SlideShare a Scribd company logo
1 of 11
Cum poate fi deblocat mecanismul 
tranzacţiilor cu activele societăţilor aflate în 
insolvenţă? 
www.rominsolv.ro 1
Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul 
bancar şi ciclurile economice) 
Distincţia fundamentală dintre societăţile 
bogate şi societăţile sărace nu provine din 
efortul mai ridicat pe care primele îl dedică 
muncii, nici măcar din cunoaşterea 
tehnologică mai amplă pe care o deţin cele 
dintâi. 
Dimpotrivă, aceasta este imputabilă în principal faptului că naţiunile 
bogate deţin o reţea mult mai extinsă de bunuri de capital, investită în 
mod adecvat din punct de vedere antreprenorial. Aceste bunuri constau 
în maşini, unelte, computere, clădiri, bunuri semi-fabricate, software etc., 
ele existând datorită economisirii anterioare efectuate de cetăţenii 
naţiunii.
Ritmul în care bunurile din insolvenţe pot fi absorbite de 
către economie ar putea să crească dacă: 
Sunt achiziţionate în cadrul unor proiecte investiţionale noi; 
Se extind investiţii existente şi, pentru aceasta, utilizează bunuri 
vândute în insolvenţă; 
Bunurile sunt destinate înlocuirii unor active uzate sau mai puţin 
performante.
Proiectele trebuie să fie viabile, să aibă sens economic 
1. Proiectele sunt întocmite, organizate şi conduse de către atreprenori. 
2. Proiectele nu pot exista fără lichiditate proprie sau atrasă (finanţare). 
3. Orice proiect se adresează unei pieţe şi acoperă o cerere.
• Riscul de credit aferent IMM a continuat să 
crească. 
• Riscul asociat creditării corporaţiilor a 
înregistrat o scădere pentru prima dată în 
ultimii 2 ani. 
Guvernator BNR, 
(iulie 2014) 
„Cred că ar trebui să ieşim din iluzia că nu sunt 
bani. Ei există, dar nu sunt dirijaţi prea bine sau 
pieţele nu funcţionează. Sistemul bancar are 
supralichiditate de lei. Problema pe care o 
ridică băncile, şi nu spun că nu au dreptate, este 
existenţa unor proiecte viabile şi garanţiile 
privind rambursarea împrumuturilor”. 
Ce spun băncile?
Ce spun companiile? 
Cele mai presante probleme ale companiilor 
în perioada octombrie 2013 – martie 2014 
1. Nivelul ridicat al fiscalităţii - 81% 
2. Concurenţa - 47% 
3. Lipsa cererii - 46% 
O altă concluzie a studiului scoate în evidenţă că „o parte însemnată dintre 
companii au raportat un declin al profitului, respectiv al marjei profitului.
Cum sunt conduse companiile? 
Conform unui studiu Interact realizat în anul 2005 în ce priveşte comportamentul 
şi valorile antreprenorilor români, cele două stiluri de conducere pe care le găsim 
în organizaţiile româneşti mici şi mijlocii vor fi: 
• Antreprenorul de Familie, pentru care importante sunt: interesele de familie, 
bogăţia personală, profitul de anul acesta, posibilitatea de a risca şi de a se 
aventura, şi în ultimul rând, creşterea organizaţiei; 
• În regiunea de vest (sub influenţa germană) mai găsim stilul de conducere 
Fondatorul = persoana care acţionează şi se simte responsabilă pentru angajaţi 
şi societate, doreşte să creeze ceva nou, o intersează riscul şi aventura, 
continuarea afacerii, onoarea şi reputaţia. 
Ambele stiluri au nevoie să exercite o supraveghere îndeaproape a 
subordonaţilor şi nu au abilităţi sau înclinaţie pentru planificare strategică.
„Nu putem rezolva probleme folosind același tip de 
gândire cu care au fost create.” 
Albert Einstein
Ritmul în care bunurile din insolvenţe pot fi absorbite ar 
putea să creasca dacă: 
1. Finanţăm proiecte viabile! Preţul bunurilor vândute în procedurile de 
insolvenţă trebuie să se răsfrângă asupra costurilor de producţie astfel 
încât proiectele să rămână viabile în actualele condiţii de piaţă 
(volumul vânzărilor, trendul ratei profitului etc); 
2. Valoarea garanţiilor este subiectivă! Pentru a rezolva problema 
garanţiilor insuficiente, finanţarea (în condiţii mai puţin restrictive) 
integrală sau parţială a proiectelor ar putea să provină de la băncile ce 
deţin aceste garanţii; 
3. Informaţii detaliate privind bunurile ce urmează a fi vândute trebuie 
centralizate, ordonate pe categorii şi făcute publice astfel încât 
antreprenorii să le poată obţine cu uşurinţă; 
4. Procedura şi procesul de vânzare să fie accesibile, transparente şi 
concurenţiale.
Preţul a atras atenţia după 
ce a scăzut până la 
aproximativ 75% din 
valoarea evaluată 
www.fairsolve.com 
Licitaţia online a adus 
creditorilor un surplus de 96 
165 euro 
În anul 2013 s-au vândut 
active in valoare de 
2.326.684 euro, din care 
Imobile 69,5% 
Auto 8,2% 
Alte categorii 22,3%
Mulțumim!

More Related Content

Similar to Deblocarea mecanismului tranzacțiilor cu activele societății aflate în insolvență

Accesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditare
Accesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditareAccesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditare
Accesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditareRuxandra Palade
 
Curs 1 m mk in secolul xxi
Curs 1   m mk in secolul xxiCurs 1   m mk in secolul xxi
Curs 1 m mk in secolul xxiCrina Crinutza
 
Comert electronic [автосохраненный]
Comert electronic [автосохраненный]Comert electronic [автосохраненный]
Comert electronic [автосохраненный]VadimCeban3
 
Cap1
Cap1Cap1
Cap1USB
 
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramuresMargareta Capilnean
 
1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii
1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii
1 Despre Intreprinderile Mici Si MijlociiNiceTimeGo
 
Social Media Snow Camp 2017 - Anca Ungureanu
Social Media Snow Camp 2017 - Anca UngureanuSocial Media Snow Camp 2017 - Anca Ungureanu
Social Media Snow Camp 2017 - Anca UngureanuRevistaBiz
 
Plan de afaceri examen final
Plan de afaceri examen finalPlan de afaceri examen final
Plan de afaceri examen finalCapsuna Buzoianu
 
Proiect tic a_1c_naca_elena andreea
Proiect tic a_1c_naca_elena andreeaProiect tic a_1c_naca_elena andreea
Proiect tic a_1c_naca_elena andreeaMakedoanca87
 
Relatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsit
Relatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsitRelatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsit
Relatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsitConstantin Magdalina
 
Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015
Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015
Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015Mihaela Matei
 
Jurnal cdimm nr.11_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.11_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.11_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.11_2011-ed maramuresMargareta Capilnean
 
Strategia cnipmmr 2012 2016
Strategia cnipmmr 2012 2016Strategia cnipmmr 2012 2016
Strategia cnipmmr 2012 2016IMMRomania
 
Masuri economie românească
Masuri economie româneascăMasuri economie românească
Masuri economie româneascăadinaromanescu
 

Similar to Deblocarea mecanismului tranzacțiilor cu activele societății aflate în insolvență (20)

Abt Pt Presa
Abt Pt PresaAbt Pt Presa
Abt Pt Presa
 
Accesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditare
Accesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditareAccesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditare
Accesul grupurilor defavorizate la servicii financiare si microcreditare
 
Curs 1 m mk in secolul xxi
Curs 1   m mk in secolul xxiCurs 1   m mk in secolul xxi
Curs 1 m mk in secolul xxi
 
Manual educatie-financiara
Manual educatie-financiaraManual educatie-financiara
Manual educatie-financiara
 
Comert electronic [автосохраненный]
Comert electronic [автосохраненный]Comert electronic [автосохраненный]
Comert electronic [автосохраненный]
 
Cap1
Cap1Cap1
Cap1
 
Eticheta in afaceri
Eticheta in afaceriEticheta in afaceri
Eticheta in afaceri
 
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
 
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures
 
1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii
1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii
1 Despre Intreprinderile Mici Si Mijlocii
 
Social Media Snow Camp 2017 - Anca Ungureanu
Social Media Snow Camp 2017 - Anca UngureanuSocial Media Snow Camp 2017 - Anca Ungureanu
Social Media Snow Camp 2017 - Anca Ungureanu
 
Plan de afaceri examen final
Plan de afaceri examen finalPlan de afaceri examen final
Plan de afaceri examen final
 
Proiect tic a_1c_naca_elena andreea
Proiect tic a_1c_naca_elena andreeaProiect tic a_1c_naca_elena andreea
Proiect tic a_1c_naca_elena andreea
 
Relatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsit
Relatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsitRelatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsit
Relatia cu consumatorul - o poveste fara sfarsit
 
Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015
Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015
Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015
 
Jurnal cdimm nr.11_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.11_2011-ed maramuresJurnal cdimm nr.11_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.11_2011-ed maramures
 
Strategia cnipmmr 2012 2016
Strategia cnipmmr 2012 2016Strategia cnipmmr 2012 2016
Strategia cnipmmr 2012 2016
 
Lectia 1 teorie
Lectia 1 teorieLectia 1 teorie
Lectia 1 teorie
 
Masuri economie românească
Masuri economie româneascăMasuri economie românească
Masuri economie românească
 
Pr Management
Pr ManagementPr Management
Pr Management
 

Deblocarea mecanismului tranzacțiilor cu activele societății aflate în insolvență

  • 1. Cum poate fi deblocat mecanismul tranzacţiilor cu activele societăţilor aflate în insolvenţă? www.rominsolv.ro 1
  • 2. Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice) Distincţia fundamentală dintre societăţile bogate şi societăţile sărace nu provine din efortul mai ridicat pe care primele îl dedică muncii, nici măcar din cunoaşterea tehnologică mai amplă pe care o deţin cele dintâi. Dimpotrivă, aceasta este imputabilă în principal faptului că naţiunile bogate deţin o reţea mult mai extinsă de bunuri de capital, investită în mod adecvat din punct de vedere antreprenorial. Aceste bunuri constau în maşini, unelte, computere, clădiri, bunuri semi-fabricate, software etc., ele existând datorită economisirii anterioare efectuate de cetăţenii naţiunii.
  • 3. Ritmul în care bunurile din insolvenţe pot fi absorbite de către economie ar putea să crească dacă: Sunt achiziţionate în cadrul unor proiecte investiţionale noi; Se extind investiţii existente şi, pentru aceasta, utilizează bunuri vândute în insolvenţă; Bunurile sunt destinate înlocuirii unor active uzate sau mai puţin performante.
  • 4. Proiectele trebuie să fie viabile, să aibă sens economic 1. Proiectele sunt întocmite, organizate şi conduse de către atreprenori. 2. Proiectele nu pot exista fără lichiditate proprie sau atrasă (finanţare). 3. Orice proiect se adresează unei pieţe şi acoperă o cerere.
  • 5. • Riscul de credit aferent IMM a continuat să crească. • Riscul asociat creditării corporaţiilor a înregistrat o scădere pentru prima dată în ultimii 2 ani. Guvernator BNR, (iulie 2014) „Cred că ar trebui să ieşim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijaţi prea bine sau pieţele nu funcţionează. Sistemul bancar are supralichiditate de lei. Problema pe care o ridică băncile, şi nu spun că nu au dreptate, este existenţa unor proiecte viabile şi garanţiile privind rambursarea împrumuturilor”. Ce spun băncile?
  • 6. Ce spun companiile? Cele mai presante probleme ale companiilor în perioada octombrie 2013 – martie 2014 1. Nivelul ridicat al fiscalităţii - 81% 2. Concurenţa - 47% 3. Lipsa cererii - 46% O altă concluzie a studiului scoate în evidenţă că „o parte însemnată dintre companii au raportat un declin al profitului, respectiv al marjei profitului.
  • 7. Cum sunt conduse companiile? Conform unui studiu Interact realizat în anul 2005 în ce priveşte comportamentul şi valorile antreprenorilor români, cele două stiluri de conducere pe care le găsim în organizaţiile româneşti mici şi mijlocii vor fi: • Antreprenorul de Familie, pentru care importante sunt: interesele de familie, bogăţia personală, profitul de anul acesta, posibilitatea de a risca şi de a se aventura, şi în ultimul rând, creşterea organizaţiei; • În regiunea de vest (sub influenţa germană) mai găsim stilul de conducere Fondatorul = persoana care acţionează şi se simte responsabilă pentru angajaţi şi societate, doreşte să creeze ceva nou, o intersează riscul şi aventura, continuarea afacerii, onoarea şi reputaţia. Ambele stiluri au nevoie să exercite o supraveghere îndeaproape a subordonaţilor şi nu au abilităţi sau înclinaţie pentru planificare strategică.
  • 8. „Nu putem rezolva probleme folosind același tip de gândire cu care au fost create.” Albert Einstein
  • 9. Ritmul în care bunurile din insolvenţe pot fi absorbite ar putea să creasca dacă: 1. Finanţăm proiecte viabile! Preţul bunurilor vândute în procedurile de insolvenţă trebuie să se răsfrângă asupra costurilor de producţie astfel încât proiectele să rămână viabile în actualele condiţii de piaţă (volumul vânzărilor, trendul ratei profitului etc); 2. Valoarea garanţiilor este subiectivă! Pentru a rezolva problema garanţiilor insuficiente, finanţarea (în condiţii mai puţin restrictive) integrală sau parţială a proiectelor ar putea să provină de la băncile ce deţin aceste garanţii; 3. Informaţii detaliate privind bunurile ce urmează a fi vândute trebuie centralizate, ordonate pe categorii şi făcute publice astfel încât antreprenorii să le poată obţine cu uşurinţă; 4. Procedura şi procesul de vânzare să fie accesibile, transparente şi concurenţiale.
  • 10. Preţul a atras atenţia după ce a scăzut până la aproximativ 75% din valoarea evaluată www.fairsolve.com Licitaţia online a adus creditorilor un surplus de 96 165 euro În anul 2013 s-au vândut active in valoare de 2.326.684 euro, din care Imobile 69,5% Auto 8,2% Alte categorii 22,3%