Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii
vorbesc
Barometrul
antreprenoriatului
românesc 2015
Mai 2015 | ediția a 3-a

1 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Bogdan Ion
Country Managing Partner
EY România
Antreprenoriatul este una dintre forțele majore care
schimbă lumea așa cum o știm, manifestându-se din ce în
ce mai puternic în țările cu tradiție antreprenorială, dar și
în țările emergente.
Țările emergente vin într-un ritm accelerat din urmă,
deoarece au înțeles importanța antreprenoriatului
și îl susțin prin măsuri specifice. Faptul că poveștile
antreprenoriale de succes nu mai sunt teritoriul predilect
al economiilor mature este dovedit și de câștigătorii
competiției EY World Entrepreneur Of The Year™ din
ultimii ani, care au provenit din India (Kotak Mahindra
Bank), Kenya (Kenya’s Equity Bank Limited), Singapore
(Hyflux Limited) sau China (Fuyao Glass Industry
Group).
Antreprenoriatul se schimbă și el, din ce în ce mai mulți
tineri înființându-și propria companie. Aproape 50%
dintre antreprenorii la nivel mondial au între 25-44 de
ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai
antreprenorială grupă de vârstă.
În același timp, între 8 și 10 milioane de IMM-uri au cel
puțin o femeie acționar, în timp ce aproximativ 126 de
milioane de femei conduc un start-up în 67 de țări la nivel
global.
Provocarea majoră pentru tinerii și antreprenorii români
este să țină pasul cu aceste evoluții rapide care au loc la
nivel mondial. Aceeași provocare o au în egală măsură
și instituțiile publice. Problemele legate de reglementare
(complexitatea fiscalizării, birocrația, lipsa predictibilității
fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMM-
urile românești, față de creșterea bazei de clienți, care
reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile
din Uniunea Europeană.
Cuvânt
înainte

2Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Cuprins
Despre Barometrul
antreprenoriatului românesc
pag. 3 pag. 4
Concluzii ediția 2015
pag. 37 pag. 51
Reglementare și impozitare Educație antreprenorială
pag. 27pag. 11
Cultură antreprenorialăAcces la finanțare
pag. 61
Ajutor coordonat

Despre Barometrul antreprenoriatului românesc –
Antreprenorii vorbesc 2015
Antreprenorii vorbesc este un barometru anual ce măsoară
percepţiile asupra antreprenoriatului din România. Studiul,
aflat la a treia ediţie, exprimă problemele, aşteptările şi nevoile
întreprinzătorilor români, bazându-se pe o analiză calitativă şi
cantitativă a mediului antreprenorial românesc.
Analiza noastră urmăreşte, totodată, să sublinieze modul
în care responsabilii cu politicile publice ar putea ajuta în
mod decisiv dezvoltarea mediului antreprenorial românesc,
susţinând astfel generarea de noi afaceri, creşterea economică
şi crearea de locuri de muncă.
Studiul merge mai departe şi subliniază, de asemenea,
nu numai ceea ce poate face guvernul, dar şi ce pot face
antreprenorii pentru a dezvolta start-up-urile şi spiritul
întreprinzător în România, dar şi pentru a profita de
oportunităţile din piaţă.
O biective:
Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul
Analiza noastră se axează pe cinci factori fundamentali în
antreprenoriat: cultură antreprenorială, acces la finanţare,
reglementare şi impozitare, sprijin coordonat, educaţie şi
formare.
• Furnizarea unui instrument simplu pentru măsurarea
competitivităţii mediului antreprenorial românesc
• Posibilitatea măsurării comparative de la an la an a
progresului sau regresului înregistrat
• Indicatori simpli şi orientaţi spre oferirea de
recomandări
Abordarea noastră se bazează pe:
Opiniile antreprenorilor privind progresul
şi impactul unor factori facilitatori specifici
Indicatori economici şi sociali cantitativi
Bune practici identificate în alte ţări care s-au
dovedit eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului
şi care ar putea fi adaptate în România
1
2
3
Barometrul agregă percepţiile a 369 antreprenori care
au răspuns chestionarului, dar şi opiniile exprimate de
antreprenori români în cadrul întâlnirilor directe.
Acest Barometru reproduce o iniţiativă globală a EY, G20
Entrepreneurship Barometer. Prima ediţie a studiului global
a fost publicată cu ocazia Summit-ului Tinerilor Antreprenori
G20 (31 octombrie – 2 noiembrie 2011) din Nisa, Franţa.
A fost urmată de a doua ediție în august 2013. Studiul EY
G20 Entrepreneurship Barometer 2013 analizează în mod
individual şi colectiv ecosistemul antreprenorial din ţările
G20: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa,
Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia,
Arabia Saudită, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite
şi Uniunea Europeană.
Accesul la finanţare de tip
• Seed
• Start-up
• Expansiune
• Capital de creştere
Reglementare şi impozitare
• Facilităţi fiscale
• Cât de uşor se începe o afacere
• Legislaţie şi politici publice care
susţin antreprenoriatul
Educaţie şi formare
• Educaţie pre-universitară
• Educaţie universitară
• Cursuri antreprenoriale specifice
• Educaţie informală/învăţare continuă
Cultura antreprenorială
• Toleranţă la risc şi eşec
• Preferinţă pentru a fi propriul stăpân
şi a acţiona pe cont propriu
• Cultura inovaţiei şi a cercetării
• Aprecierea bunăstării create prin
forţe proprii
S prij in coord ona t
Mentori, asociaţii şi cluburi
d e antreprenori
Incubatoare de afaceri,
parcuri şi centre de afaceri

20%
30%
37%
42%
62%
Reglementare
și fiscalizare
Acces la
finanțare
Ajutor
coordonat
Cultură
antreprenorială
Educație și
formare antreprenorială
Mediul antreprenorial românesc în 2014
Dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului,
educația și formarea antreprenorială este singurul cu evoluție
majoritar pozitivă: 62% dintre antreprenori considerând
că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an.
Evoluția în 2014 a celor 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului
Sursa: Antreprenorii vorbesc
Antreprenorii consideră doar în proporție de 42% că, în 2014,
cultura antreprenorială s-a îmbunătățit, în timp ce 37% cred
că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea
antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă, iar 30%
că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre
respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au
cunoscut o evoluție pozitivă în 2014.
Alexandru Lupea, Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader, EY Romania
“Un ecosistem antreprenorial care să susțină formarea şi dezvoltarea companiilor ar trebui să includă câteva elemente:
surse de finanțare, acces la mentorat, un loc de întâlnire al antreprenorilor (real sau virtual) și un cadru legislativ / de
reglementare cel puțin neutru, dacă nu favorabil. Toate acestea trebuie să funcţioneze bine împreună: finanţarea fără
mentorat nu este eficientă, la fel ca şi finanţarea în lipsa culturii asumării riscului antreprenorial sau a lipsei cunoştinţelor de
administrare a unei afaceri. În același timp, fiscalizarea sau birocrația excesivă vor descuraja investițiile, chiar în condiţiile
întrunirii celorlalte elemente ale ecosistemului. De asemenea, este foarte important ca ecosistemul să susţină companiile în
toate stadiile de dezvoltare, în caz contrar lanţul întrerupându-se, ceea ce nu va permite companiilor să ajungă la maturitate.
Din această perspectivă, ne dorim prin acest studiu să ajutăm la o înțelegere mai bună a mediului în care iau naștere și
se dezvoltă companiile românești: ce funcționează sau merge în direcția bună și ce nu funcționează așa cum și-ar dori
antreprenorii. Sperăm astfel să ajutăm oamenii de afaceri să fie mai informați, în timp ce alte părți interesate (instituții
publice, incubatoare și acceleratoare de afaceri, finanțatori, educatori etc) să obțină o imagine de ansamblu a mediului
antreprenorial românesc, care să le ajute în determinarea acțiunilor viitoare ce vizează sprijinirea antreprenorilor.”

Accesul dificil
la finanțare
Lipsa educației antreprenoriale
și profesionale și a culturii
antreprenoriale
Lipsa de stabilitate politică şi
de viziune a politicilor publice
Corupția
Starea economiei
locale și decalajele
de dezvoltare
Cele mai mari
obstacole în
începerea şi
dezvoltarea
unei afaceri
în România
49%
18%
14%
7%
4%
6%
Impredictibilitatea fiscală, sistemul
greoi de fiscalizare și reglementare,
nivelul taxelor
Cele mai importante obstacole în începerea și dezvoltarea
unei afaceri în România în viziunea antreprenorilor
Cele mai importante obstacole în începerea și dezvoltarea
unei afaceri în România în viziunea studenților
Teama de eșec
Situație economică incertă
Birocrația excesivă
Lipsa de fonduri
publice/suport public
Cele mai mari
obstacole în
începerea şi
dezvoltarea
unei afaceri
în România
38%16%
15%
8%
9%
6%
5%
3%
Lipsa capitalului de început
Lipsa unei
idei de afaceri
Lipsa cunoștințelor
economice
Lipsa de sfaturi/
informații
Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților

45%
8%
5%
15%
7%
3%
Reducerea taxelor
și acordarea de
facilități fiscale
Credite garantate de
stat, mai ales pentru
start-up-uri
Stabilitatea
mediului fiscal
Reducerea birocrației șisimplificarea sistemuluilegislativ și a Codului Fiscal
Colaborarea public-privat
Îmbunătățirea nivelului de
educație antreprenorială/
profesională
1
3
5
2
4
6
Măsurile guvernamentale cu cel mai mare impact pe termen
scurt în susținerea antreprenorilor
În viziunea antreprenorilor români, top 6 măsuri care ar
susține dezvoltarea afacerilor românești pe termen scurt
sunt: reducerea poverii fiscale și acordarea de facilități fiscale,
reducerea birocrației și simplificarea legislației și a Codului
fiscal, oferirea de credite garantate de stat, mai ales pentru
start-up-uri, îmbunătățirea colaborării și comunicării între
mediul public și cel privat, asigurarea stabilității mediului
fiscal și îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială și
profesională.

indică măsurile
fiscale ca acțiunile
guvernamentale care
i-ar ajuta cel mai
mult în dezvoltarea
afacerilor.
82%dintre antreprenori consideră
accesul la finanțare dificil sau foarte
dificil, față de 88% la ediția anterioară
a stud iului
Cum mă poate ajuta guvernul în accesul la
finanțare
Vreau ca societatea să tolereze eșecul
65%dintre antreprenori cred că eșecul
în afaceri este penalizat de societate
Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România?
37%
29%
17%
11%
34%
5%
24%
23%
2015 2014
Este o barieră
pentru viitoarele afaceri
Indică lipsa
abilităților necesare
Este un prilej
de învățare
Este un eșec
în carieră
Am nevoie să fiu lăsat să dezvolt o afacere
Am nevoie de ajutor pentru accesul la finanțare
Consideraţi că mediul de reglementare şi fiscal pentru
antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
49%
29%
20%
3%
S-a deteriorat
Nici nu s-a îmbunatăţit, nici nu s-a deteriorat
S-a îmbunătăţit
Nu mă pot pronunţa
Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi cel
mai mult mediul fiscal pentru antreprenori?
60%
14% 11%
Simplificarea regulilor
fiscale și a reglementărilor
ref eritoare la calcularea
obligațiilor fiscale
Reducerea fiscalizării
veniturilor companiilor
Dezvoltarea unei agenții
guvernamentale care
să asiste afacerile noi în
respectarea cerințelor
fiscale
65%
Top 4 instrumente de finanţare care vor avea impact
în susţinerea antreprenoriatului
Credite bancare
Fonduri europene
Microfinanțare
V enture capital
26%
19%
11%
8%
Facilități fiscale
pentru investițiile
în companii mici
Garanții pentru credite
A ltele
Impozitare redusă asupra
câștigurilor de capital
Fonduri pentru
scheme de finanțare
26%
23%
20%
18%
13%
Ce spun antreprenorii români
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Cum apreciaţi accesul la finanţare în România pentru toţi antreprenorii?
Foarte facil
Facil
Dificil
Foarte dificil
2%
12%
55%
27%
8%
69%
19%
2015 2014

Mă aștept ca într-un orizont mediu de timp, România să ofere un mediu prietenos* pentru antreprenori
În ce orizont de timp apreciați că România va avea un mediu prietenos cu antreprenorii?
* prietenos din punct de vedere al percepției societății, fiscalității și reglementărilor, educației antreprenoriale și accesului la finanțare
56% dintre antreprenori cred că astfel
de programe ar îmbunătăți percepția tinerilor
asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră
Vrem programe dedicate antreprenoriatului
în universități
Programe
guvernamentale
care susțin
antreprenoriatul
Programe de
mentorat
pentru
antreprenori
Programe
specifice în
universități
56% 22% 11%
Din punctul de vedere al sprijinului coordonat, credem că incubatoarele și acceleratoarele de afaceri vor sprijini
cel mai mult dezvoltarea antreprenorială
Contribui prin mentorat la dezvoltarea altor antreprenori
Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/
coaching/mentorat tinerilor sau antreprenorilor
aflaţi la început de drum?
DA
NU
68%
2015
32%
2014
80%
20%
23%
Programe guvernamentale
pentru start-up-uri/
antreprenori
19%
Incubatoare/acceleratoare
de afaceri
12%
Programe specifice
de training per
industrii
12%
Programe de
mentorat
Peste 30 de ani
19%
15-30 ani
13%
10-15 ani
13%
5-10 ani
34%
3-5 ani
21%
Ce spun antreprenorii români
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

IMM-urile din România în cifre
Din numărul total de firme active la 31 martie 2015, peste 64% sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL) care au, în medie, un
asociat. În marea lor majoritate (91,6%), societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie
2 salariaţi, un capital social mediu de 11.000 EUR şi realizând o cifră de afaceri medie anualaă de 47.000 EUR. Cele mai multe societăţi
cu răspundere limitată (SRL) au sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.
Numărul de IMM-uri active Numărul de angajați în IMM-uri (% din total)
Surse: Ministerul de Finanțe, Registrul Comerțului, Comisia Europeană, Consiliul Fiscal
530
mii
milioane
70.00
68.00
66.00
64.00
62.00
60.00
22.0
21.8
21.6
21.4
21.2
21.0
20.8
20.6
20.4
505
2008
2009
2010
2011
2012
2013
201320122011201020092008
480
455
430
R omânia R omâniaUniunea Europeană Uniunea Europeană
Durata medie de activitate a unui SRL:
ani,9 luni și9 zile2 2
IMM-urile creează:
concentrează aproape concentrează peste
din valoarea totală
adăugată brută
producție, comerț, construcții,
activități profesionale și transport
comerț, producție și
construcții
din angajații IMM-urilor
5 sectoa re 3 sectoa re
7 0 % 6 0 %
de firme înfiinţate din 1990 până în 2015
2 . 6 0 0 . 0 0 0
Centrele iniţiativei antreprenoriale din România:
d in med iul urb an
activ în domeniul comerţului,
construcţiilor şi transporturilor
ani,
Profilul antreprenorului român:
4 0 - 4 9barbat,
IMM-urile reprezintă:
din numărul total de companii
active în România,
9 9 , 6 %
la nivelul Uniunii Europene
comparativ cu
9 9 , 8 %
față de
din valoarea totală
adăugată brută la nivelul
economiei în România,
4 4 %
din angajații României
lucrează în cadrul
unui IMM,
6 6 , 2 %
în Uniunea Europeană
5 9 %
la nivelul Uniunii Europene
6 6 , 9 %
București
Cluj
Profilul IMM-urilor din România

Acces la
finanţare
Creditele bancare și
fondurile europene –
cele mai importante
surse de finanțare
pentru antreprenori
32%
dintre antreprenori spun
că accesul la finanţare s-a
deteriorat în ultimul an,
față de 48% la ediția
anterioară
82%
dintre antreprenori
consideră accesul la
finanțare dificil sau foarte
dificil, față de 88% la
începutul lui 2014

1 2Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
3 2 %dintre antreprenori consideră că accesul
la finanțare s-a îmbunătățit în ultimul
an, față de 16% la ediția anterioară a
stud iului
Acces la finanţare
Îmbunătățirea accesului la finanțare este aria de acțiune
care ar avea cel mai mare impact în dezvoltarea afacerilor
antreprenoriale, conform antreprenorilor care au răspuns EY
G20 Entrepreneurship Barometer 2013.
În România, la ediția din 2014 a chestionarului, aproape 50%
dintre antreprenorii respondenţi considerau că accesul la
finanţare s-a deteriorat. În 2015, răspunsurile antreprenorilor
s-au echilibrat. Astfel, 32% dintre antreprenori consideră că
accesul la finanțare s-a deteriorat în ultimul an în România,
30% cred ca s-a îmbunătățit, în timp ce alți 30% consideră ca
nu s-au modificat condițiile de obținere de finanțare.
Această echilibrare a răspunsurilor indică de fapt o
îmbunătățire a percepției accesului la finanțare: dacă în 2014
doar 16% dintre respondenți considerau că accesul la finanțare
s-a îmbunătățit, în 2015 procentul celor care cred acest lucru
aproape s-a dublat, ajungând la 30%.
Accesul antreprenorilor la finanţare s-a îmbunătăţit în
ultimul an în România?
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
A rămas la fel
30%
Nu mă pot
pronunța
8%
S-a
îmbunătățit
30%
S-a
d eteriorat
32%
Instrumentele de finanţare care vor avea cel mai mare impact în susţinerea antreprenoriatului în România
Creditebancare
Fondurieuropene
Microfinanțare
Venturecapital
Parteneriatpublic-privat
Bursadevalori
Furnizori
Privateequity
Ajutordestat
Businessangels
Familieșiprieteni
Clienți
Altele
30%
26%
20%
19%
16%
11%
10%
6% 6%
4% 4% 4%
6%
5% 5%
9%
4%
3%
6%
9%
3% 3%
1% 1%
0%
9%
8%
10%
20%
0%
25%
5%
15%
2015
2014

1 3 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Acces la finanţare
Microfinanţare
Microfinanțarea, opţiunea creditării antreprenorilor care
nu au acces la serviciile tradiţionale bancare, a crescut
în mod semnificativ în ultimii ani, mai ales în pieţele cu
creştere economică rapidă.
În România, conform BERD, piaţa potenţială a
microcreditării este de 500 milioane EUR, alimentată
de bănci comerciale şi instituţii financiare non-bancare
în proporţie de 70%, în timp ce 30% din nevoie nu
este satisfăcută. De-a lungul timpului BERD a realizat
parteneriate cu mai multe instituţii financiare româneşti
pentru ca acestea să ofere microcredite.
Aceste instituţii au un portofoliu anual de 100 milioane
de EUR, acordând 20.000 credite pe parcursul unui an.
Valoarea medie a unui microcredit este sub 10.000 EUR,
putând ajunge la 25.000 EUR.
Ludwik Sobolewski, BVB CEO:
“AeRO este un început semnificativ pentru un nou tip de acces la finanțare pentru IMM-uri, oferit de Bursa de Valori.
Ultimele luni ne-au demonstrat că avem companii românești interesante pentru investitori și care se îndreaptă către
Bursă pentru că sunt atrase de noi structuri, noi reguli ale pieței și pentru că aici se întâlnesc cu specialiști care folosesc
același limbaj ca și ei.
AeRO oferă o șansă companiilor de a obține capital și de a demonstra investitorilor individuali faptul că reprezintă active
atractive. AeRO devine deja reprezentativă pentru România și dă un semnal către exterior în privința activității piețelor
românești de capital.”
AeRO – noua piață de acțiuni a BVB
În februarie 2015, Bursa de Valori București (BVB)
a lansat AeRO, piața dedicată finanțării proiectelor și
poveștilor de succes ale start-up-urilor și IMM-urilor.
Ca să se listeze pe AeRO, companiile trebuie să
îndeplinească cerințe precum: o valoare minimă a
capitalizării bursiere anticipate de cel puțin 250.000 EUR
și un free-float* de cel puțin 10% sau un număr de cel
puțin 30 de acționari.
AeRO permite companiilor să acceseze finanțări și
să se listeze mai repede și mai ușor decât pe piața
reglementată, în același timp permițănd investitorilor să
obțină expunere pe companii în creștere, aflate la început
de drum.
În aprilie 2015, pe piața AeRO erau disponibile la
tranzacționare acțiunile a 10 companii, printre care
Delivery Solutions - companie de curierat, Carpathia
Capital – fond de investiții și Bittnet Systems – prima
companie din IT listată la BVB.
*deținerile acționarilor care au mai puțin de 5%
8 2 %dintre antreprenori consideră accesul la
finanțare dificil sau foarte dificil, față de
88% la ediția anterioară a studiului

Acces la finanţare
Îmbunătățirea accesului la finanțare transpare și din
segmentarea pe vârste a răspunsurilor. Pentru prima dată
în cei trei ani de când EY România realizează Barometrul
antreprenoriatului românesc, unii respondenți consideră că
accesul la finanțare pentru antreprenorii sub 40 de ani este
foarte facil (4% dintre respondenți). În total, 16% consideră
că accesul la finanțare este facil sau foarte facil pentru această
categorie de antreprenori.
Însă, pentru marea majoritate a antreprenorilor tineri (76%),
accesul la finanțare rămâne dificil sau foarte dificil, chiar
dacă tendința este de scădere față de anul trecut, când acest
procent se ridica la 90%.
Capitalizarea precară este o problemă nu doar pentru
antreprenori, ci și pentru cei care se gândesc să devină
antreprenori.
Lipsa capitalului este percepută de studenți ca principalul
obstacol în începerea propriei afaceri, conform Barometrului
educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților,
publicat de EY România în decembrie 2014.
Față de ediția 2014 a studiului, în acest an a avut loc
o schimbare de perspectivă. Dacă anul trecut pentru
antreprenorii tineri era mai dificil să acceseze finanțare (90%)
de pe piața locală, față de antreprenori în general (88%), în
acest an pentru antreprenorii tineri este mai ușor să obțină
fonduri pentru afacerea lor (16%).
În perspectiva antreprenorilor, creditele bancare și fondurile
europene sunt sursele de finanţare care vor avea cel mai mare
impact în dezvoltarea afacerilor antreprenoriale românești,
urmate de surse și instrumente precum microfinanțare, capital
de risc, parteneriat public-privat, bursa de valori și sisteme
alternative de tranzacționare şi fonduri de tip private equity.
Dacă creditele bancare și fondurile europene au adunat 45%
dintre răspunsuri, bursa de valori și sistemele alternative
de tranzacționare au strâns 6% dintre opțiuni, în timp ce
ajutoarele de stat nerambursabile 4%.
Dificil Foarte dificil
Nu mă pot
pronunța
FacilFoarte facil
Dificil Foarte dificil
Nu mă pot
pronunța
FacilFoarte facil
Credeţi că accesul la finanţare este facil în România
pentru antreprenorii sub 40 ani?
2015
2014
2013
0% 20% 40% 60% 80% 100%
4% 41%12% 35% 8%
6% 55% 35% 5%
3% 37% 56% 4%
Cum apreciaţi accesul la finanţare în România
pentru toţi antreprenorii?
5%
6%
3%
8%
9%
16%
15%
38%
Teama de eșec
Lipsa capitalului de început
Situație economică incertă
Birocrația excesivă
Lipsa unei idei de afaceri
Lipsa de cunoștințe economice
Lipsa de fonduri publice/
suport public
Lipsa de sfaturi/informații
30% 40%20%10%0%
Cele mai importante obstacole percepute de studenți pentru a
deveni antreprenori
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul
studenților, România 2014
2015
2014
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2% 55%12% 27% 4%
8% 69% 19% 4%

N ou l C od F isca l
“Una dintre prevederile proiectului Noului Cod Fiscal
se referă la eliminarea impozitului pe dividende. Cu
siguranță eliminarea impozitului pe dividende poate
reprezenta o gură de oxigen pentru piața de capital,
funcționând ca un magnet pentru investitorii persoane
fizice care vor cumpăra acțiuni în speranța obținerii de
câștiguri din dividende ce vor fi neimpozabile. Rămâne
întrebarea dacă această măsură va avea ca efect și
descurajarea investițiilor în favoarea decapitalizării
întreprinderilor.”
Gabriel Sincu, Tax Executive Director, EY România
Accesul la finanţare
În privinţa ariilor de acţiune ale guvernului, antreprenorii
români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite
pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al companiilor
antreprenoriale:
• Facilităţile fiscale pentru investiţiile în companii mici
(26%)
• Oferirea de garanții pentru credite (20%)
• Impozitarea redusă a câștigurilor de capital (18%)
Investițiile străine directe (ISD) în România au intrat în 2014
pe tendință negativă, după ce în 2012 și 2013 reveniseră pe
creștere. Nivelul ISD s-a situat conform Băncii Naționale la 2,43
mld EUR în 2014, cu 11% mai puțin față de anul 2013 și mult
sub nivelul record din 2008, de 9,5 mld EUR.
În același timp, cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România
se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media
europeană de 40 de IMM-uri și mult chiar sub media din țări ca
Ungaria (57 IMM-uri la mia de locuitori) și Bulgaria (41).
Iar tendința nu e una pozitivă, numărul de companii nou-
înființate în 2014 a fost de 101.000, cu aproape 19% mai
mic decât în 2013, reprezentând cel mai mic număr de
companii create în ultimii 7 ani în România.
În acest context, facilitățile fiscale pentru investiții ca și
impozitarea redusă a câștigurilor de capital ar îmbunătăți
atractivitatea economiei românești nu doar pentru
investitorii români, ci și pentru investitorii străini.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit este una dintre
facilitățile fiscale aplicabile până la 31 decembrie 2016.
Această măsură poate genera un avantaj în privința fluxului
de numerar.
În legislația actuală, facilități fiscale sunt prevăzute de
asemenea pentru stimularea activităților de cercetare-
dezvoltare, prin acordarea unor deduceri suplimentare
la calculul profitului impozabil în proporție de 50% a
cheltuielilor eligibile.
În vederea încurajării înființării și dezvoltării de parcuri
industriale și tehnologice, companiile ce își desfășoară
activitatea în incinta acestora se bucură de scutiri de
taxe locale, impozite reduse asupra activelor corporale si
necorporale, scutiri ale impozitului pe terenuri, programe de
dezvoltare pentru infrastructură, donații și fonduri pentru
dezvoltare.
În privința garanțiilor pentru credite, Fondul Național de
Garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii
asigură garantarea anumitor credite ce se încadrează
în programe guvernamentale și facilitează accesarea de
fonduri europene prin garantarea creditelor destinate
finanțării proiectelor cofinanțate din fonduri europene
nerambursabile. Pentru exemplificare, prima de garantare
anuală pentru programul SRL-D datorată de către beneficiar
este de 3,8% pe an din valoarea garanției aprobate.
Care sunt cele mai importante 3 arii de acţiune pentru guvern care ar îmbunătăţi accesul la finanţare pentru antreprenori?
Facilități fiscale pentru investițiile în companii mici 26%
20%
18%
13%
9%
9%
7%
Granturi
Impozitare redusă asupra câștigurilor de capital
Deduceri fiscale pentru inițiativele venture ale corporațiilor
Fonduri pentru scheme de finanțare
Reguli simplificate de listare pentru companiile mici
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Un alt instrument financiar activ în România este JEREMIE,
lansat de Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii,
parte a BEI. JEREMIE oferă intermediarilor financiari
instrumente financiare orientate către IMM-uri: garanţii,
cogaranţii şi contragaranţii, garanţii de participare la capital,
(micro)împrumuturi, instrumente de securitizare, capital de
risc, fonduri de coinvestire, precum şi investiţii în fonduri de
transfer de tehnologie. Aceşti intermediari financiari (bănci)
oferă IMM-urilor (beneficiarii finali) împrumuturi şi participare
la capital. JEREMIE nu furnizează IMMurilor finanţări
nerambursabile.
Întrebați care este măsura guvernamentală care ar ajuta
cel mai mult antreprenorii în accesul la finanțare, oferirea
de garanții pentru credite (20%) este a doua opțiune, după
facilitățile fiscale.
Fondul Național de Garantare a creditelor pentru întreprinderile
mici și mijlocii (FNGCIMM) reprezintă cel mai semnificativ
instrument financiar de acest gen de pe piața românească,
cu 73% din volumul total al garanțiilor acordate în anul 2013.
FNGCIMM asigură garantarea anumitor credite pentru IMM-uri
ce se încadrează în programe guvernamentale și facilitează
accesarea de fonduri europene prin garantarea creditelor
destinate finanțării proiectelor cofinanțate din fonduri
europene nerambursabile. Fondul acoperă până la 80% din
valoarea finanţării contractate, cu o garanție maximă de 2,5
milioane EUR.
În 2014, FNGCIMM a acordat 35.570 garanții individuale,
în valoare totală de 6.105,6 milioane lei. Din această sumă,
aproape 2.500 milioane au fost acordate pentru IMM-uri.
Fondul administrează un volum de credite susținute prin
garanții de peste 5,9 miliarde lei, pentru un număr de peste
11.000 IMM-uri.
Alte fonduri de garantare active în România sunt:
• Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) –
instituție financiară non-bancară ale cărui obiective
sunt sprijinirea absorbției fondurilor europene și
stimularea accesului producătorilor și procesatorilor
agricoli la credite și instrumente de finanțare. La fel ca
și FNGCIMM, FGCR acoperă până la 80% din valoarea
finanţării contractate. Valoarea maximă a garanţiei nu
poate depăşi echivalentul a 2,5 milioane Eur.
• Fondul Român de Garantare a Creditelor (FRGC)
– e primul fond de garantare creat în România, la
recomandarea Băncii Mondiale, în 1993. Fondul
garantează până la 70% din valoarea creditelor în
special d estinate antreprenorilor români: cred ite pe
termen scurt, mediu și lung și credite pentru cumpărare
de acțiuni. De asemenea, FRGC oferă și consultanță
celor care doresc să înceapă sau să dezvolte o afacere.
Proiectul Banca pentru Dezvoltare a României
În ultimele luni s-a discutat despre crearea unei bănci
de dezvoltare pe baza structurii EximBank. Instituția ar
trebui să finanțeze proiecte prioritare în infrastructură,
energie şi mediu, proiecte ale autorităţilor publice
locale, confinanţări pentru fondurile europene, creşterea
eficienţei energetice, sprijinirea fermierilor și educaţie,
prin susţinerea acordării de credite pentru studii post-
liceale. Așadar, fără a avea ca focus principal firmele
antreprenoriale, o parte din fondurile băncii de dezvoltare
ar avea ca destinație proiecte antreprenoriale. Cele două
fonduri de garantare, FNGCIMM și FGCR, ar putea face
parte din structura băncii sau vor funcționa separat, în
formula actuală.
M ed ii
11%
M icro
45%M ici
44%
Structura numerică a garanțiilor oferite de FNGCIMM pe
categorii de IMM-uri
Sursa: FNGCIMM
A ntreprenori
Studenți
Sursa: Statistici AECM 2007 - 2013, calcule FNGCIMM
90%
36%
2,1%
61,9%
73,1%
64,8% 65,3%
55,3%
68,9%
72,9%
2,9%
1,4% 1,3%
1%
1%
1,6%
24,1%
33,8%
33,5%
43,4%
28,1%
24%
100%
80%
70%
60%
50%
20%
30%
0%
40%
10%
2010 2011 2012 2013200920082007
Cotă de piață pentru garanțiile acordate (%)
0,3% 2% 1,5%
FNGCIMM FRGCIP FGCR JEREMIE

JEREMIE
JEREMIE, inițiativă a Comisiei Europene, în colaborare cu
European Investment Bank Group, a apărut din necesitatea
de a finanța riscul de a credita IMM-uri, care de multe ori este
considerat prea mare de către bănci. JEREMIE a oferit în
România în perioada de programare 2007-2013, trei produse:
• Garanții de până la 80% pentru credite de investiții
și capital de lucru în valoare de până la 1,9 milioane
EUR/beneficiar. Garanția este gratuită pentru IMM-ul
beneficiar. Unele bănci au finalizat implementarea
programului în România în limita acordată, în timp ce
altă bancă dispune de fonduri până în iunie 2015.
• Dobândă subvenționată cu partajarea riscului pentru
credite de investiții și capital de lucru de până la 1 milion
EUR – cu o dobândă medie pentru IMM-urile beneficiare
de 4,5%, costul creditului fiind redus cu 50%. Băncile
dispun încă de fonduri pentru acest instrument.
• Capital de risc (venture capital), prin 3TS Capital –
investiții de capital în companii din zona internet, media,
telecom. Până în acest moment fondul a investit în
patru companii: Avocatnet.ro, Simartis, GHG și Elefant.
ro. Fondul este în continuare în căutare de companii
interesante pentru portofoliu.
Pentru noul exercițiu de programare (2014-2020), posibile
instrumente oferite de JEREMIE ar putea fi garanții sau
finanțare cu partajarea riscului, capital de risc, plus o inițiativă
dedicată IMM-urilor.
Accelerator de antreprenoriat & fond de tip seed -
JEREMIE Bulgaria
Accelerator de antreprenoriat & fond de tip seed
JEREMIE în Bulgaria
Este un fond de capital cu două funcții:
• Accelerator de antreprenoriat: investiție ≤ 50.000
EUR
• Fond de tip seed: investiție ≤ 200,000 EUR
Oferă de asemenea asistență tehnică, mentorat,
coaching, în parteneriat cu Seedcamp, Mozilla WebFWD,
Springboard, Google etc.
Rezultate
• Resurse totale disponibile: 21 milioane EUR
• Peste 4.000 solicitări de finanțare depuse online
în sesiunile dedicate
• Investiții în peste 150 de companii
• O treime din start-up-uri sunt înființate de
antreprenori străini
• Peste 600 locuri de muncă nou-create
Sesiuni: online la 4 - 6 luni
Investiție: EUR 25.000 - 50.000
Participație: ̴ 10%
Perioada: 3 - 12 luni
Obiect absolvire: prototip, versiune beta etc.
Investiție: până la total 200.000 EUR per companie
(ajutor de minimis)
Participație: 30 - 49% (cumulat)
Perioada: 12 - 24 luni
Obiect absolvire: comercializare, internaționalizare
Sesiune de aplicații
Selecție și
finanțare
ACCELERARESEED
Companii
externe
P ortof oliu seed
A ccelerare
Z iua
absolvirii
Sursa:European Investment Fund

Fonduri europene pentru IMM-urile din România
România are 4,4 miliarde de euro alocate IMM-urilor prin
diferite Programe Operaționale în perioada 2014-2020. În
principiu, aceste fonduri vor avea depunere continuă de la
lansare până la epuizarea fondurilor. De asemenea, autoritățile
au în vedere utilizarea unui sistem electronic de depunere a
proiectelor, pe care beneficiarii îl vor folosi pentru transmiterea
documentelor aferente proiectului.
Față de exercițiul anterior, 2007-2013, fondurile europene vor
fi mai ușor de accesat, iar proiectele vor fi mai ușor de derulat,
conform Ministerului Fondurilor Europene și prin următoarele
proced uri:
• Procedură simplificată de rambursare în cazul
proiectelor de cercetare: o singură rată de rambursare
pentru toți participanții dintr-un proiect și o singură rată
plaf on pentru costurile ind irecte
• Reducerea termenelor de plată către beneficiari la
maxim 90 zile, în cazul finanțărilor prin politicile de
coeziune
• Sisteme electronice disponibile pentru transmiterea
datelor și stocarea documentelor cerute beneficiarilor
de fonduri de coeziune
• Scurtarea perioadei obligatorii de păstrare a datelor
referitoare la proiectele finanțate din fonduri europene,
la maxim 3 ani.
Programe Operaționale 2014-2020:
• Programul Operațional Capital Uman (POCU, fostul
POSDRU) va sprijini în noul exercițiu antreprenoriatul
și creșterea ocupării forței de muncă prin acordarea
de sprijin persoanelor fizice pentru deschiderea de noi
afaceri sau IMM-urilor cu profil non-agricol din zona
urbană. Astfel, va fi disponibil sprijin financiar cu o
valoare aproximativă de 550 milioane de EUR pentru
a crea noi locuri de muncă, servicii de consiliere sau
consultanță. Sprijinul va fi pus la dispoziția beneficiarilor
atât sub formă de granturi directe cât și credite sau
garanții acordate pentru dezvoltarea afacerilor.
• Programul Operațional pentru Competitivitate
(POC) – peste 250 milioane de EUR disponibile
pentru IMM-uri, în sectoarele de Cercetare,
Dezvoltare Tehnologică şi Inovare (CDI) pentru
susținerea competitivității economice și în sectorul
Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru
o economie digitală competitivă. În domeniul CDI se va
oferi sprijin IMM-urilor pentru a pregăti şi implementa
proiecte în cadrul Orizont 2020 şi altor programe CDI
internaţionale. Totodată, POC va susține accesul la
creditare în condiţii mai favorabile inclusiv prin garanții,
subvenții de dobândă și facilitarea accesului la capital
de risc al întreprinderilor inovative. În domeniul TIC se
vor finanța servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri
și grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare,
comercializare și proiectare), precum și servicii TIC și
aplicații pentru IMM-uri (inclusiv e-comerț, e-afaceri și
procesele întreprinderilor interconectate).
• Programul Operațional Regional (POR) – 865
milioane EUR vor fi disponibile pentru IMM-uri prin
accesarea axelor prioritare 1 & 2: Transfer tehnologic
(165 milioane EUR) și Competitivitate IMM (700
milioane EUR). Prima axă va avea ca și obiectiv
tematic consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice
și a inovării, în timp ce a doua axă are ca obiectiv
îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi
mijlocii, a sectorului agricol, pescuitului şi acvaculturii.
• Programul Național pentru Dezvoltare Rurală
(PNDR) – va avea la dispoziție aproximativ 8 miliarde
EUR. Printre măsurile care vizează sectorul IMM-
urilor se află sprijinul pentru investițiile în activele
fizice (dotare cu utilaje și echipamente performante,
investiții pentru modernizarea fermelor), prelucrarea
și comercializarea produselor agricole, sprijin acordat
tinerilor fermieri pe baza unui plan de afaceri, sprijin
pentru ferme mici în baza unui plan de afaceri,
dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor, sprijinirea
activităților productive non-agricole, serviciilor și
activităților meșteșugărești, turismului rural. Alocarea
financiară pentru aceste măsuri se ridică la peste 2
miliarde EUR.

Instrumente financiare la nivel UE pentru IMM-uri
Povestea antreprenorială a lui Hamdi Ulukaya - Chobani
Creșterea unui startup cu credit garantat de autorități și fără
investitori externi
Hamdi Ulukaya a emigrat din Turcia în Statele Unite în 1994.
La venirea în State a constatat că pe piața americană nu
exista “iaurt grecesc” – iaurtul tradițional, fără adaosuri de
zahăr și fructe. În 2005 a cumpărat o fabrică dezafectată de
iaurturi cu un împrumut subvenţionat, iar în 2007 a început
să producă şi să comercializeze iaurtul Chobani. În 2010,
Chobani devine cea mai bine vândută marcă de iaurt din
Statele Unite şi afacerea este extinsă în Canada şi Australia.
În 2014, compania aştepta vânzări de 1,5 miliarde USD,
obținute cu ajutorul a peste 1,200 de angajaţi.
În 2005 fabrica a pornit la drum cu patru angajați. Dar Hamdi
Ulukaya, un outsider al industriei, a ajuns în 3 ani, într-o piaţă
extrem de competitivă, să câştige din cota de piaţă a marilor
jucători, într-un ritm atât de susținut încât a devenit lider de
piaţă.
În 2013, Hamdi Ulukaya a fost ales World Entrepreneur Of
The Year, fiind recompensat cu marele premiu acordat de EY
la nivel mondial în cadrul competiţiei internaţionale dedicate
antreprenoriatului.
Ce se menționează mai rar, atunci când se vorbește despre
succesul Chobani, este faptul că, într-o industrie capital
intensivă, în care e nevoie de investiții mari în echipamente,
dar și în taxe mari de plasare la raft în hypermaketuri,
Ulukaya a reușit fără să aducă investitori externi (capital
de risc, fonduri de private equity etc) și fără să-și dilueze
participația și controlul în companie. Mai mult decât atât,
investiția inițială a fost realizată cu ajutorul unui credit
garantat de stat (1 milion USD), prin US Small Business
Administration. A scris planul de afaceri în două zile,
a oferit o garanție personală și un raport propriu de 10% din
prețul tranzacției. Banca și guvernul au contribuit cu restul
de 90%, cu o dobândă mică și cu un termen de rambursare
generos: 10 ani. Azi, afacerea Chobani trece
de 1 miliard USD, după ce a plecat la drum cu un credit oferit
de stat.
Obiectiv
Cercetare,
dezvoltare,
Inovație
Creare locuri
de muncă,
Generare de
creștere,
Coeziune
socială
Instrumente financiare UE
HORIZON 2020
Competitivitate & IMM-uri
(COSME)
Schimbare socială și inovație
Erasmus
Europa Creativă
Capital pentru cercetare și
inovare pentru IMM-uri –
0,43 miliarde EUR - și garanții
pentru companii de tip “small mid
caps” – 1,06 miliarde EUR
Capital de creștere –
660 milioane EUR
Facilitate de garantare a creditelor -
660 milioane EUR
Investiții în economie socială
- 192 milioane EUR
Facilitate de garantare credite de
studii - 517 milioane EUR
Facilitate de garantare pentru
sectorul cultural și creativ - 121
milioane EUR

Selecţie programe guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor –
fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi
Mediului de Afaceri realizează politica Guvernului în
domeniul implementării proiectelor şi programelor
pentru întreprinderile mici şi mijlocii, de încurajare
şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării acestora,
implementând anual scheme de minimis finanţate de la
bugetul de stat pentru IMM-uri definite conform Legii
nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii cu modificările şi
completările ulterioare.
Astfel, antreprenorii, mai ales cei aflați în stadiu de
startup, pot accesa fondurile nerambursabile oferite în
fiecare an de statul român.
Probabil cea mai cunoscută schemă gestionată de Direcția
Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru
IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor
Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, este cea destinată
întreprinzătorilor tineri (până în 35 de ani), care îşi
deschid o societate cu răspundere limitată, din postura de
întreprinzător debutant.
Pe lângă proiectele de finanțare, Direcția derulează și
programe pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale în
rândul populației, ca de exemplu România Hub și Mentornet.
Programe pentru IMM-uri
2014 2015
Buget (lei) Beneficiari Buget (lei) Beneficiari
Programul de dezvoltare și modernizare a
activităților de comercializare a produselor și
serviciilor de piață
21,049,000 267 30,000,000 200
Programul pentru stimularea înființării și
dezvoltării microintreprinderilor de către
întreprinzătorii tineri
21,000,000 415 29,879,000 493
Programul național multianual pentru
susținerea meșteșugurilor și artizanatului
1,000,000 166 1,700,000 200
Programul național multianual de înființare și
dezvoltare de incubatoare tehnologice și de
afaceri
5,400,000 11 incubatoare 13,300,000
18
incubatoare
Programul național multianual pentru
dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul
femeilor manager
500,000 12 1,000,000 20
Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania
pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii
500,000
8 work-shop-uri/
152 PARTICIPANTI
1,000,000
8 work-shop-uri/
160 PARTICIPANTI
Schema de minimis 100,000,000 464 250,000,000 555
Programul Româno - Elveţian pentru IMM-uri
28,524,286
CHF
300
28,524,286
CHF
384
Programul pentru dezvoltarea abilităților
antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea
accesului la finanțare START
17,000,000 167 20,000,000 150
Sursa: Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

Nevoile și atenția companiilor se schimbă pe măsură ce se
dezvoltă.
După înființare, întrebarea antreprenorilor este: pot să lansez
compania? în această etapă e nevoie de o strategie și o viziune
antreprenorială clare, dublate de un serviciu/produs prin care
compania se diferențiază în piață.
Conform studiului realizat de World Economic Forum prin
chestionarea participanților în programul Entrepreneur Of
The Year din Statele Unite, The Bold Ones - High-impact
Entrepreneurs Who Transform Industries, antreprenorul se
confruntă cu multe provocări în prima etapă de dezvoltare
a firmei, cel mai mare test fiind acceptarea produselor de
consumator. Antreprenorul va răspunde, pe lângă întrebarea
principală, pot să lansez compania?, și la: Ce oferim nou
și ne distinge de restul ofertelor de pe piață?, Experiența
consumatorului și inovația sunt importante cu adevărat pentru
noi?, Suntem capitalizați corespunzător pentru a depăși
această primă fază de dezvoltare?
Finanţarea creşterii
Ciclul de viață al companiilor
Faza 1: Lansare – compania copil sau “start-up”
Profitul nu este important pentru companii în această etapă,
focusul principal fiind găsirea “formulei magice”, adică a
ofertei de servicii/produse atractivă pentru potențialii clienți.
Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul
Entrepreneur Of The Year s-au regăsit în această fază:
• Investiții importante în capitalul uman, mai ales pentru
formarea echipei de început
• Investiții în tehnologie
• Atragerea de finanțare de la fonduri de tip capital de
risc, angel investors, prieteni și familie. Atunci când este
cazul, reinvestirea profitului pentru finanțarea creșterii
și atenție asupra capitalului circulant.
• Viziune globală. Deși pornesc local, cele mai multe
companii de succes au ca focus expansiunea pe piețele
globale.
Revenind la finanțare, după epuizarea economiilor personale
și a fondurilor din partea familiei, prietenilor, dar şi băncilor,
prin credite personale şi carduri de credit, în această fază noile
companii nu urmează acelaşi tipar de finanţare. Pentru multe
dintre acestea, economiile proprii şi capitalul circulant vor
reprezenta cel mai important tip de capital în acest stadiu.
Ciclul de viață
al companiilor
Diferențiere
Strategie
Structură/rezultate
Proces
Flux
denum
erar
M
anagem
entul
perform
anțelor
Potențialdisruptiv
Creațieprin
reinventare
Lansare
Definireascopuluișiastrategiei
Creștere
Excelențăîn
business
M
aturizare
A d m
inistrarearesurselor
șiarezultatelor
Reinventare
Extindereacapabilităților
Sursa: The Bold Ones - High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries

Alte companii vor accesa tipuri specifice de finanţare pentru
această etapă de dezvoltare, precum capital oferit de:
Business angels - persoane cu avere semnificativă, de obicei
antreprenori la rândul lor, care investesc în companii tinere şi
oferă într-o măsură mai mică sau mai mare sfaturi start-up-ului
finanţat.
Crowdfunding - intervine în finanţarea aventurii
antreprenoriale chiar mai devreme decât business angels,
se bazează pe contribuţiile şi donaţiile realizate de persoane
cărora antreprenorul le prezintă proiectul pe platforme online
specializate.
Venture capital este capital oferit de investitori instituţionali
mai ales start-up-urilor inovatoare şi cu potenţial de creştere
foarte mare.
Soluții de finanțare alternativă
În Europa, piața finanțărilor alternative, inclusiv crowdfunding,
a crescut cu 144% anul trecut, până la aproape 3 miliarde
EUR, conform studiului Moving Mainstream: The European
Alternative Finance Benchmarking, realizat de EY împreună
cu Cambridge University. Peste 5.800 de startup-uri și IMM-uri
europene au obținut finanțare alternativă în 2014.
Volumul finanțărilor alternative în Europa, 2012-2014
CrunchBase
CrunchBase, divizie a cunoscutului blog de tehnologie
TechCrunch, este una dintre bazele de date cele
mai complete despre activitatea start-up-urilor de
tehnologie din lumea întreagă.
Creat în 2010, CrunchBase oferă informaţii structurate
despre antreprenori şi angel investors, venture
capitalists și rundele de finanțare obținute de fiecare
startup. De asemenea, site-ul oferă știri despre
evenimente de interes pentru sectorul tehnologiei.
Cu toate acestea, există discrepanțe semnificative în
dezvoltarea piețelor naționale ale finanțărilor alternative.
Dacă în Marea Britanie în 2012-2014 s-au obținut fonduri
de 2,3 miliarde EUR, în România piața s-a situat sub 0,1
milioane EUR.
În România, anul trecut s-a încercat adoptarea unei legi a
crowdfunding-ului, dar propunerea legislativă nu a fost încă
adoptată, rămânând în stadiul de proiect.
Sursa: Moving Mainstream: The European Alternative Finance Benchmarking, EY și Cambridge University
3125+
625 - 3125
125 - 625
25 - 125
5 - 25
1 - 5
0.2 - 1
0.04 - 0.2
0.008 - 0.04

În această fază, firma crește accelerat, focusul cel mai
important al antreprenorului fiind: pot să cresc afacerea?
În acest punct încep să apară tensiuni între perspectiva
antreprenorială asupra business-ului și nevoile de a
operaționaliza procese și activități din ce în ce mai complexe.
Avem oamenii potriviți care să lucreze pentru firmă?, Utilizăm
tehnologia potrivită?, Am evaluat corect riscurile legate de
procese? – sunt doar câteva dintre provocările acestei faze.
Compania continuă să își crească baza de clienți, să își
construiască procesele de business și să își îmbunătățească
indicatorii de profitabilitate. Creșterea fluxurilor de numerar
permite acoperirea costurilor cu resursele umane, asigurând
bazele pentru o expansiune sustenabilă, dar și pentru
investițiile de capital. O oportunitate deseori trecută cu
vederea de firmele în faza 2 este încheierea de parteneriate cu
corporații și firme mult mai mari. Includerea într-un ecosistem
de business mai larg poate ajuta foarte mult o companie
“adolescentă”.
Entrepreneur Of The Year s-au regăsit, în această fază de
dezvoltare, conform studiului The Bold Ones, și:
• Investitorii de tip angel investors, prietenii și fondurile
obținute de la membrii familiei, dar și pe profiturile care
pot fi reinvestite pentru a susține creșterea pe termen
scurt a firmei.
• Atenti’ie crescută acordată piaței naționale pentru
expansiunea pe termen scurt, dar cu apetit în formare
pentru piețele globale.
• Investițiile curente sunt axate pe tehnologie, urmate de
capitalul uman
• Așteptări în privința fondurilor de private equity și
venture capital pentru a alimenta expansiunea viitoare
• Atenție crescută acordată proceselor instituționale
și echilibrării culturii antreprenoriale inițiale cu
instituționalizarea în creștere a firmei
Această fază este cea în care provocările de cultură
organizațională vor fi cele mai importante. Pe măsură ce
firmele trec de la un număr mic de angajați la statutul de
companie cu departamente diferite, procese și bugete
separate, se produc cele mai importante tensiuni în cultura
organizațională. Capacitatea antreprenorului de a delega
responsabilitățile, dar în același timp capacitatea lui de a
păstra legătura cu firma și angajații, vor fi puse la încercare.
În această fază, compania generează fluxuri mari de numerar,
capitalizând rezultatele investițiilor din fazele anterioare.
Întrebarea antreprenorului în acest moment este: pot să
mențin nivelul atins și să ajut firma să se maturizeze?
Produsul/serviciul este cunoscut în piață, provocarea
rămânând păstrarea poziției obținute, în timp ce ratele de
creștere scad în mod natural prin comparație cu anii anteriori.
Procesele și indicatorii de performanță sunt implementate
deja, prioritatea fiind acum atingerea metricilor de
performanță.
Faza 2: Creștere – compania adolescent sau “scale-up”
Faza 3 – Maturizare
Business angels
Educaţia şi reţelele de business angels joacă un rol
important în dezvoltarea companiilor în această fază de
dezvoltare. Potenţialii business angels trebuie să aibă
acces uşor la informaţii despre astfel de oportunităţi de
investiţie şi despre mecanismele de investire.
De asemenea, stimulentele fiscale pot încuraja
investițiile de acest tip. În România, începând cu 1
ianuarie 2014 Codul Fiscal a fost modificat pentru a
include un tratament fiscal avantajos pentru companiile
de tip holding care beneficiază de scutirea de impozit
pentru câștigurile din vânzarea participațiilor, pe
dividende și din operațiunea de lichidare cu îndeplinirea
anumitor condiții. Așadar, investitorii de tip business
angels pot să înființeze companii având ca obiect
activitatea de holding iar câștigurile astfel obținute vor
fi scutite de la impozitare în România.
“Din semnalele pe care le primim din partea
antreprenorilor, există un interes pentru a beneficia de
această prevedere, în timp ce unii dintre antreprenori
chiar s-au organizat ca holding pentru a investi în alte
companii.”, Gabriel Sincu, Tax Executive Director, EY
R omânia

În această fază intraprenoriatul se poate dovedi foarte util ca
resursă de creștere. Un exemplu în acest sens este gigantul
Google, care încurajează inițiativa și inovația în interiorul
companiei pentru a-și menține competitivitatea. De asemenea,
marile companii investesc în startup-uri cu potențial prin
intermediul fondurilor proprii de venture capital.
Timpul petrecut de fiecare companie în fiecare fază poate să
difere extrem de mult de la caz la caz. De exemplu, în situația
companiilor active în tehnologie, perioada de timp necesară
pentru a ajunge la faza de management al performanței și
generare de fluxuri de numerar poate dura destul de mult.
Facebook a raportat pentru prima dată fluxuri de numerar
pozitive în 2009, la 5 ani de la momentul fondării companiei.
Faza a patra se poate suprapune cu cea de a treia fază, iar
compania va trebui să se reinventeze pentru a-și păstra
poziția de lider pe piață. Având în vedere competiția, firma va
investi în dezvoltarea de produse noi, fiind expusă la erodarea
profitului.
Provocările cu care se întâlnesc antreprenorii în această fază
sunt: Suntem prea încrezători în modelul de business și în
produse?, Rata de inovare a încetinit?, Suntem concentrați
într-o verticală de industrie, ceea ce ne vulnerabilizează în față
unei competiții pe care nu o percepem încă?.
Companiile sunt deja de peste 15 ani pe piață atunci când
ating această fază și nu există în principiu o limită de timp
referitoare la perioada pe care o pot petrece aici. Singura
provocare este dacă firma este suficient de agilă pentru a-și
păstra poziția dominantă în piață și a continua creșterea.
În acest stadiu de dezvoltare achizițiile de companii devin o
opțiune importantă, de asemenea retehnologizarea completă
poate fi o necesitate.
Faza 4 – Reinventare – compania matură
Managementul performanței impune în această fază de
dezvoltare provocări specifice: Am ales indicatorii operaționali
relevanți și care ne susțin imaginea?, Suntem atenți la toți
indicatorii care ar putea arăta puncte slabe în modelul de
business?, Suntem prea concentrați pe obținerea de capital?.
Antreprenorii înscriși în programul Entrepreneur Of The Year
s-au concentrat, în această fază de dezvoltare pe:
• Capital uman
• Profitabilitate; creditarea bancară devine acum mai
importantă decât în fazele anterioare ale dezvoltării
• Piața locală, cât și expansiunea către alte piețe
• Planurile de investiții se concentrează în aceeași
măsură asupra capitalului uman, cât și asupra
expansiunii geografice.
Cu lanțul operațional bine pus la punct, o bază de active
importantă, venituri stabile și niveluri semnificative de capital
propriu, firma investește mai mult în oportunități de creștere.
Tot în această fază, conform răspunsurilor antreprenorilor
înscriși în programul Entrepreneur Of The Year, antreprenorul
are mai mult timp la dispoziție pentru a se gândi dincolo de
operațiunile zilnice ale firmei și să își concentreze atenția
asupra a ceea ce înseamnă pentru companie să facă diferența
inclusiv din punctul de vedere al responsabilității corporative și
al unor scopuri universale, mai presus de existența firmei.
Entrepreneur Of The Year s-au regăsit, conform studiului
The Bold Ones – High-impact Entrepreneurs Who Transform
Industries:
• Planuri de investiții în capital uman, tehnologie și active
fixe
• Expansiune geografică atât în piețe dezvoltate cât și
emergente
• Investiții în capacitatea de producție, M&A și cercetare-
dezvoltare
• Utilizarea fondurilor proprii și a finanțării bancare
pentru a finanța expansiunea
• Utilizarea capitalului circulant pentru a finanța
dezvoltarea

Bune practici din Marea Britanie, Canada și Turcia
S eed E nterprise I nvestm ent S ch em e - S E I S
(Marea Britanie)
Programul SEIS a fost lansat în Marea Britanie în 2012 pentru
a susține investițiile de tip seed în companii în care, fără
această schemă, riscul perceput de investitor ar fi fost prea
mare.
SEIS oferă investitorilor 50% reducere la impozitul pe venit,
echivalentul costului acțiunilor, pentru o investiție maximă de
100.000 lire sterline pe an.
De asemenea, investitorul nu plătește impozit pe venitul
obținut din vânzarea acțiunilor, atunci când acțiunile au fost
deținute pentru o perioadă mai mare de 3 ani.
Câștigurile de capital obținute din vânzarea acțiunilor într-un
interval de timp mai scurt de 3 ani de la cumpărarea lor vor fi
și ele scutite de plata impozitului, dacă aceste câștiguri sunt
reinvestite în acțiuni ce se califică pentru SEIS.
Printre precondițiile SEIS se numără faptul că firma în care se
investește nu trebuie să aibă mai mulți de 25 de angajați și
trebuie să aibă un istoric de cel puțin 2 ani.
Credit fiscal pentru venituri personale investite în
com pa nii ( C a na d a )
Conform noilor prevederi fiscale din provincia canadiană New
Brunswick, rezidenții care investesc în firme mici vor primi
un credit fiscal de 30% din venitul personal, până în limita a
75.000 dolari canadieni/an.
Un astfel de credit a fost introdus pentru prima dată în British
Columbia în 1985, pentru a încuraja investițiile de capital în
firme mici, acestea obținând astfel acces la capital de risc.
În anul 2013, investițiile de capital de risc din British Columbia
se ridicau la aproape 500 milioane dolari canadieni.
Stimulente fiscale pentru business angels (Turcia)
În anul 2013, autoritățile turce au introdus stimulente fiscale
pentru investitorii de tip business angels. Astfel, aceștia pot
deduce până la 100% din investiția lor din venitul personal,
ce reprezintă baza de impozitare. Această măsură face parte
din strategia guvernamentală de a îmbunătăți ecosistemul
financiar prin dezvoltarea unor politici publice pentru business
angels și rețelele de business angels.
Peste 100 de investitori s-au autorizat în calitate de angel
investors în primul an de implementare a programului.

Cultura
antreprenorială
55%dintre antreprenori
cred că România va avea
un mediu prietenos
pentru antreprenori
în maxim 10 ani.
51%
dintre antreprenori
consideră că
antreprenoriatul este
susținut ca alegere de
carieră de societatea
românească.
42%dintre antreprenori
consideră că, în ultimul an,
cultura antreprenorială
s-a îmbunătățit, comparativ
cu 35% dintre antreprenori
care credeau acest lucru
în 2014.

42%
35%
28%
35%
22%
26%
8%
26%
51%din antreprenorii români cred că
antreprenoriatul este susținut de
societate
51% dintre antreprenorii respondenţi
consideră că mentalităţile şi valorile
româneşti susţin antreprenoriatul, faţă
de 46% care nu sunt de acord cu această
afirmație.
Comparativ cu răspunsurile
înregistrate la ediția anterioară a
chestionarului, tendința răspunsurilor
s-a schimbat. Dacă în 2014 majoritatea
antreprenorilor(59%) considera că
antreprenoriatul nu este susținut
ca alegere de carieră de societatea
românească, în acest an cei mai mulți
antreprenori cred că antreprenorii sunt
percepuți pozitiv în societate.
Nu mă pot pronunța
3%
Nu, nu este
susținut
46%
Da, este
susținut
51%
Este antreprenoriatul susţinut de
mentalităţile şi valorile româneşti?
Consideraţi că percepţia faţă de antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în
România?
Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?
2015 vs 2014
Schimbarea de percepție în rândul oamenilor de afaceri poate fi pusă pe seama
creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea
poveștilor lor de succes, dar și a poveștilor celor care au renunțat la o carieră
ca angajat pentru a începe propria companie, ca și a nenumăratelor povești de
succes ale startup-urilor în tehnologie. În același timp, inițiativele de sprijinire a
antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la evenimente dedicate acestora până
la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, programe de mentorat,
training-uri și ateliere de antreprenoriat.
Îmbunătățirea în ultimul an a percepției asupra antreprenoriatului a fost resimțită
și de antreprenori: 42% consideră că această a avut o evoluție pozitivă, 28% cred
că percepția nu s-a schimbat, în timp ce 22% cred că s-a deteriorat. În 2014, nu
exista o delimitare a răspunsurilor la această întrebare(același procent considera
că percepția s-a îmbunătățit și că a rămas aceeași – 35%), în timp ce în 2015
antreprenorii sunt net mai optimiști.
40%
45%
35%
30%
25%
20%
5%
10%
15%
0%
S-a îmbunătățit A rămas aceeași S-a deteriorat Nu mă pot pronunța
51%
35%
46%
3%
59%
6%
70%60%50%40%30%20%10%0%
Da, este susținut
Nu, nu este susținut
2015
2015
2014
2014

6 5 %d intre antreprenorii români
cred că societatea penalizează
eşecul în afaceri
În ciuda percepției mai bune asupra antreprenoriatului în
societatea românească, frica de eşec rămâne una dintre
barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului,
în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică
pentru dezvoltarea inițiativei personale.
Pentru 37% dintre respondenți eșecul reprezintă o barieră
pentru viitoarele proiecte de afaceri, 17% consideră că acesta
reprezintă o nereușită în carieră, iar pentru 11% indică lipsa
abilităților necesare.
În același timp, procentul celor care cred că eșecul este un
prilej de învățare a crescut de aproape 6 ori față de 2014,
până la 29%; iar numărul celor care cred că eșecul nu
afectează viitoarele proiecte a scăzut cu 3 puncte procentuale,
până la 6%.
Prin comparație, studenții sunt mai optimiști decât
antreprenorii în privința percepției eșecului în afaceri: doar
22% din studenți văd eșecul ca o barieră pentru viitoarele
proiecte de afaceri, față de 37% dintre antreprenori. În același
timp, sunt mai pesimiști în percepția eșecului ca prilej de
învățare și consideră într-o măsură mai mare comparativ
cu antreprenorii eșecul în afaceri ca un indicator al lipsei
abilităților necesare pentru a fi antreprenor sau al unui eșec în
carieră.
Din punctul de vedere al acțiunilor autorităților pentru
determinarea unei schimbări în percepția antreprenoriatului și
a eșecului în afaceri, guvernul are printre pârghii:
• legislația insolvenței și falimentului firmelor
• programele guvernamentale de mentorat și
popularizare a antreprenoriatului
Dacă eşecul are un cost foarte mare impus de societate,
potenţialii antreprenori nu vor alege calea antreprenoriatului.
De exemplu, dacă statul nu penalizează excesiv antreprenorii
oneşti care ajung în această situaţie, iar creditorii privaţi sunt
încurajaţi să aibă o abordare similară, se poate reduce în mod
direct, prin măsuri legislative și administrative ale autorităților,
una dintre cele mai importante bariere în a deveni antreprenor:
frica de eșec.
Noul Cod al Insolvenței, adoptat la jumătatea anului 2014,
care reglementează insolvenţa, reorganizarea companiilor
și falimentul acestora, creează un mediu mai corect si mai
transparent față de vechile reglementări. În același timp, acesta
instituie o procedură mai clară conform căreia o societate
în incapacitate de plată răspunde în fața creditorilor, sau își
poate atrage protecția legii, solicitând ea însăși deschiderea
procedurii insolvenței.
În același timp, frica de eșec poate fi modelată prin programe
guvernamentale de schimbare a atitudinilor culturale. Astfel
de programe se bazează pe încurajarea liderilor de business
locali să ofere din timpul lor mentoratului și pe facilitarea
oportunităţilor de networking pentru antreprenori, aceştia
cunoscând astfel alţi antreprenori şi legând conexiuni de
business.
În acest sens, Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare
Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei,
Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a început
să implementeze programe de mentorat și de popularizare a
opțiunii antreprenoriale.
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților,
România 2014 și EY Antreprenorii vorbescSursa: EY Antreprenorii vorbesc
Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în
România?
Comparație 2015/2014
Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în
România?
Antreprenori vs studenți
37%
29%
17%
11%
6%
0%
34%
5%
24%
23%
9%
5%
40%30%20%10%0%
Este o barieră pentru
viitoarele afaceri
Este un prilej
de învățare
Este un eșec
în carieră
Indică lipsa abilităților
necesare
Nu are niciun impact
asupra viitoarelor
proiecte d e af aceri
2015
2014
37%
29%
17%
11%
6%
0%
20%
22%
22%
19%
6%
12%
40%30%20%10%0%
Este o barieră pentru
viitoarele afaceri
Este un prilej
de învățare
Este un eșec
în carieră
Indică lipsa abilităților
necesare
Nu are niciun impact
asupra viitoarelor
proiecte d e af aceri
A ntreprenori
Studenți

Întrebaţi în ce orizont de timp consideră antreprenorii că
România le va oferi un mediu prietenos pentru a-și desfășura
afacerile existente sau pentru a începe o afacere, majoritatea
este optimistă, 55% dintre antreprenorii care au răspuns
chestionarului EY considerând că acest lucru se va întâmpla în
maxim 10 ani.
Se poate nota și o ușoară polarizare a răspunsurilor, 21%
indicând un interval de timp foarte scurt la această întrebare
(3-5 ani) versus 19% care sunt foarte pesimiști: aceștia din
urmă au indicat un interval de peste 30 de ani sau au notat
că România nu va avea niciodată un mediu prietenos pentru
afaceri.
Pentru că expunerea la poveștile de succes sunt cel mai
eficient factor în favorabilizarea societății la opțiunea de a
fi antreprenor, faptul că noile generații afirmă majoritar, în
studiul EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale
în rândul studenților - România 2014, că au fost expuși
la experiența antreprenorială în familie sau în cercul de
cunoștințe, sau chiar au ajutat în afacerea respectivă,
reprezintă un semnal pozitiv. Aceste semne pot susține
optimismul celor 55% dintre antreprenori care cred că vom
avea un mediu prietenos pentru antreprenori în maxim 10 ani.
În ce orizont de timp (în ani) apreciați că România va
avea un mediu prietenos cu antreprenorii?
A avut/are cineva din familia ta propria sa afacere?
(Respondenți: studenți)
În cercul tău de cunoştinţe (în afara familiei) există şi
antreprenori (cel puţin unul)? (Respondenți: studenți)
Daca da, ai ajutat vreodată în afacerea respectivă, fie că este
în familie sau în cercul de cunoştinţe? (Respondenți: studenți)
19%
13%
13%
34%
21%
35%20%0% 5% 10% 15% 25% 30%
Peste
30 de ani
15-30 ani
10-15 ani
5-10 ani
3-5 ani
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul
studenților - România 2014
Nu
44% Da
56%
Nu
49%
Da
51%
Nu
18%
Da
82%
55%dintre antreprenori cred că
România va avea un mediu
prietenos pentru afaceri în
maxim 10 ani

Ce spun noile generații despre antreprenoriat
Factorii succesului în afaceri
Pentru tineri, ideea de afaceri, planul de afaceri, calitatea
relațiilor de business și capitalul cu care se începe afacerea –
sunt toate importante pentru succesul start-up-ului, conform
studiului EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale
în rândul studenților.
Norocul este considerat cel mai puțin important de către
respondenți, în timp ce ideea afacerii și planul de afaceri
sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea să
aibă succes, fiecare adunând aproape 500 dintre opțiunile
respondenților.
Cele mai importante calități pentru un
antreprenor
Conform aceluiași studiu, derulat de EY în colaborare cu ASE
în anul 2014 în rândul a 765 de studenți, majoritar aflați
în an terminal de studiu la universități economice, cele mai
importante trei calități pentru un antreprenor de succes sunt
viziunea, motivația și pasiunea. Răspunsurile indică faptul
că tinerii consideră că ideea și viziunea antreprenorială,
combinate cu o motivație foarte puternică pentru a reuși
și pasiunea pentru ideea de afaceri, sunt în ADN-ul unui
antreprenor de succes.
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
Cât de importante sunt următoarele aspecte raportate la succesul unei afaceri, din punctul tău de vedere?
Care consideri că sunt cele mai importante 3 calităţi ale unui antreprenor de succes?
Ideea
afacerii
- cel mai important aspect
pentru succesul afacerii în
viziunea studenților
Factori pentru succesul afacerii
Foarte
important
Important
Puţin
important
Deloc
important
Neutru
Ideea afacerii 517 162 11 1 1
Planul de afaceri 477 188 18 1 2
Norocul 150 289 195 25 30
Networkingul 300 323 51 1 8
Capitalul cu care se începe afacerea 284 305 88 6 8
58%
53%
45% 45%
30%
19% 18% 17% 17%
12% 9% 9% 3%
60%
50%
20%
30%
0%
40%
10%
Viziune
Atențieacordată
nevoilorclientului
Rezistență
Pasiune
Flexibilitate
Abilitateadea
lucraînechipă
Motvație
Toleranțălarisc
Integritate
Inovare
Pro-activitate
Focuspecalitate
Loialitate

Promovarea poveștilor de succes
Tot pentru tineri, poveștile de succes se clasează pe ultimul
loc în opțiuni ca inițiativă care ar îmbunătăți percepția tinerilor
asupra antreprenoriatului.
Acest răspuns indică o oarecare lipsă de maturitate a
antreprenoriatului în România. În țările foarte dezvoltate
din acest punct de vedere, poveștile de succes sunt
considerate cea mai importantă cale de creștere a culturii
antreprenoriale, înaintea programelor formale de prezentare a
antreprenoriatului.
Ce oferă tinerilor antreprenoriatul?
Întrebați care ar fi motivația personală în deschiderea unei
afaceri, majoritatea studenților au ales auto-împlinirea, prin
punerea în practică a propriilor idei, și, pe locul al doilea,
independența față de angajator.
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale
în rândul studenților, România 2014
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale
în rândul studenților, România 2014
Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi percepţia
tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră?
În opinia ta, care dintre următoarele aspecte constituie cel
mai important motiv pentru a îţi deschide propria afacere?
“Antreprenoriatul este mai dinamic ca oricând în România
în acest moment. Dacă la ediția de anul trecut a studiului
observam vizibilitatea crescută în mass-media a poveștilor
de succes, în 2015 nu doar că antreprenoriatul este un
subiect de discuție foarte efervescent, dar în fiecare
săptămână se anunță noi și noi inițiative cu focus pe
acest subiect, de la hub-uri, la evenimente de pitching
sau networking, la tranzacții care implică startup-uri în
tehnologie.
În același timp însă, a început să se discute mai relaxat
și despre eșecul în afaceri. Este o turnură normală a
comunicării din jurul antreprenoriatului, care indică
faptul că antreprenorii se simt mai confortabili să
detalieze obstacolele cu care s-au confruntat în parcursul
antreprenorial.
Dacă această efervescență continuă cel puțin în același
ritm, mediul antreprenorial românesc se va dezvolta foarte
rapid, pe fondul lipsei unor opțiuni atractive de carieră
pentru tineri.”
Mihaela Matei, coordonatoarea studiului EY Barometrul
antreprenoriatului românesc
33%
30%
23%
14%
Programe pentru antreprenori în universități/școli de business
Programe guvernamentale care susțin antreprenoriatul
Programe de mentorat pentru antreprenori
Promovarea poveștilor de succes ale antreprenorilor către studenți
13%
26%
52%
9%
0%
40%0% 10% 20% 30% 50% 60%
Auto-împlinire,
posibilitatea de a
pune în practică
propriile idei
Independența față
de angajator, fiind
propriul meu șef
Perspectiva
unor venituri
suplimentare
Mai bună
compatibilitate
între familie, timp
liber și carieră
Ca o alternativă la
șomaj
52%dintre tineri consideră posibilitatea
auto-împlinirii cel mai important
argument pro-antreprenoriat

Asumarea riscului
Peste jumătate dintre respondenți consideră oportună
începerea unei afaceri după acumularea de experiență în
muncă, în timp de 39% sunt de acord că începerea afacerii
imediat după terminarea facultății sau în timpul acesteia este
ideală.
Faptul că un procent atât de mare dintre studenți (39%)
consideră oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr
absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat
și faptul că studenții se simt pregătiți pentru acest pas din
punctul de vedere al abilităților necesare.
52%dintre studenți vor
să înceapă propria
afacere în doi ani
Această atitudine este confirmată și de răspunsul la întrebarea
“Ești interesat să îți dezvolți propria afacere în următoarea
perioadă (mai puțin de doi ani)?“. 52% dintre respondenți au
răspuns afirmativ.
Deschiderea către antreprenoriat este sprijinită și formată prin
inițiative ca de exemplu Firma de Exercițiu (pentru liceeni),
Întreprinderea Simulată (pentru studenți) și prin inițiativa
România Start-up (finanțată din fonduri europene, cu o
alocare financiară totală de 152 milioane EUR) și Programul
pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor
de către întreprinzătorii tineri.
19%
20%
56%
3%
2%
40%0% 10% 20% 30% 50% 60%
După acumularea de
experiență
în muncă
Imediat după
terminarea facultății
În timpul facultății
Altă variantă
În timpul liceului
E mai bine să începi propria afacere: Eşti interesat să îţi dezvolţi propria afacere în următoarea
perioadă (mai puţin de doi ani)?
Da
52%
Nu
23%
Nu știu
25%

Cei mai cunoscuți antreprenori
Modelele sunt foarte importante în antreprenoriat, așa cum
sunt și pentru activitățile profesionale, deoarece legitimează
activitatea respectivă și oferă exemple de bună practică.
Într-un studiu realizat în rândul a 1.000 de americani în anul
2013, Steve Jobs s-a clasat pe primul loc ca notorietate, iar
Oprah Winfrey pe locul al doilea.
Cu excepția lui Steve Jobs, fondatorul Apple, care ar putea
fi considerat ca stând la baza celei mai influente inovații
tehnologice din ultimii 25 de ani, notorietatea antreprenorilor
americani pălește comparativ cu cea a altor figuri publice.
Printre studenții români, cea mai mare notorietate ca
antreprenor o deține Ion Țiriac, urmat de Marius Ghenea,
antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis,
PCfun.ro) şi business angel, și Dragoș Anastasiu (Eurolines).
84% dintre studenți au nominalizat un antreprenor cunoscut la
această întrebare.
În timp ce pentru antreprenorii străini, Steve Jobs este
devansat ca notorietate de Bill Gates, în cazul studenților
români.
Ce antreprenor străin îţi vine prima dată în minte?
Loc Antreprenor Menţionări
1 Bill Gates 157
2 Steve Jobs 85
3 Mark Zuckerberg 33
4 Donald Trump 32
5 Richard Branson 20
6 Warren Buffet 16
7 Pippa Small 8
8 Carol Novak 5
9 Dough Richard 5
10 Phil Libin 5
Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?
Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?
Un antreprenor pe care îl știi personal sau antreprenor
cu notorietate publică
Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
Loc Antreprenor Menţionări
1 Ion Țiriac 92
2 Marius Ghenea 38
3 Dragoș Anastasiu 32
4 Camelia Șucu 31
5 Radu Georgescu 19
6 Dinu Patriciu 11
7 Ruxandra Hurezeanu 10
8 Gigi Becali 8
9 Ioan Nicolae 8
10 Cristina Băltean 7
11 Florin Talpeș 7
Nu au nominalizat
nici un antreprenor
8%
Antreprenor
cunoscut
84%
Antreprenor
proxim
8%

Bune practici din Germania, Indonezia, Mexic
Inițiativa: “Susținem IMM-urile” (Germania)
Ministerul Federal pentru Economie și Energie a lansat o
inițiativă denumită “Building on SMEs: greater responsibility,
greater freedom”.
Unul dintre cei șapte piloni văzuți ca fiind cruciali pentru
succesul comercial al IMM-urilor este asigurarea pe termen
lung a dinamismului sectorului IMM-urilor din Germania, prin
susținerea spiritului întreprinzător. Împreună cu sectorul
privat, Ministerul a lansat pentru a susține acest pilot
programul de cultură antreprenorială “Germania – o națiune
de antreprenori“ și are ca scop impulsionarea start-up-urilor
germane.
De asemenea, ca parte a Săptămânii antreprenoriatului
din Germania, “Startup Week 2013” s-a concentrat mai
ales asupra companiilor tinere din tehnologie. Peste 1.800
de evenimente au avut loc în toată Germania, în care
antreprenori cu experiență au putut împărtăși participanților
din experiențele și lecțiile învățate ca antreprenor.
Mandiri Young Entrepreneur Program (Indonezia)
Banca Mandiri, deținută de Guvernul indonezian, coordonează
programul Mandiri Young Entrepreneur încă din anul 2007.
Programul încearcă să inspire alegerea antreprenoriatului
ca și carieră și să identifice tineri potențiali antreprenori,
prin module de workshop-uri dedicate antreprenoriatului
atât în universități de stat cât și private. Workshop-urile sunt
competitive, la final acordându-se premii. De asemenea, tinerii
antreprenori beneficiază de coaching și de promovare.
Până în acest moment programul a susținut peste 15.000 de
antreprenori.
Institutul Național pentru Antreprenoriat (Mexic)
Institutul Național pentru Antreprenoriat din Mexic este
în curs de implementare a politicii naționale pe marginea
antreprenoriatului. Prin această politică publică se urmărește
susținerea antreprenorilor și microîntreprinderilor, susținerea
inovației și a competitivității la nivel național și internațional.
Cu ajutorul Institutului aproximativ 550 milioane USD vor fi
investiți în training-uri în peste 4.000 de companii mexicane.

Reglementare
şi impozitare
Cei mai mulți antreprenori
(45%) consideră că
reducerea taxelor și
acordarea de facilități
fiscale ca având cel
mai mare impact
asupra dezvoltării
antreprenoriale.
reglementările fiscale și de
afaceri s-au deteriorat în
ultimul an.
impredictibilitatea fiscală,
sistemul stufos de fiscalizare și
reglementare și nivelul taxelor
reprezintă cel mai important
obstacol pentru antreprenori
în începerea şi dezvoltarea
unei afaceri
în România.

49%Dintre antreprenorii români indică
impredictibilitatea fiscală, complexitatea
mediului legislativ și nivelul taxelor ca
fiind cele mai mari probleme pentru
antreprenori.
Lipsa
Birocrația
Finanțare
Legislația
Excesivă
Afaceri
Fiscalitate
Taxe
Muncă
Impozitele
Statul
Sistemul
Piață
Predictibilitate
Antreprenorial
Multe
Mare
Accesul
Transparență
Deficitar
Corupția
La întrebarea cu răspuns deschis “care considerați că este
cel mai important obstacol în începerea și dezvoltarea unei
afaceri în România”, cei mai mulți respondenți au indicat
aspecte de natură fiscală: impredictibilitate a
reglementărilor, sistemul complicat de fiscalizare
și reglementare și nivelul taxelor.
De asemenea, dacă analizăm cele mai utilizate cuvinte în
răspunsul la întrebarea de mai sus, observăm că lipsurile
marchează psihologia antreprenorului român. Antreprenorii
menționează printre lipsuri cu care se confruntă lipsa
predictibilității fiscale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa
de interes pentru antreprenori în cadrul administrațiilor
locale și centrale, lipsa de viziune a politicilor publice, lipsa
incubatoarelor de afaceri, a resurselor financiare sau educației
antreprenoriale. De asemenea, birocrația îi preocupă în
măsură foarte mare pe oamenii de afaceri români.
Adjectivele “excesiv” și“stufos” apar și ele în calificarea
legislației fiscale românești, birocrației și a controalelor
diverselor agenții și autorități, în timp ce alți antreprenori
indică “legislația neatractivă”. Toate aceste aspecte sunt
însumate de unii antreprenori respondenți sub un singur
cuvânt: “statul”, în timp ce alții reclamă atitudinea autorităților
fiscale, locale sau centrale față de contribuabil.
Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în
începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România?
Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în
începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România?
Cuvintele cele mai des utilizate în răspunsuri
Impredictibilitatea fiscală,
sistemul stufos de fiscalizare și
reglementare, nivelul taxelor
Starea economiei locale și
decalajele de dezvoltare
Nu mă pronunț
2015 2014
Accesul dificil la finanțare
Lipsa educației antreprenoriale
(și profesionale) și a culturii
antreprenoriale
Lipsa de stabilitate politică şi de
viziune a politicilor publice
Corupția
40%0% 10% 20% 30% 50%
49%
14%
7%
18%
6%
6%
4%
0%
0%
6%
43%
26%
10%
15%

Deși nu este nici pe departe prima dată când aspectele legate
de fiscalizare și birocrație sunt indicate de antreprenori ca
probleme importante, antreprenorii nu percep în majoritatea
lor îmbunătățiri în această arie în ultimul an.
Din contră, oamenii de afaceri consideră că acest factor s-a
deteriorat în ultimul an (49%). Trebuie însă adăugat că sunt
mai puțini antreprenori care consideră că aspectele legate de
fiscalitate și legislație în general s-au deteriorat, față de ediția
de anul trecut a studiului Antreprenorii vorbesc: Barometrul
antreprenoriatului românesc. 29% cred că acest aspect nici nu
s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat în România, în timp ce
20% cred că operează într-un mediu legislativ îmbunătățit.
Concluziile Băncii Mondiale: Doing Business 2015 –
Going beyond efficiency
Luând în calcul datele din analiza anuală independentă
realizată de Banca Mondială, Doing Business 2015, mediul
legislativ s-a îmbunătățit considerabil în România pentru
firmele mici și mijlocii. Țara noastră se plasează pe locul 48
din 189 de țări analizate în privinţa uşurinţei de a desfăşura
afaceri în mediul privat, în urcare de pe locul 73 în 2014.
Analiza este valabilă pentru cel mai mare oraș din fiecare țară
analizată, respectiv București, pentru România.
Urcarea de 25 de locuri în clasamentul Băncii Mondiale este
explicată prin modificările legislative și administrative din
România, dar și prin schimbarea de metodologie în realizarea
acestui top.
Mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a
îmbunătăţit în ultimul an în România?
Consideraţi că mediul de reglementare şi fiscal pentru
antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
S-a
îmbunătăţit
20%
S-a deteriorat
49%
Nici nu s-a
îmbunatăţit,
nici nu s-a
deteriorat
29%
Nu mă pot
pronunţa
3%
49%dintre antreprenorii români consideră că
sistemul de reglementare şi impozitare
s-a deteriorat în ultimul an pentru
întreprinzători
În același timp, în țări precum Bulgaria, Polonia, Estonia,
Letonia, Lituania este mai ușor să desfășori afaceri din punctul
de vedere al reglementărilor decât în România, conform
aceluiași clasament. Din aceeași zonă geografică cu România,
Ungaria, Slovenia și Moldova s-au situat după țara noastră în
topul Băncii Mondiale.
Înființarea unei afaceri
Conform raportului Doing Business, presupunând că toate
informațiile necesare înființării unei afaceri sunt disponibile
fără costuri de timp și fără a apela la consultanți sau la plăți
neoficiale, în România e nevoie de 8 zile, față de 8,5 zile cu un
an înainte, și de realizarea a 5 proceduri pentru începerea unei
afaceri. Ceea ce plasează România pe locul 38 din cele 189
de țări analizate, după Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia și
Republica Cehă.
Plata taxelor
În privința plății taxelor, în medie un IMM realizează 14 plăți
într-un an și este nevoie de 159 de ore pentru calcularea și
plata acestora, în scădere de la 200 ore pe an, în timp ce rata
de impozitare efectivă este de 43,2% din profit.
Din punctul de vedere al complexității sistemului fiscal,
România se situează pe locul 52 din 189 de țări analizate, în
urma Poloniei, Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, și a Republicii
Cehe.
S-a
îmbunătăţit
Nu mă pot
pronunţa
Nici nu s-a
îmbunatăţit,
nici nu s-a
deteriorat
S-a
deteriorat
60%40%0% 20% 80%
49%
3%
20%
29%
72%
1%
12%
15%
Antreprenori
Studenți

1. Stabilirea locului/spațiului unde societatea va avea
sediul principal și, dacă este cazul, a sediilor
secundare.
a) Acesta poate fi un spațiu proprietatea unuia sau a mai
multor asociați sau spații aflate în folosința acestora;
b) Se pregătesc/obțin acte doveditoare pentru spațiu: extras
de carte funciară de la proprietari; contract de închiriere,
subînchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor
sau chiriașilor din locuințele cu care se învecinează spațiul
în cauză (pe orizontală și verticală).
2. Se stabilește denumirea societății și, dacă este
cazul, emblema societății.
a) Firma și emblema se stabilesc de asociați. Acestea
trebuie să se deosebească de firma și emblema altor
societăți;
b) Numele firmei și emblema trebuie sa fie în primul rând
în limba română;
c) Firma și emblema se verifică la Oficiul Registrului
Comerțului din județul unde se stabilește sediul firmei,
eliberându-se dovada înregistrării și rezervării acestora
pe o perioadă de 3 luni;
3. Se întocmește actul constitutiv corespunzător
formei juridice de societate pe care asociații au
ales-o.
a) Pentru întocmirea actului constitutiv asociații pot
contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului
de consultanță din cadrul Camerelor de Comerț și
Industrie Județene;
b) La întocmirea actului constitutiv sunt necesare:
- acte de identificare a asociaților, administratorilor
sau reprezentanților persoane fizice: pașaport,
carte de identitate;
- acte de identificare a asociaților, administratorilor
sau reprezentanților persoane juridice: statut,
certificat de înmatriculare/înregistrare fiscală,
certificat de bonitate bancară;
- certificat de cazier judiciar pentru fondatorii,
administratorii și reprezentanții cetățeni străini.
Exemplu: etapele parcurse pentru constituirea unei
unități de alimentație publică
4. Se semnează actul constitutiv, sub formă autentică,
la un birou notarial public.
a) Semnarea se poate face direct de către toți asociații sau
prin împuternicit cu procură specială autentică;
b) Cetățenii străini care nu cunosc limba română semnează
în prezența unui interpret autorizat.
5. Se depun aporturile în numerar la o bancă și se
pregătesc actele de proprietate pentru aporturile în
natură.
6. Se achită taxa judiciară și taxa de timbru.
7. Se pregătește dosarul cu toate actele necesare și se
depune la Oficiul Registrului Comerțului din județul
unde s-a stabilit sediul firmei.
La Oficiul Registrului Comerțului are loc:
- verificarea dosarului; controlul legalității
actelor și autorizarea înmatriculării societății,
de către judecătorul delegat de Tribunalul
teritorial; transmiterea spre publicare în Monitorul
Oficial al României a încheierii judecătorului delegat;
înmatricularea societății; eliberarea certificatului de
înmatriculare și a încheierii judecătorului delegat.
8. Înregistrarea fiscală a societății și obținerea codului
fiscal de la Administrația financiară teritorială.
9. Obținerea avizelor și autorizațiilor necesare
funcționării societății
Din punct de vedere juridic, unitatea de alimentație publică
poate fi înființată atât ca SRL, persoană fizică autorizată
(PFA), dar și întreprindere individuală sau familială (II/
IF). Alegerea se face, pe de o parte, în funcție de amploarea
afacerii, luând în calcul dacă afacerea se va desfășura cu
salariați, fără sau dacă se va implica familia. Orice entitate
juridică, indiferent de forma aleasă, se înființează la Registrul
Comerțului Regional (ONRC).
Din punctul de vedere al autorizării, întrucât cofetaria/patiseria
face parte din categoria serviciilor de alimentație publică,

demersurile sunt mai ample. Pentru desfășurarea în legalitate
a activității este nevoie de o serie de avize, autorizații și licențe
care să ateste conformitatea cu normele în vigoare.
- Este esențial ca spațiul în care urmează să se
desfașoare activitatea să se conformeze normelor în
vigoare, incluzând HACCP (Hazard analysis and critical
control points);
- Pentru autorizare, dar și pentru buna funcționare,
spațiul trebuie să aibă un număr optim de căi de acces
pentru clienți, personal si marfă;
- Spațiul care va fi folosit pentru desfășurarea activității
trebuie planificat astfel încât să ia în calcul căile de
acces, după cum am menționat mai sus; toalete atât
pentru salariați, cât și pentru clienți; căile și spațiile
de aprovizionare; spațiile de depozitare; amplasarea
utilajelor; spațiul de servire; spațiul pentru eliminarea
deșeurilor, iar lista poate fi completată cu elemente
specifice pentru fiecare caz în parte.
10. Alegerea spațiului adecvat, astfel încât să poată
fi amenajat și utilat potrit normativelor românești
din domeniu;
11. Aviz de funcționare eliberat de Primăria Locală
pentru spațiul cofetăriei/patiseriei. Unitățile care
au terasă necesită autorizare suplimentară pentru
aceasta;
12. Autorizarea din punct de vedere al sănătății și
securității în muncă și situații de urgență
(SSM-SU);
13. Autorizarea din punct de vedere sanitar;
14. Conformarea cu cerințele HACCP (Hazard analysis
and critical control point), altfel numit “Ghid
de bune practici în alimentație publică”, este
o condiție imperios necesară în procesul de
autorizare-avizare;
15. Licențe de difuzare a muzicii ambientale (dacă
este cazul);
16. Demersuri pentru autorizarea și amplasarea unei
reclame stradale.

La întrebarea deschisă ce măsură guvernamentală ar avea
cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor români pe
termen scurt, 65% dintre aceștia au indicat măsuri de natură
fiscală și de reducere a birocrației: 45% dintre respondenți au
notat reducerea taxelor și acordarea de facilități fiscale, 15%
au indicat reducerea birocrației și simplificarea sistemului
legislativ și a Codului fiscal, în timp ce 5% au indicat în mod
direct menținerea stabilității mediului fiscal ca având cel mai
mare impact în susținerea antreprenorilor pe termen scurt.
Printre măsurile guvernamentale notate de antreprenori au
fost și oferirea de credite garantate de stat, mai ales pentru
start-up-uri, colaborarea mai bună dintre mediul public și cel
privat, îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială și
profesională și facilitarea accesului la Fonduri Europene.
În concluzie, antreprenorii indică pentru guvern nevoia
stringentă de concentrare asupra sistemului fiscal pentru
a ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului din România
prin măsuri ca reducerea costurilor administrative și de
conformitate a companiilor cu reglementările în vigoare,
simplificarea complexității legislației, mai ales pentru
companiile mici, cu resurse reduse, și scăderea poverii fiscale,
mai ales pentru start-up-uri.
Măsura guvernamentală care ar avea cel mai mare impact în
susținerea antreprenorilor români pe termen scurt
0%
10%
30%
20%
40%
Îmbunătățireaniveluluide
educațieantreprenorială/
profesională
3%
Stabilitateamediuluifiscal
5%
Reducereabirocrațieiși
simplificareasistemului
legislativșiaCoduluiFiscal
15%
Alta
14%
Colaborareapublic-privat
7%
Creditegarantatedestat,
maialespentrustart-ip-uri,
creștereainvestițiilorstatului
8%
50%
6 5 %dintre antreprenorii români consideră că
măsuri în domeniul fiscal și al reducerii
birocrației ar avea cel mai mare impact
asupra med iului antreprenorial
Printre măsurile punctuale sugerate de antreprenori în
domeniul fiscalității și birocrației se află:
• Reducerea TVA-ului
• Colectarea fiscală mai bună
• Facilități fiscale pentru start-up-uri
• Cod fiscal care să nu se modifice timp de 5 ani
• Simplificarea contabilității pentru IMM-uri
• Reducerea numărului controalelor fiscale
• Adoptarea unei legi a antreprenoriatului
• Corelarea prevederilor dintre diversele acte normative
• Funcționarii din administrația de stat să fie sancționați
în cazul obstrucționării activității antreprenorilor
• Un birou unic pentru înființarea firmelor, e-government
Una dintre cele mai ieftine soluții pentru a ajuta antreprenorii
români în orientarea în hățișul legislativ, mai ales pentru
antreprenorii tineri, sunt resursele online de informare și
educare a antreprenorilor în privința conformării cerințelor
statului român.
Aceste resurse online, ca și un birou unic online pentru
înființarea firmelor, ar simplifica și mai mult procesele de
deschidere și administrare a start-up-urilor, lăsând mai mult
timp la dispoziție asociaților să se concentreze asupra definirii
produselor și serviciilor oferite, câștigarea primilor clienți și
optimizarea proceselor de business.
Reducereataxelorși
acordareadefacilități
fiscale
45%
Facilitatreaaccesuluila
FonduriEuropene
2%
Înființarea unei societăți cu răspundere limitată în
E stonia
În Estonia, una dintre cele mai digitalizate societăți din
Europa și din lume, alegerea și verificarea disponibilității
unui anumit nume pentru noua companie, ca și
înregistrarea efectivă a firmei se pot face 100% online.
Astfel, crearea noii firme poate dura doar câteva ore și
costă 140 EUR.
În România există cel puțin două portaluri de tip one-
stop shop care încearcă să ofere resurse și informații de
business pentru întreprinderile mici si mijlocii și start-up-
uri cu scopul de a simplifica procedurile administrative
pentru aceste firme: primul birou unic pentru IMM-uri
immoss.ro și portalul esimplu.ro. Dacă la primul unele
secțiuni au fost ultima dată actualizate în anul 2011,
portalul esimplu.ro are o structură mai degrabă a unui
portal de știri.

Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Similar to Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015 (20)

Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015