1. LUCRU INDIVIDUAL
TEMA: STRATEGIA DE INTERNATIONALIZARE PRIN COMERTUL
GLOBAL ELECTRONIC
ELABORAT: CEBAN VADIM
GR: COMEX 211
PROFESOR: DODU LARISA
2. • Aparitia si expansiunea internationalizarii au condus la emergenta economiei digitale. Comertul
electronic a devenit o realitate a lumii afacerilor actuale si o prerogativa a obtinerii succesului pe piata
pentru orice firma. Internetul este factorul care realizeaza legaturi netinand cont de granite si teritorii. In
1994 Internetul a devenit cunoscut marelui public si numerosi jurnalisti au afirmat ca va deveni un sector
economic de importanta majora, comertul electronic. A fost nevoie de patru ani pentru ca protocoalele
de securitate sa devina suficient de evoluate si mai permanent accesibile.
INTRODUCERE
3. PREMISELE DE STRATEGIEI DE INTERNATIONALIZARE
• Etapele preliminare ale elaborǎrii strategiei de internaţionalizare sunt:
• identificarea oportunităţilor şi evaluarea riscurilor internaţionale;
• diagnosticul resurselor firmei.
• Parcurgerea acestor etape reprezintă premisa pentru definirea strategiei de internaţionalizare (gradul de
implicare, tipurile de pieţe, condiţiile transferului de tehnologie etc.) în limitele căreia se vor înscrie deciziile
cheie şi se va asigura suportul tehnic, comercial şi financiar al operaţiunilor.
• Strategia de ansamblu, pe termen lung, a firmei este determinată de trei tipuri de factori cu componentă
internaţională:
• istoria firmei, respectiv experienţa acumulată în străinătate, succese în dezvoltarea
anumitor relaţii, eşecuri înregistrate etc;
• cultura corporaţională, adică tradiţiile de deschidere internaţională, interes pentru pieţele străine, extinderea
geografică a reţelei sale de contacte etc;
4. TIPURI DE STRATEGII INTERNATIONALE
• Pot fi grupate în funcţie de douã mari criterii:
A. Dupã raţiunile internaţionalizãrii:
a) strategii de marketing internaţional;
b) strategii de dezvoltare internaţionalã multifuncţionalã.
B. Dupã tipul firmei care se internaţionalizeazã:
a) strategiile firmelor mici şi mijlocii;
b) strategiile firmelor (societãţilor) multinaţionale.
5. STRATEGIILE DE MARKETING INTERNAŢIONAL
• Sunt strategii cu dominanţã comercialã care exprimã, înainte de toate, opţiunea firmei de pãtrundere
pe pieţele strãine. Acestea include urmãtoarele tipuri de strategii:
strategiile de “smântânire” – sunt utilizate pentru a valorifica, din punct de vedere comercial, un
produs cu duratã de viaţã redusã, prin difuzarea lui pe o arie geograficã mai largã. Sunt folosite în
domeniul bunurilor de consum.
strategiile de penetrare – sunt adecvate pentru bunurile cu un ciclu lung de viaţã. Se foloseşte în
domeniul bunurilor de echipament.
6. STRATEGIILE DE DEZVOLTARE MULTIFUNCŢIONALÃ
• Acestea iau în considerare, în procesul internaţionalizãrii, nu numai funcţiunea de marketing a
întreprinderii, ci şi celelalte funcţiuni ale sale (funcţiunea de producţie, de cercetare-
dezvoltare, de personal, financiar-contabilã, etc).
7. STRATEGIILE FIRMELOR MICI ŞI MIJLOCII
• strategiile de internaţionalizare a firmelor mici şi mijlocii:
Sunt influenţate de caracteristicile firmei, de mediul de afaceri şi de modul în care cocep ele extinderea spre
exterior. Astfel, în ceea ce priveşte caracteristicile firmei, s-a constatat cã o bazã de resurse adecvatã pentru
firmele mijlocii şi cu experienţã îndelungatã de afaceri, oferã posibilitãţi de orientare internaţionalã.
• strategia nişei:
Presupune concentrarea acestor firme pe produsele sau serviciile la care dispun de avantaje competitive, ca
urmare a capacitãţii lor de inovare, de adaptare şi de schimb a producţiei în raport cu evoluţia cererii.
• strategia concentrãrii:
Presupune îmbunãtãţirea performanţelor tehnice şi comerciale ale produselor pe pieţele existente şi
dezvoltarea, pe aceastã bazã, a liniei de produse şi pãtrunderea de noi pieţe, prin expansiune internaţionalã.
• strategia diferenţierii:
Este practicatã de firmele care oferã, pe pieţele strãine, produse diferenţiate calitativ şi adaptate în raport cu
specificul cererii locale. Diferenţierea nu se bazeazã pe servicii, pe imagini sau preţuri, deoarece dimensiunile
firmei nu le permit susţinerea financiarã a acestor orientãri.
8. STRATEGIILE FIRMELOR (SOCIETÃŢILOR)
MULTINAŢIONALE
Societãţile multinaţionale sunt firme care au, prin natura lor, o vocaţie internaţionalã şi globalã ce se
reflectã în mod nemijlocit în strategiile lor de afaceri, organizatorice şi manageriale.
Printre aceste strategii putem include:
- strategia filialei sursã (strategia clasicã) – propune valorificarea avantajelor oferite de dotarea cu resurse
în ţara gazdã, sau de diferenţiarul decosturi.
- strategia filialei cu autonomie funcţionalã – presupune crearea unor structuri productive în ţãrile de
implantare, având aceeaşi naturã cu firma mamã, filialele sunt autonome, controlul se exercitã atât prin
relaţii de proprietate, cât şi prin furnizarea de tehnologie sau factori de producţie de cãtre firma mamã.
10. Comertul electronic este procesul de cumparare,
vânzare sau schimb de produse, servicii sau informatii prin
intermediul retelelor de calculatoare.
11. Comertul electronic este un sistem care include nu numai
acele tranzactii care se concentreaza pe cumpararea si vânzarea de
bunuri si servicii, dar si cele care: “suporta” generarea de venit,
cum ar fi:
• crearea cererii pentru acele bunuri si servicii sau
• facilitarea comunicarii între partenerii de afaceri si toate
interactiunile care deriva din acest proces.
12. Avantaje si dezavantaje în comertul electronic. În cazul
comertului electronic exista avantaje atât pentru
vânzator cât si pentru cumparator.
13. Avantajele pentru vânzator sunt urmatoarele:
disparitia limitelor geografice de vânzare;
publicitatea online poate atinge publicul tinta mai
usor;
dezvoltarea de noi produse se poate realiza mai
usor în concordanta cu cerintele consumatorului;
adaptarea la schimbari este mai rapida;
disponibilitatea informatiilor despre clienti;
economii la vânzarea produsului;
îmbunatatirea relatiilor cu clientii;
reducerea erorilor prin automatizarea
proceselor de plata;
operabilitate 24 ore / zi, 7 zile pe saptamana.
14. Pentru cumparator, comertul electronic aduce
urmatoarele avantaje:
timpul redus de acces la produs;
identificarea mult mai usoara de furnizori
si parteneri de afaceri;
economii la cumpararea prosusului;
negocierea preturilor se face mai usor;
scaderea costurilor tranzactiilor prin cresterea vitezei de
transfer a informatiei;
distribuirea online pentru produse digitale;
lucrul la distanta;
accesul la produse/servicii din zone aflate la
distanta(exemplu: învatamânt la distanta).
15. Dezavantaje:
imposibilitatea de a realiza cu succes
transferuri online a unor produse si servicii
(exemplu: bijuterii unicat, alte produse
imposibil de inspectat la distanta);
posibiliatea de non-profit în cazul anumitor
produse;
credibilitate scazuta;
integrarea greoaie a bazelor de date si a
software-ului de procesare a tranzactiilor
traditionale cu software pentru comert
electronic (aceste servicii de integrare pot fi
costisitoare).
16. Tipuri de comert electronic
•Comert mobil (m-commerce) – tranzactii si activitati de comert electronic
conduse prin mediu electromagnetic;
•E-government: Government-to-business (G2B) – model de
comert electronic în care o institutie guvernamentala cumpara sau vinde
bunuri, servicii sau informatii de la persoanele juridice;
•Government-to-consumer (G2C) – acopera relatii guvern-cetateni la nivel
de informare si prestare servicii publice ( ex. platirea taxelor online)
17. •Business-to-business (B2B) – model de comert electronic în care toti
participantii sunt companii sau alte organizatii;
•Business-to-consumer (B2C) – model de comert electronic în care companiile
vând la cumparatori individuali – persoane fizice;
•Consumer-to-business(C2B) – persoane fizice (consumatori) care
utilizeaza Internetul pentru a-si vinde produsele sau serviciile
firmelor si/sau cauta vânzatori sa liciteze pentru produsele
sau serviciile de care au nevoie;
•Consumer-to-consumer (C2C) – consumatori
care vând direct la alti consumatori;
18. COMERTUL ELECTRONIC IN
REPUBLICA MOLDOVA
CONFORM DATELOR BĂNCII NAȚIONALE A MOLDOVEI PENTRU ANUL 2020, SE ATESTĂ CREȘTEREA SEMNIFICATIVĂ A
PLĂȚILOR FĂRĂ NUMERAR EFECTUATE DE CETĂȚENII REPUBLICII MOLDOVA, ÎN SPECIAL A PLĂȚILOR FĂRĂ NUMERAR PE
PLATFORME DE COMERȚ ELECTRONIC. ASTFEL, TOT MAI MULȚI CONSUMATORI DIN REPUBLICA MOLDOVA FAC
CUMPĂRĂTURI ONLINE.
PE PARCURSUL ANULUI 2020 PLĂȚILE FĂRĂ NUMERAR EFECTUATE CU CARDURILE EMISE ÎN REPUBLICA MOLDOVA AU
CONSTITUIT 70,3 MILIOANE PLĂȚI ÎN VALOARE DE 21,8 MILIARDE LEI. DIN NUMĂRUL TOTAL AL PLĂȚILOR FĂRĂ
NUMERAR, APROXIMATIV 11 MILIOANE DE PLĂȚI AU FOST EFECTUATE FĂRĂ PREZENȚA FIZICĂ A CARDULUI, PE
PLATFORME DE COMERȚ ELECTRONIC, CEEA CE CONSTITUIE 15,7%, DINTRE CARE 2,7 MILIOANE OPERAȚIUNI EFECTUATE
PE PLATFORME DE E-COMERȚ ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI 8,3 MILIOANE OPERAȚIUNI EFECTUATE PE PLATFORME E-
COMERȚ PESTE HOTARE.
19. VALOAREA PLATILOR
• Valoarea plăților menționate a constituit 4,8 miliarde
lei, dintre care 1,2 miliarde lei – cumpărături pe
platforme de e-comerț din țară (în creștere cu 50%
față de anul 2019) și 3,6 miliarde lei (în scădere cu
7.6% față de anul 2019) – cumpărături pe platforme
de e-comerț din străinătate. Totodată, pe parcursul
anului 2020, s-a majorat cu 28,7% față de anul 2019
numărul platformelor de comerț electronic în
Republica Moldova, atingînd cifra de 525 platforme la
sfîrșitul anului 2020, comparativ cu 408 în anul 2019.
Acest fapt se datorează inclusiv măsurilor stimulatorii
din Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și
Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de
digitizare a economiei naționale și dezvoltare a
comerțului electronic.
20. COMERȚUL ELECTRONIC ESTE LA UN STADIU INCIPIENT ÎN
MOLDOVA
• Prezent la eveniment Ministrul Economiei și Infrastructurii Serghei Railean, care exercită și funcția de
vicepreședinte al Consiliului Economic, a menționat că autoritățile lucrează acum la implementarea Foii
de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a
comerțului electronic. Documentul este pus în aplicare de MEI în comun cu Consiliului Economic și cu
expertiza internațională acordată prin intermediul Corporației Financiare Internaționale, BERD, GIZ,
USAID.
• Documentul include 37 de subiecte de digitizare economică. Experții deja au elaborat propuneri de
modificare a 27 de acte normative care ar soluționa un șir de subiecte din Foaia de parcurs. Printre
propuneri se numără excluderea obligativității notificării în calitate de operator de date cu caracter
personal, modificarea formelor de obținere a consimțământului subiectului de datelor personale,
acceptarea sectorului public a interacțiunii la distanță cu sectorul privat, recunoașterea unilaterală a
semnăturilor electronice din spațiul UE etc
21. CONCLUZII
• Una din concluzii la care au ajuns experții e că în Moldova nu există o definiție clară a e-Commerce. Iar
normele care legiferează comerțul electronic în țara noastră conțin un șir de lacune, în special la
capitolul efectuării plăților on-line și logistică, adică cum și în ce fel își primete consumatorul produsul
procurat pe internet.
• Potrivit experților, comerțul electronic este slab dezvoltat în Moldova și pentru că noi, moldovenii
cumpărăm mai mult de pe piețele străine decât de pe piața locală, și asta pentru că acolo, același
produs este mai ieftin chiar și cu 50%.
• Nu este atractiv comerțul electronic nici pentru comunitatea de afaceri din Moldova, în special din
cauza unor prevederi normative depășite. Printre acestea, modalitatea de oferire de către cumpărător a
consimțământului de prelucrare a datelor cu caracter personal, și identificarea la distanță a utilizatorilor
de servicii.
