Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

ZIARUL COMUNEI BOCSIG LUNA MAI 2016

297 views

Published on

ZIARUL COMUNEI BOCSIG

Published in: Data & Analytics
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

ZIARUL COMUNEI BOCSIG LUNA MAI 2016

  1. 1. CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 64Anul 2016 MAI Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI Cu ocazia sintei sărbători pasca- le, la Căminul Cultural din Bocsig a avut loc un spectacol folcloric plin defrumusețe, un spectacol în care cei prezenți au putut vedea ansamblurile noastre Țărinuța și Călușarii, ansambluri care ne-au arătat și deaceastă dată că avem tineri talentați în comună, tineri care prin dansurile puse în scenă aduc mereu cu ei o fărămă din co- muna Bocsig. Spectacolul a fost organizat în a doua zi dePaști, cu sprijinuil inimo- sului nostru preot Oneț Bogdan, cel care a pus suflet pentru constituirea ansamblurilor comunei și c are s-a implicat total în promovarea valo- rilor și tradițiilor bocsigane, prin atragerea tinerilor din comună că- tre aceste valori ce dau unicitate comunității noatre locale. Spectacolul a fost unul deosebit și prin prisma faptului că pentru pri- ma dată în acest an, ansamblul co- munei noastre a apărut îmbrăcat în noile costume populare, costume achiziționate de administrația lo- cală anume pentru a avea la Bocsig o formație de dansuri reprezentati- vă, o formație care deja face cinste comunei noastre. Prima jumătate a acestui an a re- prezentat încă o perioadă de asfal- tare străzi în comună. Facem referire la lucrările dea- sfaltare derulate în Mânerău, lu- crări despre care v-am informat că vor înc epe și iată,putem vor- bi de o continuare a programului demodernizare a infratructurii rutiere în comună, d eaceastă dată fiind vorba de asfaltarea unor noi străzi în localitate Mânerău. Lucrările derulate recent a avut ca sursă definanțare bugetul local , în acastă primă etapă deafaltare fi- ind cuprinse mai multe străzi im- portante din Mânerău. Constatăm astfel, că an de an s-au desfășurat lucrări de asfaltare, ținta finalăfi- ind asfaltarea tuturor străzilor din toate localitățile comunei Bocsig. Noi străzi asfaltate în Mânerău! Spectacol folcloric de Paște la Bocsig >>> pag.5
  2. 2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2 VOCEA BOCSIGULUI Bocsig, file de istorie Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile ( continuare din numărul trecut al ziarului) În anul 1925 în Bocsig erau 366 cai, 961 bovine, 643 oi, 490 porci. Arfivele statului Arad 1937. În anul 1925 în Bocsig exista un singur moto plug cu 5 fere, 40 HP, proprietate a fraților Kles. În toată plasa Ineu se mai afla la acea dată încă un motoplug cu 3 fere proprietater a lui Her- man Cristian din Mânerău. Toa- te muncile agricole se făceau cu tracțiunue animală. Ultimele date în legătură cu pro- prietarii din Bocsig posesori a oeste 50 hectare există din 1937, din care specificăm: Asociația urbarialp pășune Bocsig poseda 1440 ha, Banca Cenădeana Ineu 181 ha. Înainte de reforma agrară din 1945, repartiția terenulor agri- cole la Bosig era următoarea.:120 de gospodării posedau de la 0-1 ha, 30 gospodării posedau 1-2 ha, 42 gospodării posedau 2-3 ha, 57 gospodării posedau 3-5 ha, 120 gospodării posedau 5-10 ha, 300 gospodării posedau între 10-11 ha, 8 gospodării 15-20 ha, 3 gospodării 20-30 ha, 2 familii 30-50 ha și 4 gospodării cu peste 50 ha. Insurecția armată și victorioa- să, inițiată și condusă de Partidul Comunist Român a inaugurat o nouă eră istorică în viața popo- rului român, calea erei socialiste, cu înaltele ei idealuri de dreptate și libertate socială, cu ziua de 23 august 1944. În zilele de 17-19 septembrie 1944, luptele pentru eliberarea patriei s-au desfășurat pe teri- toriul hotarului Bocsig. Divizia 4 maghiarp înaintase până între hotarul satului Mânerău și Boc- sig. Bocsigul a fost ocupar la 17 septembrie de către hortiști. La 19 septembrie regimentul 93 in- fanterie a eliberat Bocsigul. Între luptătorii pentru eli- berarea bocsigului au luptat și bocsigani care făceau parte din Regimentul 93 infanterie. Între aceștia au fost Belean Simion cu echipa sa , care au căzut prizoni- eri la unguri dar au scăpat prin fugă și luptă. Pe o placă albă de marmură se află încrustate numele celor căzuți. În memoria eroilor căzuți pe frontul antifascist: Sergent Pantea Pavel Cehoslo- vacia-Polina 1945, Sergent Ar- delean Traian Cehoslovacia-Po- lina 1945, Soldat Ghiura Pavel Miskolc R.P.. Ungaria 1944, Sol- dat Stan Mihai spitalul Oradea 1944, Soldat Birta Teodor Ce- hoslovacia-Polina 1945, Soldat Tulcan Alexandru Cehoslovacia- Polina 1945, Soldat Lucea Ioan spitalul Sinaia 1945. Îndată după eliberarea patri- ei de sub fasciști, a început și în comuna Bocsig să se organizeze partidele democratice: Partidul Comunist, Social – Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Libe- ral Tătărescu și Partidul Țărănesc a lui Alexandrescu care au alcă- tuit platforma electorală demo- cratică în vederea alegerilor din 1946. Încă înainte de înființarea Par- tidului Comunist român din Bocsig, au făcut parte din gărzile roșii ale Uniunii Sovietice foștii prizonieri români și anume Ig- nat Flore decedat în 1972 ca fost prizonier în Uniunea Sovietică a luptat în 1917-1918 în Ucraina împotriva gărzolor albe. Acesta a fost primul comunist care a venit în Bocsig și a și semnat ideile co- muniste în Bocsig. Butar Teodor fost prozonier din 1914 în Uniunea Sovietică, la fel a luptat în garda roșie împotri- va gărzilor albe din Ucraina. Cel care s-a manifestat tot timpul ca și comunist, a fost Bogoș Pavel. Acesta a fot primul organizator al Partidului Comunist din Bocsig după 23 august 1944. Alături de el, au mai întrat în partid Cadar Petru care a venit în Bocsig din părțile Valea lui Mihai unde ar fi fost minier. Cu el a mai intrat Magera Ioan și Țucudeanu Iosif, tatăl maiorului cu același nume. Cel care a reorganizat și a or- ganizat a fost Farcaș Florian din Arad de origine din Bocsig, membru din ilegalitate în partid. În anii de după 1921, în Bocsig au fost țărani agricultori ce au manisfetat idei socialiste, făcând parte din Partidul Social demo- crat. Astfel în 1922-1923, Bocsi- ganii săraci: Corb Florea branți, cu copii numeroși, Zgărdău Si- mion năpârca și Tîrle Nicolae cănășuța, au făcut parte din rân- durile Partidului Social demo- crat. Președintele Frontului Plu- garilor a fost Junc Ilie. Îndată după insurecția armată și alungarea armatelor hortiștilor s-a trecut la instalarea puterii populare la conducerea comu- nei, primar fiind numit Mîneran Gheorghe, iar după 3 luni Popa Nicolae ce a organizat în comună Partidul Social democrat. Între cei mai vechi membri ai Partidului comunist Român, din datele culese, se numără și Ciul Florea care a fost propagandis- tul cultului baptist din America în Bocsig. Despre acesta cei ce l-au cunoscut mărturisesc că ar fi fost comunist din America dar că nu s-a manifestat până după 23 august 1944. Între foștii primari după 23 august 1944 se numără și Palcu Ioan Dențu care actu- almente este aderent al cultului penticostal. La 23 martie 1945 s-a votat le- gea împroprietăririi. În Bocsig s-a constituit o comisie din Lu- pău Pavel și Ignuța Ioan care au avut sarcina de a pregăti lucrările și tabelul celor îndreptățiți la îm- proprietărire. Comitetul comunal a fost con- stituit între 1-2 aprilie 1945 din susnumiții. În sarcina comisiei cădea și ex- propierea moșiilor colaboranți cu hitleriștii și a celor care și-au părăsit pământurile. La Bocsig au fost expropia- te moșiile lui Acherman Ioan și ale fraților săi, Handor, Iosif, Matei și moșia lui Ioan Kerner, toți de naționalitate germană și colaboranți cu hitleriștii. Prin reforma agrară din 1945 s-a desființat pentru totdeauna în Bocsig moșierimea. Au mai rămas în schimb chiaburii. Din raportul Prefecturii Ineu rezultă că în Bocsig în 1949 erau 14 chia- buri. În 1950 existau 18 chiaburi iar în 1952 au scăzut la 2. Cu toată hărnicia țăranilor de a lucra cât mai bine pământul, producțiile de cereale obținute în 1946 au fost foarte mici. Astfel producția medie de grâu la hec- tar a fost de 500 de kilograme, orz 500 kg, ovăz 300 kg, porumb 500 kg, etc. La fel, numărul ani- malelor era foarte scăzut. Bocsig și satul Mînerău: 359 ca- baline, 1980 bovine, 460 ovine, 678 porcine. Tractoare cu pluguri 2, tractoa- re fără plug 1, presă mecanică 1, semănătoare grâu 40, semănătoa- re porumb 45, cositoare simple 1, batoze 5, pluguri de arat 450, plu- guri sapă porumb 50, grape 250, tăvăluge 12, sape 950, târnăcoape 50, coase 900. Se observă vă muncile agricole se făceau cu mașini și unelte cu tracțiune animală. Structura socială a populației din Bocsig era următoarea: Agricultori și muncitori 2942, industriași mari 2, lucrători în fabrici și ateliere 18, meseriași, meșteșugari, stăpâni 6, calfe sau lucrători ucenici 1, lucrători ma- nuali CFT 6, comercianți, patroni 6, funcționari publici 14, agenți polițienești 4, liber profesioniști 4, servitori pentru servicii perso- nale 4, cerșetori 1, fără ocupație 100, total 3106. Din punct de vedere politic, în vara anului 1946, bocsiganii erau grupați în mai multe partide po- litice dintre care au reușit să se impună pe prim plan Partidul Social Democrat. Din listele electorale din 1946, se poate constata că numărul ale- gătorilor a crescut: 2020 români, 60 maghiari și 6 germani. Dintre membrii partidelor care au alcătuit Frontul Democrat Po- pular s-a alcătuit comisia inte- rimară și anume: PSD 6 persoa- ne, Partidul Comunist Român 6 persoane, Frontul Plugarilor 4, Partidul Liberal Țărănesc 2 per- soane. În alegerile din noiembrie Partidul Democrat Popular a ieșit biruitor. ( continuare în numărul următor al ziarului) Administrația Comunală
  3. 3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3 VOCEA BOCSIGULUI Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiţi de către Biserica Ortodoxă la data de 29 iunie a fiecărui an. Aceştia sunt sărbătoriţi împreună datorită faptului că ambii s-au săvârşit la Roma. Sfântului Apos- tol Pavel i s-a tăiat capul iar Sfân- tul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos. Conform Sinaxa- rului, moaştele celor doi apostoli au fost puse împreună. Conform cercetărilor recente, Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Petru şi Pavel sunt, de asemenea, autori a unor epistole incluse de către Biserică în textele canonice ale Noului Testa- ment (Pavel -14; Petru – 2). Aceştia sunt consideraţi ca fiind printre cei mai importanţi oameni care au luat parte la Biserica lui Hristos. Sfântul Apostol Petru provine din oraşul Betsadia, Localitate situată pe malul nordic al lacului Gheniza- ret, astăzi cunoscută sub numele de El Aradsch, situată în Siria. Numit la naştere Simon, Petru era fratele Sfântului Apostol Andrei. De ase- menea, în Sfânta Scriptură este po- ment faptul că Petru, în momentul în care şi-a început activitatea, era căsătorit. Acesta devine ucenic al Mântuitorului în urma unei partide de pescuit. Acela este momentul care marchează renunţarea lui Petru la toate averile materiale şi decide să îl urmeze pe Iisus, devenind ast- fel „pescar de oameni”. Sfântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anului 7, într-o familie de evrei provenind din Tarsul Ciliciei. Numele său la naştere a fost Saul. Acesta ajunge să înveţe sub îndru- marea rabinului Gamaliel. Totuşi, Pavel nu l-a cunoscut pe Hristos cât timp acesta din urmă a luat formă pământeană. În schimb, a fost mar- tor la martirizarea Sfântului Ştefan. Acest lucru îl determina să devină unul dintre cei mai aprigi apărători ai credinţei în Dumnezeu. Pavel este botezadat de către episcopului Damascului, un om pe nume Ana- nia, moment care marchează schim- barea numelui sau din Saul în Pavel. 29 Iunie- sărbătorim pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel În atenția cetățenilor COMPARTIMENTUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ AL PRIMĂRIEI VĂ ADUCE LA CUNOȘTINȚĂ: Dacă până acum doar părinţii care plecau la muncă în străinătate cu un contract de muncă aveau ob- ligativitatea să anunţe autorităţile cu cine îşi lasă copilul, de acum toţi cei care muncesc în alte ţări trebuie să o facă. Părinții sunt obligaţi să anunţe serviciul public de asistenţă socială al Primăriei, cu cel puţin 40 de zile înainte de plecare şi să desemneze o persoană care se va ocupa de copii. „Notificarea va conţine, în mod ob- ligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tu- torelui, după caz. Confirmarea per- soanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanţa de tutelă. Persoana desemnată trebuie să facă parte din familia extinsă, să aibă minimum 18 ani şi să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile mo- rale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil”, se arată în Legea 257/2013 pentru modificarea şi completarea Le- gii 272/2004 privind protecţia și pro- movarea drepturilor copilului. Persoana căreia urmează să îi fie delegată autoritatea părintească îşi dă acordul personal, în faţa instanţei, iar cererea de delegare a drepturilor şi în- datoririlor părinteşti va fi soluţionată în trei zile de la depunerea acesteia. Hotărârea va cuprinde menţionarea expresă a drepturilor şi îndatoririlor care se deleagă şi perioada pentru care are loc delegarea, dar nu mai lungă de un an. Având în vedere prevederile Legii nr. 145/2014 pentru sta- bilirea unor măsuri de regle- mentare a pieţei produselor din sectorul agricol, producătorii agricoli trebuie să deţină un atestat de producător pentru a-şi putea vinde marfa în pieţele agroalimentare. Atestatul de producător este documentul care atestă cali- tatea de producător agricol pentru persoanele fizice care desfaşoară activităţi economice în sectorul agricol şi trebuie să cuprindă informaţii cu pri- vire la numele şi prenumele producătorului, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată respectiv efectivele de animale. Actul se eliberează de către primărie în cinci zile lucrătoare, însă trebuie sa aibă și un aviz consultativ . În cazul în care agricultorii nu îşi vor putea vinde personal marfa în piaţă şi o vor da inter- mediarilor, vor fi obligati să le înmâneze acestora şi actele care dovedesc provenienţa produsel- or. În situaţia pierderii/distru- gerii/furtului atestatului de producător, titularul acestuia este obligat să anunţe în termen de 24 de ore unitatea de poliţie cea mai apropiată, precum şi autoritatea emitentă, care poate emite, la cerere, un duplicat cu aceeaşi valabilitate cu a ates- tatului iniţial. Încălcarea prevederilor legale privind modul de vânzare pe piaţă a produselor agricole din gospodăria proprie constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă pentru producătorii agricoli. Astfel, cei care vor utiliza car- netul de comercializare fără să respecte regimul de utilizare al filelor, ar putea fi sancţionaţi cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei. De asemenea, producătorii agricoli care vor transporta produse agricole de la locul de deţinere la locul de co- mercializare, dar nu vor re- specta obligaţia de a deţine o filă completată corespunzător cantităţilor şi structurii sorti- mentelor transportate, ar putea primi o amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei. În plus, dacă nu vor afişa eticheta de produs, comercianţii vor fi pasibili de o amendă care va fi cuprinsă între 100 lei şi 300 lei. Amenzile cresc considerabil în cazul în care producătorii comercializează produse, însă nu au un atestat de producător valabil şi un carnet de com- ercializare a produselor. În această situaţie amenzile sunt între 15.000 lei şi 22.500 lei. În atenția cetățenilor! Cu privire la atestatele de producători DE RUSALII Festivalul Dansului Călușăresc Cu începere de la ora 17:00 Spectacol folcloric cu participarea unor ansam- bluri folclorice de seamă, printre care se numără și formațiile comunei noastre ( Țărinuța și Călușerii) Seara se încheie cu Bal Distracția și voia bună sunt garantate! Toată lumea este invitată! Spectacolul și balul vor avea loc ca în fiecare an, pe scena amplasată lângă parcul din spatele Școlii Vechi Tradiția continuă!
  4. 4. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 4 Apar licuricii Sezicecă,atuncicândSFÂNTULPETRUplesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pepământ,setransformăînlicurici. Oaltălegendăpopularăspunecă,atuncicând oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grin- dina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol. Moşii de SÂNPETRU În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei popu- lare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau. Obiceiuri,TradiţiişiSuperstiţii deSÂNPETRU De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, fe- meile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă,căcisecredecăastfelseîntorccolaciidela morţi.ÎnziuaMoşilordeSânpetru,femeiledaude pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vasecareseîmpodobescdeseoricuflorişicireşe. Cicănueîngăduitniciuneifemeisămănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri. Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase. SărbătoareasfinţilorPetruşiPavelseţinetimp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare.Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie îm- potrivaacestorduhurisuntusturoiul şi pelinul. Asigurarea curățeniei în comună, o preocupare constantă a administrației A fost toaletat parcul din Bocsig Cartier Una dintre lucrările recente derulate în comună pe linia asi- gurării curățenieiși întreținerii domeniului public a fost cea detoaletare a pasrcului din Bic- sig Cartier. Aici s-au desfășurat activități ample de curățare a arbori- lor de cuiburile de ciori care au umplut parculși totodată au fost oaletați arborii, astfel încât să nu existe pericolul ca pe timp defurtună sau vânt puternic, anumite crengi sau chiar copaci să se rupă datorită șubrezimii și să cadă, putând provoca astfel pagube materia- le. În acest scop, au fost aduși specialiști, alpiniști utilitari, care au întreprins activitățile edilitar gospodărești mai sus amintite. Centru civic frumos îngrijit la Bocsig Activități de întreținere s-au derulat și în centrul civic din Bocsig, unde au avut loc acțiuni de curățare a dome- niului public, de tundere a gazonului și îngrijire a arbuștilor ornamentali. Toate aceste acțiuni fac parte din calendrul anual de activități puse în practică decătre administrația pu- blică pe linia asigurării întreținerii curățeniei comunei. Trebuie însă atrasă atenția cetățenilor că fiecare gospodar are obligația dea face curat în fața propri- ei gospodării, iar aruncarea resturi- lor menajere trebuie făcută conform programului de salubritate al comu- nei, prin folosirea pubelelor primite în acest scop de la administrația loca- lă, comuna Bocsig fiind prima comu- nă din județ unde Primăria a cum- părat bin bugetul local pubele pentru toți cetățenii comunei. De asemenea, există în custodie și pubelele primite de la Consiliul Județean Arad pe pro- gramul Masterplan al județului, pen- tru care comuna Bocsig nu a plătit nici un leu, acestea din urmă nefiind proprietatea Primăriei, ci a Consiliu- lui Județean Arad. Cu siguranță că după ce acest masterplan al județului va intra efectiv în funcțiune, aceste noi pubele vor intra în circuitul de curățenie gândit la nivelul județului Arad. Elevi cu care ne mândrim Născute din ideea de a asigura un viitor mai bun generațiilor viitoare, școlile comunei sunt instituții de bază, fundamentale ale comunității, asigurând nu doar pregătirea tinerilor, dar implicându-se activ în viața socială și culturală . Vedem, cu bucuria respectului lucrului bine făcut, o preocupare constantă a cadrelor didactice de a se implica în organizarea unor evenimente deosebite, în a iniția activități extracuriculare, activități prin care, împreună cu elevii, dau un suflu aparte, dinamic, plin de prospețime, sistemului se învățământ al comunei Bocsig. Cu privire la rezultatele notabile obținute dealungul anilor, acestea s-au concretizat în proiecte educaționale câștigate, în participări meritorii la olim-piadele și concursurile școlare. În acest număr al ziarului local, avem plăcerea de a vă prezenta elevii care anul acesta au reprezentat comuna la faza județeană a olimpiadelor școlare. Putem doar concluziona, că avem la Bocsig o viață educativă activă, îndreptată spre formarea profesională a tinerilor, punându-se însă și un accent deosebit pe formarea caracterelor, perso-nalităților elevilor. Corb Robert Covaciu Sebastian Horga Melisa Rad Alexandra Tradiţii și obiceiuri de SFINŢII PETRU ŞI PAVEL
  5. 5. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUIpag. 5 Evenimentul organizat cu oca- zia sărbătorii de Paște, a adus în fața publicu- lui frumoasele noastre dansuri reprezentative, alături decălușarii comunei Bocsig și dean- samblul Țărinuța, urcând pe scenă și taraful comunei noastre, precum și interpreți locali, ceea ce a făcut ca spectacolul să fie unul pe placul tuturor celor prezenți. A fost o dupăamiază plăcută desărbătoare, sala căminului cultural prinzând viață și cu- loare prin portul noastru național, toată lumea putând adminra nu doar spectacolul în sine, ci și noile costume populare pe care componenții ansamblului le-au purtat cu mare cinste. Frumos este cuvântul care a animat întreaga atmosferă, publicul aplaudând la scenă des- chisă reprezentațiile artistice ale formațiilor și interpreților comunei noatre. Putem spune că a fost un spectacol al boc- siganilor pentru bocsigani! Un spectacol al comunității noastre locale. Spectacol folcloric dePaște la Bocsig De asemenea, putem afirma că acesta a fost primul spectacol major oferit în acest an de formațiile dedansuri ale comunei noastre, cu aceastăocazie ele prezentând un specta- col deosebit, cu suite de dansuri vechi, dar și cu unele noi, reușind să ne arate că avem în continuare în comună tineri talentați, cu aplecare pentru folclor. Imaginile surprinse de la evenimente ne confirmăacestlucru,reușind,credemnoi,să contureze și săaducăîn fața dumneavoastră, cititorii publicației locale, ceea ce încercăm noi să subliniem: avem în comună tradiții folclorice deosebite, tradiții care dau unici- tate comunei Bocsig și comunității noatre locale! >>> pag.1 >>> pag.6
  6. 6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6 VOCEA BOCSIGULUI Cât privește atmosfera de bucu- rie care a înconjurat spectacolul folcoric, aceas- ta s epoate vedea și prin mulțimea despectaori veniți la eveniment, sala căminului cultural fiind arhiplină de cei care au dorit să asiste la acest spectacol organizat ca o sărbătorire a Paștilor. Toată lumea s-a simțt bine, bucurându-se de spectacol, dedans, demuzică, așa cum șade bine oricărei comunități ocale unite și frumoase, așa cumșade bine într-o zi de mare sărbătoare. Sperăm ca această tradiție a spectacolului dePaște să continue și la anum, printr-un eve- nimente folclori cel puțin la fel defrumos ca cel de anul acesta, une eveniment la care au luat parte oficialitățile comunei, de la primar și con- silieri locali, preoți, profesori, învățători,până la invitați de seamă din județ, cu toții având parte deo dupăamizaă plăcută de sărbătoare. Spectacol folcloric dePaște la Bocsig >>> pag.5
  7. 7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7 VOCEA BOCSIGULUI Spectacol folcloric dePaște la Bocsig
  8. 8. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 8 Absolvenții clasei a VIII-a, promoția 2016, alături de profesori Rămas Bun Clasa a VIII-a BELEAN MARIUS BELEAN SORINA BUCATOȘ ANDREI COHAN ADRIAN CORB DALIANA COVACI FLORIN TULCAN FLORINA HALASZ NARCISA HANCA MONICA IGNAT DANIELA CORB DARIUS IGNAT NICOLETA LINGURAR CLAUDIA MÎNERAN GEORGIANA MOȚ SORIN OLAR CARMINA PALCU FLORIN PAPP IULIA PETRACHI VLAD PETROMAN DANUȚ RAD ALEXANDRA RĂPSIGAN DARIANA PAPP CLAUDIU RĂPSIGAN PAULA STANCU IANISS STEPAN ANDRADA TOMA GEORGEANA TUDUR ANAMARIA DIRIGINTE SĂRAC ALINA Ne luăm rămas bun de la absolvenții clasei a VIII-a, care luna următoare încheie ciclul gimnazial, urmând a începe o nouăetapăavieții,ceadeliceu. Le dorim mult succes în ceea ce-și propune pentru viitorșisănuuitefrumoșiiani petrecuțilașcoaladinBocsig!

×