentru bovine pentru multi ani la rand.
Micobacteriile
Micrografie prin scanare electronica a „Mycobacterium tuberculosis”
Cauza principala a tuberculozei este Mycobacterium tuberculosis, un bacil
aerob, imobil. Multe dintre caracteristicile clinice unice ale acestui agent
patogen sunt cauzate de continutul lipidic ridicat. Bacilul se divide la fiecare
16 –20 de ore. Aceasta rata de diviziune este lenta, in comparatie cu alte
bacterii care se divid in mai putin de o oră. Micobacteriile au membrana
externa alcatuita dintr-un strat lipidic dublu. La colorare Gram, MTB fie se
coloreaza foarte slab (Gram pozitiv), fie nu retine culoarea, deoarece celula

8. sa are un continut lipidic si de acid micolic ridicat. MTB rezista
dezinfectantilor slabi si poate supravietui in stare de endospor timp de mai
multe saptamani. In natura, bacteria se poate dezvolta doar in celulele unui
organism gazda, insă M. tuberculosis poate fi cultivat in laborator. Aplicand
coloranti histologici asupra mostrelor expectorate de flegma, oamenii de
stiinta pot identifica MTB cu un microscop obisnuit (flegma se mai numeste
„sputa”). MTB retine anumiti coloranti, chiar si dupa tratarea cu solutii
acide, de aceea se clasifica drept bacil acidorezistent (BAR). Doua tehnici
cunoscute de colorare a bacteriilor acidorezistente sunt: metoda Ziehl–
Neelsen, care coloreaza BAR in rosu aprins, evidentiat pe fundal albastru si
colorarea cu auramina-rodamina folosita in microscopia cu fluorescenta.
Mycobacterium tuberculosis (coloratia Ziehl-Neelsen in sputa).
In anul 1993, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat tuberculoza o
„problema urgenta de sanatate globala”. In 2006, parteneriatul
pentru oprirea tuberculozei a intocmit Planul global de stopare a
tuberculozei, al carui obiectiv principal este sa salveze 14 milioane de
vieti pana in 2015. Nu toate obiectivele propuse vor fi atinse pana in
anul 2015, indeosebi din cauza cresterii numarului de cazuri de
tuberculoza asociata cu infectia HIV si aparitia tuberculozei
multidrog-rezistenta (MDR-TB). In programele de sanatate publica se
utilizeaza sistemul de clasificare a tuberculozei dezvoltat de
Societatea Americana de Boli Toracice.

9. Bibliografie
Ancuta M.Rotar, Sorin Apostu „Boli transmisibile prin alimentatie la om”,
Colectia veterinara, ed. Risoprint, 2009;
Mediafax.ro
Wikipedia.org/MicrobacteriumTuberculosis
Nicolae Stefan „Diagnosticul si prevenirea zoonozelor”, ed. Fundatiei
„Romania de maine”, 2000

10. Bibliografie
Ancuta M.Rotar, Sorin Apostu „Boli transmisibile prin alimentatie la om”,
Colectia veterinara, ed. Risoprint, 2009;
Mediafax.ro
Wikipedia.org/MicrobacteriumTuberculosis
Nicolae Stefan „Diagnosticul si prevenirea zoonozelor”, ed. Fundatiei
„Romania de maine”, 2000