prezentare de caz - carcinom suprarenalian

1. ~ Prezentare de caz ~
Coordonator: Dr. Ovidiu Fabian , medic primar chirurgie generala
Autor: Dr. Tolan Teodora Valeria, rezident chirurgie generala

2. DATE GENERALE
63 de ani
Mediul rural
MOTIVELE INTERNARII
Durere in flancul drept
Astenie, fatigabilitate
Scadere ponderala ( >6kg )
Se interneaza in data de 02.05.2017 …..

3. ANTECEDENTELE PERSONALE
PATOLOGICE
IN URMA CU 15 ANI
- Ulcer duodenal perforat ->
OPERAT
IN URMA CU 10 ANI
- Eventratie supraombilicala
- Adenom de prostata

4. ISTORICUL BOLII
Simptomatologia actuala ( durere in
flancul drept, scadere ponderala, astenie,
fatigabilitate) a debutat in urma cu 6 luni
dupa ce pacientul a primit o lovitura de la ->
Ecografie abdominala – formatiune de
glanda suprarenala dreapta bine delimitata,
difuz inomogena, ax lung de 136 mm.

5. EXAMINARI DE LABORATOR
• VSH – 85 mm/1h
• FIER – 45 ug/dl
• PROTEINURIE – 100 mg/dl (++)
ECOCARDIOGRAFIE
- Prolaps de valva mitrala, CIC posibil, functie sistolica pastrata,
tulburare de cinetica perete lateral VD
- Colectie pericardica mica, HVS usoara, disfunctie diastolica VS
usoara
- I Ao gr I, I T gr II

6. EXAMINARI IMAGISTICE
CT ABDOMINO-PELVIN NATIV + CONTRAST i.v. SI FAZA TARDIVA
La niv lovei SR drepte se evidenteaza o form inlocuitoare de spatiu de mari
dimensiuni (LL-67mm si AP-113mm), cu structura inomogena nativa si priza de
contrast inomogena cu vase de neoformatie in interior.

7. Formatiunea exercita un efect de masa asupra lobului hepatic drept
si asupra polului superior al rinichiului drept, dar fara semne de invazie. VCI
apare trombozata in aval de compresiune.

8. Formatiune inlocuitoare de spatiu,
voluminoasa cu origine SR
dreapta.
Tromboza secundara VCI
in aval de compresiune.
Formatiune posibil primara cu efect
compresiv asupra structurilor
invecinate.
INTERVENTIE CHIRURGICALA
Eventratie
supraombilicala

9. INTERVENTIE CHIRURGICALA
• AG CU IOT in data de 04.05.2017.
• Intraoperator s-a constatat:
- In portiunea centrala a abdomenului
peretele abdominal este format doar din piele si
peritoneu -> m. drepti abdominali mult retractati ->
lipsa musculo-aponevrotica de cca 20 cm diametru.
- In spatiul retroperitoneal se evidenteaza
o tumora suprarenaliana dreapta mare (cca 12 cm
diametrul) care ajunge pana la diafragm si se
insinueaza intre rinichiul drept si vena cava
inferioara.

10. Se practica:
• Suprarenalectomie dreapta. Drenaj
• Cura operatorie a eventratiei cu plasa
compozita de substitutie

11. Examen anatomopatologic
• Macroscopic:
- tomora gri-albicioasa de consistenta elastica cu zone largi de necroza
• Microscopic:
– Sunt prezenti emboli tumorali limfatici (L1)
– Nu se observa emboli tumorali venosi (V0) si nici aspecte de infiltrare
perineurala
– Marginile de rezectie sunt focal tangente la leziune
CONCLUZIE: ASPECTUL DESCRIS CORESPUNDE UNUI CARCINOM
SLAB DIFERENTIAT, POSIBIL CARCINOM DE COSTICOSUPRARENALA.
PENTRU STABILIREA CU CERTITUDINE A ORIGINII PRIMARE
SUPRARENALE SE POT EFECTUA COLORATII IMUNOHISTOCHIMICE
(inhibina, melanA, CK7, CK20).

12. EVOLUTIE POSTOPERATORIE
• Postoperator -> 4 zile ATI -> Chirurgie
• Evolutie lent favorabila si fara complicatii
• Tratament volemic si electrolitic
• Antibioterapie si tratament analezic
Se externeaza la 10 zile de la internare si 7
zile postoperator.

13. CHIMIOTERAPIE
• Asocierea mitotanului la chimioterapie pare a fi mai activă
decât chimioterapia administrată singură.
• În ultimii 15 ani, au fost publicate numai 11 studii prospective, de
evaluare a chimioterapiei, care au inclus un număr total de 239
de pacienţi trataţi sau nu cu mitotan. Ratele de răspuns variază
între 7% şi 54%.
• În pofida datelor limitate din literatură, tratamentul adjuvant
sistemic cu mitotan este recomandat în cazul pacienţilor cu
CCS şi rezecţie incompletă (R1, Rx stadiul III).
Lipsesc recomandările internaţionale cu privire la urmărirea
CCS iar aceasta reprezintă o problemă semnificativă

14. DISCUTII
Deseori sunt tumori asimptomatice, descoperite intamplator.
• LA NIVEL CELULAR NU SE CUNOASTE MECANISMUL INTIM AL APARITIEI CARCINOMULUI
SUPRARENAL. SE BANUIESTE CA SUNT IMPLICATE MECANISMELE ACTIVARII
PROTOONCOGENELOR (Ras, PKC) SI INACTIVAREA GENELOR CU ROL DE SUPRESOARE
TUMORALE (TP53, TP57).
• O SERIE DE SINDROAME GENETICE CRESC SANSA DE A DEZVOLTA NEO ALE GL SUPRARENALE
(Sindr Li-Fraumeni, sindr de neoplazie endocrina multipla tip 1).
• In cazul tumorilor CCS care nu invadează rinichiul, nefrectomia concomitentă nu
pare să îmbunătăţească supravieţuirea.

15. VA MULTUMESC!