Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures

449 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal cdimm nr.12_2011-ed maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVII, Nr. 12/ Decembrie 2011 NOI MĂSURI PENTRU STIMULAREA FINANŢĂRII ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE Întreprinderile sociale sunt companii care au un impact social pozitiv şi care urmăresc mai degrabă atingerea unor obiective sociale decât maximizarea profitului. Acest sector, aflat în plină creştere, reprezintă deja 10% din totalul companiilor europene şi angajează peste 11 milioane de salariaţi în Europa. Deşi aceste companii primesc adesea sprijin public, investiţiile private prin intermediul fondurilor care investesc în antreprenoriatul social rămân vitale pentru dezvoltarea lor. Totuşi, aceste fonduri de investiţii sociale spe- cializate sunt rare sau nu sunt suficient de mari. Investiţiile transfrontaliere în astfel de fonduri sunt mult prea complicate şi presupun costuri ridicate. Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă, a declarat: „Întreprinderile sociale reprezintă exact tipul de inovare şi de dezvoltare inteligentă, favorabilă incluziunii şi sustenabilă de care Prin propunerea de re- economia europeană are atâta nevoie acum. În prezent, investitorii pot gulament din această lună, Noile măsuri pe care le propunem vor contribui la crearea de avea dificultăţi în a identifi- Comisia pune bazele unei pie- întreprinderi sociale în toată Europa şi vor facilita accesul acestora ca fondurile care investesc în ţe europene puternice pentru la sprijinul financiar de care au nevoie pentru a se dezvolta, în întreprinderi sociale, ceea ce fondurile de investiţii sociale. special în această perioadă economică dificilă.” poate submina încrederea în piaţa antreprenoriatului social. Se introduce o nouă etichetă – „Fond de an- Pe de altă parte, fondurile de investiţii sociale treprenoriat social european” –, astfel încât in- pot avea dificultăţi în a se diferenţia de alte fon- vestitorii să poată identifica uşor fondurile care se duri, ceea ce poate afecta dezvoltarea sectorului. concentrează pe investiţii în întreprinderi sociale eu- Prin utilizarea etichetei „Fond de antreprenori- ropene. at social european” investitorii vor şti că cea mai Abordarea este simplă: după ce îndeplinesc ce- mare parte a investiţiei lor va merge către între- rinţele prevăzute în propunere, administratorii fon- prinderi sociale. durilor de investiţii sociale vor putea să îşi promove- În plus, datorită mărcii comune la nivelul UE, ze fondurile în toată Europa. investitorilor din toată Uniunea Europeană le va fi Pentru a obţine eticheta, un fond trebuie să do- mult mai uşor să identifice aceste fonduri. vedească faptul că investiţiile sunt dedicate în mare parte (70 % din capitalul primit de la investitori) • Informaţii de o calitate mai bună pentru sprijinirii întreprinderilor sociale. investitori Prin stabilirea unor reguli uniforme privind infor- Aşa cum investitorii pot avea dificultăţi în a marea investitorilor, aceştia vor putea obţine infor- identifica fondurile care investesc în întreprinderi maţii clare şi utile cu privire la respectivele investiţii. sociale, informaţiile disponibile despre aceste fon- duri şi despre activităţile lor pot fi dificil de compa- Principalele elemente ale propunerii: rat şi de utilizat. • O marcă UE recunoscută pentru fondurile Prin urmare, este vital să se creeze un cadru UE de antreprenoriat social comun pentru aceste informaţii.FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Toate fondurile care vor folosi noua marcă vor Din acest motiv, noile propuneri vor simplifica trebui să publice informaţii clare despre tipurile regulile. De exemplu, cu ajutorul unui paşaport de întreprinderi sociale pe care le vizează, despre european, fondurile de antreprenoriat social ar pu- modalităţile de selectare, precum şi despre modul tea atrage fonduri din toată Europa. în care vor sprijini întreprinderile sociale şi modul în care va fi monitorizat şi raportat impactul social. Administratorii de fonduri nu vor fi forţaţi să utilizeze noul cadru, însă dacă fac acest lucru, vor • O evaluare mai precisă a performanţe- putea avea acces la investitori din toată Uniunea lor Europeană şi vor beneficia de o marcă UE uşor de Impactul preconizat constituie un factor impor- recunoscut, în care investitorii vor avea o încrede- tant de care investitorii ţin cont atunci când aleg re tot mai mare şi pe care o vor căuta. dintre diverse fonduri de investiţii sociale. Măsurile propuse conţin prevederi clare privind • Disponibilitatea pentru investitori obligaţia fondurilor de a informa investitorii cu pri- Deoarece investiţiile în întreprinderi sociale pot vire la modul în care vor asigura monitorizarea şi fi riscante, eticheta „Fond de antreprenoriat soci- întocmirea de rapoarte privind impactul. al european” va fi disponibilă, într-o primă etapă, Totuşi, va fi nevoie, probabil, de mai mult decât doar investitorilor profesionişti. După ce cadrul de- atât. Comisia îşi va continua eforturile pentru a vine complet operaţional, Comisia va studia posi- dezvolta noi modalităţi, mai eficiente şi cu un grad bilitatea de a permite şi accesul micilor investitori de comparabiliate mai ridicat, de măsurare a per- la aceste investiţii. formanţelor sociale ale investiţiilor. Aceasta va permite dezvoltarea unei pieţe a in- Etapele următoare: vestiţiilor mai transparente şi va duce la o creştere Propunerile urmează să fie prezentate Parla- a încrederii investitorilor. mentului European şi Consiliului (statelor mem- bre) pentru negociere şi adoptare prin procedura • Eliminarea barierelor legate de atrage- de codecizie. rea de fonduri în Europa Regulile aplicabile fondurilor de investiţii sociale Mai multe informații: http://ec.europa.eu/ro- diferă de la un stat membru la altul şi adesea sunt mania/news/071211_intreprinderi_sociale_ro.htm oneroase şi complexe. Promovarea capitalului de risc pentru IMM-uri și facilitarea accesului la credite Accesul la finanţare este esenţial pentru creşterea potenţialului de competitivitate şi de creştere al IMM-urilor. În contextul crizei actuale, marcat de o scădere a împrumuturilor acordate economiei reale, este tot mai dificil pentru astfel de societăţi să aibă acces la împrumuturi. Din acest motiv, Comisia Europeană prezintă o strategie de promovare a unui acces mai bun al IMM- urilor la finanţare, cuprinzând un plan de acţiune la nivelul UE, care prevede un sprijin tot mai mare din partea bugetului UE şi a Băncii Europene de Investiţii, precum şi o propunere de regulament de stabilire a unor norme uniforme privind comercializarea fondurilor de capital de risc. Propunerea preve- Un „fond european de capital de risc” este de un „cadru de regle- definit de trei cerințe esențiale: mentare unic” uniform 1. investeşte 70% din capitalul angajat de care reglementează sponsori în IMM-uri; comercializarea fon- 2. acordă acestor IMM-uri finanţare de capital durilor sub denumirea propriu sau de cvasi-capital (şi anume „capital de „fonduri europene nou”); şi de capital de risc”. 3. nu utilizează efectul de levier (adică fondulProiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România nu investeşte mai mult capital decât cel angajat Regulamentul va oferi tuturor administratorilor de către investitori, prin urmare nu este de înda- de fonduri eligibile de capital de risc un paşaport torat). european de comercializare care va permite ac- cesul la investitorii eligibili pe întreg teritoriul UE. Atunci când colectează fonduri pe teritoriul UE, toate fondurile care funcţionează sub această Aceasta reprezintă o îmbunătăţire semnificativă denumire trebuie să respecte norme uniforme şi faţă de normele în vigoare în domeniul administră- standarde de calitate (inclusiv standarde privind rii activelor, în special Directiva din 2011 privind divulgarea către investitori şi cerinţe operaţionale). administratorii fondurilor de investiţii alternative (DAFIA – a se vedea MEMO/10/572), deoarece „Cadrul de reglementare unic” va garanta că in- paşaportul actual prevăzut în DAFIA este aplicabil vestitorii ştiu exact care este situaţia atunci când doar în cazul administratorilor ale căror active ad- investesc în fonduri europene cu capital de risc. ministrate depăşesc un prag de 500 milioane EUR. În plus, normele prevăzute în DAFIA creează un Investitorii eligibili vor fi investitorii profesionişti, cadru juridic care vizează, în mod tipic, fondurile în conformitate cu definiţia din Directiva din 2004 speculative şi societăţile cu capital privat şi sunt privind pieţele instrumentelor financiare (Directi- mai puţin potrivite pentru fondul tipic de capital de va MiFID - a se vedea IP/04/546) şi anumiţi alţi risc, care necesită un regim special. investitori tradiţionali în capital de risc (precum persoane fizice foarte bine cotate sau investitori Etapele următoare: providenţiali). Propunerea privind capitalul de risc urmează să fie prezentată Parlamentului European şi Consiliu- Normele uniforme privind investitori în capital lui (statelor membre) pentru negociere şi adoptare de risc vor garanta posibilitatea de a ajusta co- în cadrul procedurii de codecizie. mercializarea la nevoile acestor categorii de inves- Mai multe informații: http://ec.europa.eu/ titori. romania/news/071211_capital_risc_imm_ro.htm ŞTIRI EUROPENE • Sistemul TVA în viitor: un sistem favorabil Printre măsurile avute în vedere pentru un întreprinderilor, favorabil creşterii TVA mai favorabil întreprinderilor se pot enumera: „Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este plătită - extinderea abordării de tip „ghişeu unic” pen- de către cetăţeni, este colectată de către întreprin- tru tranzacţiile transfrontaliere, standardizarea deri, şi reprezintă peste 20% din veniturile naţio- declaraţiilor TVA; nale. TVA are, prin urmare, un impact semnificativ - accesul clar şi simplu la detaliile privind toa- asupra fiecărui cetăţean al UE. Au trecut însă 40 te regimurile TVA naţionale prin intermediul unui de ani de când a fost instituit sistemul TVA din portal internet central. UE, acesta nemaifiind în pas cu economia noas- tră, bazată pe servicii şi pe tehnologie, a declarat 2. TVA trebuie să devină mai eficient în spriji- Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare şi nirea eforturilor de consolidare fiscală ale statelor uniune vamală, audit şi antifraudă. membre şi a creşterii economice durabile. Lărgirea bazelor de impozitare şi limitarea fo- Proiectul noului sistem TVA este conturat losirii cotelor reduse ar putea genera noi venituri de trei obiective generale: pentru statele membre fără a mai fi nevoie de ma- 1. TVA trebuie să devină mai operaţională pen- jorări ale cotelor standard de TVA. tru întreprinderi. Un sistem TVA mai simplu, mai Cota standard de TVA ar putea fi chiar redusă în transparent ar scuti întreprinderile de sarcini ad- unele state membre, fără niciun impact asupra ve- ministrative considerabile şi ar încuraja mai mult niturilor, dacă ar fi eliminate scutirile şi reducerile. comerţul transfrontalier, care, la rândul său, ar fi Comunicarea prezintă principiile care ar trebui benefic pentru creştere economică. să orienteze revizuirea scutirilor şi cotele reduse.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. De asemenea, la revizuirea politicilor fiscale ale vor derula pe parcursul a şapte ani, începând custatelor membre în contextul semestrului euro- ianuarie 2014.pean, Comisia va analiza utilizarea de către aces-tea a cotelor reduse, precum şi a scutirilor. Hercule III Misiunea programului Hercule III este să com- 3. Trebuie stopate imensele pierderi de venituri bată frauda, corupţia şi orice alte activităţi ilegalecare au loc în prezent ca urmare a TVA nepercepu- care aduc atingere intereselor financiare ale Uniu-te şi a fraudei în domeniul TVA. nii. Acesta se axează în special pe cooperarea din- Se estimează că nu sunt colectate aproximativ tre Comisie, prin intermediul Oficiului European de12% din totalul de TVA care ar trebui colectat (di- Luptă Antifraudă (OLAF), autorităţile competenteferenţa dintre încasările teoretice de TVA şi încasă- din statele membre, precum şi alte instituţii şi or-rile efective de TVA). ganisme europene. În 2012, Comisia va propune un sistem de re-acţie rapidă, pentru ca statele membre să poată Programul anterior Hercule a înregistrat re-reacţiona mai bine atunci când suspectează exis- zultate importante, cum ar fi 70 de proiecte detenţa unor mecanisme de fraudă. asistenţă tehnică care au finanţat cumpărarea de În plus, Comisia va stabili dacă e necesar să fie echipamente tehnice sofisticate pentru agenţiileconsolidate mecanismele de luptă antifraudă ac- însărcinate cu aplicarea legii care luptă împotrivatuale, cum ar fi Eurofisc, şi va analiza posibilitatea fraudei, precum şi programe de formare în dome-constituirii unei echipe de audit transfrontaliere niul combaterii fraudei, de care au beneficiat maipentru a facilita controalele multilaterale. mult de 5 300 de membri ai personalului însărcinat cu aplicarea legii.• S-au adoptat noi programe antifraudă pentru a proteja interesele financiare ale Pericles 2020 Uniunii Europene până în 2020 Programul Pericles 2020 este un program de În fiecare an, politica UE de luptă antifraudă schimb, asistenţă şi formare în vederea consolidă-contribuie semnificativ la protejarea intereselor rii protecţiei bancnotelor şi a monedelor euro, atâtfinanciare ale Uniunii şi a bugetelor statelor mem- la nivel european, cât şi la nivel mondial.bre. Această politică garantează că bugetul Uniunii Proiectele finanţate în cadrul programului Pe-şi bugetele naţionale sunt bine protejate, că fon- ricles includ, printre altele, un seminar asupradurile sunt cheltuite în scopurile pentru care sunt strategiei Uniunii pentru protecţia monedei euro îndestinate şi că ajung la beneficiarii cuveniţi. zona mediteraneană, un curs de formare privind Pentru a continua activitatea în acest domeniu, falsificarea banilor în America Latină şi o serie deComisia Europeană a adoptat recent două pro- schimburi de personal între autorităţi, atât în inte-puneri pentru programele Hercule III şi Pericles riorul, cât şi în afara UE.2020. Mai multe informații: http://ec.europa.eu/ Cu un buget de 110 milioane de euro şi, respec- anti_fraud/programmes/tiv, de 7,7 milioane de euro, aceste programe se Echipa Fundației CDIMM Maramureș vă urează ”La mulți ani”! Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×