2. Menopauza
“Piatra de hotar” ce marcheaza
sfarsitul perioadei reproductive
3 etape :
PREMENOPAUZA
PERIMENOPAUZA
POSTMENOPAUZA
3. Premenopauza
Dureaza intre 2 si 8 ani
Caracteristica principala : inceperea declinului productiei
hormonilor feminini
Cicluri menstruale neregulate, instalarea celor anovulatorii
Menstruatii mai rare si mai putin abundente, sau, din contra,
cicluri neobisnuit de abundente
Scaderea drastica a fertilitatii
4. Perimenopauza
Bufeuri de caldura (senzatie de caldura subita si trecatoare, resimtita pe fata, gat,
torace, insotita de transpiratii si uneori frisoane)
Tulburari de somn, manifestate indeosebi prin insomnie
Tulburari emotionale, schimbari ale dispozitiei, iritabilitate, ce pot merge pana la
depresie
Probleme de concentrare si memorie
Modificarea interesului sexual (crestere, scadere)
Migrene
Tahicardie
Prurit
5. Postmenopauza
Subtierea si uscarea tegumentelor, prin scaderea productiei de
colagen
Senzatia de uscaciune a mucoaselor, iritatie, prurit
Risc crescut de infectii vaginale si urinare
Dispareunie
Variatii de greutate corporala
7. Substitutia hormonala in menopauza – DA
sau NU
terapia hormonala de substitutie, este recomandata, dar cu
urmatoarele precautii :
-Perioade scurte de timp (cateva luni)
-Doze mici de hormoni
-Controale medicale frecvente
Femeile tinere cu menopauza precoce sau cu ablatia uterului au
indicatie de tratament de substitutie hormonala
8. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Tensiunea Arteriala este presiunea exercitata de
catre sange asupra peretilor arterelor atunci cand
inima bate (tensiune sistolica sau maxima) si atunci
cand inima se odihneste (tensiune diastolica sau
minima)
Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale ?
Sub 120 / 80 mm Hg
La limita normalitatii – pana la valoarea de 140 /
90 mm Hg
Peste aceasta valoare, se considera hipertensiune
arteriala
9. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Hipertensiunea Arteriala (HTA) este o afectiune in care
tensiunea arteriala este cronic crescuta, in absenta tratamentului
In timpul perioadei in care nivelul estrogenului (hormonul
feminitatii) are valori normale (ovarele sunt active si produc ovule
mature in fiecare luna), incidenta bolilor cardio-vasculare este
relativ mica – estrogenii protejeaza inima si vasele de
sange
Odata cu instalarea menopauzei, se pierde
protectia cardio-vasculara
11. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ateroscleroza
Factorul etiologic – dislipidemia, adica cresterea lipidelor
(grasimilor) in sange
Lipidele din organism – colesterolul, fosfolipidele, trigliceridele
Procesul aterosclerotic incepe devreme (uneori chiar in copilarie)
si avanseaza “tacut”, fara simptome, multi ani. La femei, se
manifesta de obicei in perioada menopauzei
12. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ateroscleroza
O cantitate mare de colesterol in sange duce asadar la
ateroscleroza, caracterizata prin depunerea de grasimi in peretii
arterelor, ducand la ingustarea si chiar infundarea acestora
Consecinta – posibilitatea apritiei unui infarct de miocard sau a
unui accident vascular cerebral
13. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ateroscleroza
Exista 2 feluri de colesterol – unul “rau” (LDL), sursa pentru
formarea leziunilor care duc la ingustarea vaselor de sange; unul
“bun” (HDL), care protejeaza vasele de sange
Trigliceridele sunt grasimi ce provin din alimentatie sau sunt
produse de organism. Persoanele obeze sau cu diabet, au o
cantitate mai mare de trigliceride in sange
14. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ateroscleroza
Inainte de menopauza femeile au nivelul colesterolului mai mic decat barbatii de
aceeasi varsta
Dupa varsta de 50 de ani, femeile tind sa aiba colesterolul mai mare decat barbatii
de aceeasi varsta
Dupa menopauza deci, femeile au acelasi risc de a face o boala
cardio-vasculara ca si barbatii
Atentie ! Si persoanele slabe sau tinere pot avea colesterolul cescut
!
Valori normale : colesterol total < 200 mg/dl ; LDL < 100 mg/dl ; HDL > 60 mg/dl ;
Trigliceride < 150 mg/dl
15. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ce trebuie facut ?
Daca fumati, ar fi bine sa renuntati, pentru ca fumatul scade HDL
colesterolul (colesterolul bun)
De asemenea, fumatul creste tendinta sangelui de a se coagula si
de a se forma cheaguri pe placile de grasime din vase, rezultatul
fiind infundarea acestora cu riscul aparitiei infarctului de miocard
sau/si a accidentului vascular cerebral
16. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ce trebuie facut ?
Atentie la alimentele bogate in grasimi rele !
Grasimile rele din alimentatie, care cresc colesterolul din sange,
sunt :
-Grasimi saturate de origine animala : carne grasa de porc, miel,
vita, pielita de pui, untura de porc, unt, lapte
-Grasimi nocive de origine vegetala : margarina, cartofi prajiti,
mancare fast food, chipsuri, prajiturele, paine alba
17. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ce trebuie facut ?
Grasimile bune din alimentatie : uleiuri din plante, nuci, seminte,
alune, avocado, ulei de masline, peste
Pestele reprezinta o sursa de grasimi polinesaturate (bune),
numite acizi grasi omega 3
1 gram/zi de acizi grasi omega 3 scade riscul de deces de cauza
cardio-vasculara. Somonul are cea mai mare cantitate de omega
3
18. Afectiunile cardio-vasculare asociate
menopauzei
Ce trebuie facut ?
Mancati multe fructe si legume
Daca sunteti o persoana sedentara, incepeti sa faceti
miscare, 30 minute pe zi
Exercitiul fizic efectuat regulat, creste HDL colesterolul
(colesterolul bun)
20. Omega 3 6 9
Organismul are nevoie pentru funcţionare de acizi graşi esenţiali
Aceştia nu pot fi sintetizaţi de organism, de aceea trebuie să îi
luăm din alimente
Acizii graşi omega 3 se găsesc în carnea de peşte gras oceanic, de
apă rece: macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina
Acizii graşi omega 3 menţin elasticitatea vaselor sanguine,
previn îmbătrânirea precoce şi protejează sistemul nervos. Mai
mult decât atât, acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de
bine, cu prevenirea depresiilor
21. Omega 3 6 9
Acizii graşi omega 6 se găsesc în grăsimile vegetale –
uleiul de floarea-soarelui, de şofrănel, de germeni de porumb
Dacă sunt consumaţi în exces, acizii graşi omega 6 au efect
proinflamator, contribuie la apariţia a numeroase boli
Dieta noastră conţine multe grăsimi saturate (luate din carne
şi lactate) şi acizi graşi omega 6 (luaţi din uleiurile vegetale),
însă este foarte săracă în acizi graşi omega 3 (peşte)
22. Omega 3 6 9
Ce înseamnă acest lucru?
Primul semn al dezechilibrului dintre acizii graşi omega 3
şi omega 6 este creşterea nivelului colesterolului
În timp pot apărea de asemenea diabetul de tip II,
obezitatea, bolile cardiovasculare, afecţiuni de tip
reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative (Alzheimer,
Parkinson)
23. Omega 3 6 9
În uleiul de floarea-soarelui, raportul dintre omega 3 şi
omega 6 este de 1 la 126. Dacă ne gândim că uleiul de
floarea-soarelui este cel mai frecvent folosit în bucătărie, iar
cele mai multe produse preparate industrial – snacksuri,
chipsuri – sunt prăjite fie cu ulei de floarea-soarelui, fie cu
grăsimi sintetice, de tipul margarinelor, atunci nu trebuie să
ne mai mirăm că diabetul, afecţiunile cardiovasculare sau
obezitatea apar din ce în ce mai frecvent. De aceea, nu
trebuie să facem exces de ulei de floarea-soarelui, din cauza
acestor acizi omega 6, proinflamatori. Iar dacă mâncăm ulei
de floarea-soarelui trebuie să îl compensăm cu peşte, care
conţine omega 3. Iar dacă nu putem să consumăm peşte din
diferite motive, trebuie să luăm suplimente alimentare care
să conţină acizi graşi esenţiali
24. Omega 3 6 9
Uleiul de măsline, uleiul de cânepă şi de rapiţă conţin
acid gras omega 9 (acid oleic)
Acidul gras omega 9 mononesaturat este cel care
formează trigliceridele care circulă în sângele nostru
Acidul oleic are un rol deosebit în funcţionarea
sistemului cardiovascular.
25. Omega 3 6 9
Nutriţioniştii ne sfătuiesc să nu excludem grăsimile din dietă
Putem să mâncăm din toate câte puţin: şi grăsimi animale, şi
grăsimi vegetale, dar în nici un caz grăsimi vegetale hidrogenate
şi parţial hidrogenate (margarină)
S-a demonstrat că grăsimea de porc şi untul sunt de zece ori mai
puţin periculoase pentru artere decât grăsimile vegetale
hidrogenate
Neuronii sunt cei mai afectaţi de consumul grăsimilor vegetale
hidrogenate şi parţial hidrogenate
26. Osteoporoza
Osteoporoza (os poros) este considerata o boala, caracterizata
prin reducerea densitatii osoase, care predispune la fracturi in
conditiile unor mici traumatisme, sau chiar in absenta lor
27. Osteoporoza
Dupa varsta de 35 de ani osul pierde in mod continuu din substanta sa
Daca rezerva osoasa a fost prea mica, sau daca procesul de pierdere a
substantei osoase este accelerat, osteoporoza se poate instala mult mai
repede
Osteoporoza afecteaza 50% din femei si 20% din barbati, dupa varsta de 50 de
ani.
28. Osteoporoza
Alti factori de risc :
Aport inadecvat de calciu in timpul vietii active
Activitate fizica insuficienta
Greutate corporala prea mica
30. Osteoporoza
Calciul este absolut necesar pentru edificarea osului
Aportul inadecvat de calciu accentueaza demineralizarea osului
Absorbtia calciului si fixarea sa in os sunt dependente de prezenta
vitaminei D si de calitatea produsului utilizat ca si supliment de
calciu
Vitamina D se sintetizeaza in piele in urma expunerii timp de 15
minute zilnic la soare, sau in urma administrarii orale a vitaminei
31. Osteoporoza
Necesarul de calciu este de
1000 mg pe zi la persoanele sub 50 de ani
si
1200 mg pe zi la persoanele peste 50 de
ani
32. Osteoporoza
Nu orice tip de activitate fizica protejeaza fata
de osteoporoza. Munca casnica si cea de la
serviciu sunt de regula ineficiente din acest
punct de vedere.
Activitatile fizice care protejeaza fata de
osteoporoza sunt : baschet, volei, jogging,
aerobic sau pur si simplu mersul pe jos.
Indiferent de varsta sau sex, osteoporoza
poate fi prevenita printr-o activitate fizica
adecvata si un aport de calciu corespunzator.
33. Consultatia de menopauza
Se pot adresa pacientele in perioada de premenopauza sau de menopauza
instalata
Se vor investiga tulburarile de ciclu menstrual, tulburarile de dispozitie,
perioada de timp de la ultimul ciclu menstrual, tulburarile vaso-motorii (bufeuri
de caldura)
Se va face un consult complet ginecologic, ecografic
Se vor recomanda produse specifice reglarii fiziologice, pentru rebalansarea
axului neuro-endocrin, combinate cu produse naturale
In anumite cazuri se va recomanda substitutia hormonala, sub stricta evaluare
medicala periodica