ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare

BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
ANUL BIBLIOLOGIC 2014
Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor
de Cercetare și Dezvoltare
Culegere de comunicări
1

Chişinău, 2016
Director general: Elena PINTILEI
Ediție îngrijită de: Vera OSOIANU
Alcătuitor: Victoria VASILICA
Redactor: Cornelia HÎNCU
© Bibilioteca Naţională a Republicii Moldova
2
Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al
Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare: culegere de comunicări/Biblioteca
Națională a Republicii Moldova; alcăt.: Victoria Vasilica; ed. îngrij.: Vera
Osoianu. – Chișinău: BNRM, 2016. – 76 p.

CUPRINS:
Maia BALAN. Comunitatea virtuală. Este loc şi pentru bibliotecă? ............................................ 4
Lolita CANEEV. Top-10 cărţi „Must Read” – metodă modernă de promovare a cărţii şi lecturii
printre adolescenţi ......................................................................................................................... 9
Lidia KULIKOVSKI. FEDEX@Hasdeu, instrument inovator de stimulare şi încurajare a
inovaţiei: impact cifric, social şi profesional .............................................................................. 20
Nadejda PĂDURE. Schimbarea bibliotecii – schimbarea comunităţii ....................................... 32
Maia TARABAN. „ZIUA PRIMARULUI ÎN BIBLIOTECĂ” – o modalitate eficientă de
afirmarea bibliotecii publice ca centru comunitar .................................................................... 38
Nadejda COSTIN. Cărţile electronice şi vocea utilizatorilor ..................................................... 42
Alexandru RUSU. Toate drumurile duc la bibliotecă! ............................................................... 53
Maria CUDLENCO. Pagini de istorie locală la Biblioteca Publică Crihana Veche ................. 59
Galina DAVÎDIC. Conexiunea bibliotecă-comunitate – noi realităţi, noi oportunităţi .............. 68
Eugenia RĂILEAN. Centrul Raional de Documentare și Informare „Mihail Sadoveanu” faţă în
faţă cu comunitatea soroceană .................................................................................................... 78
3

COMUNITATEA VIRTUALĂ. ESTE LOC ŞI PENTRU BIBLIOTECĂ?
Maia BĂLAN,
Şef Biblioteca publică Bilicenii Vechi
Iniţial, computerul a fost conceput ca o maşină de calcul. O maşinărie mare, cât toată camera,
operată de mai mulţi ingineri, era mândria omenirii, pentru că se etala cu creierul uman. În anul
1969, militarii americani au început conectarea calculatoarelor în reţele, pentru a transmite
informaţii secrete cât mai sigur şi mai rapid.
În doar 2 decenii, aparatele de calcul s-au micşorat substanţial, iar reţelele s-au extins,
formând un păienjeniş mondial – World Wide Web. Din acest moment, peste aspectul tehnic al
aparatelor de calcul se suprapune aspectul moral – necesitatea de interconectare umană.
În 1988, se apare IRC-ul (Internet Relay Chat), protocolul, care permite comunicarea on -
line în timp real.
Pentru ţara noastră, posibilităţile de comunicare virtuală
se concep deja în sec. XXI. Începusem cu mIRC-ul, ICQ,
Yahoo Msn, Windovs Live Messenger, Skype, după care am
învăţat rapid reţelele de socializare: Facebook, Twitter,
Odnoklassniki, VKontakte, Youtube etc...
Prin 2006, la doi ani de existenţă a mediatecii, la Bilicenii Vechi, ne echipaserăm cu o
webcameră! Cât de surprinşi au fost utilizatorii bibliotecii noastre, care pentru prima oară îşi
vedeau on-line rudele de peste hotare! În următorii 2-3 ani, majoritatea locuitorilor deţinea câte
un laptop şi învaţa să le utilizeze doar cu scopul de a comunica prin intermediul reţelelor de
socializare. Acum, în orele serii, nu mai vezi prin sat nici copii, jucându-se pe toloacă, nici
cumătrele, adunate la umbra unui vişin să-şi spună noutăţile locale. Mahalaua din stradă s-a
mutat pe Internet.
Astfel, grupurile reale s-au transformat în comunităţi virtuale, care, la fel ca primele
menţionate, se bazează pe:
4

• Socializare,
• Participare,
• Distracţie,
• Interese comune,
• Sentimentul de apartenenţă unei comunităţi reale,
• Realizări comune etc...
Principala deosebire dintre comunitatea virtuală şi cea reală, este că membrii ei nu se
întâlnesc faţă în faţă, sau o fac foarte rar. Avantajul ei este posibilitatea de a uni participanţii,
indiferent de amplasarea lor geografică.
Cele mai des utilizate reţele de socializare, pentru moldoveni, sunt:
• Odnoklassniki – circa 900.000 de conturi;
• Facebook – cu aproximativ 500.000 de conturi înregistrate în RM;
• Google Plus – 230.000 de conturi;
• VKontakte – 100.000 de utilizatori activi;
• Bloguri – 2016 înscrise pe blogosfera.md;
• Twitter – 2.000 utilizatori activi.
Reţeaua socială Facebook, ne-a oferit nouă, bibliotecarilor, posibilitatea de a forma o
comunitate profesională extrem de eficientă, pentru comunicare, partajare şi colaborare. Aici,
însă, se interacţionează mai puţin cu utilizatorii reali, potenţiali sau virtuali ai bibliotecilor
noastre, care locuiesc într-o altă ţară virtuală – Odnoklassniki.
Cea din urmă a devenit prima reţea socială în topul utilizatorilor moldoveni, în mare parte
datorită conaţionalilor noştri, care muncesc peste hotarele ţării şi simt necesitatea conexiunii cu
cei de acasă, copii, părinţi şi bunici. Spre deosebire de reţeaua Facebook, platforma
Odnoklassniki este utilizată mai mult pentru comunicare, decât pentru informare. Deseori, autorii
postărilor de tip foto-video, mai rar link-uri către alte site-uri, sunt persoane, care au abilităţi
minime de realizare a produselor informaţionale de calitate. Pe ambele platforme, s-au format
grupuri şi comunităţi virtuale, unele – bine organizate, cu mesaje pozitive şi constructive, iar
altele – dezordonate, ce atrag utilizatorii în mlaştina informaţiei inutile. Asimilarea informaţiei
negative poate distruge psihicul uman, având consecinţe şi în viaţa cotidiană. Comunităţile
5

virtuale sunt în stare să creeze dependenţă, prin absorbţia lumii reale şi remodelarea principiilor
etice.
În acest ocean virtual dezlănţuit, este loc şi pentru bibliotecă? Noi afirmăm, că prezenţa
bibliotecii este absolut necesară (!) pentru că, aceasta este o instituţie de încredere, capabilă să
selecteze şi să prelucreze informaţia electronică, dar şi să dirijeze consumul de informaţie spre
beneficiul utilizatorilor.
Ce instrumente poate folosi o bibliotecă, pentru a-şi face prezenţa on-line cât mai
eficientă?
Instituţiile de informare vor fi reprezentate mai productiv prin grupuri, decât pagini, în
reţelele de socializare. Grupul este mai democratic, oferind posibilitate fiecărui membru să
participe la modelarea comunităţii, astfel, toţi se vor simţi egali în drepturi. Chiar dacă
bibliotecarul îşi va păstra rolul de administrator, cei mai activi membri ai grupului şi prietenii
bibliotecii, pot fi implicaţi în calitate de moderatori.
Cum vom construi un grup virtual atractiv?
Strategiile de marketing, prezente şi ele pe reţelele sociale, recomandă segmentarea postărilor
în trei părţi egale:
• 33 % - informaţie, care va „vinde” produsele bibliotecii în realitate;
• 33 % - postări distractive, la teme adiacente lecturii, cărţilor, computerelor etc...;
• 33% - noutăţi despre activităţile bibliotecii, bibliotecarului şi utilizatorului.
Umpleţi wall-urile cu postări utile şi veţi forma comunităţi virtuale
puternice!
Ce tip de informaţie vom posta în grup?
• Fotografii şi imagini, însoţite de o descriere atractivă!
• Filme de 2-5 minute;
• Infografice;
• Concursuri;
• Sondaje;
• Link-uri către pagina Web a bibliotecii sau alte site-uri (veţi obţine mai mult trafic);
• Evitaţi publicarea textelor integrale, care nu vor fi citite şi pot respinge utilizatorii.
6

Pagina Web a bibliotecii şi blog-ul permite setarea butoanelor reţelelor sociale sub fiecare
articol. Pentru a fi mai siguri de rezultatul final, vom scrie un îndemn deasupra acestor butoane.
Adresarea va fi la persoana a II-a, singular, pentru ca
utilizatorul să perceapă atitudinea noastră amicală.
Informaţia atractivă se va răspândi ca un virus pe internet!
Pe lângă grupurile bibliotecilor, pot fi formate şi alte comunităţi, specializate în:
• Promovarea valorilor naţionale, tradiţii, meşteri populari etc...
• Educarea pentru un mod sănătos de viaţă (o temă extrem de populară) – în calitate de
moderatori, vor fi invitaţi lucrătorii medicali din localitate;
• Ecologie – problemă gravă pentru Moldova, carenecesită implicare practică şi teoretică,
iar biblioteca poate avea un rol important în sensibilizarea populaţiei;
• Guvernare transparentă – grup (apolitic), destinat comunicării între APL, Consiliul local
şi cetăţeni.
• Grupuri locale, care vor conecta toţi nativii unui sat/oraş. Aproximativ 50 % din
moldovenii înregistraţi pe Odnoklassniki, sunt plecaţi peste hotare. Biblioteca poate să-i
atragă pe emigranţi în proiecte de dezvoltare a localităţii lor de baştină.
După o muncă perseverentă, rezultatele se vor face vizibile în doar câteva luni:
Statistica vizitelor grupului „Biblioteca publică Bilicenii Vechi” timp de un an
Pentru a crea comunităţi cu adevărat puternice, este necesară multă implicare, cercetarea
continuă a tendinţelor de pe Internet, dar şi aplicarea modalităţilor creative de loializare a
7

consumatorului de informaţie. Prin aplicarea unor viziuni clare de formare a culturii
informaţionale, utilizatorii vor poseda abilităţi de producere a informaţiei constructive.
Deja azi, biblioteca necesită o afirmare ca centru comunitar atât în spaţiul real, cât şi în cel
virtual. Iar dezvoltarea comunitară durabilă este una dintre valorile esenţiale ale bibliotecii
publice!
8

TOP-10 CĂRŢI „MUST READ” – METODĂ MODERNĂ DE
PROMOVARE A CĂRŢII ŞI LECTURII PRINTRE ADOLESCENŢI
Lolita CANEEV,
şef serviciu, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”
„Există doar o cale de a deveni om cult – lectura”
Andre Maurois
Lectura şi biblioteca au un rol important într-o societate liberă, contribuind la informarea
membrilor comunităţii şi la implicarea activă a acestora în dezvoltarea democratică a societăţii,
la realizarea dreptului la opinie şi libera exprimare.
Mai multe sondaje sociologice, realizate în ultimii ani, constată diminuarea interesului pentru
lectură, reducerea obişnuinţei de a citi sistematic, îngustarea şi uniformizarea lecturilor. De
exemplu, Eurobarometrul 2013, care face referire la 28 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv
România, arată o descreştere a numărului de persoane care măcar o dată în an au vizitat
biblioteca, ori au citit o carte, printre motivele principale fiind invocate insuficienţa timpului
(36% din respondenţii din România) şi limitarea posibilităţii de a alege (23% în România)1
.
Studiul „Utilizarea timpului”2
, realizat în Republica Moldova în 2012, scoate în evidenţă
reducerea semnificativă, aproape în jumătate, a volumului de timp destinat lecturilor zilnice
către vârsta de 15 ani, invers proporţional cu timpul petrecut pe internet. Această tendinţă se
manifestă până la vârsta de 44 de ani, deci, pe tot parcursul vieţii, care coincide cu perioada
activă în care omul se formează şi se dezvoltă profesional, crează o familie, educă copii.
Studiile menţionate confirmă ceea ce bibliotecarii de fapt cunosc din practică – adolescenţii
reprezintă categoria cea mai dificilă (pentru că manifestă un interes mai scăzut pentru lectură),
1
Survey shows fall in cultural participation in Europe // file:///C:/Users/AUDIO%20VIDEO/Downloads/IP-13-
1023_EN.pdf
2
Cât de îndrăgită este lectura de către moldoveni? //
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Utilizarea_timpului_RM/Note_analitice_rom/09_brosur_
ROM.pdf
9

dar şi cea mai importantă (pentru că de ei depinde calitatea cititorilor de mâine). Adolescenţii îşi
trăiesc viaţa într-un ritm alert, solicitant, influenţat de suprasolicitarea în şcoală şi expansiunea
tehnologiilor moderne de informare şi comunicare.
Pentru a-i menţine pe adolescenţi în aria bibliotecilor şi a le întreţine constant interesul pentru
lectură, bibliotecile trebuie să abordeze o nouă tactică, să-şi redimensioneze activitatea,
implementând idei inovative, forme nestandarde de acţiune.
Analizând datele statistice menţionate mai sus, putem deduce că insuficienţa timpului e
determinată în primul rând de ritmul alert de viaţă, iar „alegerea limitată” – de dificultăţile de
orientare în mulţimea de produse editoriale şi informaţionale.
Tradiţional, rolul de reper în lumea cărţilor revine bibliografiilor de orientare, care, de obicei,
sunt elaborate de adulţi (bibliotecari, profesori) şi se bazează pe profesionalismul şi experienţa
lor, inclusiv exprienţa lor de cititor. Pentru adolescenţi însă părerea celor de-o vârstă cu ei
contează mult mai mult decât sfaturile adulţilor. De cele mai multe ori, ei sunt reticenţi faţă de
orice încercare de a-i încadra în anumite limite şi obligaţiuni.
Pornind de la ideea cunoscutului psiholog francez Franҫoise Dolto care afirma: „Trebuie să
susţinem cauza adolescentului întotdeauna: în relaţii, cerinţe, drepturi şi obligaţiuni”3
, am
elaborat un program de promovare a lecturii, în care rolul de experţi le revine anume
adolescenţilor.
Programul „Top-10 cărţi „Must Read” pentru adolescenţi” a fost iniţiat de Biblioteca
Naţională pentru Copii „Ion Creangă” în februarie 2014.
Scop: sporirea interesului pentru lectură, dezvoltarea abilităţilor de apreciere critică a cărţilor
citite, promovarea cărţilor prin activităţi interactive.
Obiective:
1. Stabilirea Tоp-10 cărţi care, în opinia adolescenţilor, sunt „Must Read” (adică trebuie
citite neapărat).
2. Studierea lecturii adolescenţilor din punct de vedere al conţinutului, diversităţii şi
calităţii.
3. Analiza practicilor de lectură în mediul adolescenţilor, inclusiv cu utilizarea tehnologiilor
informaţionale.
3
Дольто, Франсуаза. На стороне подростка //
http://royallib.com/book/dolto_fransuaza/na_storone_podrostka.html
10

4. Analiza factorilor care influenţează lectura adolescenţilor în mediul tradiţional şi digital.
Grup-ţintă: adolescenţi cu vârsta de 14-18 ani.
Participanţi: licee şi colegii din mun. Chişinău şi suburbii. În cadrul fiecărei instituţii
şcolare a fost creat un grup de experţi (8-12 elevi pasionaţi de lectură), în rol de coordonator
fiind bibliotecarul care formează şi organizează activitatea grupului.
Forma de activitate: Conferinţa cititorilor de tipul „Prezentarea cărţii”.
Programul a inclus câteva etape:
1. Etapa pregătitoare (februarie-martie 2014): elaborarea, distribuirea regulamentului şi
materialelor metodice, lansarea programului, înregistrarea instituţiilor participante,
formarea grupelor de experţi;
2. Desfăşurarea conferinţelor locale în licee (aprilie-septembrie 2014):
 prezentarea publică a cărţilor;
 alcătuirea listei 10 cele mai importante cărţi în opinia adolescenţilor (altele decât
titlurile incluse în curricula şcolară);
 scrierea argumentului pentru fiecare carte inclusă în listă;
 expedierea listei elaborate şi a textelor argumentative pe adresa organizatorilor.
3. Analiza datelor prezentate, elaborarea listei finale „Top-10 cărţi „Must Read” pentru
adolescenţi” (octombrie 2014).
4. Conferinţa de totalizare. Prezentarea rezultatelor studiului, elaborarea recomandărilor
(noiembrie 2014).
Responsabilităţile au fost repartizate astfel:
 Bibliotecarii din instituţiile de învăţământ:
 formează grupele de participanţi / experţi;
 organizează conferinţele locale;
 prezintă organizatorilor rezultatele (lista cărţilor şi textele argumentative pentru
fiecare carte inclusă în listă);
 Organizatorii:
 elaborează regulamentul, materialele metodice;
 cumulează informaţiile prezentate;
 elaborează lista finală „Top-10 cărţi „Must Read” pentru adolescenţi”;
11

 organizează Conferinţa de totalizare;
 prezintă (fac publice) rezultatele studiului, formulează recomandări.
În Program s-au implicat 12 instituţii de învăţământ (şase cu predare în limba română, şase
cu predare în limba rusă). Dintre ele, 10 licee din municipiu („George Meniuc”, „Ion Creangă”,
„Orizont”, „Spiru Haret”, „Acad. C. Sibirschi”, „Antioh Cantemir”, „Anton Cehov”, „Mihail
Koţiubinski”, „Nikolai Gogol”, „Olimp”), Liceul „Alexandru cel Bun” din or. Sângera şi
Colegiul Naţional de Coregrafie.
În perioada aprilie-octombrie 2014, în fiecare instituţie au fost create grupuri de iniţiativă, s-
au desfăşurat conferinţe ale cititorilor pentru a alege cele mai apreciate / importante cărţi pentru
adolescentul modern. Participarea în program s-a transformat într-un adevărat eveniment. De
exemplu, la Liceul „Orizont” alegerea cărţilor „Must Read” pentru adolescenţi a generat o
acţiune amplă la nivel de liceu, continuând cu conferinţa „10 cărţi „Must Read” pentru clasele
primare”, la care au participat elevi de vârstă şcolară mică. La Liceul „N. Gogol” s-a înregistrat
un interes sporit pentru lectură şi bibliotecă. Cu această ocazie bibliotecarii „au descoperit”
cititori pasionaţi care anterior nu frecventau activ biblioteca şcolară, pentru că aveau la dispoziţie
o bibliotecă bogată în familie sau preferau să citească în internet. Unii însă au întâmpinat
anumite dificultăţi determinate în primul rând de insuficienţa timpului elevilor.
Rezultatele conferinţelor locale au fost trimise la BNC „Ion Creangă”, instituţia
organizatoare şi coordonatoare a programului. În total au fost propuse 103 titluri de carte care, în
opinia adolescenților, sunt „Must Read” şi trebuie să fie citite de adolescenţi. Fiecare titlu a fost
însoțit de o prezentare textuală, alcătuită din formular și argument.
Formularul trebuie să ofere informații despre cartea prezentată: numele autorului, titlul,
anul primei publicări, țara, un citat semnificativ din carte; deasemenea, participantul trebuia să
indice de unde a luat această carte pentru a o citi (din biblioteca personală, de la biblioteca
școlară sau publică, de la prieteni, colegi, din Internet).
Argumentul în format eseu trebuie să conțină răspunsuri la următoarele întrebări: De ce
această carte trebuie citită neapărat de către adolescenţi?; Care este timpul şi locul acţiunii.
Personajele principale?; Ce problemă abordează autorul?; Prin ce este interesantă cartea în
ansamblu?; Cât de interesantă, importantă este în contextul actual?; Ce episod te-a impresionat
mai mult? De ce?; Care personaje ţi-au părut mai interesante? De ce?; Ce impresii ţi-a lăsat
limbajul, stilul autorului?; Ce expresii, fraze deosebite ţi-au rămas în memorie?; Ce sentimente,
12

52%48%
Cărți înlistacumulativă (103 titluri)
Autori clasici
Autori
contemporani
83%
17%
Cărțiîn short-list (12 titluri)
Autori clasici
Autori
contemporani
0%
20%
40%
Biblioteca
școlară
Biblioteca
personală
Internet
de la cineva
Biblioteca
publică
36% 34%
17%
11%
2%
De unde ai luat carteapentrua o citi?
14,80%
10,20%
76,60%
Proveniența autorului cărții
români
ruși
străini
idei, gânduri ţi-a provocat lectura acestei cărţi?; Cum te-a influenţat această carte?; Se spune
că din cărţi învăţăm, consideri această carte ca fiind un manual de ... (ex.: prietenie, dragoste,
toleranţă etc.)? ş.a. Argumentele prezentate ne-au ajutat să evaluăm nu doar calitatea operelor
alese, dar și nivelul de înțelegere și percepere a textului citit, capacitatea de a aprecia critic și de
a formula concluzii.
Analiza cantitativă a formularelor a demonstrat următoarele:
1. Adolescenții, în special cei din școlile cu
predare în limba rusă, au preferat operele din
literatura universală. Această situație
probabil poate fi explicată astfel: cărțile
autorilor contemporani sunt prezentate
insuficient pe piața din RM, iar operele
autorilor clasici sunt incluse în programele școlare, deci nu puteau fi incluse în top.
2. Principala sursă de cărți pentru această categorie de cititori este biblioteca școlară (36%)
și biblioteca personală (34%), după care urmează sursele electronice (17%). Cota ce
revine bibliotecilor publice este destul de mică (2%). În opinia noastră acest indicator a
fost influențat de faptul că programul s-a derulat în școli și, evident, au fost menționate în
primul rând bibliotecile școlare.
3. Dacă ne referim la alegerea între autorii clasici și autorii contemporani, trebuie să
menționăm că în lista cumulativă ei sunt prezenți în proporție aproape egală – 52% și
48%, pe când în short-list (lista finală) situația este radical alta – 83% și 17% – dovadă a
faptului că operele verificate în timp sunt cele care merită în primul rând să fie incluse în
categoria „Must Read”.
13

Formatul în care a fost realizat acest program-studiu ne-a permis să limităm considerabil
influența din partea adulților, altfel probabil nu apăreau în listă titluri precum: Sunt o babă
comunistă! (Dan Lungu), Исповедь Zadrota (Дмитрий Шахов), 50 дней до моего
самоубийства (Stais Cramer), Interviu cu un vampir (Anne Rice). În același timp, prezența lor
în listă denotă anumite tendințe în lectura adolescenților și importanța temelor abordate.
Pentru a vedea în ce măsură este înțeles conținutul textelor citite și la ce atrag atenție în
primul rând, le-am propus participanților să aleagă un citat semnificativ pentru cartea prezentată.
Iată câteva exemple:
Ray Bradbury, Fahrenheit 451
„Câţi oameni cunoșteai, capabili să-ți
răsfrângă propria ta lumină?”
„Cândva noi o să înțelegem atât de multe
lucruri, încât o să construim cea mai mare
mașină, o să săpăm cel mai mare mormânt și
pentru vecie o să îngropăm războiul.”
«У этой книги есть поры, она дышит. У
неё есть лицо. Её можно изучать под
микроскопом. И вы найдёте в ней жизнь,
живую жизнь, протекающую перед вами в
неисчерпаемом своём разнообразии».
Alexandre Dumas, Contele de Monte–Cristo
„Prietenii de azi, sunt dușmanii de mâine”.
«У каждого человека есть своя страсть,
грызущая ему сердце, как у каждого плода
есть свой червь. Есть знающие и есть
учёные, — одних создаёт память, других
— философия».
F. S. Fitzgerald, Marele Gatsby
«Гэтсби верил в зеленый огонек, свет
неимоверного будущего счастья, которое
отодвигается с каждым годом».
„Cel mai singuratic moment în viaţa unui
om este atunci când se uită cum se prăbuşeşte
viaţa lor şi tot ce pot ei face este doar să
privească pasiv”
Este evident că, deși majoritatea participanților au manifestat responsabilitate în realizarea
acestei sarcini, pentru unii a fost dificil să aleagă un citat care exprimă cel mai exact mesajul
cărții și s-au limitat la niște citate arhicunoscute și menționate mai frecvent.
„Foarte des, o carte care lasă o amprentă puternică asupra cugetului tânăr, constituie o
adevărată epocă în viața omului.” (Samuel Smiles). Argumentele prezentate ne-au permis să
14

identificăm impresiile pe care le-au lăsat cărțile citite asupra adolescenţilor și de ce ei consideră
că anume aceste cărți trebuie citite:
• Această carte nu e o banalitate, cum gândesc unii adolescenții, ea ne arată viitorul.
Viitorul care nu zâmbeşte nimănui. Astfel de viitor nu trebuie permis. În ziua de astăzi, problema
abordată de autor este cea mai actuală. Noi urmăm tehnologiile evitând glasul lecturii.
• M-a impresionat episodul în care personajul principal al operei a întâlnit „oamenii-
cărţi”, adică un grup de persoane care au învățat fiecare câte o carte pe de rost pentru a nu uita
cine sunt și de unde vin. Această carte cu siguranţă poate schimba gândurile oricărui om. (Ray
Bradbury, Fahrenheit 451)
• „1984” de Orwell e un roman politic, pe care trebuie să-l citească orice adolescent
care vrea să înţeleagă ce e într-adevăr politica adevărată şi cum ea manipulează, se joacă cu
destinele oamenilor şi le controlează vieţile.
• Эту книгу нужно прочесть, потому что очень мало существует книг, способных
вместить в себя столько правды о жизни. (Victor Hugo, Omul care râde)
• Nu prea plâng atunci când citesc o carte, dar asta m-a emoţionat până la lacrimi.
Când îţi dai seama că oamenii sunt atât de cruzi, simţi ura pentru ei, dar când îţi dai seama că
până şi tu eşti crud prin ceea ce faci, poate uneori fără să vrei, devine dureros. (Victor Hugo,
Omul care râde)
• Această carte este atât de românesc scrisă și gândită, încât nu-ți vine a crede că
autorul n-a mai pășit în Basarabia de la 9 ani. (Paul Goma, Din calidor)
Sunt interesante și răspunsurile la întrebarea „Această carte poate fi considerată ca un
manual de...?”:
• Această carte este manualul perfect al (nu spun al dragostei, pentru ca dragostea lor
era probabil mai distrusă decât ei înşişi), ci al vieţii, al principiilor, al valorilor spirituale; deşi
Gatsby avea totul, el avea nevoie de Daisy ca sa fie în sfârşit fericit. (F. S. Fitzgerald, Marele
Gatsby)
• Эта книга – прекрасный учебник человеческой психологии, здесь в полной мере
раскрывается суть двоемыслия, чувств и предательства в условиях тоталитарного
режима. Прочитав этот роман, я понял, что такое настоящая человеческая свобода.
(1984)
15

Printre cărțile prezentate sunt „manuale” din care poți învăța bunătatea și prietenia, valorile
morale și rezistenţa, ignoranța și toleranța (ultima cu referire la cartea Interviu cu un vampir de
Anne Rice).
Orice clasament / rating trebuie să fie în primul rând obiectiv, iar criteriile de evaluare să
corespundă parametrilor aleși.4
În Top-10 cărți „Must Read”, pe care l-am obținut la final, au
fost incluse titlurile menționate de cei mai mulți participanți și poziția din clasament. Calculele
s-au efectuat după următorul algoritm: R=(P1+P2+...Pn)xN, unde R – rating, P – numărul de
puncte acordate cărții evaluate de echipa liceului, N – numărul de echipe care au inclus cartea
respectivă în lista lor.
„Top-10 cărți „Must Read” pentru adolescenți” a fost făcut public la Conferința de
totalizare, în data de 28 noiembrie 2014.
În shot-list au intrat următoarele cărți:
1. Ray Bradbury – 451⁰ Fahrenheit
2. Ernest Hemingway – Bătrânul și marea
3. Oscar Wilde – Портрет Дориана Грея
4. Francis Scott Fitzgerald – Marele Gatsby
5. William Shakespeare – Romeo și Julieta
6. Alexandre Dumas – Contele de Monte-Cristo
7. Victor Hugo – Omul care râde
8. George Orwell – 1984
8. Hector Malot – Singur pe lume
8. Александр Беляев – Голова профессора Доуэля
9. Aureliu Busuioc – Şi a fost noapte…
10. Antoine de Saint-Exupery – Micul Prinţ
Am decis ca lista finală să conțină 12 cărți, deoarece trei dintre ele au acumulat același
punctaj, situându-se pe poziția a opta.
Fiecare instituție participantă în proiect a prezentat o carte intrată în top. Modalitățile de
prezentare au fost cele mai diverse – prezentări PowerPoint, filmulețe video, înscenări, eseuri,
dar toate au demonstrat o percepere profundă a textului și o atitudine sinceră în exprimarea
4
Особенности составления рейтинга литературных произведений http://blog-books.ru/articles/osobennosti-
sostavleniya-rejtinga-literaturnyx-proizvedenij-1651.html
16

opiniilor. Două cărți au fost prezentate în afara concursului: una dintre ele – Мастер и
Маргарита (М. Булгаков) a fost prezentată de echipa Liceului „Spiru Haret”, care a susținut cu
fermitate ideea că această carte, deși nu a intrat în topul final, este „Must Read” și trebuie citită
de adolescenți; cealaltă carte a unui autor francez tradusă în limba rusă – Зимняя битва (Ж.-К.
Мурлевa) a fost alegerea unui bibliotecar (cartea a fost prezentată la o ediție a Salonului
Internațional de Carte pentru Copii și este într-un singur exemplar într-o bibliotecă școlară din
Chișinău).
Ne-a bucurat faptul că în listă nu se regăsesc cărți „întâmplătoare” sau „la modă”. Toate
cărțile incluse într-adevăr sunt de valoare și contează foarte mult că au fost alese anume de
adolescenți.
Lista este variată ca genuri și tematică. Faptul că include două antiutopii, un roman filozofic,
o povestire alegorică, denotă atitudinea adolescenților față de lectură ca mijloc de cunoaștere a
lumii și a locului său în ea. Merită apreciat și faptul că, toate cele 103 cărți menționate în lista
cumulativă au fost expuse, fiecare participant având posibilitatea să le cunoască şi, eventual, să-
și elaboreze propriul Top-10 cărți pe care cu siguranță le va citi. Participanții la conferința finală
au solicitat continuarea programului.
Care sunt elementele de noutate ale acestui program de promovare a lecturii?
1. Elaborarea unui clasament / rating.
Un clasament al operelor literare are menirea mai întâi de toate să-l orienteze pe cititor în
multitudine și diversitatea cărților, ceea ce este foarte important și necesar în contextul exploziei
informaționale și insuficienței totale de timp, resimțită de foarte multă lume, inclusiv de elevi.
Importanța elaborării unor topuri ale celor mai buni autori sau celor mai bune apariții editoriale
este susținută activ de reprezentanții bibliotecilor5
și editurilor.6
2. Alegerea cărţilor „Must Read”.
Cărţile care au intrat în top nu sunt neapărat cele mai bune, cele mai preferate sau cele mai
populare printre adolescenţi, dar sunt cele mai importante opere care au influenţat evoluţia
literaturii. De exemplu, cartea lui Ray Bradbury 451⁰ Fahrenheit poate să nu fie printre cărţile
preferate, dar trebuie neapărat citită pentru a înţelege nişte lucruri esenţiale despre cultură, despre
5
Библиотека нового типа http://xn--80aacacvtbthqmh0dxl.xn--p1ai/model.html
6
http://mignews.com.ua/bezumnyj_mir/obschestvo/4308691.html
17

cărţi şi rolul lor în dezvoltarea civilizaţiei umane. Romanele 1984 şi Ferma animalelor de
George Orwell pot părea plictisitoare, dar sunt printre cele care trebuie citite neapărat. În linii
mari, toate operele literare incluse în programa şcolară pot fi considerate „Must Read”. Multe din
ele pot să nu placă, dar trebuie citite pentru a deveni un om cult.
3. Conferinţele cititorilor într-un nou format (de la comunicări tradiţionale – la prezentări
interactive).
Datorită acestui format, participanţii nu doar fac schimb de opinii şi impresii despre cărţile
citite, dar elaborează şi un clasament al celor mai importante cărţi în opinia lor. Conferinţele scot
în evidenţă aspecte interesante pentru monitorizarea intereselor de lectură şi abilităţilor de
comunicare ale adolescenţilor. Şi nu în ultimul rând, vom menţiona interesul manifestat de
adolescenţi pentru produsul final al conferinţelor – clasamentul Top-10.
4. Includerea cărţilor electronice în Top-10 cărţi „Must Read”.
5. Participarea elevilor din şcoli cu predare atât în limba română, cât şi în rusă ne-a ajutat să
înţelegem mai bine unde şi cum se intersectează interesele şi preferinţele lor de lectură.
6. Excluderea controlului sau influenţei autoritare din partea adulţilor.
Cunoscutul întreprinzător american Henry Ford spunea: „A fi împreună este un început. A
rămâne împreună este un progres. A lucra împreună este un succes!” Având în vedere că
eficienta colaborare/conlucrare, pe care am avut-o pe parcursul a 10 luni cu toate instituţiile
participante în program, a dat rezultate, ideea a fost una de succes care merită să aibă
continuitate. În opinia noastră, ea poate fi dezvoltată în trei direcţii:
1. Extinderea la nivel republican (ca exemplu poate servi Children’s Choices Reading List –
acţiune susţinută de Asociaţia Internaţională pentru Lectură – International Reading
Association / IRA);
2. Conferinţe tematice şi elaborarea clasamentelor pe anumite teme;
3. Internet-vot (un exemplu ar fi site-ul http://www.adme.ru/).
La etapa actuală am optat pentru a doua direcţie – organizarea conferinţelor tematice. Astfel,
în februarie 2015, am organizat conferinţa „Top-10 cărţi „Must Read” despre dragoste” şi
planificăm încă două: „Top-10 cărţi „Must Read” în vacanţă” şi „Top-10 cărţi „Must Read”
care aduc schimbarea”. Ar fi posibilă şi o îmbinare a ultimelor două direcţii, atunci când
clasamentul elaborat în cadrul conferinţelor ar putea fi plasat pe reţelele sociale pentru discuţii şi
completări.
18

În calitate de moderator al acestor conferinţe, m-am convins, încă o dată, că nu e deloc uşor
să-i provoci pe adolescenţi la discuţii sincere şi schimb de opinii, dar dacă reuşeşti, rezultatele
sunt evidente. Aş vrea să închei cu un citat din Arthur Conan Doyle: „S-ar putea ca opiniile mele
să nu coincidă cu ale voastre şi ceea ce-mi place mie să nu vă placă vouă, dar să reflectăm şi să
discutăm despre cărţi e minunat, indiferent la ce concluzii ajungem.”7
FEDEX@HASDEU, INSTRUMENT INOVATOR DE STIMULARE ŞI
ÎNCURAJARE A INOVAŢIEI: IMPACT CIFRIC, SOCIAL ȘI
PROFESIONAL
Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
7
Дойл, Конан Артур. За волшебной дверью // http://thelure.ru/artur-konan-dojl-za-volshebnoj-dveryu.html
19

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Abstract
The author attempts to evaluate a new format, tested in 2014 at the B.P. Hasdeu Municipale
Library – the format of ideas collected from the librarians, the format of stimulation of
innovation in the institution, of education of innovation. The cantitative evaluation emphasizes
the process of joining, the hesitation of joining to the FedEx@Hasdeu in the library structures.
The calitative evaluation highlights the benefices from the participation at the FedEx, the
perceptual attitude of some librarians, especially managers. The author gives us a list of
characteristics / factors that placesFedEx@Hasdeu as tool of exploitation of librarians cognitive
and creative surplus, that are not required in work.
Keywords: The FedEx@Hasdeu Day, The Municipale library B.P. Hasdeu, ML branches,
innovation, projects, creativity, FedEx@Hasdeu feedback, FedEx@Hasdeu outcomes.
* * *
Noi, bibliotecarii, am văzut viitorul bibliotecii. Am văzut chiar cum funcţionează, conform
spuselor lui Seth Godin, „am văzut viitorul şi funcţionează”. L-am văzut în postări pe Facebook,
pe YouTube, la Next Library, la Future Library, la Aarhus, la Copenhaga, la Singapore, la
Amsterdam… În mici secvenţe, la noi – la filialele „Adam Mickiewicz”, „Iţic Mangher”,
„Transilvania” şi „Onisifor Ghibu”. Dar suntem nemulţumiţi. Scânteile noastre mici nu ne
conturează viitorul în culorile pe care le-am văzut în alte biblioteci… Managerii bibliotecii sunt
nevoiţi să muncească în condiţii de supravieţuire, neavând timp să se gândească decât la
rezolvarea unui şir de probleme cotidiene şi, după cum recunosc ei înşişi, nici timp nu au să se
gândească mai departe de rezultatele săptămânii, lunii în curs. Metoda de a li se da direcţiile de
activitate, formele, metodele prin care pot realiza obiectivele, până şi datele comemorabile ale
anului care urmează, i-au dezvăţat de a gândi creativ, de sine stătător. Ei sunt plafonaţi de cerinţa
de a face mai mult cu mai puţine mijloace… Consumându-se la „foc continuu” şi străduindu-se
să răspundă solicitărilor pe termen scurt, le rămâne foarte puţin timp să se gândească la
dezvoltarea capacităţilor bibliotecilor. Cu toate astea, inovaţiile rămân, în continuare, tema
principală de preocupare şi de dezbatere în biblioteci. Bibliotecarii sunt conștienți că Inovaţia în
bibliotecă reuşeşte doar dacă există un mediu adecvat pentru dezvoltare, dacă biblioteca are
orientare novatoare şi potenţial inovaţional. Ei sunt conștienți că astăzi rolul managementului
instituţional este: (1) să asigure medii de lucru încurajatoare pentru ca angajaţii să evolueze către
20

o perfecţionare continuă; (2) să ofere angajaţilor un cadru generator al inovării; (3) să conceapă
şi să susţină un cadru generator al posibilităţilor (viziune); (4) să nu încurajeze sindromul viorii a
doua!; (5) să construiască un sistem de instruire după modelul „O mie şi una de nopţi”; (6) să
abandoneze practica evaluării pe criterii de performanţă ca unica eficientă şi corectă; (7) să
dezvolte o cultură a inovaţiei; (8) să catalizeze constituirea unei comunităţi de inovatori8
.
Învăţarea la BM este orientată spre căutarea excelenţei prin inovaţie. Noi am căutat, și am
găsit, o metodă care acoperă aproape toate dezideratele listate mai sus – Zilele FedEx@Hasdeu
este o metodă nonformală de învăţare prin care se colectează şi se promovează ideile angajaţilor.
Colectarea, promovarea şi valorificarea ideilor angajaţilor sunt, astăzi, competenţe-cheie,
esenţiale pentru managerii instituţiilor. Motivarea angajaţilor să genereze idei la „comandă”, la
fel este în lista competenţelor-cheie, dar şi unul din elementele conceptului de motivaţie 3.0.
Oamenii se bucură de autonomie în privinţa a patru elemente: sarcinile, timpul, metoda şi
echipa lor (Daniel Pink), iar libertatea absolută pentru grupurile creative este libertatea de a
experimenta idei noi.
În anul 2002, doi tineri absolvenţi, programatori, Scott Farquhar şi Mike Cannon-Brookes
din Australia, au instituit o zi în care angajaţii firmei lor lucrau la orice doreau, chiar dacă nu
avea nicio legătură cu afacerea şi responsabilităţile lor. A doua zi angajaţii trebuiau să prezinte o
idee, un produs, un serviciu, orice, dar nou să fie. Numele de FedEx provine de la poşta rapidă
pentru că funcţionează pe principiul: azi pregătesc, împachetez, mâine livrez9
. Ideea lor s-a
dovedit sustenabilă, devenind o componentă permanentă a culturii companiei de software pe care
aceştia doi o conduceau. O dată pe lună, rezervă o întreagă zi în care inginerii ei pot lucra la
orice problemă de software doresc.
Zilele FedEx sunt recomandate de Seth Godin, Tom Peters, Daniel Pink, Jonas Ridderstrale
şi alţi guru ai managementului şi inovării susţinând că comportamentul inovaţional se manifestă
atunci când oamenii se bucură de autonomie în privinţa a patru elemente: sarcinile, timpul,
metoda şi echipa lor. Zilele FedEx, prin concept, răspund anume acestor patru elemente.
Pentru a dezvăţa bibliotecarii de aşteptarea indicaţiilor, pentru a-i scoate din rutina zilnică,
pentru a-i învăţa a face ceva diferit de munca lor obişnuită, instituim zile speciale de colectare a
ideilor marca BM – Zilele FedEx@Hasdeu. O dificultate reprezintă o problemă numai dacă se
poate face ceva pentru rezolvarea ei, spunea analistul Aaron Wildavsky. În cuvinte comune,
8
Kulikovski, Lidia. Legile perfecționări / BiblioPolis, Vol.50, Nr. 4. – p. 84 - 89
9
Vezi mai detaliat Caietul metodologic „Ziua FedEx@Hasdeu”.
21

acest citat transmite că problemele şi oportunităţile rămân invizibile pentru oamenii care nu sunt
conştienţi de existenţa unor alternative mai bune sau de faptul că acestea ar putea exista. Scopul
Zilelor FedEx@Hasdeu este: provocarea reală a angajaţilor la inovarea activităţii ajutându-i să
vadă dincolo de ce este evident şi să facă din idei esenţa activităţii lor.
E dificil, pentru oricine, pentru conducere, pentru filiale și alte structuri care au participat în
calitate de contributori la Zilele FedEx@Hasdeu, să aprecieze impactul profund pe care acest
format de culegere a ideilor angajaților Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” l-a avut asupra
organizării activității structurilor participante, asupra mentalității, atitudinii lor, precum și
asupra organizării activității la BM, la nivel de rețea. O retrospectivă ne poate ajuta.
La prima ediție FedEx@Hasdeu au participat 12 biblioteci-filiale: Biblioteca Centrală, „Alba
Iulia”, „Târgoviște”, „Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Adam Mickiewicz”, „Ovidius”,
„LesiaUkrainka”, Centrul Academic Internaţional Eminescu, N. Titulescu, Codru şi Traian – per
total au fost prezentate 23 de idei, propuneri de proiect, proiecte realizate.
La a doua ediţie au fost 15 participanţi: filialele Biblioteca Centrală, „Alba Iulia”,
„Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Adam Mickievicz”, „Ovidius”, „Liviu Rebreanu”,
„Mihail Lomonosov”, „Mihail Ciachir”, „Târgu-Mureș”, CAIE, N. Titulescu, V. Bielinski,
Codru, Departamentul „Memoria Chișinăului” şi Svetlana Vizitiu. Filialele „Târgoviște”,
„LesiaUkrainka” şi Traian au luat o pauză. Contribuția celor 15 participanţi a fost de 32 de idei,
proiecte, dintre care unele au derulat imediat și au fost implementate cu succes. E vorba de ideile
filialelor „Adam Mickiewicz”, „Liviu Rebreanu”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Mihail Ciachir”, N.
Titulescu ș.a.
A treia ediție a adunat 17 biblioteci-filiale: Biblioteca Centrală, „Transilvania”, de Arte
„Tudor Arghezi”, „Adam Mickiewicz”, „Ovidius”, „Liviu Rebreanu”, „Mihail Lomonosov”,
„Mihail Ciachir”, „Târgu-Mureș”, CAIE, Biblioteca Publică de Drept, V. Bielinski, Traian,
Codru, N. Titulescu, M. Drăgan, A. Russo şi reprezentanţi ai administrației BM. De data
aceasta, în time-out sau în expectativă, au rămas filialele „Târgoviște”, „Alba Iulia”,
Departamentul „Memoria Chișinăului” și Svetlana Vizitiu. A fost cea mai rodnică ediție ca
număr de participanți și ca număr de contribuții – 39 de idei, proiecte, propuneri, inovații. Un
exemplu bun este Filiala „Adam Mickiewicz”, care în luna decembrie a realizat proiectul
prezentat.
22

Un tablou al participării, aderării structurilor BM la FedEx@Hasdeu, laborator de învățare
din experiențe comune, îl expunem mai jos.
La această retrospectivă inserăm și câteva obiecții, observații, deduse din experiența
implementării acestei metode:
(1) unele biblioteci, în special, managerii bibliotecilor, nu abordează în mod serios,
profesional această metodă. Am dedus aceasta din materialele/postările expuse pe rețelele sociale
(Blog-uri, FaceBook, Google+, Twiter etc.), despre procesul de muncă, din prezența șefilor de
filiale, de departamente la FedEx@Hasdeu. Ei acceptă participarea bibliotecii, dar, de exemplu,
prezentă va fi bibliotecara Maria Mardari. Întreb, De ce nu directorul? Răspuns: „Ea este
responsabilă de inovații.” (Poate fi o angajată bună, foarte creativă... Însă, Ziua FedEx este o
metodă de muncă în echipă, iar de inovarea activității este responsabil managerul filialei /
departamentului, nu bibliotecara Maria Mardari!);
(2) prin delegarea altcuiva din bibliotecă, managerii demonstrează că nu au abilităţi de lideri,
de conducători;
(3) considerăm că anul 2014 a fost un test al unei noi metode de stimulare a creativității
colective… (procese documentate la filialele „Onisifor Ghibu”, „Ovidius”, „Târgu-Mureș”, de
Arte „Tudor Arghezi” și la altele care nu au documentat brainstorming-urile, dar au lucrat în
echipe foarte ingenios). În anul 2015 vom cântări bine dacă vrem să participăm ca filială, dacă
vrea filiala, departamentul, serviciul să răspundă acestei provocări. FedEx@Hasdeu nu este
obligatoriu, nu este menţionat în fișa postului! Inovarea nu se face prin constrângere!
O zi de FedEx înseamnă 24 de ore în care angajații livrează inovare instituției pentru care
lucrează. Este un interval de timp solid în care oamenii nu sunt deranjați de alte lucruri, în care
angajații au autonomie totală – decid pentru ei înșiși ceea ce le va fi de folos, la ce să lucreze și
modul în care aceștia au de gând să realizeze ceva. Doar o singură regulă se aplică: oamenii care
se înscriu, arată rezultatele la sfârșitul zilei FedEx. Relațiile tradiționale de management nu sunt
aplicate în acest interval. Pe scurt, o zi FedEx este despre creșterea motivației și creativității
peste noapte, prin a ieși în evidență cu un produs, un proiect, o idee nouă…
FedEx@Hasdeu, ediţia I FedEx@Hasdeu, ediţia II FedEx@Hasdeu, ediţia III
Administrația BM
Departamentul „Memoria
23

Chișinăului”
Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală
„Adam Mickiewicz” „Adam Mickiewicz” „Adam Mickiewicz”
„Alba Iulia” „Alba Iulia”
de Arte „Tudor Arghezi” de Arte „Tudor Arghezi” de Arte „Tudor Arghezi”
CAIE CAIE CAIE
„Transilvania” „Transilvania” „Transilvania”
„Ovidius” „Ovidius” „Ovidius”
„Târgu-Mureș” „Târgu-Mureș”
„Liviu Rebreanu” „Liviu Rebreanu”
„Mihail Ciachir” „Mihail Ciachir”
„Mihail Lomonosov” „Mihail Lomonosov”
„Târgoviște”
Biblioteca Publică de Drept
N. Titulescu N. Titulescu N. Titulescu
Codru Codru Codru
„Lesia Ukrainka” „Lesia Ukrainka”
Traian Traian
V. Bielinski V. Bielinski
A. Russo
M. Drăgan
Prin organizarea unei zile FedEx, creăm, pe o perioadă scurtă de timp de muncă, un punct
fierbinte, transformăm biblioteca într-o cutie de înaltă intensitate în care angajații au șansa de a-
şi pune în aplicare ideile și de a le prezenta echipei BM.
Majoritatea sarcinilor din activitatea bibliotecilor necesită gândire conceptuală, creativă.
Știința ne spune că sistemul de motivație tradițional nu dă rezultatele scontate. Recompensele
mari nu duc, neapărat, la performanță mai bună… Exemple avem… O zi FedEx poate duce la o
creștere a motivației și performanței angajaților noștri în doar 24 de ore.
În 2014 – pentru prima dată după 2009, declarat Anul European al Creativității și Inovării,
când inovarea a fost pe agenda BM anul întreg – s-a produs o turnură de 360 de grade spre
inovarea activității prin implementarea Zilei FedEx@Hasdeu. Pentru prima dată s-a încercat și s-
a testat conceptul Instruire pentru inovație, astfel asigurând participanții cu cunoștințe despre
24

inovație, cu instrumente (portofolii, truse) pentru a putea deveni bibliotecari „WOW”, designeri
ai propriei activități, pentru a ști să-și exploateze talentele, pentru a deveni actori culturali
capabili să-și transforme munca în teatru, pentru a ști cum să-și loializeze utilizatorii, pentru a
înțelege că autodezvoltarea e condiția sine qua non a succesului profesional ș.a.
Bibliotecile din întreaga lume, mari și mici, din țări dezvoltate sau din lumea a treia, se luptă
pentru a ține piept:
(1) ritmului nebun al schimbărilor;
(2) asaltului unor noi competitori, care până mai ieri erau partenerii bibliotecii sau utilizatorii
ei, iar astăzi oferă aceleași produse (pentru ei sunt noi, iar pentru biblioteci – furate de la ele);
(3) comodificării cunoașterii – biblioteca, pe departe, nu este unica instituție a cunoașterii, ci
mai degrabă se trezește înghesuită și marginalizată în acest domeniu;
(4) puterii și influenței utilizatorilor care cresc cu o rapiditate la care e greu să reacționezi;
(5) cererilor sociale, din ce în ce mai mari.
Astăzi, modul de operare al bibliotecilor este dramatic de puțin indulgent și dacă angajaţii
greu acceptă și greu mânuiesc instrumentele noi de colaborare bazate pe internet și nu intuiesc
mash-up-ul de noi așteptări pe care generația Facebook îl aduce în raport cu activitatea lor,
mâine se pot trezi inutili, nu cum ne-am obișnuit a crede – indispensabili.
Pornind de la ideea de a rămâne indispensabili chișinăuienilor i mâine, intă stipulată înș ț
strategie i reflectată în viziune, BM a iniș țiat aceste două forme de zguduire mentală a
angajaților intensificând educarea pentru inovație care, credem, devine un element al culturii al
inovației la Hasdeu.
Impactul poate fi măsurat cifric (cantitativ – l-ați parcurs deja), ca valoare adăugată (ideile și
proiectele filialelor „Adam Mickiewicz”, „Liviu Rebreanu”, „Onisifor Ghibu”, „Mihail
Lomonosov”, „Mihail Ciachir”, „Ovidius”, „N. Titulescu” ş.a.), cultural – ca schimbare de
mentalitate, ca expresie de apartenență instituțională... Am conceput o listă, prin care nu
încercăm să trecem în revistă toate caracteristicile predominante ale Zilelor FedEx@Hasdeu, ci
doar factorii care se opun mai mult moștenirii parcticilor existente, încă, în bibliotecile noastre
(ca tradiții de management, ca elemente de cultură instituțională...) cu ceea ce le carcaterizează
în mare parte.
La Zilele FedEX@Hasdeu:
25

• Toate ideile intră în competiție (deși nu o vrem ca competiție) de pe poziții egale. Se
lucrează de sine stătător, nimeni din conducere nu vine cu idei, sugestii, nu controlează ce
de fapt se petrece la o Zi FedEx@Hasdeu. Nimeni nu are puterea de a anula sau a accepta o
idee răsărită, doar dezbătând în echipă și asumându-și riscul colectiv. Ideile capătă
pregnanță pe baza meritelor – sunt originale, inedite, atractive, necesare, durabile, cu
valoare adăugată. Metodologia, în sine, a unei zile FedEx@Hasdeu, sabotează capacitatea
de a controla, de a stabili ordinea de zi.
• Contribuțiile contează mai mult decât statutul. Poziția, funcția, studiile – elemente
diferențiatoare obișnuite în viața de zi cu zi și în viața profesională – nu contează. E
importantă doar contribuția pe care fiecare o aduce la generarea ideilor, propunerilor de
proiect, la metodologia de realizare, la realizarea produsului.
• Ierarhiile se construiesc de jos în sus. Ziua FedEx@Hasdeu e unicul format de muncă în
care ierarhia se inversează. La FedEX@Hasdeu autoritatea e ascendentă, nu descendentă.
Se aprobă orice idee, de la oricine, dar câștigă, are succes ideea aprobată voluntar de
membrii echipei.
• Directorii mai mult slujesc, decât conduc sau prezidează. Aici conducătorii slujesc o
cauză – să asigure un mediu propice pentru ca echipa să creeze, să-și pună creativitatea la
contribuție. Argumentele credibile, competența dovedită și comportamentul empatic,
altruist sunt unicele pârghii cu ajutorul cărora se rezolvă lucrurile la Ziua
FedEX@Hasdeu.
• Sarcina este aleasă nu impusă sau atribuită / delegată. Ziua FedEx@Hasdeu este o
metodă bazată pe opțiune. Bibliotecarii aleg să lucreze la aspecte, din punctul lor de
vedere și reieșind din contextul bibliotecii, interesante pentru ei și bibliotecă. Aici
întreaga echipă este un contractor independent și cu toții au grijă de interesele
instituționale. Exact ca în Fahrenheit 451, de Ray Bradbury10
...)
• Puterea rezultă din împărtășire, nu din influență. Pentru a dobândi recunoașterea echipei
trebuie să oferi competen e, creativitate i con inut. i să le oferi repede: (1) dacă nu,ț ș ț Ș
10
Parafrazându-l pe Ray Bradbury, referitor la viitor, decidem noi! „Voi, judecătorii, treceţi înapoi în tribune!
Voi, arbitrii, treceţi la duşuri! Jocul acesta e al nostru. Noi aruncăm, noi lovim, noi prindem. La sfârşitul zilei, vom fi
câştigaţi sau vom fi pierduţi. Dar în zori vom fi din nou pe teren, gata s-o luăm de la capăt. Noi, bibliotecarii, avem
de muncă în această lume virtualizată!”
26

altul le va oferi. Ideile trebuie partajate, ele nu pot fi puse în lada cu zestre pentru că sunt
perisabile; (2) timpul FedEX@Hasdeu este limitat – 24 de ore. Timpul este unica cerin ăț
coercitivă a acestei metode (aspect regăsit i înș Urătura pesimistului FedEx@Hasdeu).
• Efortul creativ al bibliotecarilor se coagulează cu de la sine putere. La Ziua
FedEx@Hasdeu efortul uman se canalizează spre ideile i proiectele atrăgătoare ( iș ș
distractive). La Ziua FedEx@Hasdeu bibliotecarii au ansa de a decide, clipă de clipă,ș
cum să- i cheltuiască pre iosul capital – timpul i aten ia lor.ș ț ș ț
• Recompensele spirituale contează cel mai mult. Ziua FedEx@Hasdeu este dovada vie a
puterii recompenselor spirituale. Este dovada vie a faptului că oamenii sunt dispu i săș
dăruiască con inut, competen e, creativitate, cuno tin e atunci când li se acordă o ansăț ț ș ț ș
de a contribui la ceva de care le pasă cu adevărat – biblioteca lor, utilizatorii lor, munca
lor. Ziua FedEx@Hasdeu a demonstrat că nu există o mai mare bucurie decât bucuria pe
care o aduc realizările!
Ziua FedEx@Hasdeu e instrumentul care exploatează surplusul cognitiv i creativ alș
bibliotecarilor care nu este solicitat în activitatea de zi cu zi. Doar arareori, prin concursuri, însă
concursurile cer produse care să corespundă unor criterii, stipulate într-un regulament şi câştigă
numai unul sau trei, ceilalţi muncesc şi rămân dezamăgiţi, descurajaţi. Concursurile nu pot atrage
contribuţii şi nici nu pot exploata creativitatea şi inventivitatea bibliotecarilor la cotele la care le
solicită şi exploatează FedEx-ul. FedEx@Hasdeu se dovedeşte a fi o supapă pentru o mulţime de
pasiuni şi visuri care, nu prindeau aripi, rămâneau înăbuşite... La FedEx@Hasdeu ideile prind
viaţă pentru că toţi participă, toţi conduc, nimeni nu dictează, nu există regulamente, criterii, au
posibilitatea de a construi cu uşurinţă peste ceva ce au făcut alţii, nimeni nu-i marginalizat,
excelența câștigă, încercările de a îngrădi pasiunea, creativitatea, ingeniozitatea sunt deturnate,
contribuțiile sunt recunoscute. Sunt caracteristici sub care pot semna foarte puține biblioteci.
Aceasta e provocarea la care se supune BM pentru a se transforma într-o instituție capabilă să
amplifice pasiunile, talentele, surplusul cognitiv al angajaților și, în acest fel, să-și mențină
centura de campion al inovației.
Participanții la FedEx@Hasdeu follow-up din 29 decembrie, 2014 au validat, prin opțiunile
lor, FedEx@Hasdeu ca formă de dezvoltare, stimulare, incitare a creativității, educației pentru
inovație, de încurajare a proiectelor, de inovare a activității la BM „B.P. Hasdeu”. Cu siguranță,
27

bibliotecarii noștri, prin participare activă pot transforma / construi FedEx@Hasdeu într-un
emporiu destinat inovării...
Ilustrăm cu produsele realizate de participanții la FedEx@Hasdeu: follow-up Urătură
FedEx-ului (a echipei „Bradul”, condusă de Vitalie Rîileanu, director Biblioteca „Onisifor
Ghibu”, entuziasmată de FedEx@Hasdeu) și Urătura pesimiştilor (a echipei „Steaua” – pentru
că pesimiști nu erau, echipa „Steaua”, condusă de angajata Departamentului studii și cercetări
Maria Pilchin, a jucat rolul pesimistului de la FedEx@Hasdeu).
Urătură FedEx-ului
În alb / dalb colind de DEX
Pe noi ne-aţi surprins la FedEx,
Fiind mereu în căutare,
Găsit-am forme noi de promovare
Să schimbăm multe dorim
Şi să le-mbunătăţim
Cu proiecte, iehe-hei
Deşi mulţi s-au speriat,
Totuşi, uşurel,
Atent mai toţi s-au implicat...
În Arte, CAIE,
„Ovidius”, „O. Ghibu” ş.a. e-he-he...
Pe ram de brad împodobit
În 83 de globuri am topit
Frumoase, bune iniţiative
Fiind toate inovative.
Acum rămâne să identificăm
De unde bani solicităm
Susţinere şi încurajare
Vrem de la a noastră administrare.
Totodată, ne dorim
În continuare să ne întâlnim
Fie la Centrul de Excelenţă,
Fie în alte locuri cu inteligenţă.
Dar tot Lidia să ne îndrume
Cu har şi glume.
Cine doreşte ceva nou
Să vină la FedExHasdeu.
Hai strigaţi cu toţii: hăi, hăi, hăi.
Urătura pesimistă FedEx-ului
Aho, aho, la voi în prag,
Vine FedEx-ul cel drag,
Cu idei şi cu Slideshow
În ajun de Anul Nou.
Aho, Aho…
Dar cu multă întristare
Vă mai spunem în urare:
Vine FedEx-ul oricum,
28

Curăţenia-i în drum,
Toate se mai suprapun
În „aici şi acum”.
Avem idei, nu avem bani,
V-o spunem între ani.
Avem idei, nu avem timp,
Să facem pe toate cu ghimpi.
FedEx-ul să ne fie obiectiv,
În agendă, coercitiv.
Şi pe urmă, ce să mai zicem,
Of, of, of, hăăăăi,
Creativi nu suntem toţi,
Of, of, of, of, măăăi!
Nu impui pe orice om
Să fie de Crăciun pom
Şi pe urmă entuziasmul
Nu se dă la chil ca agheasma.
Să ştiţi că cititorii
Vin pe rând ca urătorii,
Nu au treabă cu programul,
Vin cu sacul, vin cu ramul,
Cu cerinţe, cu căinţe,
Cu-ntrebări şi cu dorinţe.
Şi-apoi i-o criză de online,
Scrieţi mailuri, ca s-ajungă,
Să citim şi noi în plai.
Cititorii cer e-book-uri,
Ceai şi chifle şi mult tâlc,
Noi n-avem multe nimicuri
Şi de-aceea tăcem mâlc.
Să chemăm şi cititorii
Să ne-spună-nFedEx toate
Bine spuse şi pe roate,
FedEx-ul un boom să fie,
Să se ştie şi în vie,
Despre noi, despre voi,
Informaţia să curgă,
Să se-adune ca la strungă.
Vrem multă vizibilitate
Cititori receptivi la toate,
Prieteni şi parlamentari pe spate.
Video conferinţe să se facă,
Cât mai des şi cu fes.
Vă dorim FedEx o dată-n semestru,
Vă dorim FedEx cu timp şi cu bani,
Nu vă dorim un FedEx extraterestru,
Ci cu multe realizări între ani.
Aho, aho! Vai, vai, vai...
FedEx, aho, aho,o-ho-ho-ho
29

Referinţe bibliografice
1. HAMEL, Gary; BREEN, Bill. Viitorul managementului. Bucureşti: Publica, 2010. 338
p.
2. KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteci versus inovaţii. În: BiblioPolis. 2009, nr. 1, vol. 29,
pp. 33-36.
3. KULIKOVSKI, Lidia. Inovaţia în management – soluţia schimbării în domeniul
infodocumentar: introspecţie teoretică. În: Biblioteca Septentrionalis, 2011, nr. 2 (37),
pp. 127-129.
4. KULIKOVSKI, Lidia. Inovaţia în management – responsabilitatea managerilor.
Provocări, gânduri şi îndemnuri. În: BiblioPolis. 2011, nr. 4, vol. 41, pp. 9-16.
5. SHARMA, Robin. Ritualul creativităţii şi al inovaţiei. În: Atinge măiestria în lidership
cu călugărul care şi-a vândut „Ferrari”-ul: cele opt ritualuri ale liderilor vizionari.
Bucureşti: Vidia, 2010, pp. 251-269.
6. KULIKOVSKI, Lidia. Legile perfec ionăriiț . În: BiblioPolis. 2013, nr. 4, vol. 50, pp. 84
- 89
7. PINK, Daniel. Drive. Ce ne mai motivează acum? Bucure ti, Publica, 2011, 260 p.ș

SCHIMBAREA BIBLIOTECII – SCHIMBAREA COMUNITĂŢII
Nadejda PĂDURE,
director BPR „M. Sadoveanu” Străşeni
Schimbarea este cuvântul-cheie pentru activitatea bibliotecilor de astăzi. Ultimii ani au adus
schimbări de formă, dar şi mai important – schimbări de conţinut, care vor duce nu doar la
modernizarea instituţiilor noastre, dar şi la poziţionarea lor într-un context favorabil şi important
în localităţi.
Strategia „Biblioteca publică – cinci paşi spre schimbare” a fost răspunsul la o provocare
pentru bibliotecile din sistem din partea Departamentului Cercetare si Dezvoltare în
Biblioteconomie al BNRM. Motiv pentru acea provocare era, la rândul său, o postare pe site-ul
Radioului Public Naţional SUA din 21 octombrie 2013, care se intitula: „Să deschidem o pagină
în interiorul unei biblioteci rurale cu o singură cameră”. Articolul apărea într-o serie specială
„Chei spre întreaga lume: bibliotecile publice americane”. În el se vorbea despre o mică
bibliotecă rurală cu o singură cameră din Myrtle, o localitate izolată fără vreo bancă sau
restaurant, cu o populaţie de aproximativ 300 persoane. Biblioteca primea lunar doar 200 dolari
pentru cărţi şi consumabile. Era deschisă doar trei zile în săptămână. Tabloul s-ar încadra perfect
în realitatea Republicii Moldova, spre exemplu, satul Stejăreni sau Lupa-Recea din raionul
Străşeni.
Dar ceea ce a întreprins bibliotecarul ca să schimbe situaţia deplorabilă în care se afla
biblioteca, era departe de percepţia majorităţii bibliotecarilor din biblioteci şi comunităţi similare
de la noi celei din Myrtle, SUA.
Postarea a adunat în doar câteva ore 42 de comentarii, în care americanii şi-au arătat grija
pentru o bibliotecă mică, dar care depune eforturi mari pentru a deveni importantă pentru
comunitatea sa.
Provocarea era pentru bibliotecile din sistemul de biblioteci publice şi venea cu o chemare să
facem o campanie naţională „Luna de şoc a bibliotecii publice din mediul rural”, campanie care
să genereze schimbarea în bibliotecile noastre. Argumentul care m-a motivat să accept acea
provocare, era afirmaţia semnată de James H. Billington, directorul Bibliotecii Congresului, care
afirma că pentru americani bibliotecile sunt o religie. M-am întrebat ce sunt bibliotecile din
Republica Moldova pentru cetăţenii ei, pentru guvernanţi sau pentru factorii de decizii, câţi
dintre ei vor spune un cuvânt de bine sau vor apăra biblioteca dacă va fi necesar. În acelaşi rând,
are dreptul să aştepte biblioteca o recunoaştere a meritelor sale, dacă stă împăienjenită într-o
uitare totală? E-mailul semnat de Vera Osoianu, director adjunct la BNRM, se încheia cu gândul:

„Cu o haină nouă ai bucuria să te arăţi lumii, iar lumea va trebui să-ţi întoarcă vizita... poate cu
daruri de care nici nu bănuieşti.”
De mai mulţi ani tot băteam pasul pe loc, încercând să schimb percepţia bibliotecarilor din
raion faţă de activitatea bibliotecilor în care munceau. Sigur, au existat mereu inovatori în
domeniul nostru, inclusiv şi în bibliotecile rurale, care au adoptat un management al schimbării
şi au făcut din bibliotecile lor locuri de suflet. Dar în majoritatea bibliotecilor se instalase rutina,
pasivitatea, lipsa de iniţiativă şi creativitate.
Provocarea venea şi cu o recomandare de 5 paşi pe care am aranjat-o într-o strategie pe care
am numit-o „5 paşi spre schimbare”. Mi-am spus că, cheia succesului este schimbarea
bibliotecii, iar strategia spre o schimbare este schimbarea strategiilor învechite.
Se ştie că schimbarea vine din interiorul fiecăruia, dar uneori ea are nevoie de un imbold.
Astăzi am siguranţa că orice pas, cât de mic ar fi, este un început care poate genera schimbarea
totală a bibliotecii în final.
Prima etapă a strategiei am numit-o „Provocarea” şi include următorii paşi:
 Pasul întâi. Ne uităm în oglindă;
 Pasul doi. Ne oprim la poartă sau la intrarea în bibliotecă şi privim exteriorul;
 Pasul trei. Deschidem uşa de la intrare, ne oprim în prag şi privim interiorul cu ochii
utilizatorului;
 Pasul patru. Facem ordine în documente;
• Pasul cinci. Actualizăm aparatul informativ.
Am propus bibliotecarilor din mediul rural să meargă în bibliotecile lor şi timp de o lună să
revadă activitatea şi să întreprindă nişte acţiuni pentru redresarea stării de lucru. Peste o lună,
bibliotecarii au îndeplinit un chestionar în care au menţionat ce schimbări au făcut.
La primul pas „Ne uităm în oglindă” au fost cele mai puţine răspunsuri, dar au fost unele cu
semne de exclamaţie:
- Un punct foarte important!
- Să avem faţa deschisă!
- M-am schimbat odată cu ieşirea la lucru, zâmbesc mereu!
La pasul doi despre exteriorul bibliotecii s-au întreprins foarte multe acţiuni:
- S-a înnoit programul de lucru;
- S-a schimbat firma sau s-a discutat cu primarul despre cheltuielile necesare şi necesitatea
schimbării ei;
- S-a adus primarul în faţa bibliotecii şi s-a discutat despre reparaţia necesară din exterior,
inclusiv ferestre, intrări, scări etc.

Pasul nr.3, despre interiorul văzut cu ochi de utilzator sau vizitator, a avut cele mai
impresionante schimbări, care s-au întâmplat timp de o lună:
- Au fost reamenajate spaţiile;
- Au fost curăţite colecţiile de carte învechită;
- Au fost actualizate panourile informative din biblioteci, separatoarele de la fondul de
carte, titlurile expoziţiilor;
- A fost solicitat un voluntar în bibliotecă pentru a întreprinde activităţi cu publicul mai
interesante şi mai utile;
- A fost deschis clubul „Mâini dibace”;
- În două biblioteci s-a înnoit mobilierul;
- Într-o bibliotecă a fost procurat un computer şi un printer.
La fel s-a muncit şi la paşii 4 şi 5, realizâdu-se schimbări spre bine în fiecare bibliotecă, ceea
ce mi-a dat încrederea că suntem pe drumul cel bun.
Peste jumătate de an după testarea primei etape provocatoare, am propus bibliotecarilor un
alt chestionar, deasemenea în 5 paşi, dar de această dată având unele schimbări. Cea mai
importantă fiind că la fiecare pas bibliotecarii să vorbească despre realizări şi planuri până la
sfârşitul anului 2014.
Etapa a doua am numit-o „Cu paşi mici spre schimbări mari” şi care arăta în felul următor:
Pasul întâi. Ne uităm în oglindă
(la propriu şi la figurat)
 imaginea bibliotecarului în comunitate
(realizări, planuri pentru 2014)
 lecturile bibliotecarilor
De această dată nu am mai privit în oglindă să vedem fizicul bibliotecarului, ci în ochii
comunităţii, astfel bibliotecarii şi-au făcut o autoevaluare care este imaginea bibliotecarului în
comunitate şi ce trebuie să mai întreprindă pentru a fi văzuţi cu „ochi buni”. Tot aici, ca o parte
componentă a imaginii, bibliotecarii au răspuns la câteva întrebări despre propriile lecturi.
Despre lecturi voi vorbi mai jos, dar în ceea ce priveşte imaginea în comunitate, răspunsurile
au fost interesante, bibliotecarii conştientizând că dacă depui dragoste în ceea ce faci, realizezi
mult mai mult, trebuie să fii pregătit ca să faci faţă cerinţelor utilizatorilor moderni, trebuie să
faci evenimente de calitate ca să aduci comunitatea în bibliotecă etc.
Am văzut şi proiecte de viitor frumoase: computerizare, internet, servicii moderne, formare
profesională, acţiuni în slujba membrilor comunităţii.
A urmat Pasul doi. Intrarea în bibliotecă care se axa pe:
1. Spaţiul din jurul bibliotecii;

2. Firma şi programul de lucru
 Care sunt realizările din ultimile 5 luni?
 Care sunt problemele pe care le-aţi întâlnit şi cum le vedeţi rezolvarea?
Printre realizări au fost câteva firme schimbate, curăţirea terenurilor din jurul bibliotecii,
flori sădite, iar undeva s-a schimbat uşa de la intrare şi reparate scările.
A urmat Pasul trei. Interiorul bibliotecii, unde bibliotecarii au vorbit despre:
Dotare şi achiziţii
 Care sunt realizările din ultimile 5 luni?
 Care sunt planurile de îmbunătăţire a situaţiei până la sfârşitul anului?
La acest segment de chestionar am găsit cele mai importante realizări pentru o perioadă de
jumătate de an:
- A fost achiziţionat un computer şi o imprimantă din banii economisiţi;
- A fost conectat internetul;
- Instalat număr de telefon;
- Procurate jocuri pentru copii;
- Renovat mobilierul (scaune, rafturi, aparate de uz casnic etc.).
Menţionez că aceste modificări au avut loc înaite de intrarea raionului în Programul Naţional
Novateca şi în aceste 6 luni fuseseră procurate 3 computere în trei biblioteci.
Pasul patru Documentaţia bibliotecii şi cinci Aparatul informativ al bibliotecii aveau
aceeaşi formă: realizări şi planuri pentru viitorul apropiat. Şi aici au fost relatate schimbările
efectuate, dar şi problemele rămase pentru rezolvare până la finele anului 2014.
Ce poate fi mai important pentru un bibliotecar care trebuie să pună în valoare colecţia de
publicaţii pe care o deţine biblioteca, decât să o cunoască el însuşi?!
În ultima vreme bibliotecarii noştri au vorbit foarte mult despre colecţiile învechite şi despre
problemele cu care se confruntă azi lectura. Pornind de la aceste două momente am hotărât să
analizez ce, şi cum, citesc bibliotecarii. Cu acest scop am iniţiat două chestionare:
 Interesele de lectură ale bibliotecarilor (octombrie 2013)
 Lectura bibliotecarilor – factor major în realizarea unei imagini pozitive în comunitate
(pasul întâi al strategiei spre schimbare – mai 2014).
Pe scurt voi dezvălui rezultatele obţinute:
• Documentarea din ediţiile periodice – 92%.
• Beletristică – 80%
• Literatură de specialitate – 76%
• Literatură din diverse domenii ştiinţifice – 23%.

Am fost curioasă să ştiu ce fel de literatură artistică citesc bibliotecarii, astfel am obţinut
următoarele date:
I – romane de dragoste – 80 %
II – poezii – 65%
III – literatură istorică – 53%
Răspunsurile la întrebarea „Câte cărţi citesc bibliotecarii într-un an?” m-au descurajat:
a) 1 - 5 cărţi – 27%
b) 6 - 10 – 40%
c) 10 - 20 – 24%
d) Peste 20 –9%
Probabil că aici găsim răspunsul la întrebarea: De ce e atât de greu de convins membrii
comunităţii să citească?, dacă şi bibliotecarii (67 la sută din ei) se limitează la o carte în 2-3 luni.
Bibliotecarii au fost rugaţi să numească ceva din ultimile titluri de carte citite şi aici am
regăsit autori citiţi de întreaga ţară: Aureliu Busuioc, Nicolae Dabija, Aurelian Silvestru, Grigore
Vieru, Paulo Coelho şi alţii.
Am dorit să aflu dacă bibliotecarii cunosc noutăţile editoriale, care sunt cele mai citite cărţi şi
pe care şi-ar dori şi ei să le citească. Dar şi aici i-am regăsit pe autorii din prima listă: Nicolae
Dabija, Aurelian Silvestru şi poate unde şi unde câte un nume nou. Concluzia vine de la sine:
bibliotecarii puţin se interesează de noutăţile editoriale, nu le procură şi nici nu le propun
cititorilor. Bibliotecarii nu utilizează nici împrumutul de la biblioteca raională, altfel nu ar fi
apărut în lista cărţilor pe care doresc să le citească „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija, care
este pe rafturile bibliotecii raionale din anul editării.
În decembrie 2014, la întrunirea cu bibliotecarii din raion, am alcătuit o listă de cărţi din
lecturile bibliotecarilor, fiecare venind cu 2-3 titluri care i-au impresionat cel mai mult în anul
2014 şi pe care le recomandă colegilor să le citească.
Azi, la un an şi jumătate de la începerea parcursului acestei strategii în bibliotecile raionului,
constatăm că s-au făcut schimbări majore şi că în mare parte, bineînţeles, ele se datorează
programului Novateca. Astfel, 21 de biblioteci din cele 33 din mediul rural au fost dotate cu
echipament modern, oferă servicii de internet gratuit, au devenit centre comunitare importante
pentru locuitorii satelor.
De menţionat că pe lângă aceste realizări importante sunt şi cele care ţin de condiţiile de
muncă – încălzirea termică şi reparaţia, pe care multe biblioteci nu au avut-o încă din mileniul
trecut.

Mai sunt şi nişte istorii de succes care atestă schimbări de mentalitate. Bibliotecarii devin mai
încrezuţi şi aduc prin acţiunile lor schimbări în comunitate. Aş menţiona aici câteva din aceste
realizări:
• Biblioteca Scoreni a organizat o zi de audienţă a primarului în bibliotecă.
• Biblioteca Oneşti, atunci când primarul i-a blocat activitatea, nedorind să-i
procure un pachet aparte pentru internet, a făcut lobby-ing printre consilierii locali care
au votat bugetul exact aşa cum era necesar pentru bibliotecă, iar primarul s-a
conformat. Mai târziu l-am văzut pe primar în imaginile profilului de Facebook al
bibliotecii, construind cu copiii figuri origami în bibliotecă.
• Biblioteca Cojuşna după primirea echipamentului de la Novateca a reuşit să convingă
primăria să schimbe şi mobilierul, inclusiv rafturile, în toată biblioteca.
• Biblioteca Voinova educă în copii calităţi înalte morale, mergând cu ei la sărbătorile de
iarnă cu daruri pentru bătrânii singuri acasă. Emoţionează şi acea acţiune când copii nu
doar au confecţionat mărţişoare în bibliotecă, dar au mers apoi prin întregul sat şi au
dăruit câte un mărţişor fiecărui trecător.
• Biblioteca Vorniceni are sala cu cele mai multe computere (6) dintre bibliotecile sătesti,
se mândreşte pe Facebook cu o colecţie reprezentativă din cărţile lui Paulo Coelho.
• Biblioteca Sireţi a convins primăria şi a obţinut încă o jumătate de unitate de
bibliotecar, acum mai are o colegă cu care munceşte cot la cot.
• Biblioteca Roşcani a convins primarul şi au făcut un proiect de gazificare a casei de
cultură unde se află şi biblioteca, care e în plină derulare.
• Biblioteca Tătăreşti educă activismul civic, astfel a organizat o activitate „Şi tu poţi fi
înger” despre donarea de sânge, în cadrul căreia a făcut o sesiune Skype cu Centrul
Naţional de Transfuzie de Sânge, ca urmare, câteva persoane din cele prezente şi-au
exprimat dorinţa să participe la următoarea donare de sânge din luna aprilie.
Sunt doar câteva exemple din cele pe care le-am văzut în bibliotecile raionului şi sunt sigură
că acesta e doar un început.
„Eforturile îşi arată roadele după ce o persoană refuză să se oprească” – spunea Napoleon
Hill. Pe scara schimbărilor sunt infinit de multe trepte, să le parcurgem împreună!

ZIUA PRIMARULUI ÎN BIBLIOTECĂ –
O MODALITATE EFICIENTĂ DE AFIRMARE A BIBLIOTECII
PUBLICE CA CENTRU COMUNITAR
Maia TARABAN,
director Biblioteca Publică Orăşenească Ocniţa
Esenţa conceptului modern al activităţii unei biblioteci publice ca „centru comunitar”
este un nou nivel al activităţii bibliotecii, cu orientare spre membrii comunităţii, cu
caracteristicile sale şi cu specificul său local. Unul dintre obiectivele principale ale
activităţii bibliotecii ca centru comunitar este, după părerea noastră, asigurarea
informaţională a activităţii administraţiei publice locale, motivarea APL de a se implica
cu mai multă ardoare în activitatea bibliotecii, în rezolvarea problemelor comunităţii prin
intermediul bibliotecii în baza unor proiecte comune de talie locală.
Actualmente, pentru domeniul bibliotecar este caracteristic faptul, că fiecare Bibliotecă
este în căutarea căilor sale de afirmare ca „centru comunitar”, prin crearea relaţiilor de
comunicare productivă cu APL. Biblioteca noastră nu e o excepţie. Pe parcursul anilor am
acumulat o anumită experienţă de interacţiune cu primăria oraşului şi de atragere a
locuitorilor la participarea activă în viaţa social-economică şi culturală a comunităţii, în
procesul autoadministrării locale. Nu e o noutate, că locuitorii comunităţii, utilizatori ai
bibliotecii, vizitând biblioteca, discută cu bibliotecarul nu numai pe marginea cărţilor şi a
publicaţiilor lecturate, dar şi despre alte noutăţi şi evenimente din cadrul Bibliotecii, comunităţii,
despre deciziile primăriei, îşi exprimă opinia pozitivă sau negativă asupra acestora. Ca urmare,
în anul 2012, din iniţiativa bibliotecarilor, cu acceptul primăriei am organizat pentru prima
dată în cadrul Bibliotecii o întâlnire specială a utilizatorilor tineri cu primarul oraşului în cadrul
activităţilor jubiliare cu ocazia aniversării a 115 ani de la prima atestare a oraşului Ocniţa. De
atunci, aceste întâlniri au devenit o tradiţie şi se desfăşoară anual cu genericul Ziua Primarului
în Bibliotecă.
Tipul de activităţi în cadrul Zilei variază de la ediţie la ediţie. Astfel, cele mai frecvente sunt:
excursii la muzeul oraşului aferent bibliotecii, cu scopul informării publicului despre unele
file din istoria APL; excursii la primăria oraşului, în sala de şedinţe a Consiliului orăşenesc;
comunicări ale primarului şi ale funcţionarilor din primărie cu accent pe domeniul de
activitate al primăriei, funcţiile fiecărui angajat, problemele oraşului şi succesele obţinute în
urma implementării unor proiecte de interes local; comunicări ale directorului bibliotecii cu
accent la colaborarea cu primăria şi rezultatele obţinute; mese rotunde, precum: „Activăm

împreună pentru o viaţă mai bună”, „Viitorul oraşului în viziunea tinerilor”, „O bibliotecă
prosperă – o comunitate bine informată şi activă”; campania „Tinerii mizează pentru un
oraş curat”; compoziţii teatralizate cu tematică socială; vizionări de film despre oraşul Ocniţa;
vizionarea filmuleţelor cu tematică ecologică, elaborate de bibliotecari; discuţii, precum:
„Întreabă primarul ce te derangează...”, „Cum o mai duci, pensionarule?” ş.a.
În desfăşurarea acestor activităţi sunt implicaţi utilizatori ai bibliotecii din diferite categorii
sociale şi de vîrstă, membri ai cenaclurilor şi cluburilor din cadrul bibliotecii şi echipa de
voluntari a bibliotecii. În cadrul Zilei Primarului în Bibliotecă formăm parteneriate cu
direcţiile liceelor din oraş, agenţii economici, Casa teritorială de asistenţă socială, Comisia de
Protecţie a Familiei şi Copilului, ONG „Stimul”, Uniunea veteranilor din oraş.
Ziua Primarului în Bibliotecă este, cu siguranţă, o modalitate eficientă de afirmare a
bibliotecii publice ca centru comunitar deoarece, oferă posibilităţi largi locuitorilor
comunităţii de a-şi realiza dreptul la informaţie direct, şi anume: de a se informa despre
împuternicirile APL, deciziile primăriei în folosul oraşului; despre obiectivele strategice ale
primăriei în diferite domenii, inclusiv în domeniul culturii; despre eforturile depuse de APL
întru creşterea spirituală a orăşenilor.
Primarul, la rândul său, află în mod direct problemele şi necesităţile locuitorilor,
inclusiv doleanţele culturale şi de informare ale utilizatorilor bibliotecii, necesităţile bibliotecii.
Ambianţa comfortabilă a Bibliotecii crează condiţii deosebite, speciale pentru o discuţie
productivă cu primarul. Aici, în localul unde persistă energia pozitivă a Cărţii, Bibliotecarului
şi Utilizatorului, primarul e predispus pentru dialog cu publicul puţin alfel decât în orele de
primire la primărie.
Biblioteca, fiind iniţiatorul şi moderatorul acestui ciclu anual de activităţi, devine un
intermediator comod şi efectiv între Primărie şi locuitorii oraşului. Cu atât mai mult, doleanţele
utilizatorilor referitor la modernizarea bibliotecii, la îmbunătăţirea serviciilor oferite de
bibliotecă, coincid la maxim cu obiectivele pe care tindem să le realizăm şi noi, bibliotecarii.
Astfel, aceste întâlniri cu primarul contribuie la rezolvarea mai eficientă a problemelor, ce
ţin de buna activitate a bibliotecii.
Rezultatele conturate în urma desfăşurării ediţiilor Zilei Primarului în Bibliotecă 2012 -
2014 sunt:
• Două imprimante color (achiziţionate de primărie pentru bibliotecă);
• Două computere (donate bibliotecii de ONG „Stimul”);
• Acordarea unui serviciu nou pentru utilizatori prin intermediul WI-FI;
• Achiziţionarea unei camere –WEB performante pentru comunicarea prin Skype;

• Acces gratuit al utilizatorilor la site-ul primăriei;
• Elaborarea „Buletinului informativ” al APL cu participarea activă a Bibliotecii;
• Informarea a 540 de locuitori, utilizatori ai bibliotecii, participanţi la activităţile din
cadrul Zilei;
• 126 de utilizatori potenţiali în urma acestor activităţi au devenit activi;
• Formarea unei echipe de voluntari activi în cadrul bibliotecii;
• 1116 ex. de carte în sumă de 45 679 de lei – achiziţii din finanţe suplimentare;
• 388 de ex. de carte în sumă de 9 577 de lei – donaţii de la locuitorii oraşului;
• 20 de perechi de mănuşi şi 20 de saci de pânză pentru acţia de salubrizare a teritoriului
( iniţiativă a bibliotecii, susţinută activ de APL);
• Un bibliotecar înaintat de APL reprezintă cultura în Consiliul orăşenesc;
• Un bibliotecar a fost recomandat de APL ca membru al Comisiei raionale de
Protecţie a Copilului în dificultate.
• A fost elaborat şi aprobat Planul strategic al oraşului Ocniţa pentru anii 2015-2020
(cu participarea activă a echipei de bibliotecari);
• Au fost achiziţionate tipizate de bibliotecă în sumă de 11 500 de lei;
• Au fost procurate 50 de medalii în sumă de 2 225 de lei pentru menţionarea celor mai
activi utilizatori în cadrul FNCL şi Sărbătorii tradiţionale orăşeneşti „Vivat, Cartea!”.
Pentru anul 2015 în cadrul Zilei Primarului în Bibliotecă se preconizează:
• Oformarea expoziţiei-vizionare „APL pentru tine, pentru mine, pentru noi”;
• Oformarea „Catedrei APL în bibliotecă”, unde vor fi expuse cele mai de valoare decizii
ale primăriei şi Consiliului orăşenesc, Dările de seamă anuale ale Primarului, ediţiile
„Buletinului informativ”, ziarul primăriei „Vestnik Oknity”, pliante, cărţi despre oraş,
albume – foto şi alte publicaţii oficiale şi promoţionale cu privire la activitatea
primăriei;
• Obţinerea finanţelor suplimentare pentru achiziţiile noi;
• Finalizarea elaborării site-ului bibliotecii, cu sprijinul financiar al primăriei;
• Obţinerea şi distribuirea corectă a finanţelor suplimentare din bugetul local pentru
crearea condiţiilor adecvate cerinţelor NOVATECA, în legătură cu aderarea
bibliotecilor din raion la reţeaua Novateca;

Cu implementarea proiectului Ziua Primarului în Bibliotecă, coeficientul de încredere al
APL faţă de Bibliotecă a crescut esenţial, ca urmare, s-au îmbunătăţit condiţiile în care EA
activează, s-au optimizat relaţiile – APL – Comunitate – Bibliotecă.
Accesaţi următoarele link-uri pentru a savura imagini de la unele activităţi în cadrul
Proiectului Ziua Primarului în Bibliotecă :
1. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?
set=a.691608644280925.100002953871778&type=3
set=a.621391221302668.1073741864.100002953871778&type=3
set=a.621367307971726.1073741862.100002953871778&type=3
set=a.622443987864058.1073741866.100002953871778&type=3
5. http://ok.ru/profile/567955825315/album/591201356195
6. http://ok.ru/profile/567955825315/album/591208178339
7. https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=691619177613205&set=pcb.691620094279780&type=1&theater
8. https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=691619197613203&set=pcb.691620094279780&type=1&theater

CĂRŢILE ELECTRONICE ŞI VOCEA UTILIZATORILOR
Nadejda COSTIN, sociolog
Departamentul dezvoltare şi comunicare, BM „B.P. Hasdeu”
Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori
Introducere
Era web-ului mobil a pus în vizorul bibliotecilor un nou aspect – oferirea produselor şi
serviciilor relevante într-un format nou. Un asemenea serviciu a fost implementat la Biblioteca
Municipală „B.P. Hasdeu”, începând cu luna noiembrie a anului 2014 – serviciul de împrumut
al cărţilor pe e-readere.
Acest serviciu nou, destinat pentru întreaga comunitate de cititori, a fost conceptualizat în
câteva etape în cadrul echipei Bibliotecii Municipale şi poate fi considerat ca o continuare şi
realizare a discuţiilor, referitor la cărţile electronice în mediul profesional, care s-au produs în
cadrul Conferinţei anuale a BM în 2013 (Angajament civic: E-transformare @ biblioteci, invitat
Ion Bargan, director, Bestseller.md – Despre cărţi electronice) şi a Colocviilor de vară
2014: Provocările bibliotecilor: cărţile electronice (Sesiunea Cărţile electronice cu
comunicările – Cărţile electronice: dileme internaţionale, Mariana Harjevschi, director
general, BM „B.P. Hasdeu”; Bibliotecile şi modelele business de împrumut ale cărţilor
electronice, Dumitru Sinchevici, www.librarie.md), dezbaterea „Cartea electronică vs cartea
tipărită”, moderată de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski şi webinarul „Practici şi inovaţii în
utilizarea şi căutarea cărţilor electronice – Ebooks in EBSCO”. Prezentarea a fost efectuată de

Iryna Krejcarova, reprezentanta EBSCO pentru Rusia, Ucraina şi Moldova, într-o sesiune
Skype).
Necesitatea serviciului de împrumut al cărţilor în format electronic a fost confirmată şi de
rezultatele studiului sociologic Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă,
realizat în primăvara anului 2014. Concluzia cu referire la cartea electronică denotă faptul că
ideea că biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este foarte
bună (menţionează 46,37% din tinerii utilizatori chestionaţi).
Drept rezultat al studiului, dar şi al multiplelor consultări publice şi în mediul profesional,
Biblioteca Municipală a achiziţionat de la librăria Bestseller.md cinci dispozitive de lectură a
cărţilor electronice (e-readere), care conţin 670 de titluri de cărţi electronice: opere din
literatura universală în limbile: română (187), rusă (210), engleză (51), germană (47), franceză
(49), italiană (50), spaniolă (26), ucraineană (50). Titlurile cărţilor electronice achiziţionate fiind
plasate pe site-ul bibliotecii, în rubrica Colecţia BM, e-books şi în catalogul electronic, de unde
ele pot fi comandate în bibliotecă sau rezervate de la distanţă. Cărţile sunt disponibile spre
împrumut la Biblioteca Centrală pe e-readere, dar şi pe un calculator în Sala de calculatoare.
În perioada noiembrie-decembrie cărţile electronice au fost citite de 21 de persoane, termenul
de împrumut fiind de 15 zile, câteva împrumuturi au fost prelungite încă pe zece zile. Serviciul
inovator a fost mediatizat în câteva emisiuni TV (Jurnal TV, ProTV, Publika etc.), opt articole,
şapte postări pe Facebook cu un impact de 4894 de vizualizări, 386 de aprecieri şi 1612 clicuri
pe postări. De la începutul anului 2015 alte 10 persoane citesc cu plăcere, utilizînd serviciul de
împrumut al cărţilor pe dispozitiv electronic.
Utilizatorii BM mai pot consulta cărţi electronice şi în baza de date EBSCO achiziţionată de
curând.
În contextul celei de a 24-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic 2014, această
comunicare vine să prezinte rezultatele din cadrul Proiectului de cercetare sociologică
cantitativă Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă, referitoare la aprecierea
tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care ar fi aprecierea dată de tineri privind
existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic.
Metodologia studiului
În general, Studiul include aspectele generale şi specifice privind percepţia, nivelul de
satisfacţie, dar şi aşteptări ale tinerilor utilizatori de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în
spaţiul on-line. Rezultatele şi concluziile contribuie ulterior la îmbunătăţirea calităţii prestării
serviciilor reţelei municipale de biblioteci, dar şi la lărgirea paletei de activităţi în conformitate
cu cererea acestei categorii de cititori, adică tinerii.

Obiectivul general al cercetării a urmărit studierea situaţiei şi a percepţiei bibliotecii moderne
din perspectiva tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, utilizatori ai filialelor BM.
Obiectivele specifice ale cercetării au fost orientate asupra următoarelor aspecte:
• stabilirea nivelului de satisfacţie al tinerilor utilizatori privind actualele servicii şi
activităţi oferite de filialele BM „B.P. Hasdeu”;
• identificarea resurselor/platformelor sociale online care sunt mai eficiente pentru
comunicarea dintre BM „B.P. Hasdeu” şi publicul larg internaut;
• aprecierea tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care este atitudinea tinerilor
privind existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic;
• identificarea serviciilor care ar răspunde noilor tendinţe şi necesităţi exprimate de
cititorul modern.
Pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării, a fost ales demersul
cantitativ care să permită o analiză în termeni cifrici a percepţiei, nivelului de satisfacţie,
aşteptărilor tinerilor de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în spaţiul on-line. Metodele şi
tehnicile de cercetare aplicate au inclus:
(I) Ancheta sociologică în bază de chestionar. Au fost realizate două cercetări cantitative
concomitent pe un eşantion de 179 de persoane fiecare.
- Sondajul nr. 1 – Percepţia şi satisfacţia tinerilor la o bibliotecă modernă – a fost aplicat pe
un eşantion de 179 de persoane dintre care 136 de sex feminin şi 38 de sex masculin (cinci
persoane nu au indicat sexul) cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani în proporţie de 76,5% şi
între 25 şi 35 de ani în mărime de 20,7%. Referitor la statutul ocupaţional al respondenţilor,
majoritatea de 67 sunt studenţi, 45 – persoane în calitate de angajaţi, 28 de persoane o constituie
liceenii şi doar trei persoane sunt şomeri.
- Sondajul nr. 2 – Preferinţele tinerilor de la o bibliotecă în spaţiul online – a fost aplicat pe
un eşantion de 179 de persoane dintre care 68,7% de sex feminin şi 28,5% de sex masculin.
Majoritatea de peste 72% au fost cuprinşi în categoria de vârstă între 16 şi 25 de ani, iar în
categoria între 25 şi 35 de ani ponderea a fost de 26,3 puncte procentuale. Pentru acest sondaj a
fost înregistrată cea mai mare rată de nonrăspunsuri din partea respondenţilor la mai multe
întrebări, inclusiv la cele legate de caracteristicile lor demografice, ceea ce denotă fie dorinţa
de a rămâne în anonimat complet, fie ignoranţa acestor întrebări. Distribuirea după statutul
ocupaţional este similară primului sondaj. Observăm o apropiere a celor 40,8% de studenţi de
cifra 30,% aferentă liceenilor. 23,5% au marcat că sunt angajaţi şi 4% – şomeri. Această
similitudine în cifre ne arată că respondenţii au fost pe alocuri aceeaşi, convingere întărită şi de
situaţia distribuirii pe sexe, categorii de vârstă şi ocupaţie. Motivul de a desfăşura cercetarea
cu două chestionare concomitent este de a asigura verificarea tendinţelor şi, în acelaşi timp,

cumularea opiniilor prin schimbul de respondenţi. Chestionarele au cuprins mai multe tipuri
de întrebări (închise, deschise, semideschise, cu răspuns multiplu, întrebări filtru, de trecere,
de opinie) în scopul obţinerii unei informaţii cât mai largi, sincere, veridice din partea
respondenţilor. Chestionarele au fost completate prin tehnica de autoadministrare.
(II) Desenul. Tehnica desenului a fost aplicată în scopul cunoaşterii diferitor aspecte ale
percepţiei referitoare la conceptul de bibliotecă modernă în viziunea tinerilor. Tehnica ne
permite să vizualizăm asociaţiile făcute de respondent în conformitate cu tema studiată.
Culegerea datelor în teren s-a desfăşurat în perioada lunilor martie-mai 2014.
Tinerii participanţi la studiu au fost selectaţi prin metoda aleatorie cu ajutorul bibliotecarilor
în momentul când aceştia au vizitat biblioteca. În studiu au participat 26 de filiale ale BM „B.P.
Hasdeu”.
Una dintre marele provocări ale cercetării a constat în prezentarea diversităţii de opinii,
respectiv şi de preferinţe ale tinerilor care utilizează serviciile oferite de BM „B.P. Hasdeu”, pe
de o parte şi a soluţiilor moderne prin mecanisme de stimulare a lecturii în format electronic
împrumutate în bibliotecă, pe de altă parte. Au fost explorate opiniile acestei categorii de cititori
prin analiza percepţiei, nivelului de satisfacţie, preferinţe şi, nu în ultimul rând, necesităţile de
comunicare şi interacţiune cu bibliotecarii şi instituţia bibliotecară din comunitate.
Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori

Aspecte generale privind percepţia bibliotecii
Felul în care este văzută şi înţeleasă lumea înconjurătoare defineşte felul uman de a gândi şi
ulterior, a acţiona. Sentimentele şi trăirile legate de un loc sau mediu anume, pot determina
persoanele să manifeste un set specific de reacţii. În unele cazuri reacţiile pot fi pozitive, alteori
de respingere. La fel se întâmplă şi în cazul alegerii de a veni sau nu la bibliotecă drept rezultat
al sumei de sentimente acumulate din experienţele anterioare. Cu cât starea de bine acumulată
din experienţele anterioare este mai mare, cu atât probabilitatea că persoanele vor mai dori să
retrăiască acele sentimente de bine este mai înaltă.
Percepţia într-un final generează o acţiune sau inacţiune. Din 179 de respondenţi participanţi
în studiu, aflăm că mai mult de jumătate dintre ei au fost în ultimele trei luni la bibliotecă între
cinci şi mai mult de zece ori. Aceştia preferă să vină deseori singuri în proporţie de 57%, însoţiţi
de colegi, prieteni sau vreun membru al familiei pentru alţi 33% şi doar pentru şase persoane
venitul la bibliotecă este efectuat doar din obligaţie şi pentru că aşa trebuie. Indiferent de faptul
cu cine vin la bibliotecă, dar şi cât de des, fiind întrebaţi „Cât de important este aportul
bibliotecii pentru dezvoltarea personalităţii lor”, 80 la sută au apreciat ca fiind importantă şi
foarte importantă.
Odată aflaţi în bibliotecă utilizatorii îşi creează anumite percepţii despre starea lor la acel
moment. Fiind întrebaţi „Ce simţi atunci când te afli în bibliotecă?”, ei au spus că întotdeauna
sunt liniştiţi, calmi (77,2%) confortabil şi comod – 70,3 %, iar 65,3% se pot întotdeauna
concentra şi au plăcerea de a lectura. Doar uneori Nu pot să stea mult timp în acelaşi loc 52,5%
şi tot uneori 41,6% se gîndesc la cât este de importantă lectura în dezvoltarea lor. Este
îmbucurător faptul că niciodată utilizatorii nu s-au simţit rău ori deranjaţi de alţii (61,4%), însă
faptul că 40,6% uneori abia aşteaptă să finiseze de citit ca să meargă acasă, ne dă un imbold de a
gândi cum să menţinem activ interesul utilizatorului pe parcursul lecturii.
Percepţia mediului ambiant în care lectura şi cartea este la ea acasă este înţeles şi văzut
diferit. Pentru a provoca, dar şi pentru a vedea care sunt asocierile pe care le fac tinerii privind
instituţia bibliotecii, respondenţilor li s-a propus o listă de afirmaţii cu care aceştia puteau fi în
Acord total / parţial sau dezacord total. Astfel, pentru afirmaţia „Biblioteca este spaţiul perfect
pentru a petrece timpul liber” s-au manifestat 83 de persoane, dintre care fiecare a doua era fată,
în timp ce tot atâtea persoane sunt în acord parţial cu faptul că „Biblioteca este astăzi un spaţiu
ignorat de tineri” şi o jumătate sau 48 de persoane au fost de acord că biblioteca e loc ignorat de
societate.

Aceste cifre confirmă faptul că biblioteca are o imagine situată la nivel onorabil, iar sesizarea
unei ignoranţe este observată şi criticată prin răspunsurile cititorilor cu atât mai mult cu cât
aproximativ 40% au manifestat acord total pentru fraza care afirmă că „Biblioteca este prima
sursă de documentare”. Prin exerciţiul propus de a continua fraza „Biblioteca pentru mine
este......” am reuşit să înţelegem mai profund care este imaginea, sensul, asocierea pe care
cititorul nostru o atribuie bibliotecii.
Câteva din răspunsurile primite sunt:
● „locul perfect pentru autodezvoltare” – zece persoane cu aceeaşi idee;
● „locul unde pot să studiez în linişte” – cinci persoane au notat aceeaşi idee;
● „spaţiul perfect pentru lectură” – patru persoane;
● „o şansă de a deveni mai inteligenţi, culţi şi educaţi” – trei persoane;
● „un loc ce-ţi permite să te concentrezi” – două persoane;
● „una din sursele principale ale cărţilor mele citite” – două persoane.
Topul este încheiat de o continuare a frazei care s-a regăsit în notiţele lăsate de către 23 de
persoane, menţionând că „Biblioteca este o sursă de informaţii şi cunoştinţe” – acesta fiind
clasicul răspuns, dar şi definiţie a bibliotecii clasice tradiţionale.
Din întrebarea cu numărul 13 a chestionarului pentru 68,7% a fost foarte convingătoare fraza
care spune că „Biblioteca este spaţiul oportunităţilor, este spaţiul pentru educaţie, autoajutor şi
oferă acces gratuit tuturor cetăţenilor”. Fiecare al treilea respondent a fost convins totalmente de
faptul că „Bibliotecarii sunt experţi antrenaţi în găsirea informaţiei corecte indiferent unde s-ar
afla ea – în cărţi, arhive sau pe internet”.
Utilizând tehnica desenului au fost evidenţiate trei direcţii în felul cum tinerii percep şi cu ce
asociază biblioteca modernă. Direcţii pe care le-am grupat în felul următor:
1. Cartea, peniţa ca elemente centrale.
2. Tehnologiile moderne precum calculatorul, internetul prezentate ca aspecte ale modernităţii,
dar şi ale doleanţelor privind viitorul apropiat.
3. Elemente care descriu emoţii pozitive (marcate cu soare, flori, păsări, case cu ferestre
luminoase, copilaşi, zâmbete etc.).
Aceleaşi elemente sunt enunţate de respondenţi şi la începutul chestionarului unde sunt rugaţi
să scrie cuvinte sau imagini care se asociază în mintea lor cu biblioteca. În listă regăsim 81 de
răspunsuri unde cartea este asocierea de bază. Pentru 23 de persoane biblioteca este asociată cu
cunoştinţele acumulate, informaţii în timpul petrecut la bibliotecă. Pentru alţi 11, biblioteca este
asociată cu liniştea şi oamenii înţelepţi. Din răspunsurile primite înţelegem că sunt tineri care
merg la bibliotecă doar duminica, astfel asociind-o cu această zi de odihnă şi relaxare. În număr
mai mic de cinci persoane s-au regăsit şi variante precum teme pentru acasă, rafturi, internet,

ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare

ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare

Similar to ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare (20)

More from Vasilica Victoria

More from Vasilica Victoria (20)

ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare