2. Legenda Meșterului Manole
Legea insolvenţei este o procedură a jertfei şi a
compromisurilor care se preocupă de viitorul construcţiei şi
nu de soarta constructorului.
Există un singur interes al comunităţii, cel de a ridica
“Monastire naltă/ Cum n-a mai fost altă” astfel că
patrimoniul nefinalizat este luat din mâinile care l-au
plămădit şi este predat spre creştere şi desăvârşire unui alt
Meşter Manole.
3. Particularităţi de mediu
• Malinvestiţia generală se manifestă prin următoarele:
• numeroase bunuri de capital rămân nefolosite, multe procese
investiţionale nu pot fi terminate, iar bunurile de capital
produse sunt întrebuinţate într-un mod iniţial neprevăzut.
• Mare parte din resursele rare ale societăţii au fost irosite, iar ca
urmare a acestui fapt societatea are parte de o sărăcire
generalizată şi standardul de viaţă scade în termeni relativi.
Jesús Huerta de Soto
“Moneda, creditul bancar şi ciclurile
economice”
4. Odată ce, la nivelul societății,
suma alocată consumului scade
O serie de bunuri destinate
comercializării rămân nevândute,
Iar o sumă echivalentă cu totalul
valorilor lor la momentul ultimei
tranzacții, rămâne blocată între
participanții la mediul economic.
5.
6. 24,76 mld
euro, adică
valoarea creanțelor
la 31.12. 2011
total sume
rambursate +
ștergerea de
creanțe + valoarea
creanțelor
neplătite în
procedurile
închise în 2012
creanțe
nou intrate
în anul
2012
29,92 mld
euro, adică
valoarea creanțelor
la 31.12.2012
7.
8. Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul
bancar şi ciclurile economice)
Distincţia fundamentală dintre
societăţile bogate şi societăţile
sărace nu provine din efortul
mai ridicat pe care primele îl
dedică muncii, nici măcar din
cunoaşterea tehnologică mai
amplă pe care o deţin cele
dintâi.
Dimpotrivă, aceasta este imputabilă în principal faptului că naţiunile
bogate deţin o reţea mult mai extinsă de bunuri de capital, investită în mod
adecvat din punct de vedere antreprenorial. Aceste bunuri constau în maşini,
unelte, computere, clădiri, bunuri semi-fabricate, software etc., ele existând
datorită economisirii anterioare efectuate de cetăţenii naţiunii.
9. Un practician în insolvență vinde orice, de la simple
obiecte de inventar, la hale industriale, vapoare sau utilaje
complexe.
Bunurile trebuie să fie vândute, deci prețul va scădea până
va fi acceptat de piață.
Cel mai frecvent tip de vânzare este licitația publică.
10. Practicianul în insolvență are
misiunea de a maximiza averea
debitoarei, în acest sens urmând să
asigure:
transparența și
echidistanța
informațiilor
accesul
neîngrădit al
participanților la
licitații
să garanteze
libera competiție
11. Cine sunt astăzi cumpărătorii?
• Intermediarii (persoane fizice și juridice), pentru majoritatea
bunurilor de larg consum (autovehicole, apartamente, case, terenuri
pentru construit în zone rezidențiale) și pentru o parte a bunurilor de
capital;
• Apropiați (interpuși) ai debitorului pentru active necesare
continuarii activității pe altă firmă sau pentru bunuri cu valoare
sentimentală;
• Creditorul garantat sau SPV-ul acestuia, pentru active valoroase, cu
rată mare de depreciere.
12. ”E nebunie să faci aceleași lucruri într-una și să te aștepți la rezultate
diferite”
Albert Einstein
Începând de astăzi, vom căuta direct utilizatorul final,
întrucât:
• Are nevoie de bunul respectiv și dorește să-l cumpere;
• Este dispus să plătească prețul corect (mai mare cu cel puțin
20-30% față de prețul oferit de intermediar);
• Nu este jucător, așa că nu dorește complicații juridice;
• Va produce plusvaloare imediat și va reface un lanț
economic.
13. Procesul decizional de achiziție al utilizatorului final
(Phillip Kotler, Managementul marketingului)
Recunoașterea nevoii
Căutarea informațiilor
Evaluarea variantelor
Decizia de achiziție
Comportamentul post-achiziție
14. 2. Căutarea informațiilor
Surse:
Surse publice (mass media)
Surse personale (familie, prieteni, vecini, cunoștințe)
Surse de experiență directă (propriile experiențe anterioare)
Surse comerciale (publicitate, reprezentanți de vânzare, diverse
materiale expuse)
16. Internetul - mediu de propagare a informației
În Romania, la mijlocul anului trecut, erau 9,6 milioane de
utilizatori de Internet (cu un milion mai mulți față de 2011),
ceea ce reprezinta o penetrare de 50,5%.
Dintre ei,
• 40% sunt tineri intre 14 si 29 de ani;
• 45,3%aparțin grupei de vârstă 30 – 49 de ani;
• 14,7% au peste 50 de ani
Sursa: wall-street.ro, citând datele InternetWorldStats
17. “Utilizarea Internetului nu este, în opinia mea, o chestiune de opțiune personală.
În foarte scurt timp cei care nu se vor conecta la sistem se vor autoexclude de pe piață.”
Arin Octav Stănescu
Președinte UNPIR
De astăzi, vom folosi infrastructura de top a României:
• suntem pe locul doi în lume în ceea ce priveşte cea mai rapidă
viteză de navigare pe Internet (15 Mbs);
• avem cei mai mulţi specialişti în IT certificaţi la nivelul
Uniunii Europene şi ne clasăm pe locul 6 în lume la acest
capitol;
• avem cu 150 mai mulţi informaticieni pentru fiecare locuitor,
în comparaţie cu SUA.
Sursa: www.foxnomad.com
