Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Rezumat Studiu calitativ. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea IMM.

398 views

Published on

Studiu calitativ. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea IMM.

Elaborat în cadrul proiectului "Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova", implementat de Hilfswerk Austria în Moldova, cu suportul Uniunii Europene.

www.migranti.md

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Rezumat Studiu calitativ. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea IMM.

  1. 1. Chi inăuș , 2013 Hilfswerk Austria International CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR LA DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII Studii de Caz Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”
  2. 2. Context  Republica Moldova, Populaţie: 3,6 mil. (Sursa: BNS) - În jur de 600 mii sunt implicaţi în procesul de emigrare, aproximativ 350 mii se află concomitent peste hotarele ţării.  Circa 1,5 mil. de cetăţeni trăiesc în gospodării care primesc remitenţe.  Fiecare al zecelea cetă ean în vârstă aptă de muncăț munce te la moment peste hotarele ăriiș ț .
  3. 3. Transferurile de mijloace băneşti în RM, efectuate de persoanele fizice prin intermediul băncilor , (mil. USD) Sursa: BNM
  4. 4. Beneficii pentru Republica Moldova Nivel naţional (1)  reducerea sărăciei, creşterea potenţialului economic al populaţiei;  influx de valută străină;  creşterea sistemului financiar şi aprecierea reală a valutei naţionale;  scăderea presiunii pe piaţa muncii, a numărului de şomeri şi respectiv a cheltuielilor pentru indemnizaţiile de şomaj;  creşterea veniturilor la bugetul de stat din contul taxelor de import şi TVA, pe seama orientării preponderent a remitenţelor către consum.
  5. 5. Beneficii pentru Republica Moldova, Nivel naţional (2)  mărirea posibilităţilor cetăţenilor pentru investiţii în afaceri mici şi mijlocii;  schimb de experienţă, transfer de practici şi tehnologii (caracteristic în special domeniului construcţiilor);  dezvoltarea domeniului imobiliar;  reducerea presiunii asupra sistemul de asistenţă socială (migranţii îşi susţin financiar propriile gospodării, dar şi părinţii, copiii şi alte rude).
  6. 6. Beneficii la nivel comunitar  Imaginea comunităţii: case mai frumoase, automobile mai luxoase;  Contribuţia migranţilor la reparaţia unor edificii publice (biserica, şcoala, casa de cultură etc.);  Implicarea remitenţelor în proiecte comunitare de dezvoltare a infrastructurii (reţeaua de aprovizionare cu apă, drumurile etc.);  Apariţia unor necesităţi de servicii la nivel comunitar (magazine, localuri pentru distracţii, persoane angajate pentru prelucrarea pământului din afara gospodării care primeşte remitenţe etc.).
  7. 7. Beneficii la nivel de gospodărie  Beneficii economice, situaţie financiară mai bună comparativ cu majoritatea gospodăriilor care nu au pe nimeni plecat peste hotare.  Îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi accesul la diferite obiecte de uz îndelungat.  Posibilitatea de a avea acces la anumite servicii care necesită resurse financiare (de sănătate, educaţionale etc.).  Creşterea economiilor gospodăriilor.
  8. 8. Dependenţa de remitenţe, ponderea remitenţelor în veniturile totale ale gospodăriilor recipiente 13.5% 10.5% 9.6% 6.0% 5.8% 10.5% 5.1% 7.1% 9.1% 12.7% 10.0% <10% 10%-20% 20%-30% 30%-40% 40%-50% 50%-60% 60%-70% 70%-80% 80%-90% >90% NŞ/NR 21.8% 50.4% Sursa: OIM/CBS AXA, 2009
  9. 9. Proiectul ”Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”  Durata proiectului: 1 aprilie 2011 – 30 iunie 2013 (27 luni)  Aria de implementare: Raioanele: Teleneşti, Şoldăneşti, Orhei şi Rezina.  Scopul studiului sociologic calitativ: prezentarea exemplelor de investi ie aț remiten elor în dezvoltarea afacerilor înț Republica Moldova.
  10. 10. Subiec ii cercetării:ț  Migranţi care au investit remitenţe în activită iț antreprenoriale în Republica Moldova;  Participanţi la concursul de granturi mici în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” care intenţionau să lanseze o afacere în Moldova sau să dezvolte o afacere existentă;  Câ tigătorii concursului, ai căror microproiecteș au beneficiat de finan are.ț
  11. 11. Metodologie - au fost intervievaţi 25 de antreprenori;  Perioada de colectare a datelor: - mai – septembrie 2012 (etapa I) - martie 2013 (etapa II).
  12. 12. Limite, provocări ale studiului  re inerea antreprenorilor de a discuta sincerț despre activitatea acestora;  investirea remiten elor în activită i careț ț aduc venit, dar nu au un statut oficial;  ponderea mică a celor care au investit remiten ele în ini ierea unor afaceri (subț ț 2%).
  13. 13. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș afacerilor (1)  resurse financiare limitate şi teamă, reticenţă privind împrumuturile bancare;  educaţie insuficientă privind iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri;  alegerea inadecvată a domeniului de activitate;  nu cunosc subtilităţile activităţilor în domeniul în care au iniţiat afacerea;  supra-estimarea pieţei de desfacere;
  14. 14. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș afacerilor (2)  diversificarea exagerată a domeniilor de activitate fără a avea resurse suficiente pentru acoperirea necesităţilor de investiţie;  lipsa practicii contorizării investiţiilor şi veniturilor;  neîn elegerea necesită ii de cooperare,ț ț avantajele acesteia cu al i antreprenori dinț domeniu;  politica fiscală;
  15. 15. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș afacerilor (3)  lipsă de cunoştinţe în relaţiile cu instituţiile statului;  dificultăţi şi standarde echivoce în obţinerea autorizaţiilor de construcţii şi acelor de dare în exploatare a unei construcţii;  infrastructură slab dezvoltată;  resursele umane;
  16. 16. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș afacerilor (4)  Invidia şi atitudinea duşmănoasă a unor persoane din anturaj;  Piaţă de desfacere mică în RM, cantităţi insuficiente pentru export;  Cheltuieli de producere mari raportate la preţul de realizare a producţiei;  Cunoştinţe limitate în strategii de marketing şi de menţinere, atragere a clienţilor;  Aşteptarea ca resursele investite să aducă rapid venit, să se recupereze rapid;
  17. 17. Bariere în ini ierea i dezvoltareaț ș afacerilor (5)  Nu sunt protejaţi de escroci şi alţi profitori, iar în instituţiile statului care ar putea să-i ajute nu au încredere;  Parteneri de afacere care nu-şi respectă prevederile contractuale;  Lipsa experien ei de comportament iț ș management corporativ (cu referire în special la cei care gestionează afaceri ale rudelor).
  18. 18. Oportunităţile antreprenoriale  au revenit în ţară din diferite motive şi pentru a asigura activitatea de mai departe, auș iniţiat afaceri în RM;  principalii investitori sunt alţi membri ai familiei care continuă să se afle la muncă peste hotare;  afacerile în Republica Moldova au fost iniţiate anterior migraţiei;  au iniţiat afaceri fiind stimulaţi de proiectele, programele existente (PNAET, PARE 1+1, Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova, etc).
  19. 19. Domeniile în care au fost ini iateț afaceri  Agricultură i zootehnie;ș  Comer ;ț  Servicii (turism, sală pentru ceremonii; activită i de petrecere a timpului liber;ț servicii on-line etc.);  Producere (produse de patiserie; prelucrarea lemnului i fierului forjat)ș .
  20. 20. Concluzii i recomandări (1)ș  Migranţii necesită un suport informaţional şi de consultanţă, să fie ghidaţi privind modul de conlucrare cu instituţiile statului şi totodată să li se evalueze gradul de risc al investiţiei.  Este necesară o campanie de comunicare amplă care să se axeze pe îmbunătăţirea imaginii oamenilor de afaceri şi totodată să promoveze respectarea proprietăţii private şi a responsabilităţii, disciplinei în muncă.  Promovarea proiectelor, programelor ce oferă oportunită i pentru cei care ini iază sau doresc să- iț ț ș dezvolte afacerea. Sporirea încrederii popula iei înț aceste programe prin prezentarea studiilor de caz.
  21. 21. Concluzii i recomandări (2)ș  Oamenii trebuie învă a i cum să coopereze,ț ț care sunt riscurile, avantajele i care suntș regulile, principiile pe care trebuie să le respecte.  Funcţionarii publici trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de antreprenori, iar legislaţia să nu lase loc de interpretări.  Întreprinderile mici au nevoie de susţinere şi abordare fiscală privilegiată, practicile de impozitare şi de menţinere a relaţiilor cu statul sunt complicate, neclare.
  22. 22. „să vină cu idei inovative, care sunt preluate de pe pie ele externe,ț fiindcă toate domeniile noi sunt un pic saturate, pia a are nevoie de aerț nou, oxigen, servicii noi…” Vă mulţumesc! „Cea mai bună lec ie este că nuț trebuie să a tep i pe nimeni să-ș ț i propună ceva, singur să aiț încredere în tine i să faci ceva.”ș „Pe urmă ce faci mănânci din casă i din ma ină? Fă bani ca mai apoiș ș banii să- i aducă bani maiț departe…Cu banii care o să- iț aducă bani o să faci casă i o să- iș ț cumperi ma ină. Am foarte mul iș ț colegi care au venit de peste hotare i au construit o casă i gata, are oș ș ma ină i continuă să munceascăș ș peste hotare…”

×