1. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Secţia „Dezvoltare în biblioteconomie“:
Material de prezentare
Chişinău - 2013

2. I. Scurt istoric
Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie (denumirea veche - serviciul metodic) în cadrul
Direcţiei Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie (DCDB) al Bibliotecii Naţionale a
Republicii Moldova fondată în anul 1949, pe parcursul anilor a schimbat mai multe localuri de
amplasare.
În vara anului 1961 pe timpul directoratului lui Alexandru Chirtoca, biblioteca s-a
transferat într-un spaţiu nou, actualul bloc principal al Bibliotecii Naţionale de pe str.31 August
78-a. Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie a ocupat două camere la demisolul clădirii până în
anul 2001.
Blocul principal al Bibliotecii Naţionale de pe str.31 August 78- a. ( fosta str. Kiev )
Anul 1961.
Blocul nr. 2 al Bibliotecii Naţionale str.31 August 78.
În anul 1986, Biblioteca Naţională a obţinut o parte din fosta clădire a Seminarului Teologic,
actualul bloc II al instituţiei. Construit pentru Seminarul Teologic din Chişinău şi inaugurat în
1902, edificiul are o istorie bogată în evenimente. Această clădire a găzduit filiala Facultăţii
Teologice din Iaşi, Institutul Pedagogic din Chişinău, Institutul Politehnic. În anul 2001 secţia
2

3. Dezvoltare în biblioteconomie a fost transferată împreună cu alte secţii Studii şi Cercetări şi
Centrul de Statistică, precum şi Centrul de Informare şi Documentare la etajul II, în două
camere în fosta clădire a Seminarului Teologic.
Direcţia Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie a Bibliotecii Naţionale (DCDB) este
veriga principală de legătură care asigură relaţiile dintre BNRM şi bibliotecile ţării. Secţia
Dezvoltare în biblioteconomie corelează activitatea bibliotecilor publice, participă la elaborarea
politicilor şi strategiilor de dezvoltare a bibliotecilor, participă la promovarea standardelor,
asigură asistenţa de specialitate, informaţională şi documentară în domeniu, studiază şi
diseminează experienţa avansată, susţine sistemul de formare profesională continuă a
bibliotecarilor, organizează întruniri profesionale de nivel naţional, participă la elaborarea
publicaţiilor de specialitate, elaborează instrumente de lucru în ajutorul bibliotecarilor:
Biblioteconomia Moldovei: cadru de reglementare, Buletinul bibliologic, Bibliotecile publice din
Republica Moldova: situaţii statistice; resurse online: Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa
informării, blogul Bibliotecile Publice din Republica Moldova, Festivalul Naţional al Cărţii şi
Lecturii: Buletin Informativ; Dicţionarul online de terminologie standardizată în domeniul
informaţional, biblioteconomic şi editorial, Biblioteca publică şi istoria locală: Ghid, întreţine
rubrica Club de pe site-ul BNRM etc.
Persoane care au activat în posturi cheie pe parcursul anilor ...
Alexandra Kneazeva, născută la 5 septembrie 1925 în s. Baiuşevskoe,
reg. Vologda (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova
(1941). Din septembrie 1947 lucrează la Biblioteca Naţională ca
bibliotecar principal, şef al secţiei metodice, şef al secţiei de catalogare,
director adjunct pentru ştiinţă.
Distincţii: Ordinul Drapelul Roşu de Muncă;
Titlul de Om Emerit al Culturii din Republica Moldova.
„ În măsura în care o permitea regimul politic din acei ani, a adus o
contribuţie importantă la dezvoltarea instituţiei şi la circulaţia ideilor
bibliologice, la instruirea şi culturalizarea populaţiei.”
Alexe Rău
Vitalie Dubina, născut la 12 dec.1915 în s. Uiarintea, reg, Viniţa
(Ucraina). A absolvit Institutul de Cultură din Harkov (1939). La
Biblioteca Naţională a activat din 1951, ca bibliotecar principal;
1961-1976 – şef al secţiei metodice.
În anii 1976-1990 – este director al Bibliotecii Ştiinţifice
a Institutului de Medicină din Chişinău.
„... a întruchipat idealul de metodolog în biblioteconomie.”
Alexe Rău
3

4. Petru Ganenco, născut la 18 iulie 1934 în
s. Nezavertailovka, Slobozia. A absolvit
Universitatea de Stat din Republica Moldova,
facultatea de istorie (1956). La Biblioteca
Naţională activează din 1956 ca metodist,
bibliotecar principal, apoi şef al secţiei de
completare. În perioada martie 1965 -
octombrie 1984 a deţinut funcţia de director al
Bibliotecii Naţionale, apoi până în noiembrie
1987 a fost director-adjunct pentru ştiinţă.
Distincţii: Om Emerit al Culturii din
Republica Moldova.
„S-a manifestat ca un bun organizator, un adevărat manager în biblioteconomie”. Ion Madan
„Destinul a vrut ca el să rămână legat pentru toată viaţa de biblioteconomie. Nu a regretat
niciodată acest lucru, fiindcă şi-a descoperit o adevărată vocaţie pentru acest domeniu, care, la
rându-i, a achiziţionat un manager eficient şi neobişnuit tocmai prin faptul de a fi integrat
principiile de bază ale istoriei cu acelea ale biblioteconomiei”.
Alexe Rău
David Şehtman, născut la 28 iulie 1926 în Chişinău.
A absolvit Institutul de Cultură din Sankt-Peterburg (1965).
Din 1950 timp de 10 ani a fost metodist superior la Cabinetul
metodic republican pentru instituţiile de cultură al Ministerului
Culturii. La Biblioteca Naţională a activat începând cu anul 1960
ca metodist, bibliotecar principal, iar in 1970-1987, şef secţie
Cercetări bibliologice.
Autor de studii şi materiale consacrate experienţei bibliotecilor
din republică.
„David Şehtman a pus începutul aplicării metodelor
sociologice, statistice şi ale economiei de bibliotecă în munca de
studii şi cercetări.”
Alexe Rău
Taisia Todrina, nascută la 11 septembrie 1930 în or. Orşa, reg.
Vitebsk. În 1954 a absolvit Institutul de bibliotecari din Moscova.
Între anii 1954-1956 activează la Biblioteca Regională din Grodno;
1956-1959 profesoară la Şcoala de bibliotecari din Tomsk; 1959-
1961 – bibliograf superior la biblioteca centrală din Chişinău.
În secţia metodică a activat din 1961 până în 1989, în calitate de
bibliotecar principal. Este autorul mai multor culegeri metodice şi
bibliografice.
Distincţii: Medalia „ N. K. Krupskaia.”
4

5. Sofia Andrienko, născută la 19 ianuarie 1936 în or. Podporojie,
reg, Sankt-Peterburg. A absolvit universitatea din Sankt-
Peterburg, facultatea de filologie (1959). În perioada 1960-1967
a activat la şcoala medie nr. 50 din Chişinău.
La Biblioteca Naţională lucrează din 1967 în secţia Împrumut,
din 1974 – bibliotecar principal în secţia Cercetări ştiinţifice. În
anii 1978-1991 a îndeplinit funcţia de şef al secţiei metodice.
A realizat cercetarea ştiinţifică „Eficienţa sistemului de
cataloage al Bibliotecii Naţionale”, a acordat ajutor bibliotecilor
din republică la întocmirea cataloagelor.
Musea Vinogradskaia, născută la 21. 01. 1933 în or. Chişinău.
În 1956 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea
de filologie.
A activat în secţia metodică între 1958-1970, începând 16.09.1970-
şi până la 06.02.1985, a fost redactor -şef al Bibliotecii Naţionale.
„ [...] excelent redactor-şef, cel mai bun pe care l-a avut vreodată
Biblioteca noastră, [ ...] ridicând această activitate la un nivel
decent”.
„ S-a pus la punct un veritabil lanţ tehnologic editorial, calitatea,
probitatea şi, în măsura posibilităţilor de atunci, bunul gust fiind
puse în capul mesei”.
Alexe Rău
Şedinţa Consiliului metodologic (anul 1978)
5

6. Alexe Rău, născut la 23 decembrie 1953 în comuna Larga, raionul Briceni.
“Dacă mi-ar fi fost dat totuşi dreptul de alegere, aş fi vrut să mă nasc în generaţia frumoşilor
bărbaţi de la 1848, care au lăsat urmaşilor o Ţară, o Cultură, o Demnitate. Nu regret că m-am
născut când m-am născut. Ba din contra, mă surprinde uneori gândul dacă nu cumva epoca în
care m-am născut este nemulţumită de mine. Îmi rămâne deci sâ-mi iubesc mama, copiii,
prietenii, ţara şi să muncesc mereu pentru a
îndreptăţi ivirea mea în acest timp şi în acest spaţiu”.
A absolvit USM, facultatea de biblioteconomie şi bibliografie (1975).
În anii 1975-1976 a lucrat la Catedra de Biblioteconomie. A elaborat şi
a predat disciplinele Biblioteconomie: Curs general şi Istoria
bibliotecilor. Între anii 1976-1982 activează la Biblioteca Naţională în
calitate de metodist, bibliotecar principal, şef secţie metodică. Apoi pe
parcursul a trei ani – director adjunct. În anii 1984-1989 îndeplineşte
funcţia de secretar ştiinţific şi vicepreşedinte al Societăţii Bibliofililor
din Moldova. În acei ani editează trei volume cu titlul: Patrimoniu:
Almanahul bibliofililor din Moldova.
În perioada 1990-1992 este şef al Direcţiei biblioteci din cadrul
Ministerului Culturii. Pe post de director general al BNRM a fost desemnat la începutul anului
1992. În aceşti ani se elaborează o noua concepţie a BNRM, care prevedea ca această instituţie să
fie pe de o parte, o sursă generatoare de idei biblioteconomice şi bibliologice în general, în
special prin activităţile de cercetare şi dezvoltare, iar pe de alta – un centru motrice care să
intreţină circulaţia ideilor biblioteconomice în teritoriul ţării.
Din anul 1992 au început un şir de manifestări de importanţă naţională : Salonul Naţional
de Carte (astăzi Salonul Internaţional de Carte), se elaborează concepţia şi se iniţiază înfiinţarea
Consiliului Bibioteconomic Naţional şi a Şcolii de Biblioteconomie din Moldova, care activează
sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor şi sub cea a BN; simpozioanelor Anul bibliologic şi Valori
bibliofile, Proiectul SIBIMOL (Sistem Integrat al Bibliotecilor Informatizate din Republica
Moldova); elaborarea Programului Naţional Memoria Moldovei, a Ateneului
Moldova, înfiinţarea Clubului biblioteconomiştilor din Moldova şi
iniţierea editării colecţiei de monografii şi eseuri intitulată Clio şi
Biblon, etc.
Alexe Rău este iniţiatorul ideii şi
directorul cercetării naţionale Timpul şi
spaţiul lecturii în
Moldova. Sub
conducerea lui BN a început
editarea unei serii de
bibliografii şi materiale de
referinţă: Bibliografia Moldovei, Cultura în
Moldova, Buletin bibliologic ş.a. Alexe Rău mai
este animator şi redactor-şef al primei reviste de specialitate din
Basarabia Magazin bibliologic, al ziarului Gazeta bibliotecarului, culegeri de studii Clio şi
Biblon, Basarabenii în lume, Calendar Naţional etc..
,,Eu sunt omul noului, chiar cu riscul iniţiativelor pedepsibile, tind să modific spre mai
nou, de asta e de vină copilul cela din mine şi mai cred că eu nu voi îmbătrâni la suflet
vreodată”.
6

7. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. Publică
volumele de versuri: Spune ceva (Chişinău, 1993), Uniluconul (Chişinău, 1997), Nuca lui
Nevermore (Timişoara, 1999), şi de eseuri: Există şi un Dumnezeu al bibliologiei (Chişinău,
2001), Jurnal parizian (Chişinău, 2001), Ochiul din oglinda paginii (Chişinău, 2002). Este
autorul a peste 200 de studii, articole, eseuri publicate în culegeri şi ediţii periodice de
specialitate din republică, din România, Rusia, Iugoslavia, SUA, Austria, Franţa.
„Alexe Rău este un om cu totul aparte în breasla bibliologică. Are un fel al lui de a scrie şi
de a se exprima, iar atunci când adresanţii săi sunt oamenii de cultură şi ştiinţă, demersul său
atinge profunzimi limpezi, dând naştere unor studii şi cercetări de o remarcabilă subtilitate
hermeneutică şi teleologică .” Lidia Kulikovski
Premii: Peniţa de aur al revistei Biblioteca din Bucureşti (1994); Octavian Goga pentru
activitate ştiinţifică în bibliologie (Cluj, 1997); Premiu pentru debut literar la Saloanele de Carte
din Cluj şi Iaşi (1994); Premiul Fundaţiei Culturale pentru volumul Jurnal parizian în cadrul
Anului literar 2001, Premiul Ministerului Culturii “Gheorghe Cincilei” (2009) pentru cea mai
bună lucrare realizată în domeniile de referinţă.
În 2011 susţine teza de doctor în filosofie la USM, Chişinău ,,Scrisul ca expresie a conştiinţei şi
cale de cunoaştere a fiinţării”.
Distincţii: medalia Meritul Civic (1996), medalia Eminescu (2002), ordinul Pentru merit în
grad de comandor (România, 2002), medalia Uniunii Europene Lider al Comunităţii europene şi
diploma Manager al sec. XXI (Bruxelles, 2002), Diploma UNESCO (2001); Titlul onorific Om
emerit (2012; Ordinul de Onoare ( 2013).
„ Dacă am studia evoluţia biblioteconomiei noastre am regăsi peste tot prezenţa domnului
Rău, rolul şi semnificaţia pe care o are în acest domeniu. Cunoaşterea şi stăpânirea cu
desăvârşire a domeniului îi oferă putere, creativitate, demnitate profesională. Spun cu
certitudine: biblioteconomia basarabeană obţine un titlu de nobleţe prin munca, prin gândirea
poetico-filosofică, prin prezenţa lui Alexe Rău.”
„ Alexe Rău este un Ranghanathan al Basarabiei prin efortul consacrat consolidării
imaginii bibliotecii şi profesiei de bibliotecar, prin modelele sale cibernetice-biblioteconomice,
bibliologice, bibliosofice, filosofice.”
Lidia Kulikovski
Maria Soltan, născută la 11 septembrie 1944 în or. Străşeni. În 1969 a
absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie. La
Biblioteca Naţională lucrează începând cu 06.09.1971 în funcţie de
bibliotecar principal; 1991 - şef secţie metodică. Din 1992 activează în
funcţie de şef serviciu Personal al Bibliotecii Naţionale.
Distincţii: Medalia Mihai Eminescu.
„A fost unul din primii şi cei mai populari metodişti, cutreierând toată
Moldova pentru a acorda asistenţă de specialitate bibliotecilor din
teritoriu. Cele mai importante acţiuni biblioteconomice de rang
naţional din acei ani au avut totdeauna şi contribuţia ei.
A făcut apoi şi face parte din echipa care a început în 1992 şi continuă
reforma BNRM”.
Vera Osoianu, născută la 12 octombrie 1955, în comuna Unteni, raionul Făleşti. A învăţat la
Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de biblioteconomie şi bibliografie (1973-1977).
Din 1977 este angajată în secţia metodică în funcţie de metodist; 1992 – 2001 şef secţie
metodice; 2003 – până în prezent, director adjunct, responsabil de cercetare şi dezvoltare în
biblioteconomie, contribuind la dezvoltarea Sistemului Naţional de Biblioteci.
7

8. 2001 – 2006 coordonator la Centrul de instruire continuă în
biblioteconomie şi ştiinţa informării.
Distincţii: Cel mai bun bibliotecar al anului: 1998, 1999, 2001,
2011.
Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova: 2001, 2005,
2008, 2011, 2012.
Diploma Guvernului Republicii Moldova: 2009, Ordinul Steaua
României, grad de Ofițer (2000) medalia Meritul civic (2002).
Ludmila Corghenci în articolul Dimensiune morală a bibliotecii
specifică acele trăsături morale pe care le-a depistat la dna Osoianu
pe parcursul anilor de colaborare: ,, simţul onoarei şi al datoriei,
corectitudinea, principialitatea, responsabilitatea, autoexigenţa,
hărnicia şi modestia, chibzuinţa, sobrietatea şi simplitatea,
demnitatea personală, decenţa şi devotamentul, altruismul. Convieţuirea în comunitatea
profesională, dar şi în afara acesteia, Vera Osoianu si-o construieşte în baza deschiderilor
afective şi volitive, cu răbdare, calm, stăpânire de sine, tact, consecvenţă, fermitate, mândrie.”
Larisa Gologan, născută la 15 martie 1962 în or. Chişinău
În 1984 a absolvit Institutul de Cultură din Leningrad (azi
Universitatea de Cultură şi Arte, Sankt-Petersburg).
Activitatea profesională o începe la Biblioteca Republicană pentru
Copii „A. Puşkin” (azi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion
Creangă”), deţinând mai multe funcţii în cadrul serviciului metodic:
metodist, metodist superior, bibliotecar principal, şef serviciu.
Din 23 octombrie 2001 se transferă la Biblioteca Naţională a
Republicii Moldova, fiind numită în funcţia de şef serviciu
Dezvoltare în Biblioteconomie, post pe care îl deţine pe parcursul a
10 ani (până în septembrie 2011).
Din 3 octombrie 2011 până în prezent activează în calitate de şef
secţie Cercetare şi Marketing la Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „Nicolae Testemiţanu”.
Din iunie 2002 îndeplineşte şi funcţia de secretar responsabil al Consiliului Biblioteconomic
Naţional.
Distincţii: Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova: 2008, 2010
Ecaterina Dmitric, născută la 17 ianuarie 1977 s. Peresecina.
raionul Orhei. În 2002 a absolvit Universitatea de Stat din
Moldova, facultatea: Jurnalism și Științe ale Comunicării,
specialitatea: Biblioteconomie şi asistenţă informaţională. Din 2000
este angajată la Biblioteca Naţională, în funcţie de bibliotecar
principal; 2001-2004 asistentă în cadrul Școlii de Biblioteconomie
din Republica Moldova; 2002-2007 specialist principal în
problemele comunicării, secretar al revistei de specialitate Magazin
Bibliologic; 2008-2011 specialist principal în problemele
comunicării şi statisticii de bibliotecă. Din 2012 – şef serviciu
Dezvoltare în biblioteconomie.
Distincţii: Diploma Asociaţiei Bibliotecarilor (2007),
Testimoniu al Premiilor Naționale Galex (2011).
8

9. II. Activităţi ştiinţifice. Evenimente. Lucrări
Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic (Imagini de la cea de-a XX-a aniversare)
Anul Bibliologic şi Seminarul Naţional: Repere istorice
„După ce comisia formată din cei 28 de experţi a elaborat modelul strategic al SNB şi el a fost
aprobat la colegiu, la o şedinţă operativă dl Ungureanu şi dl Andrievski, viceministrul, au pus
problema găsirii unor pârghii care să ne ajute să realizăm modelul cu adevărat, să nu lăsăm să
împărtăşească soarta multor planuri de perspectivă, cum se numeau ele atunci, care au rămas
să zacă prin sertare şi nu au mai fost realizate. [...] pentru a face ca modelul strategic al SNB să
se realizeze, e nevoie de o asigurare managerială specială pentru asta, planificarea, informarea
şi darea de seamă anuală fiind întotdeauna verigile forte ale unui sistem de management.
Managementul modelului prevedea şi el aceste funcţii, numai că eu cu Eugen ne-am gândit să le
dăm o alură necazonă. Pivotul acelui impact managerial trebuia să-l constituie două
componente manageriale de bază (planificarea şi raportatul de îndeplinire), dar în forme noi,
europene. Aceste două elemente eu am propus să le concepem şi să le numim Seminarul
Naţional al managerilor de biblioteci (planificarea) şi simpozionul ştiinţific „Anul bibliologic”,
care se vedea ca un fel de trecere în revistă a ceea ce se realiza din modelul strategic în fiecare
an. Seminarele şi Simpozioanele tematice sunt eficiente atunci cand se trece la managementul de
proiecte naţionale anuale [...]”. Alexe Rău

Seminarul Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice (CODIBIP din 2010)
Conferinţa Directorilor Bibliotecilor Publice (CoDiBiP), care de obicei are loc în ultimile
zile de toamnă, când începe programarea activităţii, şi trasează tema prioritară pentru anul viitor
şi Simpozionul Ştiinţific Anul Bibliologic, care se organizează primăvara si face totalurile anului
precedent, sunt subordonate temelor de mare importanţă pentru biblioteconomia ţării, şi sunt
inspirate de tendinţele de dezvoltare a bibliotecilor la nivel internaţional.
9

10. 
Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic
Printre manifestările care au luat naştere chiar odată cu începutul reformei bibliotecare,
Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic va ocupa întotdeauna un loc distinct. Această activitate
ştiinţifică s-a transformat într-o frumoasă tradiţie şi a fost organizată an de an, fără a fi întreruptă
chiar şi în anii deosebit de grei din punct de vedere financiar pentru instituţie.
Chiar de la prima ediţie la lucrări participă, inclusiv cu comunicări, reprezentanţi ai
tuturor reţelelor de biblioteci: publice, specializate, din învăţământ, sindicale, precum şi ai
Catedrei de Biblioteconomie, Camerei Naţionale a Cărţii, Societăţii Prietenilor Cărţii, Centrului
de Istorie Literară şi Muzeografie „M. Kogălniceanu”– toate instituţiile care au tangenţe cu
biblioteca, cartea, bibliotecarul şi desigur, utilizatorul.
În cuvântul de inaugurare a Simpozionului Anul bibliologic 1991, dl Tudor Colac, pe
atunci şeful Direcţiei Creaţie Populară, Centre de Cultură, Biblioteci şi Muzee din cadrul
Ministerului Culturii menţiona că „ simpozionul, pe lângă faptul că este primul de acest fel la
noi, în Republică, comportă o semnificaţie aparte şi prin aceea că are în sarcină totalizarea unui
an de cotitură pentru bibliotecile basarabene. Anul 1991 va intra, dacă nu în istoria mare a
noastră, atunci, cu siguranţă, în istoria biblioteconomiei noastre, ca un an când s-a încercat şi
într-o anumită măsură s-a reuşit trecerea bibliotecilor basarabene la principiile bibliologiei
europene”.
Printre protagoniştii primului „An
Bibliologic” au fost: Alexe Rău, care a şi
prezentat raportul principal „Anul
bibliologic 1991”, cu titlul „Schimbarea la
faţă a bibliotecilor basarabene (Anul
bibliologic 1991)”. Revista Magazin
bibliologic din 1992, nr. 2 publica un
material cu titlul „Un început ce se vrea
tradiţie” în care se făcea o trecere în
revistă a lucrărilor simpozionului „Anul
bibliologic 1991”, acest început, care după
cum ne-au demonstrat ediţiile care au
urmat, chiar a devenit o tradiţie frumoasă,
care merită să fie continuată.
Pe parcursul celor douăzeci şi două de ediţii, de la tribuna Anului Bibliologic, comunităţii
bibliotecare i-au fost prezentate circa 370 de comunicări, în care au fost luate în dezbatere cele
mai actuale probleme şi cele mai reuşite experienţe ale domeniului, atât la nivel naţional, cât şi
internaţional, mişcarea de idei în biblioteconomie şi ştiinţa informării, priorităţile de perspectivă,
schimbarea în toate aspectele ei, în felul acesta Simpozionul, aducând un aport incontestabil în
dezvoltarea profesională, instruirea continuă şi perfecţionarea calificării bibliotecarilor din toate
reţelele de biblioteci.

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii
Iniţiatorul unui astfel de eveniment de anvergură a fost Alexe Rău, directorul general al Bibliotecii
Naţionale a Republicii Moldova.
... din interviu pentru Europa Liberă
Europa Liberă: Pentru început, dle Rău, vă rugăm să ne spuneţi de unde a apărut această
idee temerară în mediul nostru moldovenesc de-a organiza un asemenea festival?
Alexe Rău: „Ideea a pornit într-un fel aşa, germinat. S-a produs mai întâi o cercetare naţională
importantă „Tipul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova” care a arătat că în multe privinţe
spusa ceea de demult a lui Cantemir că „moldovenii nu se prea trag la carte” rămâne într- un fel în
10

11. vigoare şi ne-am gândit…”
Europa Liberă: …să-l contraziceţi într-un fel pe Cantemir…
Alexe Rău: „Da, să ne contrazicem şi pe noi înşine pentru că
exemplul naţiunilor europene care au păşit pe calea prosperităţii ne arată
că toate lucrurile astea bune ale lor se datorează în mare parte şi faptului
că ei se trag totuşi la carte, sunt informaţi, asigură circulaţia de idei în
spaţiul lor naţional, se conectează la circuitul de idei internaţional şi
volens-nolens trebuie totuşi să facem ceva ca să se amelioreze situaţia şi
la noi.”
Europa Liberă: Revenind la întrebarea de mai sus, cum stau
moldovenii în raport cu alte neamuri la lectură, la „cetitul cărţilor”, la
această „zăbavă”, există statistici care să ne vorbească prin intermediul unor cifre despre aceasta ?
Alexe Rău: „Probabil că mai prost în comparaţie cu Europa şi tocmai lucrul acesta ne-a făcut să
iniţiem acest festival.”
Recomand tuturor sa dea o privire la rubrica “Lecturi de duminică” de pe pagina
mea, facebook.com. Din acest an, prezint următoarele cărţi:
a. Filosofia în epoca tragică a grecilor, de Nietzche
b. Ecce Homo, de Nietzsche
c. Eseuri de duminică, de Constantin Noica
d. În armonie cu tine însuţi, de Luule Viilma
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii (FNCL) este organizat de către Ministerul Culturii al
Republicii Moldova, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în partenierat cu Ministerul
Educaţiei al Republicii Moldova, Primăria municipiului Chişinău, Uniunea Scriitorilor din
Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova,
Societatea Bibliofililor din Moldova şi direcţiile/secţiile de cultură din teritoriu şi patronat de către
UNESCO prin comisia sa naţională.
Scopurile propuse sunt multiple:
 Trecerea în revistă şi stimularea activităţii de promovare a
cărţii, lecturii, bibliotecii, bibliofiliei desfăşurate în
biblioteci, şcoli, familii şi comunitate în general.
Instaurarea unei tradiţii naţionale în acest sens.
 Consolidarea valorilor naţionale şi locale, în special a
cărţilor şi lecturii, în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei în
comunitate.
 Impulsionarea elaborării şi realizării unor politici
comunitare de succes în domeniul cărţii, lecturii şi
informaţiei.
Prima ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost consacrată lui Grigore
Vieru. Programul Festivalului a inclus: inaugurarea Cărţii (Albumului) Festivalului Naţional al
Cărţii şi Lecturii; primul autograf – patronul Festivalului; parada costumelor personajelor;
expoziţii ale graficienilor; expoziţii cu vânzare de carte; recitaluri de poezie; diferite concursuri;
întâlniri cu scriitorii; workshopuri şi ateliere de tehnica lecturii; seri literare, expoziţii, concursuri,
reprezentaţii muzical-literare, consacrate moştenirii lui Grigore Vieru ş.a.
Pentru facilitarea organizării şi desfăşurării Festivalului au fost efectuate următoarele lucrări:
- Elaborarea unui îndreptar metodologic cu privire la organizarea Festivalului Naţional al
Cărţii şi a Lecturii care a fost expediat autorităţilor publice şi bibliotecilor publice
raionale, municipale şi orăşeneşti;
- Asigurarea asistenţei de specialitate în vederea organizării FNCL în teritoriu;
- Elaborarea criteriilor şi fişelor de evaluare a concursurilor organizate în cadrul
Festivalului;
11

12. - Organizarea unor activităţi de promovare a Festivalului (prin intermediul blogului de
specialitate, paginii Blogului şi a FNCL de pe Facebook, site-ul Slideshare, alte
modalităţi);
- Organizarea în cadrul Festivalului a 5 Concursuri şi efectuarea bilanţurilor acestora („Cel
mai bun cititor”, „Cea mai bună familie cititoare”, „Cea mai bună bibliotecă
organizatoare a Festivalului Cărţii şi a Lecturii, I ediţie”, „Cel mai bun desen pe
marginea operei lui Grigore Vieru”, „Scriitorul cu cele mai multe‚ întâlniri cu
cititorii”);
- Organizaea activităţii de închidere a Festivalului şi a Galei Laureaţilor Festivalului.
Pe tot parcursul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii - 2013 a fost desfăşurată
campania naţională cu genericul “Cartea – dar nepreţuit”. Acţiunea a fost gândită în scopul
susţinerii bibliotecilor publice prin donaţii de carte. Rezultatele campaniei au stat la baza
concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” iar cele mai generoase şi
valoroase donaţii au fost menţionate cu Testimonii semnate de Ministerul Culturii, Comisia
Naţională pentru UNESCO şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Un imbold pentru campania “Cartea – dar nepreţuit” a fost poiectul pilot NOVATECA,
parte a iniţiativei Biblioteci Globale, care prevede echiparea bibliotecilor publice cu tehnologii
de infomare şi comunicare şi instruirea bibliotecarilor şi utilizatorilor în vederea utilizării lor.
Pornind de la iniţiativa Bibliotecii Naţionale, bibliotecile şi-au organizat propria
campanie. A fost gândit şi un proiect centralizat. Din cele 12 raioane care implementează
proiectul NOVATECA a fost selectată câte o bibliotecă comunală care a primit câte un dar de la
Centrul de Carte şi Cultură Românească. Darul constă dintr-o colecţie de cărţi de peste o mie
exemplare în valoare de peste 14 mii lei şi a fost anunţat în cadrul unei întâlniri a membrilor
comunităţii cu câte o echipă de scriitori. În toatal în cadrul FNCL, Centrul de Carte şi Cultură
Românească a dăruit 13 650 de publicaţii în valoare de peste 183 000 mii lei.
Pe parcursul perioadei de organizare a FNCL-2013 a fost desfăşurat proiectul În luna august
- nici o zi fără gândul la carte. Organizatorii au utilizat instrumentele Web 2.0 (bloguri, reţele de
socializare) în scopul creării conţinuturilor online prin folosirea inteligenţei şi cunoştinţelor
colective. În fiecare zi a lunii august pe Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, pagina
FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ şi pe pagina de pe Facebook a FNCL
https://www.facebook.com/pages/Festivalul-Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-
%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost postate texte (poezii, citate, gânduri, etc.) despre
carte, lectură, bibliotecă.
Promovarea Festivalului este efectuată prin intermediul mass-media, paginii web a
bibliotecii, Buletinului online, privind Festivalul Cărţii şi Lecturuii, blogului de biblioteconomie
şi ştiinţa informării, paginilor Blogului şi a Festivalului de pe Facebook, etc.
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost conceput ca o mare sărbătoare a cărţii. Fiecare
dintre cele 1374 de biblioteci publice, de trei ani încoace sunt în căutarea formulei optime care
le-ar permite să scoată în evidenţă cartea, rolul şi importanţa cărţii în viaţa fiecărei persoane.

Clubul Biblioteconomiştilor ( inaugurat în 1993 )
Printre şedinţele memorabile ale Clubului Biblioteconomiştilor se înscriu în mod special
următoarele şedinţe:
Anul 2000
Şedinţa Clubului biblioteconomiştilor cu genericul „Fundaţia
Soros-Moldova şi impactul ei asupra bibliotecarilor şi
bibliotecilor din Moldova” a avut loc în cadrul ediţiei Anului
bibliologic 1999 cu tematica Profesiunea de bibliotecar în
societatea de tranziţie.
12

13. Anul 2001
Dna Chevallier, şefa delegaţiei pentru relaţii internaţionale la
Biblioteca Naţională a Franţei, oaspetele şedinţei Clubului
Biblioteconomiştilor la Biblioteca Naţională..
Anul 2002
Tamara Isac – promotor al informării şi documentării
În Biblioteca Naţională s-a afirmat ca unul dintre cei mai prodigioşi bibliografi pe care i-a
avut vreodată BNRM, punând bazele moldavisticii, elaborând istoria bibliografiei naţionale,
alcătuind bibliografia fundamentală „Viticultura
Moldovei şi a Ucrainei”, fiind unul din
alcătuitorii Calendarului datelor memorabile ale
Moldovei.
„Tamara Isac a pus bazele moldavisticii
şi ale istoriei bibliografiei naţionale, abordând
bibliografia ca pe un act soteriologic.”
„Era o frumuseţe moldovenească de tip
domnesc, singura excepţie fiind simplitatea
înhăinurării, spre deosebire de fastul
domnitoarelor”.
Alexe Rău
Dna Tamara Isac în prim plan (prima din stănga).
Anul 2004
70 de ani de la naşterea lui Petru Ganenco,
directorul Bibliotecii Naţionale
Bibliologul, cercetătorul, pedagogul, şi
managerul Petru Ganenco (18 iulie 1934-16
noiembrie 1999) a fost comemorat la şedinţa din
iulie a Clubului Biblioteconomiştilor din Moldova.
Clubul i-a întrunit pe prietenii de familie, colegii
de breaslă care l-au cunoscut şi care au activat
alături de dlui câteva deceni, dar şi generaţia mai
tânără, care l-a cunoscut din
publicaţiile de specialitate. Prin comunicările care au fost propuse cei prezenţi au reiterat cele
mai importante momente din viaţa şi activitatea celui care a fost Petru Ganenco.
„Meritul, sau poate marele noroc ale lui Ganenco este de a fi intuit foarte devreme, în primii
ani de bibliotecărie, că esenţa esenţelor în biblioteconomie este categoria de Ordine. Aceasta e
o categorie regală, extrem de vastă, cuprinzând sensuri fundamentale la nivelurile metafizic,
filozofic, epistemologic, teoretic, social-juridic, semiotic-lingvistic, tehnic, pragmatic etc” .
Alexe Rău
13

14. Anul 2005
Modelul bibliografului ideal: Ion Şpac la 75 de ani
„ Ion Şpac e modelul bibliografului ideal – bun la inimă, competent şi
exigent, sfătos şi săritor la nevoie, curios şi dispus să ducă lucrul până la
bun sfârşit, umorist şi interlocutor adevărat, cel care preţuieşte
argumentul, detaliul, precizia.” Ion Madan
„ exeget al istoriei presei periodice de limbă română care radiografiază
cele mai importante reviste basarabene.” Ion Varta
„ Ion Şpac, cel care, în materie de bibliografie, este regele şi în acelaşi
timp este sclavul metodei, pentru că el a ajuns la acea stare de fidelitate şi
de cunoaştere a meseriei sale, când domeniul îmbrăţişat este fetişizat, zeificat, cunoaşterea
devine convingere, iar convingerea se transformă în credinţă. E ca şi cum ar spune: „Sunt robul
tău, maică Bibliografie”. Şi nu numai de asta. Există în el în virtutea închiderii într-un domeniu,
într-o metodă ( cum există la majoritatea specialiştilor întrecuţi cu firea) un fel de neputinţă, de
incapacitate de a fi şi altfel, iar dacă mai face uneori şi altceva, indiferent în ce domeniu, el va
gândi şi se va manifesta, în esenţa sa cea mai intimă, tot ca un bibliograf.” Alexe Rău.
Bibliologul, bibliograful, istoricul şi profesorul Ion Madan – 70 de ani de la naştere
Fiind unul din primii bibliologi basarabeni care au scris
şi au susţinut o teză de doctorat, domnul profesor a scris
şi a publicat zeci de cărţi şi sute de articole, adunând o
bibliografie personală impresionantă. A fost redactor
ştiinţific la nenumărate publicaţii de anvergură, este
iniţiatorul şi realizatorul colecţiei de broşuri Bibliologi
moldoveni, este un neobosit participant la elaborarea
Calendarului Naţional editat de BNRM şi un prodigios
autor de articole pentru acesta. A fost conducătorul
ştiinţific a zeci şi zeci de teze de licenţă ale învăţăceilor
săi, contribuind astfel la elevarea şi la asigurarea
continuităţii în ştiinţa bibliologică de la noi.
„Ion Madan, cel care a tratat bibliografia ca pe o constituentă a patriotismului, axată pe
travaliu (în accepţiunea hegeliană ), pe o preferenţialitate civică şi pe un fel de reducţie
huserliană a publicaţiilor antinaţionale.” Alexe Rău
„O personalitate care înscrie evenimente şi fapte concrete în dezvoltarea bibliologiei
naţionale. Fire energică, inimoasă şi rezistentă, dedicat atât muncii la catedră, cît şi cercetării şi
practicii bibliologice, dl Ion Madan s-a afirmat ca unul dintre cei mai importanţi bibliologi,
bibliografi cercetători ai istoriei cărţii”. L. Corghenci
Anul 2007
Centenar Alexandru Chirtoca, specialist în biblioteconomie,
publicist şi teatrolog, director al Bibliotecii Naţionale.
„Om cu o bogată experiernţă de viaţă şi frumoase calităţi de a lucra
şi a conduce colective întregi, Al. Chirtoca poseda vaste cunoştinţe în
diferite domenii ale culturii, artei, istoriei neamului nostru. S-a
manifestat ca un promotor al biblioteconomiei practice şi teoretice de
la noi. Al. Chirtoca îi îndemna prin propriul exemplu pe tinerii
bibliotecari să cerceteze cartea naţională, să întocmească bibliografii
consacrate ştiinţei, culturii, tehnicii în Moldova, să învioreze
14

15. activitatea întregului sistem de biblioteci din republică.”
Ion Madan
„Alexandru Chirtoca a fost directorul care a patronat, intre altele, edificarea clădirii noi,
actualul bloc Nr.1 al instituţiei, a fost primul autor de articole şi broşuri legate de istoria
instituţiei.”
Alexe Rău
2009
În memoriam: Petru Ganenco sub semnul 75
Special pentru această şedinţă a clubului a fost inaugurată o expoziţie, incluzând opera lui Pentru
Ganenco, dar şi ecouri despre viaţa şi activitatea dânsului în mass media.
A fost lansat Albumul slide „Istoria Bibliotecii Naţionale prin oamenii săi. Petru Ganenco sub
semnul 75” / BNRM; alcăt. Alla Andrieş; tehnoredactare computerizată: Ecaterina Dmitric,
Viorica Antonov ; consultanţi: Vera Osoianu, Svetlana Barbei ( 2009 ) www.youtube.com
Doamna Valentina Ganenco, invitata Clubului Biblioteconomiştilor (prima din stânga )
Veteranii Bibliotecii Naţionale comentează Albumul online. Fosta şefă a serviciului
Audiovideoteca al BNRM, dna Vera Siverinov, (care după Alexe Rău „ a realizat ideea
constituirii unei reţele de audiovideoteci în Republica Moldova”) îşi deapănă amintirile ...
„Meritul lui [Petru Ganenco] trebuie căutat în modul în care a înţeles, ca manager, importanţa
normării şi algoritmizării ciclurilor tehnologice în bibliotecă, promovării formelor de
investigaţii şi valorificare ştiinţifică, reperării sursiere în istoria biblioteconomiei ( fiind, la
acest capitol, unul dintre puţinii autori de la noi de o sigură probitate documentară”.
Alexe Rău
15

16. Anul 2010
Clubul biblioteconomiştilor în şedinţă virtuală Ion Madan sub semnul 75! a fost o
primă încercare de a face o şedinţă a clubului în format virtual.
“… fiind un cercetător aflat mereu în căutarea esenţelor, exigent,
având o solidă pregătire metodologică şi estetică, înzestrat cu
darul muncii fără preget, el a reuşit să studieze procesul cultural
din ţară în toată complexitatea şi varietatea sa“.
Ion Şpac

Lucrări
Secţia Dezvoltare în biblioteconomie elaborează (format electronic şi tradiţional) şi editează
Biblioteconomia Moldovei: Cadru de reglementare http://bnrm.md/docs/5-2-
bibliotecoomia2005.pdf care include documente legislative în domeniul biblioteconomiei
naţionale, aprobate de către Parlament şi Guvern, acte de reglementare a activităţii
bibliotecare, Ordine şi decizii ale
Ministerului Culturii, documente elaborate de biblioteci etc.
O altă lucrare este Buletinul Bibliologic
http://bnrm.md/index.php?lang=ro&pid=buletin-
bibliologic
Publicaţia cuprinde descrierile bibliografice ale
documentelor ce ţin de domeniul bibliologiei
apărute în ţară şi peste hotare, intrate în colecţiile
Bibliotecii Naţionale. Lucrarea apare anual şi este
utilă specialiştilor în domeniu şi altor categorii de
beneficiari.
Publicaţia de sinteză Bibliotecile publice
din Republica Moldova: Situaţii statistice,
apare începând cu anul 1973 cu o periodicitate
anuală, iar din 1995, se elaborează o dată la doi ani.
Publicaţia conţine o sinteză a principalilor indicatori de performanţă şi analize statistice
privind activitatea bibliotecilor publice din Republica Moldova. Rezultatele se bazează pe
tabelele centralizatoare şi rapoarte anuale, prezentate de persoanele responsabile de activitatea
bibliotecilor publice raionale, municipale/orăşeneşti. Materialul este structurat în 6
compartimente, incluzând:
 Date generale
 Colecţii, publicaţii seriale
 Publicaţii seriale curente primite în bibliotecă
16

17.  Utilizarea bibliotecii. Facilităţi şi servicii
 Împrumutul interbibliotecar
 Personalul
Studiul conţine date sub formă de tabele vizând principalii
indicatori de performanţă în dinamică pe ani.
Această lucrare este destinată nu numai specialiştilor din
domeniu, dar şi tuturor celor care sunt interesaţi de situaţia
statistică a bibliotecilor publice din Republica Moldova.
Lucrarea poate fi accesată şi descărcată gratuit de pe site-ul
Bibliotecii Naţionale: http://www.bnrm.md/web/index.php?lang=ro&pid=statistica-de-biblioteca
Vera Osoianu. Biblioteca în căutarea identităţii / Biblioteca Naţionala a Republicii
Moldova; Vera Osoianu. – Chisinau: S. N., 2013 (Tipogr. AŞM ). – 356
p. ISBN 978-9975-62-340-7 Disponibilă în variantă electronică :
http://www.slideshare.net/cdbclub/osoianu-biblioteca
Lucrarea este un omagiu Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova la cea de-a 180-a aniversare
de la fondare. Cartea include articole şi studii publicate în ultimii ani în periodicele de
specialitate din ţară şi din România: Magazin Bibliologic, BiblioPolis, Biblioteca, etc.
Materialele oglindesc circulaţia de idei în domeniu la nivel naţional şi internaţional, tendinţele de
dezvoltare în biblioteconomie şi ştiinţa informaţiei, experienţe şi practici de calitate, rezultate ale
sondajelor sociologice efectuate în ţară şi după hotare, statistici care reflectă dinamica
domeniului, primii paşi ai proiectului pilot NOVATECA – Biblioteci Globale în Moldova, etc.
Un deceniu sub semnul reformei / Biblioteca Naţionala a Republicii Moldova; elab.
Vera Osoianu. – Chisinau: BNRM, 2005. – 192 p.ISBN 9975-9994-7-6
Rigorile internaţionale actuale ale funcţionării bibliotecilor publice (Expozeu şi comentarii
asupra Ghidului IFLA-UNESCO) / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova; dir. gen.: Alexe Rău; ed.
îngrijită de Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2007. – 154 p.
17

18. Volumul Rigorile internaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice
(Expozeu şi comentarii asupra Ghidului IFLA-UNESCO), ediţie
îngrijită de Vera Osoianu, este o sinteză teoretică a tendinţelor actuale
în activitatea bibliotecilor publice, cuprinzând cele mai eficiente
practici.
Lucrarea propune investigaţia şi analizarea diversului
registru de probleme/aspecte a binomului biblioteca –
societatea cunoaşterii.
Volumul demonstrează nevoia schimbării instituţiei
bibliotecare, tratând acest proces ca parte componentă a
procesului de democratizare a societăţii.
Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. –
Ch.: BNRM, 2009. – 68 p.
Varianta elrctronică poate fi accesată pe: http://www.slideshare.net/cdbclub/imaginea-
bibliotecii-publice
Lucrarea Imaginea bibliotecii publice în comunitate este adresată
bibliotecarilor din bibliotecile publice şi constituie un suport pentru
realizarea acţiunilor de promovare a imaginii bibliotecii în
comunităţile locale din ţară. În lucrare au fost inserate comunicările
prezentate în cadrul Seminarului Naţional 2008, cu genericul
“Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”, în care au
fost reliefate diverse aspecte privind natura imaginii, imaginea
bibliotecii în comunitate, problemele constituite în timp şi cele actuale,
posibilităţile de îmbunătăţire a imaginii, şansele oferite de
modernizarea tehnologiilor de informare şi comunicare etc.
Resurse electronice în ajutorul bibliotecilor publice / Biblioteca Naţională a Republicii
Moldova; alcăt.: Prascovia Caleva, Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2009. – 46 p.
Lucrarea este destinată bibliotecarilor din bibliotecile publice, în special
cele din comunităţile mici, care sunt la începutul procesului de
informatizare. În afară de recomandările privind utilizarea resurselor
electronice şi o primă iniţiere în utilizarea motoarelor de căutare,
translatoarelor electronice, resurselor deschise etc., sunt prezentate şi
adresele unor site-uri reprezentative, deosebit de utile pentru activitatea
bibliotecilor, precum şi un şir de resurse tematice. Lucrarea poate fi
solicitată în format electronic la adresa
(vera_osoianu@yahoo.com).
18

19. Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: (Materialele
Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice 2009) /
resp. ed.: Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2010. – 80 p.
Lucrarea include un şir de articole elaborate în baza comunicărilor
prezentate în cadrul Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci
Publice 2009, precum şi alte materiale relative la tema seminarului şi
este de mare folos în activitatea de perspectivă a bibliotecarilor din
bibliotecile publice.
Importanţa materialelor prezentate este deosebită, dat fiind faptul că se
numără printre primele studii de la noi axate pe diverse aspecte ce ţin de
biblioteconomia virtuală şi mişcarea Biblioteca 2.0. Practic cu aceste studii începe bibliografia
naţională la tema menţionată care este de mare importanţă pentru prezentul, dar, mai ales, pentru
viitorul bibliotecii.

Proiecte realizate în format electronic
Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie, care asigură nemijlocit relaţiile cu bibliotecile publice a
făcut în ultimii ani eforturi considerabile pentru a-şi schimba propria activitate şi a influenţa
schimbarea bibliotecilor ţării, achitându-se de prevederile statutare de corelare a activităţii
bibliotecilor publice.
În ultimul timp s-au făcut eforturi mari în vederea racordării activităţii secţiei tendinţelor
specifice bibliotecilor în Era Digitală. Corelarea activităţii şi asistenţa de specialitate acordată
bibliotecarilor din republică se realizează în special prin consultaţii, informaţii şi recomandări
practice oferite la sediu, prin pagina Web http://bnrm.md/index.php?lang=ro&pid=club
Prioritate în activitatea serviciului Dezvoltare în Biblioteconomie este valorificarea la
maximum a posibilităţilor oferite de instrumentele Web 2.0 în comunicarea cu bibliotecile
sistemului naţional de biblioteci.
Începând cu anul 2009 formatul virtual al comunicării profesionale se extinde din ce în ce
mai mult. Odată cu modernizarea tehnologiilor de informare şi comunicare şi extinderea
Internetului corelarea activităţii capătă noi accente. Mare parte din serviciile oferite anterior în
format tradiţional migrează spre spaţiul virtual.
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii cu implicarea reţelei de biblioteci publice este
aproape în totalitate organizat cu ajutorul tehnologiilor. A fost pusă baza unei noi modalităţi de
comunicare bibliotecară, axată pe utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare şi
în special a instrumentelor Web 2.0. Practic toată mobilizarea, toate relaţiile specialiştilor de la
Biblioteca Naţională cu bibliotecile raionale şi municipale – centre metodologice de nivel
teritorial, în perioada de organizare şi desfăşurare a festivalului, se efectuează prin utilizarea
tehnologiilor moderne de informare şi comunicare
Pentru facilitarea comunicării în reţea pe Facebook au fost create următoarele pagini:
http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiinta-
informarii/142586482424613#!/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-
stiinta-informarii/142586482424613
http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiinta-
informarii/142586482424613#!/pages/CoDiBiP-Conferin%C5%A3a-Directorilor-Bibliotecilor-
Publice-din-RM/169949989757798
19

20. Studiul de fezabilitate “Utilizatorul 2.0”, organizat de tinerii cercetători care presupune
cercetarea utilizatorului 2.0 din diferite puncte de vedere: abordările teoretice şi praxiologic,
modele de manifestare a „utilizatorului 2.0” în bibliotecile lumii, fezabilitatea fenomenului
„utilizatorul 2.0” în bibliotecile Moldovei etc. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul
Simpozionului Anul Bibliologic 2010.
Prin intermediul site-ului http://www.slideshare.net sunt puse la dispoziţia bibliotecarilor
din ţară prezentările PowerPoint, de la activităţile Ştiinţifice organizate la nivel naţional sau
zonal, documente Word şi PDF, documente video etc. A fost practic creată o minibibliotecă
online.
Pentru diseminarea informaţiei de specialitate este întreţinută şi actualizată rubrica
„Club”a paginii WEB a BNRM. Aceasta include: subrubrica Specialistul vă răspunde cu
informaţii pentru agenda de lucru a bibliotecarilor din SNB (urmăreşte scopul de a implica
bibliotecarii în discuţii profesionale şi în soluţionarea problemelor comune), organigrama SNB,
situaţiile statistice privind activitatea bibliotecilor publice, etc.
20

21. Blogul Bibliotecile publice din Republica Moldova http://bibliotecipublicerm.wordpress.com
este o resursă corporativă şi cuprinde informaţii privind comunitatea bibliotecilor publice
raionale, orăşeneşti/municipale, comunale/săteşti. A fost creat în 2013 în scopul monitorizării
activităţii bibliotecilor publice.
Misiunea:
 formarea unui spaţiu informaţional unic al comunităţii bibliotecare;
 oferirea accesului la informaţie privind bibliotecile publice;
 coordonarea activităţii profesionale a bibliotecilor publice;
 familiarizarea cu legislaţia de bibliotecă, documente normative şi de reglementare;
 realizarea programelor de instruire continue şi dezvoltarea profesională;
 formarea specialistului bibliotecar de orientare inovaţională.
La actualizarea blogului participă toate bibliotecile raionale, orăşeneşti/municipale.
21

22. Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării: http://clubbib2.wordpress.com
este instrumentul principal care facilitează comunicarea profesională. A fost lansat la 27 aprilie
2010 şi este administrat de Vera Osoianu .
Dicţionarul online de terminologie standardizată în domeniul informaţional,
biblioteconomic şi editorial – autor Alla Andrieş (2010); URL: http://dic.andries.eu/
Dicţionarul include terminologie de specialitate definită în standardele utilizate pe teritoriul
Republicii Moldova.
Dicţionarul este actualizat pe măsura apariţiei standardelor noi în domeniu.
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii: Buletin Informativ nr. 1., 2013. – Disponibil :
http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/fcnl-2012-1
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii:Buletin Informativ nr. 2., 2013. – Disponibil :
http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/fncl-2013-nr2final-28482637
22

23. Albumul-slide „Istoria Bibliotecii Naţionale prin oamenii săi. Petru Ganenco sub semnul
75” : [ Resursă electronică] / BNRM; alcăt. Alla Andrieş; tehnoredactare computerizată:
Ecaterina Dmitric, Viorica Antonov ; consultanţi: Vera Osoianu, Svetlana Barbei . –
Chişinău, 2009. Disponibil: www.youtube.com/watch?v=HMfXj8aHnHk
Abumul-slide „Istoria Bibliotecii Naţionale
prin oamenii săi. Petru Ganenco sub semnul 75” a
fost elaborat în memoriam renumitului
biblioteconomist, istoric, pedagog, cercetător, om
emerit al culturii, care şi-a consacrat întreaga
activitate bibliotecii şi cărţii, educând numeroase
generaţii de bibliotecari.
Lucrarea include documente şi foto-documente
din istoria Bibliotecii Naţionale şi a fost realizat în
scopul conservării memoriei instituţiei,
personalităţilor în domeniu şi faptelor prin care se
definea biblioteca principală a ţării într-o anumită
perioadă de timp. Este un document de afirmare a
tradiţiilor şi valorilor Bibliotecii Naţionale.
Lucrarea contribuie la extinderea cunoştinţelor despre Biblioteca Naţională, la crearea
imaginii Bibliotecii Naţionale, ajută la cercetarea istoriei Bibliotecii Naţionale, este un suport în
studierea organizării şi dezvoltării domeniului bibliologic în Republica Moldova; lucrarea
completează colecţia de resurse electronice a bibliotecii în domeniul istoriei locale.
Biblioteca publică şi istoria locală: [ Resursă electronică] Ghid / BNRM; elab. Alla
Andrieş; coord. Vera Osoianu. – Chişinău, 2013.
23

24. Disponibil: http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/biblioteca-public-i-istoria-local-ghid
Prin elaborarea şi promovarea acestui Ghid au fost oferite
bibliotecilor publice din ţară instrumente de lucru pentru activitatea
privind istoria locală. Ghidul cuprinde: istoricul şi evoluţia
conceptului „document de istorie locală"; o expunere pe scurt a
activităţii de studiere şi valorificare a istoriei locale în biblioteca
publică; un set de documente-model; repere pentru elaborarea
regulamentului de organizare şi desfăşurare a unui concurs la temă;
experienţe ale bibliotecilor publice din ţară privind alcătuirea
bibliografiilor, biobibliografiilor, dicţionarelor bibliografice etc.,
precum şi experienţa altor ţări privind elaborarea materialelor
promoţionale în domeniu. Lucrarea conţine un variat material
ilustrativ.

Conferinţe zonale
Cu vre-o 20 de ani în urmă, odată că adoptarea altor forme specifice sistemului de asigurare
metodologică a activităţii bibliotecare secţia Dezvoltare în biblioteconomie a renunţat la
organizarea conferinţelor zonale în favoarea Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci
(din anul 2010 Conferinţa Fundaţiei Directorilor Bibliotecilor Publice/CoDiBiP) a
Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic etc..
Însă la manifestările organizate la Chişinău pot participa doar un
număr limitat de specialişti, ca regulă, directorii bibliotecilor.
Conferinţele zonale permit implicarea unui număr mai mare de
participanţi şi respectiv sporirea eficienţei lor.
Revenirea la practica organizării conferinţelor zonale a fost
înalt apreciată de către bibliotecari, care au menţionat în mod special
posibilitatea dialogului profesional, comunicarea şi cunoaşterea altor
bibliotecari, a experienţelor şi practicilor de calitate atestate în alte
biblioteci, etc.
http://www.slideshare.net/cdbclub/bilanturi-conferinte-zonale-
13187771
http://sibimol.bnrm.md/ro/noutati/231-conferin-e-zonale,-2013
Repere bibliografice:
1. Rău, Alexe. Schimbarea la faţă a bibliotecilor basarabene (Anul biblioteconomic 1991) / A.
Rău // Magazin bibliologic. – 1992. – Nr. 1. – P. 109-118.
2. Rău, Alexe. Spre un spirit al Şcolii de biblioteconomie din Moldova // Gazeta bibliotecarului.
– 2001. – Nr. 9. – P.1-2.
3. Rău, Alexe. Despre un fel de rege ce s-ar putea să fie invidiat de un fel de imperator //
Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 3-8.
4. Rău, Alexe. Bibliografia ca act soteriologic ( la aniversarea Tamarei Isac) / Alexe Rău; alcăt.:
Elena Turuta //Un fir cu plumb atârnat de un lucru fragil şi înaripat. – Ch.:Museum, 2007 (
Tipogr.”Bons Offices” SRL). – P. 80-83.
24

25. 5.Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: (Materialele Seminarului Naţional al
Managerilor de Biblioteci Publice 2009) / resp. ed.:Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2010.
6.Osoianu, Vera. Biblioteca în căutarea identităţii / Vera Osoianu; Biblioteca Naţională a
Republicii Moldova. – Ch.: S.n., 2013 ( Tipogr. AŞM ). – 356 p.
7.Madan, Ion. O fiică demnă a neamului Tamara Isac. (Bibliograful, pedagogul, cercetătorul
Tamara Isac la 70 de ani) = A dignified doughter of her people Tamara Isac / Ion Madan ; Bibl.
Naţ. a Rep. Moldova, Biblioteca orăşenească „Tamara Isac” din Criuleni – Chişinău, 2002. –
58 p. – ( Bibliologi basarabeni ).
8.Madan, Ion. Alexandru Chirtoacă, (1907-1978 ) / Ion Madan //Calendar Naţional 2007. –
Chişinău, 2007. – P. 82-83 : fotogr.
9. Madan, Ion. Petru Ganenco (18.VII.1934 –16.X.1999):In memoriam / Ion Madan // Magazin
bibliologic. – 1999.– Nr. 4. – P.49-50.
10. Madan, Ion. Închinarea adâncă în faţa unor directori ai Biblitecii [Naţionale] / Ion Madan //
Magazin bibliologic. – 2007. – Nr. 2. – P. 131-137: fotogr.
11. Madan, Ion. Grigore Cincilei (1927) / Ion Madan // Calendarul bibliotecarului. – Chişinău,
1997. – P. 270-271.
12. O doamnă ca un zvon de fiinţă /Red-şef Alexe Rău // Gazeta bibliotecarului. – 2004.– Nr.
9(47). – P. 2.
13. Şpac, Ion. Cu gândul la colegă / Ion Şpac //Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. –
Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 206-208.
14. Şpac, Ion. Ion Madan – cercetător de vocaţie al bibliologiei naţionale / Ion Şpac //
Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 254-275
15. Şpac, Ion. Un gânditor veritabil / Ion Şpac //Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. –
Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 281-285.
Material elaborat de Alla Andrieş
Adresa: Republica
Moldova MD-2012
Chişinău, str. 31 August
nr.78-A
Biblioteca Naţională,
Serviciul Dezvoltare în
biblioteconomie Telefon:
24-00-70,
e-mail: dbiblio@bnrm.md
Echipa serviciului Dezvoltare în biblioteconomie (componenţa anului 2004)
25