Understanding the Colectomy Procedure.pdfMeghaSingh194
A colectomy is a major surgical surgery that calls for a significant amount of time spent both getting ready for the operation and recovering afterward. Let's explore more: https://www.southlakegeneralsurgery.com/understanding-the-colectomy-procedure/
Understanding the Colectomy Procedure.pdfMeghaSingh194
A colectomy is a major surgical surgery that calls for a significant amount of time spent both getting ready for the operation and recovering afterward. Let's explore more: https://www.southlakegeneralsurgery.com/understanding-the-colectomy-procedure/
O hernie apare atunci cand straturile peretelui abdominal sunt slabite sau se rup. Presiunea din interiorul abdomenului impinge continutul abdominal prin aceasta zona slabita. Se formeaza un fel de sac sub piele, care poate incepe ca o umflatura (galma) mica, dar care in timp poate creste destul de mare, deoarece presiunea din abdomen impinge grasimea si intestinele afara, si uneori acestea se blocheaza apoi in sacul de hernie.
Herniile abdominale sunt foarte frecvente, in special in randul barbatilor si sunt, de obicei, numite in functie de zona anatomica in care apar.
Tipuri de hernii abdominale
Hernia inghinala
Herniile inghinale apar in pliul inghinal sau in scrot si sunt mai frecvente in randul barbatilor. De asemenea, apar si la copii. Sunt de doua feluri, directe si indirecte, in functie de locul exact in care se produc.
Hernia ombilicala
Herniile ombilicale apar in jurul buricului (ombilicului). Multi bebelusi au o mica hernie ombilicala, deoarece deschiderea pentru vasele de sange din cordonul ombilical nu s-a inchis complet. Afectiunea este atent monitorizata de medici la copiii mai mici, pentru a vedea daca hernia se inchide singura. Herniile ombilicale pot aparea si la unii adulti, din cauza obezitatii, sarcinii sau excesului de lichid in abdomen (ascita).
Hernia femurala
Herniile femurale se dezvolta chiar sub pliul inghinal, in mijlocul coapsei, unde artera si vena femurala parasesc abdomenul pentru a-si urma cursul la nivelul piciorului. Sunt mai frecvente in randul femeilor.
Hernia incizionala (eventratia)
Herniile incizionale se formeaza in urma unei interventii chirurgicale, prin penetrarea anselor intestinale la nivelul unei cicatrici din peretele abdominal. Acest tip de hernie se poate dezvolta dupa mai multi ani de la realizarea interventiei chirurgicale.
Hernia ventrala
O hernie ventrala este o gaura in muschii peretelui abdominal care produce o umflatura vizibila in mijlocul peretelui abdominal.
Hernia giganta
In timp, o hernie ventrala sau incisionala se poate dezvolta intr-o hernie giganta. Aceasta poate aparea si ca urmare a unei leziuni traumatice care a necesitat deschiderea abdomenului si care s-a vindecat greu. Aceasta hernie de dimensiuni mari permite patrunderea mai multor anse de intestin si, ocazional, a altor organe abdominale, in interiorul sacului de hernie
Hernia incarcerata si strangulata
Reprezinta o complicatie a herniei. Uneori, o portiune de intestin se blocheaza in hernie si astfel apare hernia incarcerata, care poate provoca un blocaj la nivelul intestinului. Rareori, orificiul herniei blocheaza atat de strans intestinul incat opreste alimentarea cu sange. Strangularea intestinului este o complicatie deosebit de periculoasa, intrucat odata privat de fluxul sanguin, intestinul poate dezvolta gangrena in mai putine 6 ore. Gangrena conduce la ruptura peretelui intestinal si, intr-un final, la peritonita (inflamarea si infectarea cavitatii abdominale). Netratata, peritonita provoaca decesul pacie
Ce este hernia hiatală?
Hernia hiatală apare atunci când partea superioară a stomacului protruzionează (iese) din cavitatea abdominală în torace.
Acest lucru se realizează prin deschiderea în diafragm corespunzătoare trecerii esofagului (hiatusul esofagian), întrucât diafragmul este mușchiul ce separă cele 2 cavități (toracică și abdominală).
Sursa: https://alternamed.ro/hernia-hiatala/
Această condiție medicală poate fi ușoară și asimptomatică, descoperită incidental, sau poate căpăta forme severe, cu răsunet clinic important.
Tot ce trebuie sa stii despre tratamentul hemorozilor. PROCTOLOGIE CLUJSorin Ciprian
Tot ce trebuie sa stii despre tratamentul hemorozilor. PROCTOLOGIE CLUJ. „Tratamentul hemoroizilor – tot ce trebuie să știi” este articolul care îți răspunde la toate întrebările pe care le ai în privința bolii hemoroidale, facilitându-ți accesul la cele mai bune metode de tratare a hemorozilor.
O hernie apare atunci cand straturile peretelui abdominal sunt slabite sau se rup. Presiunea din interiorul abdomenului impinge continutul abdominal prin aceasta zona slabita. Se formeaza un fel de sac sub piele, care poate incepe ca o umflatura (galma) mica, dar care in timp poate creste destul de mare, deoarece presiunea din abdomen impinge grasimea si intestinele afara, si uneori acestea se blocheaza apoi in sacul de hernie.
Herniile abdominale sunt foarte frecvente, in special in randul barbatilor si sunt, de obicei, numite in functie de zona anatomica in care apar.
Tipuri de hernii abdominale
Hernia inghinala
Herniile inghinale apar in pliul inghinal sau in scrot si sunt mai frecvente in randul barbatilor. De asemenea, apar si la copii. Sunt de doua feluri, directe si indirecte, in functie de locul exact in care se produc.
Hernia ombilicala
Herniile ombilicale apar in jurul buricului (ombilicului). Multi bebelusi au o mica hernie ombilicala, deoarece deschiderea pentru vasele de sange din cordonul ombilical nu s-a inchis complet. Afectiunea este atent monitorizata de medici la copiii mai mici, pentru a vedea daca hernia se inchide singura. Herniile ombilicale pot aparea si la unii adulti, din cauza obezitatii, sarcinii sau excesului de lichid in abdomen (ascita).
Hernia femurala
Herniile femurale se dezvolta chiar sub pliul inghinal, in mijlocul coapsei, unde artera si vena femurala parasesc abdomenul pentru a-si urma cursul la nivelul piciorului. Sunt mai frecvente in randul femeilor.
Hernia incizionala (eventratia)
Herniile incizionale se formeaza in urma unei interventii chirurgicale, prin penetrarea anselor intestinale la nivelul unei cicatrici din peretele abdominal. Acest tip de hernie se poate dezvolta dupa mai multi ani de la realizarea interventiei chirurgicale.
Hernia ventrala
O hernie ventrala este o gaura in muschii peretelui abdominal care produce o umflatura vizibila in mijlocul peretelui abdominal.
Hernia giganta
In timp, o hernie ventrala sau incisionala se poate dezvolta intr-o hernie giganta. Aceasta poate aparea si ca urmare a unei leziuni traumatice care a necesitat deschiderea abdomenului si care s-a vindecat greu. Aceasta hernie de dimensiuni mari permite patrunderea mai multor anse de intestin si, ocazional, a altor organe abdominale, in interiorul sacului de hernie
Hernia incarcerata si strangulata
Reprezinta o complicatie a herniei. Uneori, o portiune de intestin se blocheaza in hernie si astfel apare hernia incarcerata, care poate provoca un blocaj la nivelul intestinului. Rareori, orificiul herniei blocheaza atat de strans intestinul incat opreste alimentarea cu sange. Strangularea intestinului este o complicatie deosebit de periculoasa, intrucat odata privat de fluxul sanguin, intestinul poate dezvolta gangrena in mai putine 6 ore. Gangrena conduce la ruptura peretelui intestinal si, intr-un final, la peritonita (inflamarea si infectarea cavitatii abdominale). Netratata, peritonita provoaca decesul pacie
Ce este hernia hiatală?
Hernia hiatală apare atunci când partea superioară a stomacului protruzionează (iese) din cavitatea abdominală în torace.
Acest lucru se realizează prin deschiderea în diafragm corespunzătoare trecerii esofagului (hiatusul esofagian), întrucât diafragmul este mușchiul ce separă cele 2 cavități (toracică și abdominală).
Sursa: https://alternamed.ro/hernia-hiatala/
Această condiție medicală poate fi ușoară și asimptomatică, descoperită incidental, sau poate căpăta forme severe, cu răsunet clinic important.
Tot ce trebuie sa stii despre tratamentul hemorozilor. PROCTOLOGIE CLUJSorin Ciprian
Tot ce trebuie sa stii despre tratamentul hemorozilor. PROCTOLOGIE CLUJ. „Tratamentul hemoroizilor – tot ce trebuie să știi” este articolul care îți răspunde la toate întrebările pe care le ai în privința bolii hemoroidale, facilitându-ți accesul la cele mai bune metode de tratare a hemorozilor.
2. • Incizia bine aleasa si bine executata este o
premiza foarte importanta pentru reusita unei
operatii abdominale!
3. Orice eroare (incizia gresit aleasa,inchiderea
deficitara,alegerea gresita a materialului de
sutura) poate duce la complicatii severe :
• hematom ,
• infectia plagii,
• granulom de fir,
• cicatrice vicioasa
• dehiscenta plagii si evisceratie.
4. Exista trei principii de baza care ghideaza
alegerea inciziei si inchiderea plagii:
1. Accesibilitate
2. Flexibilitate
3. Siguranta
5. 1.Accesibilitate
Incizia trebuie sa asigure expunerea directa si
imediata a organului interesat si trebuie sa
asigure suficient spatiu pentru a realiza in
conditii bune interventia (chirurg mare incizie
mare)
6. • Expunerea este influientata de incizie , de
folosirea adecvata a departatoarelor ,valvelor,
cimpurilor operatorii,dar si de pozitionarea
corecta a pacientului pe masa de operatie.
7. 2.Flexibilitate
Incizia trebuie sa permita extensia daca
dificultatea interventiei este mai mare decit
s-a anticipat initial.
Incizia trebuie sa afecteze cit mai putin functia
peretelui abdominal,limitind sacrificiul
inervatiei musculaturii abdominale.
8. 3.Siguranta
Inchiderea plagii trebuie sa fie solida .
Ideal, postoperator, peretele abdominal trebuie
sa fie la fel sau chiar mai solid decit in
preoperator.
9. Tipuri de incizii :
1.Verticale
2.Transversale si oblice
3. Toraco-abdominale
4.Incizii pentru abord retroperitonal si
extraperitoneal
10. 1.Inciziile verticale pot fi :
Mediane Supraombilicale
Paramediane Subombilicale
In cazul unor traumatisme abdominale se poate
recurge la o incizie mediana xifo-ombilicala
11. 2.Inciziile transversale si oblice pot fi plasate in
orice cadran abdominal.
Cele mai des folosite astfel de incizii sunt:
Kocher –incizia subcostala in chirurgia biliara
Pfannenstiel-incizie subombilicala in chirurgia
ginecologica
McBurney-incizia folosita in apendicectomii
12. 3.Inciziile toraco-abdominale
Asigura o expunere buna a organelor din
abdomenul superior prin unirea cavitatii
peritoneale ,cavitatii pleurale si a
mediastinului intr-un singur cimp operator.
Se folosesc mai ales pentru expunerea ficatului
si a jonctiunii esogastrice
13. 4.Incizii pentru abord retroperitonal si
extraperitoneal
Sunt utile in chirurgia rinichilor ,a glandelor
suprarenale sau a aortei
14. Alegerea inciziei este influientata de:
Organul vizat
Operatia anticipata
Tipul constitutional al bolnavului
Obezitate
Urgenta
Existenta inciziilor abdominale anterioare
Experienta si preferintele chirurgului
15. • In urgente incizia mediana asigura accesul cel
mai rapid in cavitatea peritoneala si poate fi la
nevoie extinsa.
16. In cazul reinterventiilor abordul cavitatii
peritoneale trebuie facut pe vechea incizie.
Daca acest lucru nu este posibil ,noua incizie
trebuie facuta la o distanta de cel putin 5 cm
de incizia initiala pentru a evita posibila
necroza a puntii tegumentare si aponevrotice
dintre cele doua incizii.
17. Incizii mediane versus incizii transversle
La pacientii longilini cu torace ingust incizia
transversala aduce putine avantaje,in schimb
la pacientii obezi,cu torace larg o astfel de
incizie asigura un abord comod asupra
viscerelor din etajul abdominal superior.
18. • Exista studii care confirma o mai solida
refacere a peretelui abdominal dupa incizii
transversale decit dupa cele verticale.
19. Incizii mediane versus incizii paramediane
Inciziile verticale pot fi impartite in 3 mari
categorii:
1.Mediane
2.Paramediane mediale
3.Paramediane laterale
20. Avantajul teoreic al inciziilor paramediane
rezulta din patrunderea in cavitatea
peritoneala prin cele doua teci ale m.drept
abdominal .
Acest fapt conducind la o incidenta mai mica a
eventratiilor si evisceratiilor.
21. Bisturiu electric versus clasic
In prezent exista studii suficiente care arata ca
folosirea bisturiului electric permite o incizie
mai rapida,cu mai mica singerare,fiind urmata
de mai putina durere postoperatorie.
In plus nu exista diferente pe termen scurt sau
lung in privinta aparitiei complicatiilor la
nivelul plagii.
22. Inchiderea inciziilor abdominale este primul
lucru pe care il face un chirurg in perioada de
instructie.
Metodele de inchidere se bazeaza deseori pe
traditia locala si pe preferinta profesorului iar
chirurgul tinar de regula nu schimba aceste
obiceiuri pe parcursul carierei
23. • Scopul inchiderii peretelui abdominal este de
a reface functia peretelui abdominal dupa o
interventie chirurgicala.
• Tehnica trebuie sa fie suficient de simpla astfel
incit rezultatele sa fie la fel de bune in miinile
unui specialist sau ale unui rezident.
24. Pacientul trebuie sa ramina cu o cicatrice
suficient de estetica si mai ales trebuie redusa
la minim frecventa dehiscentei plagii ,
eventratiilor ,evisceratiilor sau a supuratiilor.
25. Inchiderea peritoneului
Traditional se considera ca daca in timpul inciziei
abdominale se sectioneaza toate straturile
anatomice ,la inchiderea acesteia trebuie
suturate toate aceste straturi,refacind
anatomia initiala.
26. In acest fel se considera ca scade incidenta
aderentelor peritoneale a eventratiilor si a
infectiilor .
27. • O serie de studii clinice au demonstrat insa
contrariul- inchiderea separata a peritoneului
nu este necesara si este asociata cu o durata
mai mare a interventiei chirurgicale ,mai
multa durere postoperatorie,si chiar mai
multe aderente postoperatorii.
28. • Sutura aponevrozelor
Inchiderea abdomenului se poate face in planuri
separate sau intr-un plan.
Inchiderea in planuri separate reconstruieste
foitele aponevrotice anterioara si posterioara
(cea posterioara inglobind si peritoneul).
29. • Inchiderea intr-un plan cuprinde toate
straturile musculoaponevrotice si poate
prinde sau nu peritoneul.
30. Nu exista studii clinice care sa dovedeasca
superioritatea uneia din cele doua metode.
Incidenta supuratiei plagii nu depinde de
metoda de inchidere!
31. • Un alt aspect al inchiderii plagii operatorii il
constituie diferenta intre sutura continua si
sutura cu fire separate.
Sutura continua pare mai buna deoarece asigura
o buna repartitie a tensiunii in plaga reducind
strangularea sau ruptura tesuturilor .
32. • Exista insa si un dezavantaj al acestei suturi-
slabirea unui fir duce la dehiscenta intregii
plagi.
33. Experienta clinica arata insa ca nu exista nici o
diferenta intre sutura continua si cea
intrerupta in privinta aparitiei dehiscentei,
infectiei, eventratiei sau evisceratiei.
34. Material de sutura resorbabil sau neresorbabil
Folosirea materialului de sutura neresorbabil
duce al aparitia durerii la nivelul cicatricii
operatorii in 17% sau dehiscenta suturii in 8%
din cazuri.
Folosirea materialelor sintetice greu resorbabile
este nu are aceste dezavantaje (acid
polyglycolic –dexon, acidul polyglactic-vicryl,
polydioxanona –PDS , si polygliconat –Maxon)
35. Material de sutura multifilament sau
monofilament
Firele multifilament asigura un bun mediu de
crestere a bacteriilor si se asociaza cu rate mai
mari ale infectiei plagii comparativ cu firele
monofilament.
Infectia plagii este un factor de risc major pentru
aparitia eventratiei.
36. • Se pare ca varinta optima de inchidere a plagii
abdominale este inchiderea intr-un plan cu fir
greu resorbabil continuu.
37. Inchiderea tesutului celular subcutanat
Obezitatea este o situatie intilnita tot mai
frecvent in tarile dezvoltate si face ca tratarea
tesutului celular subcutanat sa capete
importanta din ce in ce mai mare.
Tesutul celular subcutanat este slab vascularizat
si astfel susceptibil la supuratii.
38. • Exista o serie de studii clinice care au evaluat
sutura tesutului celular subcutanat si care nu
au reusit sa demonstreze necesitatea acestei
manevre.
Nici drenajul spatiului mort subcutanat nu pare
sa reduca riscul aparitiei complicatiilor.
39. • Totusi in unele cazuri particulare ,la pacienti
obezi,se poate recurge la sutura tesutului
celular subcutanat cu fire separate
resorbabile.
40. Sutura tegumentului
• In situatia unei plagi operatorii contaminate
tegumentul nu va fi suturat astfel incit
vindecarea se va face prin sutura secundara .
• In cazul plagilor curate exista mai multe
varinte de sutura :
Fire separate,sutura intradermica,agrafe
chirurgicale si adeziv chirurgical.
41. Obiectivele suturii tegumentului sunt:
• 1.apropierea marginilor plagii
• 2.minimalizarea riscului de infectie
• 3.realizarea unui aspect cosmetic acceptabil
• 4.minimalizarea durerii postoperatorii