RomInsolv - Vânzarea bunurilor societăților în insolvență

1. Vânzarea bunurilor societăților
în insolvență
www.rominsolv.ro 1

2. Legenda Meșterului Manole
Legea insolvenţei este o procedură a jertfei şi a compromisurilor care se
preocupă de viitorul construcţiei şi nu de soarta constructorului.
Există un singur interes al comunităţii, cel de a ridica “Monastire naltă/ Cum
n-a mai fost altă” astfel că patrimoniul nefinalizat este luat din mâinile care
l-au plămădit şi este predat spre creştere şi desăvârşire unui alt Meşter
Manole.

3. • Malinvestiţia generală se manifestă prin următoarele:
• numeroase bunuri de capital rămân nefolosite, multe procese
investiţionale nu pot fi terminate, iar bunurile de capital produse
sunt întrebuinţate într-un mod iniţial neprevăzut.
• Mare parte din resursele rare ale societăţii au fost irosite, iar ca
urmare a acestui fapt societatea are parte de o sărăcire generalizată şi
standardul de viaţă scade în termeni relativi.
Jesús Huerta de Soto
“Moneda, creditul
bancar şi ciclurile
economice”
Particularități de mediu

4. Odată ce, la nivelul societății, suma alocată
consumului scade
O serie de bunuri destinate comercializării
rămân nevândute,
Iar o sumă echivalentă cu totalul valorilor lor la
momentul ultimei tranzacții, rămâne blocată
între participanții la mediul economic.

6. 24,76 mld
euro, adică
valoarea
creanțelor la
31.12. 2011
total sume
rambursate +
ștergerea de
creanțe + valoarea
creanțelor neplătite
în procedurile
închise în 2012
creanțe
nou
intrate în
anul 2012
29,92 mld
euro, adică
valoarea creanțelor
la 31.12.2012

8. Distincţia fundamentală dintre
societăţile bogate şi societăţile sărace
nu provine din efortul mai ridicat pe
care primele îl dedică muncii, nici
măcar din cunoaşterea tehnologică mai
amplă pe care o deţin cele dintâi.
Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul
bancar şi ciclurile economice
Dimpotrivă, aceasta este imputabilă în principal faptului că naţiunile bogate deţin
o reţea mult mai extinsă de bunuri de capital, investită în mod adecvat din punct
de vedere antreprenorial. Aceste bunuri constau în maşini, unelte, computere,
clădiri, bunuri semi-fabricate, software etc., ele existând datorită economisirii
anterioare efectuate de cetăţenii naţiunii.

9. Un practician în insolvență vinde orice, de la simple obiecte de inventar,
la hale industriale, vapoare sau utilaje complexe.
Bunurile trebuie să fie vândute, deci prețul va scădea până va fi acceptat
de piață.
Cel mai frecvent tip de vânzare este licitația publică.

10. Practicianul în insolvență are misiunea de a
maximiza averea debitoarei, în acest sens urmând
să asigure:
transparența și
echidistanța
informațiilor
accesul neîngrădit al
participanților la
licitații
să garanteze libera
competiție

11. Cine sunt astăzi cumpărătorii?
Intermediarii (persoane fizice și juridice), pentru majoritatea
bunurilor de larg consum (autovehicole, apartamente, case, terenuri
pentru construit în zone rezidențiale) și pentru o parte a bunurilor de
capital;
Apropiați (interpuși) ai debitorului pentru active necesare
continuarii activității pe altă firmă sau pentru bunuri cu valoare
sentimentală;
Creditorul garantat sau SPV-ul acestuia, pentru active valoroase, cu
rată mare de depreciere.

12. ”E nebunie să faci aceleași lucruri într-una și să te aștepți la
rezultate diferite”
Albert Einstein
Începând de astăzi, vom căuta direct utilizatorul final, întrucât:
• Are nevoie de bunul respectiv și dorește să-l cumpere
• Este dispus să plătească prețul corect (mai mare cu cel puțin 20-30% față de
prețul oferit de intermediar)
• Nu este jucător, așa că nu dorește complicații juridice
• Va produce plusvaloare imediat și va reface un lanț economic

13. Procesul decizional de achiziție al utilizatorului final
(Phillip Kotler, Managementul marketingului)
Recunoașterea nevoii
Căutarea informațiilor
Evaluarea variantelor
Decizia de achiziție
Comportamentul post-achiziție

14. Căutarea informațiilor
Surse:
Surse publice (mass media)
Surse personale (familie, prieteni, vecini, cunoștințe)
Surse de experiență directă (propriile experiențe anterioare)
Surse comerciale (publicitate, reprezentanți de vânzare, diverse materiale expuse)

15. Internet
Mass media
Surse
personale

16. Internetul - mediu de propagare a informației
În România, la mijlocul anului trecut, erau 9,6 milioane de utilizatori
de Internet (cu un milion mai mulți față de 2011), ceea ce reprezinta o
penetrare de 50,5%.
Dintre ei,
• 40% sunt tineri intre 14 si 29 de ani;
• 45,3% aparțin grupei de vârstă 30 – 49 de ani;
• 14,7% au peste 50 de ani
Sursa: wall-street.ro, citând datele InternetWorldStats

17. “Utilizarea Internetului nu este, în opinia mea, o chestiune de opțiune
personală. În foarte scurt timp cei care nu se vor conecta la sistem se vor
autoexclude de pe piață.”
Arin Octav Stănescu
Președinte UNPIR
De astăzi, vom folosi infrastructura de top a României:
• suntem pe locul doi în lume în ceea ce priveşte cea mai rapidă viteză de
navigare pe Internet (15 Mbs);
• avem cei mai mulţi specialişti în IT certificaţi la nivelul Uniunii Europene şi
ne clasăm pe locul 6 în lume la acest capitol;
• avem cu 150 mai mulţi informaticieni pentru fiecare locuitor, în comparaţie
cu SUA.
Sursa: www.foxnomad.com

18. Mulțumim!