1. Când vine vremea să mănânci corect și să faci
exerciții, nu există voi începe de mâine. Mâine este
boală. (V. L. Allineare).
2. Sănătatea se definește în mod curent ca starea
unui organism la care funcționarea
tuturor organelor se face în mod normal și regulat.
Organizația Mondială a Sănătății a propus
în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o
stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și
social, și nu doar absența bolilor sau a
infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această
definiție și „capacitatea de a duce o viață
productivă social și economic”.
3.
4. Ce înseamnă o persoană sănătoasă?
O persoană sănătoasă:
1.Face regulat exerciții fizice
2.Trăiește într-un mediu curat
3.Evită fumatul, alcool și drogurile
4.Are ten frumos
5.Evită mâncarea cu prea mulți aditivi alimentari
6.Mănâncă regulat și echilibrat
7.Are o siluetă frumoasă
8.Are o imagine bună despre sine
9.Respectă și are drepturi igienice
10.Evită consumul de dulciuri
11.Se prezintă regulat la medic
12.Nu pare deprimat niciodată
13.Iese bine din orice situație
14.Își face ușor prieteni
15.Încrezut în sine
7. Alimentația echilibrată:
1. Construiește mesele în jurul carbohidranților
2. Consumă fructe şi legume
3. Mănâncă mai mult peşte
4. Optează pentru mâncăruri bogate în grăsimi nesaturate
5. Consumă mai puţin zahăr
6. Consumă preparate cu conţinut redus de sare
7. Fii activ!
8. Hidratează-te!
9. Nu uita de micul dejun!
10. Mănâncă porţii mai mici
8. 1.Construiește mesele în jurul
carbohidranților
Lista alimentelor saţioase cuprinde cartofi, cereale,
paste, orez şi pâine. Este recomandat să alegi alimente
integrale de fiecare dată când poţi, deoarece conţin
fibre şi menţin starea de saţietate pentru mai mult
timp. Carbohidraţii ar trebui să reprezinte o treime din
meniul zilnic şi să includem cel puţin unul în fiecare
masă principală. Deşi se consideră că alimentele
saţioase îngraşă, ele conţin, de fapt, mai puţin de
jumătate din caloriile din grăsimi.
9. 2. Consumă fructe şi legume
Este recomandat să includem în alimentaţia zilnică 5
porţii de fructe şi legume variate. Un pahar de suc de
fructe neîndulcit reprezintă o porţie. Poţi adăuga felii
de banană peste cerealele de dimineaţă, iar pentru
gustarea dintre micul dejun şi prânz, specialiştii în
nutriţie recomandă fructe proaspete.
10. 3. Mănâncă mai mult peşte
Peştele reprezintă o sursă bogată în proteine şi conţine multe
vitamine şi minerale. Include cel puţin două porţii pe
săptămână, dintre care una să fie un peşte bogat în grăsimi
nesaturate Omega 3 care protejează organismul de boli
cardiace. Poţi alege între peşte proaspăt, congelat şi conservat.
„E important de reţinut că peştele la conservă şi cel afumat au
un conţinut mare de sare. Din categoria tipuri de peşte bogat in
Omega 3 fac parte somonul, macroul, păstrăvul, herringul,
tonul proaspăt şi sardinele. Codul, tonul conservat, calcanul şi
merluciul sunt peşti neuleioşi. Cei care preferă să mănânce
peşte în mod regulat ar trebui să varieze sortimentele cât de
mult posibil", explică nutriţionistul Daniel Plăiaşu.
11. 4. Optează pentru mâncăruri
bogate în grăsimi nesaturate
O alimentaţie echilibrată trebuie să includă şi grăsimi, dar este
foarte important să fim atenţi la cantitatea şi la tipul de grăsimi
pe care le includem în meniu. Sunt două tipuri de grăsimi:
saturate şi nesaturate. Consumul excesiv de preparate bogate în
grăsimi saturate poate creşte cantitatea de colesterol si
trigliceride în sânge, ceea ce măreşte riscul de apariţie a bolilor
cardiace. Grăsimile saturate se găsesc în numeroase mâncăruri:
lactate, prăjituri de casa, biscuiţi, mezeluri, unt si untură. Alege
mâncăruri care conţin grăsimi nesaturate cum ar fi uleiurile
vegetale, peştele gras şi avocado.
Pentru o alegere echilibrată, foloseşte o cantitate mică de ulei
vegetal sau grăsime redusă în loc de unt sau untură. Atunci
când mănânci carne, alege carne slabă sau taie porţiunile
vizibile de grăsime.
12. 5. Consumă mai puţin zahăr
Mâncărurile şi băuturile cu continut mare de zahăr,
inclusiv cele alcoolice sunt de obicei foarte bogate în
calorii şi pot contribui la creşterea greutăţii. Pot să cauzeze
căderea dinţilor, în special dacă sunt consumate între
mese. Evită sucurile carbogazoase, băuturile alcoolice,
prăjiturile, biscuiţii şi produsele tip patiserie care conţin
zahăr adăugat, acesta fiind tipul de zahăr pe care ar trebui
să îl evităm spre deosebire de cel care se găseşte în mod
natural în fructe şi lapte.
13. 6. Consumă preparate cu
conţinut redus de sare
Chiar dacă nu adaugi sare în mâncare, poţi totuşi să
consumi o cantitate prea mare. Aproape 3/4 din sarea din
alimentaţia zilnică se găseşte deja în mâncarea pe care o
consumam. Prea multă sare îţi poate ridica nivelul de
colesterol si tensiunea arteriala, ceea ce poate cauza
apariţia bolilor cardiace. Este recomandat ca adulţii sa
consume sub 6 grame de sare pe zi.
14. 7. Fii activ!
O alimentaţie echilibrată joacă un rol important în menţinerea
unei greutăţi optime, care contribuie la o stare generală bună.
Activităţile fizice te pot ajuta să îţi menţii greutatea sau să
ajungi la cea potrivită pentru organismul tău.
A fi activ nu înseamnă neapărat să petreci ore în şir la sala de
sport. Spre exemplu, încearcă să cobori din autobuz mai
devreme şi să parcurgi câteva staţii pe jos. Mişcarea poate
reduce riscul apariţiei anumitor boli, precum cele cardiace.
După o sesiune de activitate fizică, reţine să nu consumi o
gustare foarte bogată în calorii. Dacă îţi este foame în urma
activităţilor fizice, alege mâncăruri sau băuturi care sunt slabe
în calorii, dar săţioase.
15. 8. Hidratează-te!
Trebuie să consumăm în jur de 1.2 litri de lichide pe zi
pentru a evita deshidratarea şi a menţine un echilibru
intern al organismului. Această cantitate recomandată
completează lichidele pe care le luăm din mâncare. Toate
băuturile nonalcoolice contează, dar apa, laptele şi
sucurile naturale sunt cele mai potrivite. Atunci când
vremea este călduroasă, sau suntem mai activi, avem
nevoie de mai multe lichide.
16. 9. Nu uita de micul dejun!
Multe studii şi cercetări arată că a mânca micul dejun este
o formă de a menţine o greutate potrivită. Un mic dejun
sănătos reprezintă o parte importantă dintr-o dietă
echilibrată şi oferă o parte din vitaminele şi mineralele de
care avem nevoie pentru o stare echilibrată. Cereale
integrale peste care se adaugă bucăţi de fructe reprezintă
un mic dejun sănătos şi plin de nutrienţi.
17. 10. Mănâncă porţii mai mici
Poţi să te bucuri de toate bunătăţile, dar
nu în cantităţi mari. Mănâncă o bomboană
de ciocolată mai puţin decât de obicei şi
salvezi 36 de calorii de fiecare dată. Este
indicat să ai un meniu cu puţine calorii,
dar divers.
18. Cultura sănătății presupune:
Utilizarea mijloacelor de informare: cărți, broșuri,
ziare, radio, televeziunea, internetul
Aplicarea la toate aspectele stării, nu doar la cele strict
curative(cabinet medical, spital, farmacie) ci și la sala
de sport, clubul de fitness
Atitudinea activă și critică față de informațiile
referitoare la sănătate.
19. Un organism sănătos este
camera de oaspeți a
sufletului, un organism
bolnav o închisoare.
(Francis Bacon)
20.
21. Cauzele unor efecte negative
asupra sănătății
Alcoolismul are nenumărate efecte asupra
persoanei în cauză cât și asupra celor din jur,
și vorbim de efecte ce țin de sfera
psihologică dar și de efecte fizice. De
exemplu comportamente agresive și
violente, efect inhibitor(reacții slabe la
stimuli dureroși, capacitate de discernământ
slabă, atenție și memorie alternate).
22. Fumatul
Tutunul ucide mai mulţi oameni decît oricare alt drog sau
chiar accidentele de diferite tipuri. Tutunul este un factor de
risc major pentru patru din primele cinci cauze de boală,
incapacitate de muncă, şi decese din lume.
Specialiştii consideră că impactul fumatului ca factor de risc
este asemănător cu cel al hipertensiunii arteriale şi al
hipercolesterolemiei. Din fericire, fumatul este un factor de
risc care se poate înlătura în totalitate.
În S.U.A. fumatul contribuie la mortalitate cu circa 420.000
decese anual. Cheltuielile medicale directe ale fumatului se
ridică la 50 miliarde de dolari/an, iar cheltuielile indirecte la
47 miliarde dolari/an. Potrivit Departamentului de Sănătate şi
Servicii Umane din SUA procentajul de decese atribuite
fumatului arată o contribuţie devastatoare a fumatului.
23. Procentul de decese prin diverse boli atribuit fumatului
Boli, % la bărbaţi, % la femei
Boală coronariană, 35-64 ani, barbati - 45, femei - 41;
Boala coronariană, peste 65 ani - 21, 12;
Boli cerebrovasculare, 35-64 ani - 51, 55;
Boli cerebrovasculare, peste 65 ani - 24, 6;
Cancer pulmonar - 90, 79;
Cancer de buze, gură şi faringe - 92, 61;
Cancer de laringe - 81, 87;
Cancer de esofag - 78, 75;
Cancer de pancreas - 29, 34;
Cancer de vezică urinară - 47, 37;
Cancer de rinichi - 48, 12;
Bronhopneumopatie obstructivă cronică - 84, 79;
24. Dimensiunile riscului fumatului
Fumatul este cel mai periculos la vîrstă tînără, între 15-25 de ani ducînd în timp la
consecinţe sociale grave. El cauzează timpuriu cardiopatie ischemică, la tinerii
receptivi.
Cu cît se fumează mai multe ţigări, cu atît şi riscul relativ creşte mai mult. Relaţia
dintre intensitatea fumatului şi mărimea riscului este valabilă la ambele sexe.
Riscul atribuabil fumatului în cazul mortalităţii cardiovasculare este de 1,8-2. În
cazul carcinomului pulmonar riscul atribuabil este ceva mai ridicat.
Dacă fumatul este asociat cu prezenţa altor factori de risc, riscul se amplifică (de
ex. fumatul asociat cu hipertensiunea arterială sau hipercolesterolemia).
Riscul cardiovascular scade repede la scurt timp după ce fumătorul renunţă la
fumat. La un an de la abandonarea fumatului riscul cardiovascular scade cu 60%.
Riscul îmbolnăvirilor tumorale se atenuează mai lent după renunţarea la fumat.
Riscul de cancer datorat fumatului ajunge la nivelul unui nefumător numai după
cca zece ani de la abandonarea fumatului.
25. Riscul relativ în funcţie de
numărul ţigărilor fumate pe zi
(bărbaţi, 40-50 de ani)
Nr. ţigări si riscul relativ:
Nefumător - 1
1-9 tigari - 1,6
10-19 - 2,59
20-39 - 3,76
Peste 40 - 5,51
Experţii estimează că o persoană care începe să fumeze ca
adolescent şi continuă pînă la o vîrstă mijlocie, îşi va scurta
viaţa cu 24 de ani.
26. O boală a minţii este o boală
a organismului, şi vice-versa.
(Madrianne Arvore)
27.
28. A fi sănătos înseamnă a fi frumos,
a fi bine dispus , a fi puternic.
Sănătatea ta înfrumusețează
mediul în care trăiești și cel în care
activezi. Dacă ești sănătos,
înseamnă că ai grijă de tine și cei
din viața ta.
