1. EVALUAREA
NECESITĂŢILOR
INFORMAŢIONALE ALE
COMUNITĂŢII.
IDENTIFICAREA
SOLUŢIILOR PENTRU
REMEDIEREA LOR.
Victoria Vasilica , BNRM, Studii şi Cercetări

2. Cuvinte Cheie
 Necesităţi informaţionale – nevoia de a se
informa a indivizilor(nevoi latente)
 Cererile de informare – nevoi de informare
recunoscute şi exprimate
 Evaluare - Acțiunea de a evalua și rezultatul ei;
prețuire.(http://dexonline.ro/definitie/evaluare)
 Comunitate –grup de oameni cu interese,
credinţe sau norme de viaţă comune

3. Factori ce determină formarea
necesităţilor informaţionale
 - producţia de informaţii, în continuă creştere,
ceea ce are drept consecinţă fenomenul numit
„ explozia informaţiilor”;
 - adoptarea, de către sistemele de informare,
a unor tehnologii din ce în ce mai sofisticate;
 - dezorientarea utilizatorului în faţa celor două
fenomene amintite.

4. Premisele pentru formarea
necesităţilor informaţionale
 Prezenţa necesităţii informaţionale
conştientizate
 Imposibilitatea satisfacerii necesităţii
informaţionale fără apelarea la documente
 Imposibilitatea obţinerii documentelor fără un
efort anumit (necesitate bibliografică)
 Cunoaşterea de către consumator a surselor
bibliografice şi posibilităţilor lor funcţionale,
aptitudin i de utilizare a informaţiilor

5. Ciclul satisfacerii necesităţilor
informaţionale
Necesităţi
informaţionale
Activitate de
consum
informaţional
Informaţia
Necesităţi
documentare
Informaţia
bibliografică

6. Locul nevoilor de informare în
sistemul nevoilor umane
Teorii motivaţionale - oamenii sunt motivaţi să îşi
satisfacă nevoile cele mai importante(piramida
lui Maslow)

7. Model de clasificare făcut de economişti
 Nevoile primare – reale, fundamentale pentru
existenţa fizică – hrană, îngrijire, securitate
 Nevoile secundare - legate de produsele care
ne uşurează viaţa sau de nevoile apărute ca
efect al publicităţii

8. Publicitate cărţii şi lecturii pentru copii

9. Publicitate cărţii şi lecturii pentru
adulţi

10. Model de clasificare făcut
de sociologi
 Nevoile – obligaţie (nevoile economice, de
securitate, de stabilitate)
 Nevoile – aspiraţie (nevoile de educaţie şi de
informare care permit individului să se ridice
deasupra condiţiei sale prezente )

11. Metodologia studierii necesităţilor
informaţionale
Tipologia cercetărilor
1. Fundamentale (cercetări care nu aduc nimic
inovaţional, principalul scop fiind de a extinde
cunoştinţele cercetătorului)
2. Aplicate (scopul acestei cercetări este de a
găsi soluţii practice pentru probleme
stringente ale comunităţii)
3. Elaborări (scopul acestui tip de cercetare
este de a căpăta rezultate ce vor facilita alte
cercetări(biografii, bibliografii, lucrări
metodice))

12. Etapele de bază ale cercetării
Elaborarea programului
1. Problema
2. Scopul
3. Obiective şi sarcini concrete
4. Metode de realizare
5. Căile şi formele de implimentare în practică a
rezultatelor aşteptate

13. Etapele programului de
cercetare
Etapa pregătitoare Realizarea
cercetării
Prelucrarea
informaţiilor
Implimentarea
rezultatelor obţinute
în practică

14. Programul cercetării în cadrul
bibliotecii
 Metodologic - cunoscătorii practicilor
metodologice “obiective” şi al celor
interpretative, se confruntă cu mai multe
deschideri opţionale: pozitivare (cantitativă)
sau interpretare (calitativă) a datelor;
individualism sau holism metodologic.
 Organizaţional metodic – în urma obţinerii
rezultatelor acestei cercetări, instituţia sau
fenomenul analizat va avea parte de
transformare organizaţională la mai multe
nivele

15. Partea metodologică a
programului
 Obiectul cercetării
 Subiectul cercetării
 Analiza terminologică a noţiunilor de bază şi
prezentarea lor exactă
 Formularea scopului şi obiectivelor cercetării
 Sarcini practice
 Tema cercetării
 Ipoteze

16. Ce este o ipoteză?
1. R: O ipoteză este o afirmaţie ce poate fi
demonstrată sau infirmată. Procesul ştiinţific
afirmă că ar trebui să existe doar propoziţii
falsificabile (ce pot fi infirmate). Ex. (Necesităţile
informaţionale ale cititorilor sunt în absolută
dependenţă de domeniul în care aceştia
activează?)
2. O întrebare de cercetare poate fi transformată
într-o ipoteză prin reformulări. (Domeniul de
activitate a indivizilor scoate în evidenţă
necesităţi informaţionale prestabilite sau Cititorii
care au în comun acelaşi domeniul de activitate
invocă necesităţi informaţionale colective)

17. Tipologia ipotezelor
 Descriptive: descrierea unui fenomen – cine?
ce?
 Exploratorii: care este relaţia dintre
fenomene?
 Explicative: cauzalitate – de ce?

18. Ipoteze descriptive
 Pot specifica una sau mai multe variabile.
 Nu ştim suficiente lucruri pentru a
specifica legătura între variabile.
 În cadrul cercetărilor se descrie cine sunt
participanţii, cum se comportă, ceea ce
cred ei, cum percep lumea.

19. Ipoteze exploratorii
Concentrează pe studiul relaţiei de cauzalitate
între fenomene şi pe evaluarea impactului:
Care sunt cauzele?

20. Ipoteze explicative
 Mecanisme - Cum? De ce? Care este
procesul?Din ce cauză se întâmplă un
fenomen sau altul?

21. Partea metodică a programului
 Metodele şi procedeele statistice şi
matematice
 Metodele de prelucrare teoretică şi logică
 Cercetarea de probă (experimentală)
 Metode de culegere a informaţiilor
 Observarea ştiinţifică. Etapele observării
 Sondaj (Metodă cantitativă)
 Încheierea programului

22. Metodele şi procedeele statistice şi
matematice
 Analiză factorială
 Grupări statistice
 Metode grafice de analiză a
informaţiilor(histograme,diagrame, hartă
statistică )

23. Metodele de prelucrare teoretică
şi logică
 Clasificări (Clasificarea utilizatorilor şi a
necesităţilor informaţionale)
 Matrice(matricea Eisenhowear sau stabileşte
proioritaţiele)

24. Cercetarea de probă
(experimentală)
Dacă grupul ţintă este larg atunci se testează
terenul iniţiindu-se o cercetare de probă!

25. Metode de culegere a
informaţiilor
 Generale(înţelegere,
intuiţie, percepere)
 Speciale
(istoriografice,
psihologice,
sociologice,
statistice,
biblioteconomice)
 Analiza de conţinut
 Analiza
terminologică
 Metoda conceptelor
operaţionale
Tradiţionale Formalizate

26. Metoda cantitativă de studiere a
necesităţilor
informaţionale(chestionarul)
 Cuvintele şi expresiile utilizate trebuie să fie
cunoscute şi înţelese de cei chestionaţi.
 O atenţie deosebită trebuie acordată
conţinutului întrebărilor.
 Nu se utilizează negaţiile.
 Sugestibilitate evidenta sau foarte ascunsă.
 Un chestionar serios nu trebuie să aibă
întrebări puţine, dar trebuie să ţină seama de
timpul pe care subiectul îl poate acorda
acestei activităţi.

27. Exemple de întrebări pentru
chestionare
Evaluarea saisfacerii necesităţilor informaţionale
ale utilizatorilor de informaţie politică
1. De cît timp frecventaţi biblioteca universitară ?
2. Cît de des frecventaţi biblioteca universitară?
3. Resursele informaţionale (sau colecţiile) căror
biblioteci vă satisfac necesităţile
informaţionale?
4. Cu ce scop recurgeţi la serviciile bibliotecii
universitare?

28. Exemple de întrebări pentru
chestionare
1. Ce tipuri şi genuri de documente preferaţi să
consultaţi pentru a vă satisface NI
2. Cît timp petreceţi în bibliotecă în perioada
studiilor?
3. Consideraţi că bibliotecarul vă ajută la
satisfacerea NI?
4. Cît de des v-au fost refuzate buletinele de
cerere?

29. Concluzie
Studiul necesităţilor informaţionale ale
utilizatorilor contribuie efectiv la reorientarea
activităţii bibliotecilor în concordanţă cu
cerinţele şi dinamica mediului