2. {'r ,;:1.1i star'{', isi ('ollsL.t':i liecare lirolrlietitlilr) ,qalo, :ii so l)ot
lr'.rro selririri r:nr.rI tlc lrll,u] : asi) cu a.jutrirul unut rtugnet,
iiri'rrl vil fi att'ir:t -j Iir lliltirreiL sull'ul : satr tlacii .olll pluto
;unr.>iccul rli'srrll'si litr intr'utr licid, rrurrrit su1/zu.r't. de crtr-
0orr. rrrrrrrrri sLrll'rri r"iL Ii rlisrilr it --li sc vlr sclr;1pi1 iLstl'el rlc {'rtr,.
Si irrt'r'r lzitrr irrsir nr:Cst ;r-
nr(,)l(,(: irLlt"tur lrtrlol t1e slr-
t'li ( lji,-l I rt vr,tn rilrlirrct o ..rrlr-
.-l ;r rr I il rlt' crrIoare rrc'lrgr.ir. trLr-
ntil ir srr I
f ttrrl, d e fet',utrdt' r ritri
.rrllrrl. trt,.i li r rrl rrrt-;i rrl,i
i'()r:('r''it lrrolrf ir'liriil0 lr,r,. si
rll rrrr,lr, llu ;i0 tllili 1ro[. >c-
I,ir rir ('u ii(.(,('itri irrlt'snit'c ttiluI
rlr' ;rll rtl. ilr. rlrrl,)r irtlilzilr'.
iI{'llI II ( (r||IIrllI)('t{, r'lrtirrir..t.
Itr lolrlcutrttu. r'titttl rlitt.
rlottii. srttt, tJtai jn,u!l( cot"1tt..tt.i
rtl I
fi'l rlr: 1tt'ciytriclil i, r:ont.. zit:t:
s(tu o t'otlt,l)in(liu tte clritttit:ii..
Descompuneri chimice. Sit
t ' ,'. ,, rlttr'. tt.t irl ilt!,t'('ttt.i(' >l
I j,rlir (.'l ilit rl r,r. l,,,tt
{';u't:ir'ir lrltl0 utt luir itt-
ri,ril tlc rlouir rrt.i, tuluiL
Itr lt rlt {:ulellero. (tris-. 2).
Si ltr ciLl;tiitr;qlrrri,l rr.itl.lcta :
'{,rl I 1,1 )jol'.it. ci il rr I
tir CAt.r,;r
,fl!, !'r
JU
Iig. 1.
t:orrr, oltlittc r,t,tL (.rll (o?.1) cu
(i (( ((uttt loo o totttTtunere
Itt:ltrt trtr (','t'1, s,'li,l rl,' r,11l,r;111,
;a-l l,Lirrerrr irrli"o elirril-r0llr lrs-
]ri,r,
IriLililt citle!,e rlac;, r.r,ut
,t,,Jlinllrr', it>{';tz;t ilt{} lr;tIilt.;t l)
r1l,l.11q' 1,ir.;llrrri rrrir.i -lr,.r. I
t
I
I't, t.,,.rrt. lt, nlpt'(lrt'. i:,1 .:+,
j'l lll I'll,rtl 'l', i':tlr'':r,lr'r,-O ...---!ii;-'
'ri .;t 1. ( :il',' illl t.,',ittr' tu,-
,1, r , ., , ,,t'l,1t.il',t. 1r1l! tliri
lrtll rii,r';rl ;191'111 Si C11.0
rru c rrllr.r'r;r rllr,,1{ o;tilJetnt,l^ At,cst g,-az il
3. I
introduce capilul tubului intr'un vas cu ap[, si vom apezd.
deasupra o eprubetd plinii cu acelas licitl. Gazul, care ese prin
capfrtul tuhului, se ridicir sub formx do besici la par.tca supe-
rioard, a eprubetei, si ap6sAncl asupra apei, o va sili s:i. se lase
in jos, ludndu-i astlel locul ; a;d ci dupi. cAtva timp vom aveA"
in eprubetir. in loc de api, oxigen.
Deci, dintr'er,n corp
-oxicl mercuric _prin Ancd,lz,ire am
cti,pd,tat alte corpura
- mercur si oxiqen _ curi, aL{ pro_
prietd'{'i cu totut rtiferi,te trec(it acere are corpn'ui, incritzit
In acest fenonten auenr o clescontputtere chimicri.
Deosebirea intre amestec qi combinaliune. Intre un
amcslec si o combinatiune e o cleosebirc foarte mare ; sfr
considerim cazul de mai aclinioarea. (.lAncl am pus peste pili_
tura de fer, pulbere de sulf, inainte cle incf,lzire ferul si
sullul isi p5.streazd. propridt[lile Ior inrlividuale si se pot lesne
separi, aici avem un arnestec; dup[ inch]zire ferul ;i sulfu]
si-au perdut propriet[lile lor si nu se mai pot cu aceeasi
inlesnire separd. unul de altul ; acum avetn o combinaliune
chimicd. Va sf, zici,, carl-c!_dq!.X-.sa,p
ryrai nluJ!-g corprri igi
conservir proprletXlile lor ;i s9 pot lesne despiirti, ele sunt
in stare de amestec: lre ciilrd irr cazul celilait, .iu surrt in
stare de combind.tiune.
Dar rru rrumai ailil, cand {o.ui sau mai rnulte r:orpuri, for_
mea2{. uq g.rygstec ere pif intni in ori si ce proporiil; ;;'";;ldac5. forme u"i o combinatie inlri, numai in nlste pi.oporlii
hotirite i api, in amestec sulful ;i ferul, pot intrii in pir[i
cgiile sau in ori ;i ce proporfii, dupf, ce. le inci.lzirn ins6,
lrcrrtru ca combinarea sf, aibf, loc vom gi.sr c5 in sulfurf, de
fi'r irrtrti ii2 p[r{i in greutate sulf pentru 56 pilrti in grcutate
lirr', si ceia ce prisoseste din sulf sau fer rirrnine in ;r[arr. cle
corrrlrirrlrliune.
lrr sliir.sil,, intolcleauna cAnd ciouf sau mai multe corpuri
Iirrrrr.;rzii , r:,rnbinaliune, are loc o desvolt:rre sau absortire
dt r:iilrlulli, r:r'irrco nu se intAmplir in cazul amestecrilui. ca
excrrrlrlrr rlt' rrrrr.sIr'c avcm aeruL care-i format din oxig.en
--j--
:,:i ;t't,rl , iirr. ca cxcmltlu dc combinatiu'e ayem apa, fornatd.
rlitt lritlrosrrrr si oxigerr.
Arru,liza. l).sc,rnpunand oxidul mercuric in elementele din
(:iil(' ., i.lcrirrril
- ir oxigen qi mercur
-
aln fdcut ln acelas
lirrrlr ccr';rcrr sc chiamf, analiza acestui corp. 4_ang.tj-?g_.yl
rttrlt ittsttrrttttic Qqgi g,r_.t dgscolttltune dn elemeiteU aiit, ciie
t' fttt'tttrrl.
l)rrr:l"r 'irrt.r'o analizi. ne yom mirgini s6 c_unoastem nurnai
rrrlrr'ir. clcrnentelor ce intrd in constitutia corpului, analiza
rr. 11i11111's1.g calitati,ud,; pe ciind, dacd. vom cdutd sf, afl6m si
;r.rr1rrr'tiilc i' care intri. acele elemente, araliza se chiamf
ut tt liltt liri.
As:'r, rlacii in rlescompunerea oxidului mercuric ue vom mul_
lrrrrri siL sr.ir'cir .cest corp e format din mercur si oxigerr
v'nl zi.. .ir i-;rrn lhcul. ana.liza calitativi;pe cdnd, dacil. yom
tItllct'rttin;'r rrirrrlil;rlc;r, i1 <:tr11 irrl.ri mercurul si oxigenul in
.ritlrrl rlo rrcrcur, r.orn zice ci, i-arn fircut analiza can-
l.il,ir lilir.
Sinteza' cancl arn incxrzit amestecul de sulf pulverizat
r:rr lrililuri. de fel, :rceste doui, corpuri s'au, combinat in_
lrc elc in niste proportiuni hotirite (82 sulf cu b6 fer_
irr greutate) d6.ndu-ne, dupf, cum am vd,zut, un ait corp
care se chiarni" sulfuri. de fer. Operaliunea aceasta, ii_
vcrsii arralizci, prin, ccr,re ajungetn sd, formd,nt un corp
prin oombinareu, altor corpuri,, e cunoscutit, sub nutnele
de sinteer).
Corpuri, molecule, atomi. Fenonrt,rrclc clespre care a fost
vorlra pdrrli acum, se petrec intrc corlturi.
Llorpuril. sunt alcirt.rritc trirr rriste pirticele arat de mici,
incd,t nu se por'edc. nici cu'ochii riberi si nici cu instru-
mentele cari mlresc, pirrticele cunoscute sub numele d.e mo_
lecule. Moleculele sunt formate si ele din pf,rticele ;i mai
mici cari se numesc atomi,.
Itomii deci grupAndu-se intre ei formeazi molccule, iar
moleculele prin gruparea lor alc[tuesc corpurile.
Dac[ am considerd. un corp oarecare
-sutful_ acesl corp,
4. -6-.
cir si lr;rl.tr r:r'lcllrllc, l.rcbue sit ni-l inchipuin ca alcirtuit din
rrislr, 1r;illir:t'lc lir;rrte mici
-
atomi
-
cari alilrinrlu-se inLre
r,lt' lirrrrrt,:rzil lrirr.ticcle cevA, mai mari
-
molecule
- si mole-
r:rrh.l.;rli;rirrrlu-se intre ele formclirzS. crirpul cousiderat
-
sulful.
.rrr v;rzlrl. ci. sulful arziind nc cli, anhidrida sulfr,rroasa't? corp
r'(rzull'll tlirr combinarea sullului cu oxigenul tlin aer.
(:r,rnl)illilrca aceasta a.rc loc intr:c atnmii sulfului ;i a,trt-
rrrii origerrului, dAndu-nc rnolecule, formatc clirr alipirea ato-
rtrilor tle sulf cu atornii dc oxigcn, moleculc cari prin gru-
;lu'ca lor alci,tucsc anhidriila sLriluroasti.
I)eci. contbinel'eu, a d,ou,r"t, corlturi se ltetrece in,tre stontii
dirt, r'o.ri sunt fornt,ate ct,cele corpuri si in generul, in, toate
Iottotntntelc chint,ice. tou,tclt ctc{iunea se ltetrece intre atonili,
t'rt rlturilor.
Corpuri simple qi compuse. Corpurile se imlrarl in sintirle
si compuse.
(iorpuri ca : hitl,rogenu,l, oni(telxnl, sulfr,tl, aincttl, fem,tl
rrrrli prin toale mijloacele dc cari tlispune.ut, nlt, le ntai ptt-
tcur, clesfctce in allc corpuli cu all.fel cle proprietirii, se rrurnesc
crrrliuri sinrytle sau elent,ente : pe cind corpuri ca : onithtl
ttlercnric, sulf,u,ra il,e fer pc cari le putent descontltune in
:rllr. corlruri) ce au altfel rlc proprictitLi, se zic cotlturi cow-
l) ll *c.
l)npi cum am s1tus, toate corpurile sunt alciituite din
rrrol0cule. tr'Ioleculelc corpurilrir sinple sunt formatc din acclas
li'l rlt atomi, pe cdld rtrolcculele corpurilor compuse sunt
I.1'111;11c tlin atomi difcri!i.
rrrrrirrul corpurilor sirnple cunoscutc pti.ni. astirzi nu trece
1rr' ,ll S{). liumflrul cor:purilor cornpuso insir este foarte
l ll;il'{'.
Mrrl,:rlc, metaloizi. Liorpurile sirnple se irnpurl in ntetale
:,.t titt, .', t 1,,i.: i.
( ir rt l,utt ,irrrl,l,, r'ir : zjnUtl,, ul,er1urul, fertil &c. cari sunt
Irurrr,r',,nrlr(';rlr,:rrr,rll ci,ldurii;i eleclricitaLc si care au ult luciu
;r;tt'lir:rrl;rr', ('lnr),r'll :rul) llultlclc rlc Lttciu ntetal,ic, Se Iiumesc
ttt,rlrrlr; l)(, r:;rrrrl t,r'lrrrli sirnple ca: h,,id,rogenu,l, origenul,
_7 _ /
.srtl[u,], etc., cari snnt rele concluciitoarc de clltlur[ pi elcctri-
tilrrLe si surrt lipsitc dc luciu metalic se zic metalo'i,zi,.
Simboluri qi formule. (lorpurilc simple 9i compuse pot fi
reprezcntatc prcscurtat iu scris, prin niste seml}e cul'toscute
srrir rrnmclo rle si,nt,ltoluri ;i fornmlc.
Surrrrrrl ltlin care rcprezentf,m ull corl) simplu se nume;te
sirrrlrol : iar itccl prin cartt reprezcntf,rn url c()l'l) colnpus se
clriarnir forrnulir.
Sintbolttl unui corlt simplu sc obline, luii.ldu-sc tlllit -qau
rlorrl lit,ere tlin numelc corpului sirnplu: ('iind avem un corp
sirnplu, care alre la irrceputttl nunelui slu o literf,) ce nu se
rrlri girscsle la inceputul uuui alt corp sirnplu, simllolul siu
c lirrnrrrt dirr aceirsLii singurii lil.erir. (lind insiL avem mai
rrrrrllc cotpuri sim1.rlc, cari itrcep cu aceiasi literiL, siml'rolul
rrrrrrr;ri rr rrrruiir, r'a fi lortnat tlin litera clela inceput, pe cAnd
sirrrlrolrrlilrr cclot'l;tllc t:rttlrttt'i, tlin irccst grupr Yor fi formate
rlil irrtiiiiL si ir tlotLl sittt it Ll'tlitt lit.erit tlilr nurnele corpului
sirrrlrlrt, a.rit, sitltlrolul liiclrogenului va tr 11, a oxigenului 0,
rr. crrllroitrllui C, a clorului Cl, a calciului Ca, a cul'rului Ctt,
lr ciulrniului Cd, a crotnLrlni Cr. . . elc.
Sirrrlrolul ariitir irt acelas titnlr un al.om din corpul sitnplu,
si ulcrrt,alcu lui atotnicit 1).
f,'ornuila urttti corp colnpusT alciiluit clin corpuri simplc,
c;rli irrlt';i. itr 1rt'olrgrliutti ttutuai de un aLotn, sc ol,rlir-ie scriirld
rrrrrrl t[upii allul, simbolurile corpurilor silnple ; de cretnplu:
l'orrnula clorurei cle tiatriu va Ji C/JVa, a acitlului ioclhidric IH.
l)rr,cir ins[, cotnltusnl c alcf,tuil din corl[r|i silryle cari intrf'
irr lrroyrortiune dc nriti mulli alorrri, sc l)ultc in parlea de sus
stu de.jos a sinltolurilor tlin lounulir o cifri carc aratir.
rrurnirrul alotlilor tlirt cotrsl itttliurrea compusului; asa, formula
;r1,r,i r.ir fi H2O sar flto, a sulfalului de polasiu S0r1l, sau
r(/r/r''r. r'lr:.
li,r'rrrrrl;r rrrrrri corp cornpus aratl in acelas timp o moleculi.
,r llcelui o{)r'l), ('u greutatea corespunzS.toare.
-l) 'r'zi la greuttiorr irlorrricii.
5. -8-
l)rrrrlr'rr lr cx;rt,irtri in scris existenta mai rnultor atorni
rlirrlr"urr rtor';r situpltr sau a rnai rnuh.or nolccule clintr,un
c()ll) ('()lill)us) lle serrirn de o cifr:ir pe care o pulleln inaintea
sirrrlr.lrrlrri sir.u a. formulci : :tst'r, 2 aLomi cle suif (clincl nu
lrrr: lrrllc tliir o forrnulf,) se vcir itrseurna 25. 5 rnolecule cle
;r1r;i, 5s vor insemni. 5flro.
Eoualiuni chimice. l'orrLru a exprimz prescurtal, in scris
t:ontltincirile gi rl,cscortr,pu,nerile sau inl.r'uu siugur cuvAnt
trrrr'(iunile, ce l)ol, lvct'r ioc iltre corpuri, rre servirn de nisLe
,c,r.tufiuyri nurnitc et:uqtiuni ch,i,tnice, in cari rnernbrul intf.iu
tr lirrmat clin sirrrl-rolurtlc si Jbrrnulcle corpurilor, intrc cari
se petrec roirctirrrrile, iar rnemlrrul al doilea din sirnLrolurile
si formult'lo <:orpnrilor rezultate. hilre cei tloi rnernbri se
l)une cir irr ori si ce ecuatiule semrlul :, iar inlre sinbo-
Iurilc si Iirrlrulelc dil fiecare mernltru, sernnul f.
l,)xenrlrlrr: sf, punem in contact, sulfa.t de potasiu SO4li2
ctt clolurir cle Jrariu (ilrl3a (ambele corpuri in sojutie in apir)
sc vir forrn). atunci prirr r,eac{iunea lor rec)1trocit, sulfal cic
lrirrirr S()*iia si cloruri rle potasiu 0ll(.
lrirprt.ul acesta se l.toaLe e.rlrriura pr:in nr,mirtoarea ecual.iune
clriruici,:
Stl4l{, +( ll,l}a:2( lllif S( )rl ia.
Obiectul chimiei. Clfintiu se ocupit, in general, ur feno-
rttr,trcle chi,ur,ice, pa cd,nd, in fizicd, se stud.iued, feno,menele
li:'itr. Chinia se outlui ut studliul corSturilor sintyie qi
('ont))use, cu prepara{ia, cu ltropri,etutila qi Antrebui,n{ci-
t ilt lot'.
(llrirrrirr e una din ;tiirfelc care joaci, un rol foarte irnpor-
l;rrrl irr liclrta noastr[ praclicl. Cea mai mare parte din in-
rlrrslliilr, ,ll irsLf,zi, precutn: frrbricareu, stialei, a fer,ului, qi a
tt(tlttltti, r'rr il1ls'i1 itr difcriLc rnasiniLrii, a euhd,ruhti,, tr hd,rtiei,
ir. ltrttttitttrt'ilor. t siipunur.ilor surrt crea!iuni de ale chirniei.
-XIulit' i trtr, l,'t r t' nrrr(iq, Ifotogra,fia, Agriaultu,ra, alearg5, la
corrcursrrl, l;r ;',,rr'l,rrlc si la luminele acestui studiu, pe cit cle
I'rutttos, lrtr ;t l;rl :.i r lr, rrl il.
- {)
-
( llrirnia. se irnparte in chimia anorgcrnicii, saa nti,nerald, si
t, cltit,ia organicti. Chimi,u anorgcntlcd, se ocultd, ctt, stutli,il
.,r'1ttr'rilor sirnple si coritpuse fot'tttctte tlin cotnbi,narea celor
rl' i tttd,iu ; din covtgtuqii, carbonttlrti, se stucli,q,zd,, aici numai
cd(iuct,, pe crind cee, m,ai, ,ntare gtarte, fonneazci studiztt gtd,r{ei,
n tloua,, a clt.itniei organi,ce.
Sletaloido.
Hiclrogenul. Sirnb. : H; gr. fl : 1.
Isioricul. At'cltimi;tii, tlin secolul Xr-lea qi al Vl_lea, observarir,
.:i turniind peste fcr acid sulfuric, se proiluco un giaz care se aprincle
in. conl,act cu un cor.p aprins; acest rlaz nu e_ri altce.r,a tlecit lticlrillenr.tl.
(lLtu:tttlislt, rinsi"l, 1u ccl tl,iniAiu carc in 176ti izold acest corp, il
slrrrliri, dc it.l)roir.l)c, ;i ii fricir cunoscute propricidtile.
Stare naturald,. llitlrogernrl sc girsitstr irr slare liberl in
lrroduclcle eruptiuuilor vulcanice, in gazurilc ce se clesyoltl in
urrcle localit[li prin clipf,turile pimAntului, in atmosfera soa-
rr,lrri si I sLelelor.
Jlidroge'ul in cornbiratie cu alte corpuri, cotsrit,e o mul-
Lime de cornpusi ce se girsesc in aburrLleull in uatur[: asd., el
inlrii in consLil.utia apei, a iicizilor, a bazelor, a rnatcrielor
r'rslrrrir,o rlirr ;rrrirrr;rlt si vlgclale, etc.
Preparalie. Ilidrogenul se preparl rJin aci,zi, si din apc|.
ccrrpuri in constitutia ctrora dup5. cum ilm slru--, intrf, hi-
rlrogerrul.
1. Dirt,ci.ei; Acizii clin care so pr.lrar.ir hitlrogenul sunt:
nci,clu,l sulfuric ;i aciclut clorltillric. ,cesti acizi liind pupi in
cortact cr ai'nutl sau cu I'e,ul, metalele acestea i'locuesc /ai-
,lt'rtllrntrl, care e pus astfel in stare de libertate.
l;rl;r,;rlurrittul de care ne seryirn si moclul cum operi.m in
lrrepariIli:r lrirlloqcnrrlui prin metoda accasl.a, care e cea mai
irrllclruintati: Sc i;r, urr yas cle sticl[ cu doui gAturi, cari se
'Itslrr;r;r .rr cate u. tlrlr tr. lrrul.ii sau rle cauciuc. prin unul din
acesto tlo;ruli. slribatc utr Lrrb rlrclrL cle sticld, a clrui capi.t
,l
l
{l
1i
6. -10-
tlirr itllr.t'it t' litrgil. itt
rriLrrttl.t'tt rrlrtrrgt: lriitriL
['onni" clc
ir l)roal)e
pihiic, si al cirrui capXt dirr
de fundul vasului. Acest tub
5 u/, Hf
Hro
se nurneFte tu.b de si-
gwran{ri. J'rin celalt
dop strlbate caPitul
urrui fab d'e cu,legere,
si cale ttu itttrii dec.1t
putin in interiorul va-
sului. (lrig, il).
Scoatern utruI tlirr
rlolrut'i , l,utrdtrd Rlrli
bucirleie de aftzo, Pesle
care tunr:In irPii PtrrirIrig. 3.-' I'rr'1t:tr:r(ilt hidrogenului in laborator'
;ro LL .i rrrrrirl.itl.ott vas[lui. Astupi.m ditt t.tou, si in urtnl, prin
1rl)lrri:r trrltrrlui de sigurantI tumiiur incetul cu incctul acz]cl
sttll'urir:; se l)roductl atunci sulfatut de zi'nc ;i lt'i'drogem '
rlrrpir crrrn sc vctle din urtrritoarea ecualie chimicf, :
SO+H' * Zn: SO, Zn + zFl
-Sul{atul de ziilc cor| solirl se tlisolvir in a,pti; iar hidrogcnul
glrz foarte putin solubil in a1rir, va esi prin callltul bu]rului dc
<rrrlcgere, amestecAndu-se cu aerul.
l'cul.ru ca s5.-l putem ar-ci irrtr'urt I'as, uncle sir nu {ic aer
(,u care sA se amestece, iati cutn procedirn: (lapf,tui t'ubului
st: introduce intr'nn v:t.s cu apir, r-zrs care se llurleste cuuetti,
rloirsulrra lui se a;cuziL o eprubctl lrliniL cu acelas licid, care
rrrr cade deocamdatir itr jos, tlirr cauza presiutlei atrnosferice'
llirlrogenul insir esind prin capitui tubului cle culegere si exer-
|il;lrrrl o presiune rniLi mare cil cea alrnosfericii, Ya face ca
:r1r;r .i se scolloare LrepLat in jos, illiruntrul eprubetei, a;i c[
rlrr1,:r crilvit timp vont avei' in Iocul apei hidrogen'
.r'r' .l;r c trrijlocul de llrcparare a lridrogeliuiui in lirborator'
llirlr', ,1,.,'rrtrl irrsiL prcparai astfel, nu e cutilt: el cuprintle pulin
Itirlt,,,1,'tt :,ttllttt'rrl ,rr,,t'sJntut, d.in cauzd' cil in zincul int'rebuinfat la
1,r,r1,,,,',r,,',, ltti. ;r';rllii srrl/'"si ai'scrzic. Ilidrogenul sullurat;i arse-
niat [rr.,,,,r'tI lri,lt,grrttttl' cu cato sc dcsvoltir, in acclrq tilnp, sL aibii
un rrrit'os t'iirt 1i s;t lit' lrlirnoiclios la respirat' I'entrrr ga si1 a'r'6m hi-
- 11
-
rll,.,te nul in siaro curat:i, iI ftrcern sil tletrcri prir cttltt'tt incilzit, caro
r', rine impurititilc.
,vcm incir ttis[,c etlrarate,"l cari sunL in totdeauna gata de
;r rrt' product: lritlrogt'rr citrd aYcm lleYoe de el, ;i [umai at6,t
cat. rre l.r'clrrrr'. lrrLrtr acest.e aparato, ctrl rniLi iritrcbuin!al c
tr lttrrolrtl lrti Iii 1t1t.
'ccsl irl)irrat er fortnat tlintr'r-ut vas dc sticl[, clespirrlil in
rlouiL globuri - gi I3 prinl.r'o gituiturir.. ['rirr ./
,loschidcrea I) intrii ur) alt ias gloltular C,
cirro se prclungeste llrin ult tull P ll. luand
;rstlbl irrfirtisarea unei p.1lrrii. Clirpitul tultului
:lccsl.ui l-as ajul)ge p6.tli. aproapc de funtlul
cclrri rl''irrtiri. l'rin dopul ce asLupf, girtul Ir, cu
(:iu'(r o 1rn'i'ir.zut globul -, intrll un tub cn ro-
lrirll 'l'. (ltig. ,1).
Sr'lrrrrrc irr gl,rlrrrl .:tlttr, itt lrrtcirli, carc
rlirr cirrrzii cii, spatiul inelar diutrc tubul I'lt ;i
girluirctr" tiinLre cclc douti globuri e.clcstul tle
striilrt, nu cade in globul IJ. Se toarn5, prin
Irrlrui S &cid, sLtlfufio amestecat cu apir, piLn5.
cirrrd licidul pf,trunde in vasul A, verrinil ast-
[c] in conLacL cr-r ziucul. Se producc :Ltulci
ItitlrctElut, cirro rir csl al'arf, priu tubul 'l'.
( lirrtl 'irrchidoln ro]linotul, gazul, cale con-
lirruir. a se produce nrai depalle, neputand esi
TE
rLliirir, apasi asupra liciclului ;i-l sile;te sii iasiL din globul ,,
rrlr:iirrtlu-se in vasul Ll, asi cir aciihLl ttt' tttiti fiind in contact
cu zirrcul, reactiunea inceLeazir: hirlroilonul nu se mai produce.
l)eschizind robiuelul, lritlrogcntLl ese tlin nou prin tub, ;i
:rtirlrrl nc mai fiind airisaL se va ridici iarirsi in globul A,
rrrrrll vurintl in corrlacl cu zincul, se va. lrroduce ca si mai
initirrt.c lrirllogr.rr, cc va eii lirin tubul 'l', ;i trsi, tnai doparte.
Avorn incii rtrr irli illnrai, r,lrrt) poate selvi in acelaq scop gi care
lrlczintli avantagiul cii, so prr;rl,c construl dr; orqicine intr'un laborator.
IilliI r,urrr. se constlut,ii,c li curn l'uncllionoazi"l acest aparat : So ih
u1r va,s do siiclii A cu gtrrir lilrgii, in care se pune acid clorlti,r,lrtc
Fig. 4.
Aparatul lui I(ipp.
7. -12'_
apos $i so astupi apoi co or.,',lop B. (Fig. b). Acesi clop prezintli in mij-
loe.l siiu o dcschidere circula'd prin care inirri o alorJi 1un tub care
ale {orrna unei sticle do lanrpd), dupi cuur se vede .in figurd. La
parie. tlc jos a' aionjei care l,robue sd fie aici ciit rnai strimti, sd pune
rnai ini,i,iu sfir,rimituri ile slicli, qi rleas'pra acestora, bucdlelo de-rjnc.
E-H Capirlul do sus se astupi cu un doli C,
plin care intrd un tub tle sticlf, iniloit,
cu robinet E.
Acidul clorhidric veninil in contact cu
zincul, ltidrortenu], care se ploduce, eso
alari prin tubul E cdntl robinel,ul r'a fi
ileschis; indaiS ce se inchide robinetul,
hidrogenul neputiind eqi din aparat, se
-..2t
...S0,rllr+Hz 0
arluni iniuntrul alon-
jei qi aplsrind asupra
acidului, il face sd, trea-
c:i in vars qi reac{iu-
nea inceteazri. Deschi-
ziintl robinetul, hidro-
genril va putel sd, iasi
afarii, presiunea aiunci
se micqoreazi qi licidul
"'Bu(ilol? de sli(l;
Fig. 5.- Aparatul pentru pro-
duccre continui. de hidrogen.
venintl in contact cu zincul, vom aveir ilin rrou o
proiluc{io cle hiilrogen qi alir nai clcpalte..
Noti.- Aparatelc aceste pot servi la productia
oontinuli qi n alior gazuri, criri rezuli,ii din o reac-
{iune ce are loc la tomperatura orclinar:i, precum a
hidrogenuiui sulfuriit, a anhidridei carbonice, etc.
2. Din apic: Apa o descompunem printr'un
curcRt electric ; se adaogir ins5" lr,id,rat d,e
?xo,triu' ceeace pertnite intrebuintarea elec-
t.r'ozilor de fer, pe cand dacfl s'ar adiugi acid
srrllrrric (electroliza apei, vezi fizica), elec-
llozii t,rebue s['fie neapf,rat de platinfl (metal
lirrrll,t' scump), pentru ca si. nu fie atacati de
Ir(ri(l(rl srrlfuric.
l'ig. 6.
- Butelc5,'de
fer cuprinzAnd
hidrogen sau oxi-
gen comprimat.Ilirlrogrrrrul llreparat astfel, e comprimat
180 rrlrrroslu'0 in tuburi de olel (!'ig. 6) pi
l'r'irr uri.jlot:lll irc0;itit se obtine hidrogenul
Proprietilli fizice. I ficlrogenul e un gaz
Ia
dat apoi in comer!.
i,ndustrial.
fir[ culoare, fdri.
-13-
nur'os si firi gust; e foarle pulin solubiJ il apf,.,_Brrn con-
,lrrrii tor rle cirlduri si de electricitaG $l e sirrgurul gai care
l,{}i{,rl:-r irceaslA proprielate.
lli,drogenul este cel utcti uqor d,itt, toate corpurila cunos-
rrrlc: Densilatea lui, luincl clensitatea aerului ca unitate' e de
ll.l)(i911, cecace inseamnii c[ e de 7411n ori mai usor tlecAt aerul.
l'utern pune in evidenl5. faptul cir hidrogenul e mult mai
rrsrrr dccdt aerul? prin mai multe experienle:
1. Intr'o eprubetd. plini. cu hidrogen, tinutil
.ios, hidrogenrrl se poate pf,stri. citva tirnp, pe
rlrrcir intoarcem cprube[a cu grlra in sus, gazul se
rrrruuri (tooit (fig. 7).
fig. 7 si 8.
- Experienfe prin clrre sc dovedcste ci, hidro-
' gcnul c mult mri usor dcciit .acrul.
2. l);rr:iL vttttt it.sczir o clrrubcti 1tlip5. cu aer
rlcirsrrlrr;r urrci ol)ntllo[o lrlirre cu ]iidrogen,
cu gura ln jos,
linutd cu gura
irr sus, Yom gisi cii
tlupii. cAtva tirnp in
c;n'rrbeta de deasu-
l)ra) so aflir hidrogen,
irrr in cea dedesubt
;rr,r' (lfig. 8).
ll. l);rci, rom uln-
plcir lresir:i rlrr slilrurr
cu liidrogen, vorn olr
scr'i,ir. cir cle se ridic;i
foart,c rt,lrr,rlo in sLls
iPig. 9).
cu gura in
cdnd
pierde
I'is. 1) . Expcrionli. prin care se dovedeqle cd.
lli,ll,r:Ir'rrrll o tltrtlI mli rlsor dccit aerul,
8. -14-
Hiclrogenul st.rtibate foartc rJpcOe prin substau]ele pot.oase,
curn sunt : h6.rtia, vaselc de 1_riirnAnl, tlc portelan nesmi,ltuite.
De proprieLatea aceasta, cunosculir. sub numele d,: d,ifuzi,bi,_
li,tctte, se bucur5. toate gazurile : hidroge'ul i'si., tlatoril.[
micei sale densil[ti, o lrosedir in graclul ccl mai mare.
Iat5. curn putcln t'.rlreriniental dovedi ci. hidroge.ul stribate
I'ig. 10. Ilxpericn{d.
pli n calc se dovedcste
difusibilitatea hidro-
gcnului.
'
lrrintr'un pcrcte ljoros, mull rnai rc_
pede dcci.t aerul :
vas poros Se id un vas de piirnAll care se
intrebuinteirzii la pilcle trlectrice, se
astupi cu un dop pr_in care strf,bate
urr tul.r drept si uri tub iutioit, ltre_
virznt cu un robinet (l,-ig. 10).
Se aseaz5. r,astil r.crrt.ical cu gura
in jos introducirndu-sc tubul clrept.
in urr r.as cu trpir. coloratir. Iar tubul
intloiL purriLrdu-se ir-r legituri. cu ult
nparat undc sc produce hidrogcn,
.apii. robinetul fiirr11" rlcschis. I Iidrogcnul
coloratti tlupir ce alurrgX acrul si umple vasul
poros, cse afar[ prin l.uLrul drept ;i
plin licid ul colorat.
rlc prcsiune, rezultali.
l){rrolii r,asului poros,
Incliizand acurn robinetul, oltscr-
r.iun cf, licidut se urcd. in tubul
ilrcpt, ceeace deriot.ii o micsorare
tlin cauzi cL liitirogenul a e;it prin
mult mai repcde, de curn a intrat
; t r't't tl .
llirlrogenul d,r,tytit, heliu, e goaul ccl ntcti greu cle ticeftat.
.' lirsl. ,lrtinut mai i'Liiu de Caiilet.ct si pictet in 1g?? si
l,!i7li srrlr f,rmil cle rouiL finf,. rroblewski ;i [)lszeu,shi re-
r:irrrlrr I l;r -2000, priu evuporatiunea in vid a azotului )icid,
si rrri.s,r'rirrrl lr.rrsc presiurrea clupL ce'l ccniprimi. la lg0 at-
ttr,sli'r'rr il r';r;rlirir sub fornra. unui Iicid incolor, iu canritate
tturi rrrir:;i. lrr .rrrrlil.:rlc nrai lnare) a lost obtinut licid de l)eu.ar
irr I ul)ti.
_15
Proprietd,fi chimice. 'l'r'rrllrc sir stim ci, numai rtrleor"i
corpurile sc pot crilrrlrirrir. lrrirr sirnlrlrr conbact intre ele, -- in
cclc mai mulLc ctrzrrri lrcrrtru ca r':orrrlrirurlcl siL aiLrl loc, tre-
liue sir intervirrir itctiutrca p11si slrtrrgii, currr r. lurnina, cirl-
tlura, clectricit.i.LLca; asi, liidrogerrul sc crirrrlrirri. r.rr toti me-
tiLloizii ; rrurnai cu IluoruJ, cornltirrarcra lrolrlc ar.cl). loc f ir,rti
irrtervenirea unei encrgii (la inlurrerec, la terrnlter.iL[.rrra ordi-
rrari.), pe cAnd cu clorul combiuatiunea nu sc product: tleedt
sub actiunea lurnirrei sau a ciildurei ; cu azotul, catbotrul,
-*rrb influcntir electricitS.tei.
Di,ntra conr,bina{iuni,le forntate de hidrogen cu ,nteta,loie,i,
Ttrezintd, un interes cleasebit combina{ia l,ui, ctt o.niy1enu,l.,
l)rrr:is i1111'111r amestec format din douir volurne re lti,droglett
:;i rrrrtrl dt', o:t:igen, r'orn inllsdugll un corp aprins, hidroge-
Irul :;r,r'rr t:onrlrirr;'r rrrl oxigrrrrul cu o violcntii extrcrni, cu
t'rploaie, ciu c lrorrlc ;rlir:irrrrr slirrnirrrrrr r-asului uncle ale loc
courbinatia. Acela; lucru se poirte itrtArnltla si sub actiunea
Lrriei scAntei elcctrice sau a platinci spongioasc 1).
Din combinarea aceasta a hidrogenului cu oxigenul rezulLi,
apa : 2ll-l--(l:lJrO.
(iAnil hidrogenul se combinf, cu oxigenul, se desvolLf, c1up5.
,culn uJrr sl)us, o crnliltile foarte rnare dc cilduri: hitlrogenul
arde irl o.rigcrr. 'l'r'rrtlrrtrrrlul'a lnare (25000) ce insoteste accitstir
ardere, lioatc li ut.ilizirlir liL t.cilrirea, corpurilor co so lolresc
(ju greu, cum e plaLirrir, ititlirr.
H. St. Claire-Deuille a an;slr rtil. tttr irlrl{f;rL, uutttil st'tflcti
o:tlr,ryrlrir',, cu aiut.orul c5.r'uia se J)r)irtc rrtilizi ltceasti. rnare
Lcnrlrtrrrrl.ur':i, tvil.;itrrl in acelas tirnp explozi;r.
,paraLtrl tt :rlc:-t lrril rlirr rlorri [uburi r,trllcel)llicc. Prin cel
irrlrrrirrr vrnt: tui11r'ttttl, ttr l,r'rt ct'l rrrl(tt'iot' lLidrogenul, si
,,,,zrn'ilc nu s(' iull(':llt'r'i ,lcrr;il, l;r o tltir:;i rlistan{5, de putrctul
. . i,,tl,rrrr;rlir ll.'ir. il).
j i:,.it!.t li, ,lrrl 1 i
'1:;'1;,.1r,.:.:i. I 1,,,,.: j'
r: .) :lE:!:n -lr
9. :il
1l
iil
,ll
,115.
fr-u-
I
!-,--!t '-
-
16
-
'tlacirra srrllrrirrlrri orhydric indreptatva c[tre o bucatf, cle
,,.r. rl tle utk:itt s;tu dc onitl de mqgn'esiu,, clevine atdt de
l:ri'rinolrsi, irreiit ochii de :rbii o pot suferi. ,
I"aptul acesta a l"osl utilizal de Drumonct
la construciiunea unei lampe, care poartS.
numele siru ;i care se intrebuinleazir la"
procctiuni, cAnd ne lipseste lumina elec-
t.r'icir.
Ilidrogenul poate arde ;i irr acr, combi-
ulindu-se pi in caztrl acesla cu oxigenul din
aer, producAucl apa : Sii lu5.m o eprubetd,
plind cu hidrogen si sii introducem iniultru
un chibrit sall o luminare aprinsf,, vom
vedeir cir hidrogenul se apriude si artie cu
rr o flaccird, ctlbastrd, pcr'lid,d,, iar chibritul sau
lumdnarca se stinge.
^ [[it] rogerrul dcci arde irr aer, el ins[ nu(, ''
poatc intreline arderea corpurilor, dup5" cum
o irrLre!ine oxigenul clin aer.
(land irrl,r'un amestec de 2 volume hidro-
l si 5 volume aer vom inltocluce un corp aprins, hitlrogenul
, ,rrbinindu-se cu oxigenul se aprinde ;i cornbinarca. a.re loc
' i :u explozie.
r xplozia insi. e rn:ri mic[, ca in cazul cAnd am aprins un
r,., sLoc tle 2 volutne rlc hidrogen ;i 1 volum tle oxigcn, desi
^
r r rrt Si acurn pentru 2 volume de hidrogen, 1 voium , de
, i, r'n (acrul e l'ormat dirr 1 volurn oxigen si 4 yolume
,, ). l.ucrul sc oxplici-r prin f'aplul c[ o parte din cS.ltlura
rr, ,rll;rlri rlin cornbirrarea liidrogcnuluilcu oxigenul, a fost
'. r.l'il;r rlr.;rzot penlr.rr a sr'irrel"tlzl.
'. rlt'tr';t lrirlloqtrlrului 'itt rter o l)uleln repet; si plin urm5,-
, 'ir (,1'r'r'icrrl,;"r, cunoscul.iL iiub trumerle tle lo,mpa /ilozOft,cci.
Ir, ;rlr;u;rlrrl rrrrrll illn prclrirrat hicirogenul, inlocuim l.ttl-rul
l, , ulr,:,,.r'r, lrlirr rrrr lrrl-r drclrl ascu!il la capirtr"rl rlirr af'arf,;
:r,. I( lrl:ilf r r'riIrr'r Irrrrlr 1r|trtftt ci|0?roll .4 !- '
'l;t' rlttt ltlr;rt;tl rri ;tlrtittrlcltr
Fig.1l.
:',; f laiul oxihidlic.
17
.rr . ll;rr:iilir lixrrt.o slabX, tlar. carc lrre o t.clnperaturH, foarte
lrr l tr';r l;i r). ,
I'rrl.rn f;rr:t, irr lrccasLi, exper.icr.rtir, llircir"rn liidrogenului
Itttttittrtrtsit, rl;r.rr. r',rn face sf, treraci. lridrogcnrrl rnai intiiu
l,t rrr l,r'tr:itrtr :,tru ,ltclt ol si apoi il vont irlrr.intlc.
l);rr',r r',,r1 irrllorlucc llaclrra :tceast.a a hidrogerrrrlui in un
lrrl' Lrr,, rlr' :;l.ir:lri, r{esc}iis la ambelc capete, sc iuttle urr sunet
l,rrtrrrr, ;r r:irliri iniillimc ;rti"rn5" dc lungirnca tubului (I,'ig. 12);
r' '. l,lrr';u.ir lirrrorrrcrrului acestuiit, se atribue vibratiulilor acrului
rlrrr lrrlr, lll'o'o(j:_tLe prin rniciie exploziutri ale hiclrogcnului
l'rr,. lil l,'irt. l:1. I,lrltr.ir.rrltr 1,r.irr r';rrr_,se dovedesie cI
r rrr,,rrr,.;r r.lrirrir';r.
'r ;rrrlr,tr,;r lrirlr,,;l,ltrirlrii ilt it{jl. sc producd apd.
,r1,,,r'rr rlr, ;111;1, r:rr r:;'i lrirl'rrl,,rtrrl 1,, lrllir tr,rtrcst.ecaL (l'ig. 13).
I lr,lr',,',r,rtrrl l .r';11 ;q-;lf.l, :rr' ;rlrrrrrrlrr l;r t'lirt)a. Iui llrin capbtul
tlltttt I rtl, rrl'l,r:rl 'ltr ut.trt:r ttr, irrI r.,rrlrrr:r' ll;r.t;it.t"a, in Un f'aS USCat.
It l'l ,l, rrr,;rlr,rr'rl; 1r' lo H1 rr ,ri,,1rl;irrr ,.;r, i9t aefUl tlin apafai Si
lir, rl;ri rrl,rlrr, ,.rr,'r ,l,r, rr rrr,r l;,r'irrrlr, l1i1lr.,rljonul, pe ciin,l rnai este
lr,r rr ir , . r' 1rlozi,, 1rrrrl,. rrr,.;'r. loc rri sfiiliimriiurilc de sticli,
Itlv i trl rr trr,, rrr, 1rql, 1rt.1rl rrlr' r.;r 1 i prt.i rrrpjrligiul_,rtr.
ll. 'l rllrr , lr . I itittttl. :-
r':rlrlr'.
l,,rlrrrli,'rrlrr. rrcc;r,sl.lr. c curroscuLX sub numele de arncon,ir,a
itttit'rt.
I'rrlr,rrr rl,,r r,rli ri rlilr lrr.tlcrc;r lrirlrogenului in aer rezultL
f I :rll;i. irr lirlrrl trlruirlt)r: frrcen ca hidro-
ll ilrrrrrrl si. l.r'cacir. lrrilr uri tub untle se
I I
:rllit t'lorurti tle culcitt, care ya absorbi
"'I*m
1[*Md[l! ilI! -ffi"" tll,,l,' l+.g'caa.r{- , l: hr:a<.:*d '* i l. j
10. clt ()xig0llul (li[ aer.
f ltitlr,r{r'ltulr avand o
/,,ri,-rcrrrrl, dcscompurrc,
I d,' o.t.izi tnetalici.
_-18-
(.)ltserviinr. cir tlupi c.li.1,va timp,
srrlui tle sticlir se scarg pi,cdturi
corrdcrrsru'rtir vaporilor, rezujtati
de pe pere{ii interiori ai ya-
'.
tttici, d,e apd,, provenite prin
din combinarea hidrogcnului
tendin!il mare de a se combini cu
prirr ajutor.ul ciildut.ei un ltral,e nurnitr
- I {)
i p,111;1{111 lccst,:r c alcirtuit tlintr'un
'r'rr,, rlrrlc so it,llli rttitl t,!u,ltidt'ic sau
r.lolroi so irtiirnil lrrilr rnr {ir, un
cloliol rLr sticli, aqezat intr'un
strl.[tt t,it,, trrnostecat cu api. In
cilirrrllrr rlo:irrr. I'irr.lr'il Ig g1g 21
clolroirrlrri slii irr l,'tlrilrrr.ii cu un
Irrlr crr r.olrirrr.l {1,'ii..l. .151. Prin ac-
(irrrrr,rr rrr.irlrrlrri rr:lrIr'it, zincului, se
lnorlrr,r, lrirlr.,,1,,,rr, ctre ese afard
t'itttrl,1,'r, lri,lr,rrr r.obinctul. llidro-
;,,'rrrrl ,'. rl rrl;rr.:i. inlilneqte o bu_
r.rrlrr ,1,.;,lrr.l irui spongioasir, clre
rl'1,,r r,rrrr;r. rrprirrtlt'tcal iui in aer, qi
.lrrrl r',rlr,rrrrl rrlrr.ins, cornunicri infla-
rrrrrl,iliiirlcir, rrrrci rnici lampe cll
,,i i,.n {r. l };u:li se inchirlo robinetul,
lrtrltor'rrttrrl rrO mai eqind aiari, pr.in
I
I r',.:r r r I r r';r I rr i r:r'oscilnd:"t, alrrngl aci -
'lrrl'lrrr,l,r1i,l qi'eil.]irr'.ili'c.icilzii. Fig. 1i.-Aprinzi.torulcuhidroge'.
Oxigenul. Simb. : O, -er. a. : 16.
I rr ii,.,,rrrrl ir I'ost descoperii ile cillre PriesLletl,in 1774.
lil,irrc n:lturalil. Oxigenul e dintre toate corpurile cel care
, ,',r , ,,1r, rrr;ri irr ltbuiidetnt} la suprafala si iu interiorul pi-
rrr rrrrrrlril . :lilr('irl('clli cu azotul? constilue aerul atnrosfet"i.c,
',,ltll'rr.rr .rr lrrrl'r ),r('nrilr formcazS, apu,. El intr[ in constitut.ia
,rrrrrrr'rl.l,'r :,.r r"'r'lill0l0r, in constiLutia celor mai multc tui-
r,, r.rlr. , r tl(.1. Sr. sor;oiLt.e ci. a treia paTte dilt scoarta pi._
rrr.rrrt rrlur, r' ;rlr:ilrrilii, rlitt oxigelt.
l'r'r,;rrr r';rIiir,. lrr l:rlror.;rlor so l)r(]l)iu'i, oxigcrrrrl lrlin tlcscotn-
l,rr, rl.r Ilrtt'11111111i tlr' ltrtlttsitt. (l;ltrrl irrr:;ilzirrr trccsL corp se
1,,1,r',1r. rrr;u rrrl:rirr; ;r;roi, lrclztirrrl o lr;u.l(, rlirr oxigen, trece in
l,r t
' llt rtl tlr' ltulttsitt ;,:i tlttt.ttt.rt tlt, ltrtlrtxitt. .
:t(:lo.,l(- (il{),h J :t()+(:lli.
I .rrlrrru.rrrrl r rr rrr,';rlzit.r,;r trr:rr rlr,l,lrt,i.r,, percloratul de po_
l;t rtt ,' rll r',,1rl,ulr. .,r r,l irr ( l()t.11.(t. tlo ltOtASi,U S Ofrigen.
( tr )rl (,lli + l(,.
l)r':,r',,rrl'rrr,r'r:r ;r'r'r.l,,r;rlrrlrrr rl. lr,lltsiu ayand loc in chip
I
I
I
I
()xigenul din oxirl, sc combirir cu hidrogernul penhu a fonni
lllit, iar lretalul devine liber. Oxiilul, carc a pcrdut, astfel oxi_
g-enul, se numeste corp reilLts, si hidrogenul care a luat oxi-
.se nul) se zice cra, e un corp recluccitor.
Iati. curn se reduce ofiidul dc ct,r,y,tt,: se puue o.id de
ctlpru intr'un balonas tie sticli care slf, in legiitrtr;i cu uu apa_
rat. in care so produce hidrogen (!.ig.1a); incilzind putin ba-
lotiasul, obscrt'5.m ci clupii catva tirnp, cse afirri. ,apori cle api,
iar inluntru rimane cuprul: CuOf2i{:HrO ;Cu.
Fig. 14.
- Reducelea oxirlului de cupm pr.in tridrogen.
Aplicafiuni. Hidrogcnul fiincl col rnai usor corp gazos, so
irrt
'r'lru
irr ltrazva la um,flarea be,loanelor, prt'zirftE" insi. neaj urrsul,
rlrrt,r'il. tliluziltiliLltii, clc a stri.b:il.e lcsnc prin materia tlin
(';ilr' {' I'ri<rul, balonul, cceace facel ca ele sii, se desunllc; rlin
:r.r';rrilii. r';rrrzir se preferi hidrogenului, gazui de iluminat, ricsi
rr|r' rr rl.rrsil;til' rnai mare. HidrogenuI sc inLrebuinteazk ,,tch.
rlrr;r;i
'rrr ;rrrr
'irzrrt,
i' suflaiul oxhytlr:ic si in lampa lui D'u-
rn,rrrrl. ii. irrl|r'lrrrirrl0rLzii si la construct.ia unui aparat Dulnil
.A 1tt'i tr:,r lttr t.tr lt irl rrt11r'n.
11. -20-
brusc:, oxigcrlul neputind c9i clin vasul unrle se face inclilzirea'
in nritstlllt 'itr care se procluce, poate prin forla elastic5' cres-
cirrrtliL, itt uncle cazuri tlelermini' sfi'rAmarea vasului' Ittcon-
vcrriplt.ul acesla se illi.tur[, atnestecind cloratul de potasirt
t:n biomitl' d,e ntanl1u,n calcin'at' Sull actiunca bioxidului de
rlliurgan) care IIu ,ofar* nici o schimlxllr, lru se llai fotmeazl'
l,c.clorat de potasiu, si clrrratul dc potasiu sc tlescompunc
ia o temperaturir tnai joirsti, ca iu cazul itltiiu, irr trlorurir de
poiiisiu ;i oxigen: lllOrt(:( llli+3o'.Apara,|ul,decalellCserr'itnsec()lnpun0dintr.oretortri
de st'iclci, cu ull lub culegitlor, al cirrui capirt ditr afar[ e
asezat intr'o cuvetl cu apir ([ig' 1ti) ; irr rtllorlf, se pune clo-
Fig. 1ij.
- Preparalia oxigenrrlrri in l:rbontor'
rat de potasiu ;i apoi se lticirlzesLe' (llolurir tle poLasitt' rczul-
tatir dirt clescornputrerea cloral'ului tle polasiu' fiirrd solid['
riiLrnlue in retortiL ; iar oxigcuul, cir g;12) ese afarir prin ca-
ptitul tubului, ;i sc poale prilltle lrrin uri.ilocul deii't cLrtloscut'
Irrdustrial,oxigerrulseolltirterlrli.tLitctrhirlrllgeltul,irrdes-
c()lrlprrneleaapeiprirrtr.unctrrellte]ec|r.ic(vezilritlrog.);trxigerrul
t:ri1r;itat astfcl, e cotnprirnat la 120 attnoslere in tuburi t'lc olel
([ig. 6, pC. 12), ;i dat apoi in comcrt'
lrrrhrst.rial, se obline iucii oxigenul' ilin aer licefiirt (r-ezi ;rerul
rr I rrrosli't'ic).
Proyrrietir,li fizice. Oxigenul e uu gaz firrii cuioare' ftiri"
rrriros si lilir gttsl, cu densilalea de 1'105; ei e deci cevi rnai
g,.,,,, ,,,, ;rr,r.rrl. lfrrlrrle lrutin solullil in apir. Se litlcfiazir cu greu,
lrvitirrl itr sl:tt'rr litrirlir. tenrperirlura tle licrbere
- 1810 ; a fosl
si st,litlilir';rl.
' l,ioprl"iiilri r:hirnice. ()xigctrul iloitte fc'r'ma colrrIusi c{
-2t-
Ir,.rt' r:i)r'lrul'ilo sirnyrlc, afari do fluor. sa comJrin5 cl,irect ca
l,t,r rrrr'l;rl.rzii lrIarii de clor, br.orrr, i.rl, si cu toate meta_
lllr, ;rl:rr.:r rlr, :rr.gitrL. aur si platinf,.
( ,r,rrrl'rrr;rrilc tliracta ale oxigerrului cu cclcliLll.o corpuri sunt,
r rrr'.{.u1. iirlr lurrnole tle combwstiulti, si.u u,rrJeri.
I ii,r lri.urr l;r rur fir rnetalic o bucatf, de crirbune aprins
,r I rrrl r' prr'p1111111.p1 aprOape de a Se Stinge, Sir-l
rrrrr,,,lrrr , rrr irrlr.'uu J.rotcan de sticlf, at ori,gen.
(L, l r r, r)nl obSerYi ciL cXrbunele se re_
;rl,r rr,lr' ',
I :rrrlrr cu o intensitate mult mai mare
' r r, ,u.r'. r';r:r1r^r rrdirrtl lumini. pi ctildurl puternicii.
lrrrl,.r lr: lL;r.rs. nnalizAnd COnt,inutul bOrca-
lrrlrr, r,,rrr gisi un corll nou gazos, compus c1.in
, .rr 1,, ,rl ,ri .rigcrr si carc se nurncste a,nhi,ilri,cld,
t tt t l,,tt t( u . rlrrci itt fzn.Onte.nUl pe CAre nOi, il
Fig.17.
Arderea cirbu-
nelui in oxigen.
ilrrut, (u (lot'e, rt, u.utt,t loc pe cleo,parte combi,narea cd,rbw-
,t lrt t, rt.t'ir1etu,tl, ictr pe d,e ciltir pat'te o d,esaoltare cl,e cdl-
,l tr t,t ;:i I tt ttt,i.tt.it,.
I lrrl,rrrrllc irrsii iLrde si in aer, ciici ;i in acr se aflf, oxi-
', r, r.l ,r ;rlrrrt:i nu face altcevi. decil se combin5. cu oxi-
,, r,,rl l,r,,,lrr,;rrrrl rrcrulas colnptls cnrc se produce cAnd cf,r-
1,,,r" l, ,rr,l,. 111 r';rsrrl cu oxigen; clldura si lumina, rezuitati
.r,'r r .rr,r, I r.()t.l) lir(.{'ca intensitatea arderei
, i ll, rrr,.,r,r,r':r. (, ,,, ) i, ^.". il ,,11
| .
;,r'1 1r,111,;1 ;rrrr';rsl;I crr ci.r]_rurrcle o llttl.ctttt ro-
I'r I r I r'il ;tll{, (,"11'lll,i.
',r l,rrr(.nr inl t.'ulr virr-l trtir: rlc lrirrr;itrl, :ru,,l rtrttl.
Fig.18.
Arderea sulfu-
lui in oxigen,
lr.r lt r l',,rlr lrrrrr,.r ;r :,ti rlrtlrtr r.;rlr';r litrt;r, yom COnStatd, Cb,
Il l,',rr rrr , rll.r rrrr ,,.r r.u lrr llt.l,; irriiltUSitOf, alC[tUit Clin
r'rrll . r ,,. r! , , , r ,.,r r. r, ,rrr. .,lc ltirt,t,.itl cle sutf (anhidricl[
lrltllttt,'.r .rr
12. .).)
-
Iuiinoxigen. ard cu o putere mulL mai lnare. .
4. In oxigen putern face sa irrdl ;i une]e metale ca zincul'
*urn.rtu, i."ui. Cu metalul acesta din unnir experienla sc
face in felul urmf,tor : se {ixea zh a o sirmi' sublire de fer-
intoarsfl in spiraii o bucatir cle iascl ; se aprinclc iasca' si
"poi =a
introdr:ce inlr'un borcan cu o.t:i'gen, pe fundul ciiruia
s'a lfsat pulind" api (Fig' 20); ferul se. aprintie' ti=litL*
in toate p5,r!ile scint'ei vii' Procluctul rezultat
clin ardere e oritl' salitt' cla fer, oorp scllid'
care datoritil temperaturei rni:lri ce intoviLrf,se;te
combinarea fcrului cu rtxigenul, se topeste'
luincl forma de glol'rule ; picf,turile dc o'rid de
fer topit clzS"nd pe funciul vasului'.l'ar.lace si
_--' r i""".'i"rt nu s'ar rb.ci trccand Prin pi.tura de
Fig. 2{). -' i ,
r fu'du[ 5,,rcanului.Ardereal'erulrri SPit oclil' lulluut rrrrrv.rruru!'
t ^.^.--:,
in oxigen' Dit] acest'tl e'rperietltc rezultir' douf, lucruri:
70 arrleres, au ao?I|'bustiumea nw e clecd't contbitt'a'{ia unui'
rcr'p cu oni,genul, cornbinalie care
-arc
clrept r'ezultat for-
lnirrea unui compus alcltuit clin acel corp ;i din oxigen' ;i
o rltsvoltare oarecare de cirlduri' (totdeauna) ;i dc lurnilir
(rrrrt',rri) ; 20 An onigen' ao'nlbwstia are loa cu o 'in'tensitate
rttrti. tttttre decd,t in aer'
( lrc:r r)rt se tntampll cu corpurile sirnple' cirrllunele' sulful
(rlr:.. lroitlrr irvcit ioc si cu corpurile compuse: un mlmf,r mare
rIirr rrt:trslrr trot'1tttt'i ard' in oxigen sau in aer'
.l n g.tt.ritl, llll (ir)rl) cculpus e in stare tlc a arile' ci'ntl in consti-
lrrlrrr lrri irrir,ii. r:.I lrrr!i. do,ii.,r.'r,i sirnlilc, citr.i in,S.iate de liber_l.rlr'1rLrl.;rr',1,r ilr it(,1,si*l origc.: *;il: hirlr,rrl.,rrrl *.llurai nSr-a"i_lrrr';r rlr,r'lrr.lr,rrr ( 1S,, rrr.ta'ul C i'r. Srrnt Si .azrrrir .in. u.;";'";;p;";rr',1,,, ,l,,,ri rrrr ;roslrlri dociit un singur okrntoni, c;t.1r1[;1 A" n naa";.ni,i.,r,.rr rrrr,rrriir,,rrl ,z l[r, cianogerurl CrAz, r,tc.
l),r,.:r 1,,'li,rlcrrl, sl.earina, rnateriilo grit_sc, lcmnclc, h6.r:tia si
,rlt,, 1,,.,t.1.r ,1.:-;r,ltice, ;.LIcirtuil.e clin carb,n, lrirlrogeri si oxigen
'., '|l rr ;r.r', :L..rr.s'a se datoreste combiniirei ca,rb,.urui si hi-
rlr'""1'11111111 tlirr cor:purire rle mai sus cu oxigenul ,ri,, nc,r, coro-
Irrr;'r' (:;ri'r) o 'irrtovii.riisitJ.
iie producere de cf,rdurir -"i r'min[.
L ,,1i,q1111 irrsi cle ard cu o irrtensitatc rnult ,rroi ,raura; ual,
rl'rr';r irrlr.rrrr borcar ca oniElen vom i'trocruce o bucxi,ic[ tre
lt't'
'r)f ilts' cdnrl a pe pu'ctul cre a se stingc, renrirur sc
r,,rl,r'irrtlr) cu o r'icir cxplozie si couti'ui. a arde cu o llcr,-, ,r t ,r ltttlernicii.
IIr'Ir''r'1.,rl, r:iirl.rrLrrero, sulful, pcrr.rcur, Iem'ere etc. corlruri
, .u r ;rr.rl irr origen, se zie corltut,i eontl,tttsti,bile, iar oxigenul,
',r(' rlrlr.t'line arderea lor, sc zice corp contburent. Origurrui
,r ,r rrr .st. _qing^*rul corp cornbure't. [Iidrog.er-rul aprins in
'r' r 'i''i 'rriirrri'r a .,rde mai departe in cror ; rnai mult decAt
rr'rrir ' l'islirrul, irrscnicur, stibiut arcr in clor, fiLri a fi aprinse
r lrrrr , r.lolui e deci de a_qemellea un corp cornburent. Tncrul,
, r] 'r rrl :r
'rl irr va,pori de -*ulf si sulful am viLztLt ciL :LrdC in
oxigcn; deci sulful poate ii si comburcut si conr_
lrrLslibil. ,ur virzrrt cir hidrogenul artle irr'rixigen,
r[;rr liutetn rcaiizi'L ri expcrientii irrrrlc oniyyenwl
sii irr.tlri in hirlrogen, :
I
il
lflrl
I'r'irrl.r'rrrr Lrrlr rr, ljLr:cn si intre
Irirlr.orcrrrrl irr t;lri1r contiuuu in o
c1r1'q1111'1;r l;rr.{;i l,i, asezatiL cll gura
irr .1,,.r; ;rlrlirrtlctn hidrogenul la
,,ur';r r':r.rrrlrri, si apcli introducenr
irr;rrrrrtr.rr rrrr Lujr de sticli b, prin
(';rr, it,,' r,i,_.:r,tr clitttt.'ttn llalOn dC
r',r,t, lur.(.. cu care stI irr IegiLurd,
r l r,, j l). 0_xigenLrl co ese clin tub,
t,,,1
l,t,;t,,t,,r,rtltti
rrrl,r,lr,',',.rr
13. i;
-2,1 -
se alrlirrtic ,<ti,rrtl a l.recuL prin flac5"ra hidrogenului si con-
t.innil tltt lt itrtlc in i[teriorul eprubetei ; deci, in cazul acesta,
hirlrogcrrrrl c corpul comburent, clci el intreline arderea
oxigrlrrrrlui.
lJrrrrcirzl din cele de mai sus cir, in sensul Iarg al cuvAntului,
Il'alnte sii rttelegene prin cont'bu'stiwne, ori'ce com'bi'na{ie into-
t;tirdqitd,d'eo'desuoltaredelu'nt'itlit'qicd'td'urd"ldcd'nutrebue
sdfacemeleosebi'reanfuecorplcomburen'l,qi'oont,busti'bi'I'
Iu vorbirea uzualf, ins[., in sens restrdns, se intelege prin
colrbustiune, cornilinirrile tliferilelor corpuri, numit'c combus-
libilc cu oxigenul numit cornlturetrt, combinare intovf,rii;itfl cltl
protlucere de lurnin[ ;i c5.lduri.
Pentru ca un corp si, artlii in oxigcn, trebue inctilzit pAnii Ia o
anumitir, temperaturli. ,'ceastir, temperaturS', nurnitii lent'pu'tttu'rd' tle
cLitr-tntlet'e, variazd, rlela un corp la altul ; aqt, tempc'ratura tle aprin-
rGrc a fosforului o 600, a sulfului 41[00, a hitlrogenului 5500' etc'
A ctprintle LLn corl) itzscttt't'nc n-l' irtct"tl'zi pl''nd ltt' aceastit trttttperatu'rril
o,luii, t"-p""atura ile aprintlere atinsi', corpul ard'c atunci' cornbi-
nArrtlu-sc
*crt
oxiuerrr.I, ior cii]tlura tlesvo]l,at5 in :ictul acostei com-
binir,ri, corpul liinil luat sub o greutftio hottiritil', se nurneqte ctiltlut"ti
,te cornbrrsirule. Cd,|lura do conrbustiunc,ca qi tcttrptrratula de aprin-
clero, variazH, dcla un corp I* altul: ut griim dc hidrogon arzind in
oxigendesvoltir,2g.lcalorii;lgrandocirrbrr'neScalorii'etc'
6eod aprin,lem un corp, e tloajuns sir,-l inci,lzim in ciricvir puncie piinii
latemperaturatleaprintlere;ardereaavindlocaici'c:-ild'urailes-
voliaid va facc cii, punctelo invecinaie si' capei'e ternperaiura de
rrprind.ere, gi astfel ,,td"t"* sir se transmit'i trcptat' treptat' in ioatir'
rnitsa combustibilului.
Trobue si, qiim, cir, intre ntilerca in acl' ,*i ardcrea in oxigen'
(irrinilsami,decantitateadecrilduliclesvoltatil,nuer]iciotleose-
lrilr'. (llntiiai,ea de cd,lduri, ilesvoltati' e qi intt'un caz ;i in celalt
ll,t:r,trilqi' in oxigen insit, arderca are loc mai ropetle, Iumina e mai
lrrriorrricji, 5i tempcratura artlerei mai ritlicatir"
l)iu':i irr rlr,r ,fenomenul se petrece mai incet, temperatura so rid'icd'
rnili lrrr (irr r;i lrrmina este mai slab5,, lucrul accsta se tlatoregte azo-
/rrlr1,,1,.,,:r.r'r'1',r cintl artlcrea a,rc Ioc in aet, cirldura tlc combustiune
rlzrrli;rl;i, r,sl. irril'olrtlil{aii, nu numai el inc5lzj oxigt-tnul qi corpul
()ur'( so ,'ottrlritt:i, ,'tt ,'1, ci qi azotul caro se g5scqte ald'turi cu oxigenul'
(lrrrrlrtrslirrrrilrr :ilrtrlillrl lline acum ;i cari au loc cu des-
r,rlt:rll rlr lrrnrirrir ;i criltlurl sunL cultoscuto sub numele de
t otttlttr:;litrni lil; iLlir ilveln: ardcrea lridlogenului, a cf,rbu-
rr,'lrr.;r r,rrl[rrlui, rr, lttttrtteior in oxigtrn sau itt acr.
r.rn irrrr;'r r:orrrlrirr;rliuni de aie corJ)urilor cu oxlgenul in
r';rlr r';urlrl;rlr';r. rlc ciLltluri sc produce cu ittcclul, asa cI se
1,,,r',1r, irr nr;r.iln;r irr ca.re id, naitere ; ea J)erzAlldu-sc astlel,
rrrr r.r lrrlrr';r irr clrilr simlitor temperalura corpurilor) nu va
1,rrlr.,r lr ;r;rltli;rl;"1 si nu vom putei. avei. nici Iuminii.
:,.;t, frt"lot'trl, ferul, r]xegneai,ul stincl in aer) la tenl)era-
lrrr;r rrlrlirurn"L, sc combinl cu onigenul cu o produclie irta-
1,r,'r'r;rlrrl;r rlc cirlciuri" pi f6r5, desvoltare de luminb. Llom]ri-
rr,rl,rrrrrilt.tlc ltlul acesla sunt cunoscute sub rrumele de
r t t111 1111 ;;l i 11 11 i lante.
l;t.l)it'uliu ull'inxalelor esLe tot o combusliune lentf, : Ani-
irr.rlr.li' irr ;rct.ul inspiraliunej inlroduc ln plirmiini aer; sangele
r.rrrl ,rr,'r rrlrsoarbe numai oxigcnul? pc care-l duce in tes[turi
ur,l,' ,u l lor: cornLrustiunea lentir ; dirr aceastf, combustiuno
|, ull,r ;rrrlritlridS. carllonich Fi atr)4, llrodu{-ite, cu care incf,r-
' .,rrlu i{r ;rrroi s,i.ngcle se ilttoarce din nou ia 1-rlf,mdni ;i lc
,1 , ,l,r,r rn ;rr:Lul expiratiunei. Cii.ldura, rezultat:i din aceasli
,,,|||l'Ir,l rr' r:lrrs(,iltre, Cd,LdurT. a,ni,m1,lci.
| | ,,,rlrlrrr rlic krnL5. se observ;, si la plarrte; ;i plantele ab-
1,11r '1r"r'rrul, (:irr0 in urma cornbustiei, trece in anhidridf,
, ,r l,,,rr',r, l,r'r'rlutl (jc e daL afar5, apoi prin frunzele lor.
Irrrrrrlt vii sau lente, irr gerleral combinaliunile cor-
,rxrlicrrrrl sunt cunoscute li sub numele de on'i-
r'()rnl)usii rezultati tliu acesLe corttltilllt.liulti se
rLl rrroslirric, intreline
si rr, lrliLrrLelor ; firf,
lrrrlr,;r, Lrirl. 0xigenul
l;r srrll:LiuI oxhydric, in
irrI lcbuirrteazir pentru
14. -26-
0zona. Simb. : ()r, gr. rn.: 4g.
( )zrrrir a fost rlescoperitr, in 18tr0 cLe -crtilnbein. ozo.il nu e altceva.
rlor:i|, 41.1,ig,',, cou,rlettsat I l-J volumc 11e oxigen dau tlouit volume rle
,zrnii, sau incil,: pe ciintl moloc*la do origen e formatil tlin tloi atorni"
cr,ir rlo ozond, e formatd din trei.
Starea naturald,. 0;zona se gi.seste in cantitirti mici irr
iiel' ; cn decscbire aerul tlin ptidurile de brazi, pini etc. cu-
prind ca.ntitf,{i rnai r}rari rlc ozonii.
Mijloace de producliune: Ozorra nefiind tlecAt oxigen
conderrsat, lroal.o lui nasterc clin o_rigcn in mai rnulLe imprc-
j uriiri :
1) Irr timprrl oxidaqiei lente a fosfortilui in aer, oxigenul .
se l.ransformir. in parLe irr ozonii.
2) Accla; lucru se inlimpll si in cazrrl oxidaiiei tercbetr,tinei,
product secreLat de unii :trbori din {'amilia coniflerilor, curn
sunt brazii, pirrii, rnoliltti; astlel se explicii exisLenla unci
cantitlfi insemnale cle ozonir in piidurilc rlc ]rrazi ;i pini.
i)) Scd,nteile elech'ioe trccilnr[ prin ;rer sarr oxigcn, trans-
f'orrnti parte din oxigen in ozoni.. lrirlrlul acesla face ca in
arerul dinprejurul unoi rnasini eieclr.ice, itr lunctiune, sii se.
afle o cantilale insernnatiL tle ozonii si ci. in almoslera cincl
fulgeri., cantitaLea de ozon5. sii. creascii in proportic nare.
4) Cdnd descornl)uncm apa (acirluiali cLr acid sulfuric)
lrrintr'un curant, eleotric, cixip,,clrLrl calc rezultii. e in liarte trans-
lirnnat in ozon5..
;'r) Desc[rcf,rile elcclricc obscurc, cunoscutc si sult numele
Ir ef!tr,uii, LrecA,nil prin oxigen il prefac parfial in ozonii.
.r:r'slrL rr r-rrijlocuI prin care oxigenuI se transfortni, in pro-
p,1'l.i;1 111';1 rnai mare in ozon5. si de acest rnijloc se 1ace uz
l){,n l l'u lr, lrrcpari, ozona.
'
pr;rr';rl rrl sc tlalorepte lui Bertltelot si se colnpune dintr'un
lrrlr , rlt slir:l;'i <;are iltri. intr'un al rloilca tub B de aceeas
:rrrlr>l;rnl:i. lrrrrviizrrl. 1a parLea itrlerioarir si superioarii cu nisLe
l.rrlrrrli irrrl,ilr. rr, si 6. 'l'ubul R care cuprincle si pe A, se aseazi,
-27
--
rrrlr,'urr r;rs (1 (Fig.22). AlAt in tulxrl ' cirt si
.rr rrl :rrrlftrric apos, ulldc se introtluco c,itc
1,rr:rr,irr Icgi.tur:5, cu o masinii (ic irr-
,lrr:l,ir'- l'r:itr tubul o intrir oxigctt, si fri-
cir rrrl sri I'unclionezc rnasina, descircit-
lrll clrrcLricc ollscurL., il prcfac in partc
irr o7rvl1f,, a;i cir. acum prin tubul b rt
r;;i rrc iasir un amesLec de oxigen si
ozollii.
l,lr, (,ernpcratura dc 200 numai 10 la.
:rrrt.i, rlc oxigen e trarrsformatir in ozonii
r-,i crr cA.[. tcrnperatura va {i mai sclizutii,
,'rr ll.il va trece o carrtiLate rnti lnare
rlc origon in ozoni, a;i cf, la -_ 880, 50
l:r sul5, oxigon se prefaco itt ttzttttir.
Proprietd,li. Ozona c ult gitz ittcttlor,
1, iriLir. in oanlitatc micii; in canti.r;ttr'
riinJSi;;l]]l;,ltj.Xi,.rrr;rlc prezintl insiL o culoart' aibastr:it : "ororrei,
prin 6elcdiciri
, rrloitJ'0a albastrS, a ccrului, stt aLriltue electrice obscure.
. ,,n(,i. Are urr miros de fosfor. Iiste pu[in solubilii ln apir.
l,rsl, licir{iatii, prezintind aLunci o culoarc albastrl. Ozota
lrrrr,l ltspirati, proyoac[ lusca, irit5. si inflamcaz5. mucoasa
I ,1. r rr r i tt ilor.
I'r'rrr lrctiunea cilduroi si a corpuriior poroase, cum c c[r-
l,,rrrr.lr', l.rccc in oxigel.
o...,,rr posedii. proprictirti oxidanLe mulL mai cllcrgicc ca
,, r', rrrrl: Iia. oxideazh sulft,tl la Lcrnperat,ttra t'irtlirtnrir, ficin-
,l,r I r;r Irr.ac;i in un,h,irJridit, sulfurocts(l; ,otirlcazl cle ase-
rr, nl';r rrrgi,ntt.t,l., nleroutlt,l, rmcl) la lctttpt'rrtl.trra ortlinar5,
i,,,r r'{ nrt lroitl,rt flLt;rt rlxigt'nrtl.
r,1, ,;i rlislrrrge Ltc tstrrrlcrrcir. l;r. lrrtttlrtt'lrl,ulit ordinari.) ll|cl-
l, t trl' ,'t tltnti(.('.; tlirr cauza ilt)r'ir,slrt,, irr rrlraralclc pertfru pre-
l,,r ,, r ,l (,rr'rJ lrclrrtt.t si. tttr li,r'irtr (iir. ozona sf vie in con-
| ,' r ' ir ,1,,;,r1qq ,ll c;ruciilc slu tlr' 1,lrtli., ciici sunl" dislruse.
r r ,,..r rlr tr rr, ,, rrrr;r ;nlrrl(r, gorrrlonii rrtictobilor, din cari unii
.rtrrl r,ur ,r rlrlr'r'll, l,,t lrrtllt'.
ir-r vasul (i se punc
o lamir de platinf,,
s0!ll2+ H20
15. -28-
S'a" 0bst't'vir,1., irr cazuri de epidemii, ci. cant'itatea dc ozotlf,
tlirr al.rrtos{'ttrir e scIzut5, intr'un c]rip simlitor'
( )zorrci i se atribue inS.lilirca pirueturilor, oblinute lirin
glrilt'aIf,.
Alotropie.
Un acelapi corp simplu se poate prezenti' sub tl,ai multe
stf,ri, poseddnci aspecle diferite, proprietlli lizice ;i chitnice
diferile. Aceste rnodificafiuni ale uuui acelasi corlr simpiu suttt
cunoscute sub trurtlele d,e stari' alatropice; asd, onigenul si
ozonct nu-s decdt unul ;i aceia;i corp desi proprielf,1ile lor
fizice Ei chirnice sunt intru citv) diierite' 'ici aYem doui'
stlri alotroPice.
liot agri fosforut se poate prezinti' sub trei st5'ri alotro-
pce: fo'sfo,rwl oril,inar, fosforul roq -''i fosfonr'l' metalic'
Carbonul deasemcnea, il avetn in trei st[ri alotropice :
carbontrl crnrorf, grufitul si di'a'mantuL
l'entru a explici alotrolria' se ailmile, c[ in fiecare stare
alotropicl molecuielc-s forrnatc tiin utr rtumir tliferil de atoni;
a;d, moleculele in oxigerr sunl frrtnate tlirl 2 atomi O:()'
o-o
pe cdnil in ozonX. surtt fortnate clin trei ,2'
0
Apa. HrO.
-Apa eri socotiti, pilnir la sfi'rqitul secolului al XVIII-Iea ca un
corp simplu. In 1781 CcrTrcrzrlish constatir c:i prin arderea hidrogenului
in iLor se produce aPil.
l,,noisiir insir, in 1783 dovedc;te, fir'ciincl analiza qi sinteza apei'
t:rrrn cii ea e un corp compus rezultat tlin combinaroa hidrogenului
t:rr o.r igt'nul.
Stir,re naturald,. Apa e corpul care se g[se;te mai in abun-
rltrrrlri : l;r srrlrrafala pimAntului formeazi' oceanurile, [rf,rile,
llrrviilc. r'1 ttriltr, ttc.) in aLmosferi alcf,tue;te nourii, negurile,
lrlo:r.irt. tritt:.ttltt'tlit, el.c.
.1nL irrl.r';r irr r:rittst.ilutia tuluror animalelor ;i vegetalelor si
a o tttttllittttt rlrl tltitttlrale si roci.
-29-
1,.r irr rr:rturi irrsir nu -qc girscst,o nici odati curatdi ea
' rt,r rrlo irr suslrcrr-<ic si in disolulic rli['crite substan!e so)ide
r ,',r/r,,;r.(). l'crrl.ru a o avci in slarc rlc 1rttrilate treltue s5, o
rl,un(,nr lir o opcratiune cunoscuti, srrl-r rrrtrttcle <e tlestila{ie
| ( iur, so cunotrste clcsLul de bine din fizicir. ,1riL prin clesti-
Lrr ,. rlcvirrc purli, picrzd.nd sultstanlele stririne si se numeste
, t 1,, t, I r':;l.ilul,ii.
tl,rrrrllozilia apei. ,pa e iricirtuitl irr volume tlirr 2 piir|i
lrrrlrrr,'r'rr Si o parle oxigen; in greutate diu 11.1l hitlrogen
| :r:i,ril) oxigcu. llutern dovedi aceasta ff,cAnd analizo si san-
/' ,1 ;11rtri.
Arrlr,liza, apei. -naliza apei sc filce cu ajutorul aparatului
tttnttl tnl,lu,nletru care se cunoasle din fizicii l-ig. 23).
Irr volLamelru se pulle aPd, aci-
d'u,lcrtd, ct,t, cLr:irl, sulfu-
ric. [firc0rrd sI tleacli
prirr apf, a,trentul elec-
lric, ea se descompune
in tlouii gazuri, tlintre
care unrrl e h,idrogen
si celaiL oni.gcrt.
Hidrogenul se tluce
in cprubcta ti,cler elec-
It'oi11l J1P-'1iv, ilrr ori-
gelul in eprulieta -dela
clectrt.'dul lrozit.iv.
l r rrr,rrrrl v,,lrrrtrrrl glLzttt.ilrlr itt:csl.rtl'lt, '()ttl
, r r,r r,,lrrrrrrrl lrirlt'o,-{r'rrrrlrti c rll rlrrrr;i. oli rrrrri
rr rrl f,r t,,ltttttttl ,,rilllttrtlli. I)r'r:i tlltrt r' frtt'-
ttt'rl't rlrn rlttttrt t'olutttt'rlt: ltitlt't,r1t'tt ..ri ltlt
l"litttt'lr tt.t'ltlt'tl.
',irrl l r 1 l;.t I lttrlr.z:t ;r rr,t r. I,r,.,, rrr r,il1l)l0
',tttl, i itt t,,littur' :,, l;t, r.t ,tlllt,,,.ttl tilLui
Fig. 2-1.
Sirrl.cz-a apr:i in
volruLre cu ajuto-
lul eudrome-
trului.
si in g.reulf,li.
aparat. uumit
ttttlt,t,tttlttl l"l
I r,lr, rrr, llrl , .rlr,rtrrrl ,lrrr ll lrrlr rltl sticiii cu pelefii
"r',,.1 ,r ,ll1rrl Lr rrrr r,r1r.rt .r ,lr';r:lris llr ceialt si gradat in
Icrr:ur
16. -30-
pirr{i tlc calracitate egalf,. In aprropierc de capf,tul inchis,
pcrclii de sticld. sunt strf,biitufi de douf, fire de platin5, intre
cari se aflf, in irrteriorul aparatului o micf, distanlL. In
rr,['iu'l., de unul din fire se atArnir un lant rnetalic. Se umple
cutliomctru mai intAiu cu rnercur si se aseazi. pe o cur.etf,
in care se afli. acclas licid; se introduce apoi ini.untru z
volume de hidrogen si 2 volume de oxigen, si in urmi., se
face si. treaci. prin amestecul gazos, desc[rcarea electricf, a
unei butelii cle J,eyda.
I{idrogenul se combini, cu oxigenul dArrd agra care se con-
denseazd. si prcsiunea astfel rnicsorAndu-sc, merculul se urcj.
in aparat. l,a sflirsitul experierrtei se obser.r.5. ci a mai ri,mas
in eudiometru un volurn tle o,rigen ; deci din cele doui. r'o-
lume de oxigen nurnai uuul s'a combinat cu clouf, r'olurnc
Fig. 25.
- Sinteza apei in greutlji prin procedeul lui Dumas.
de hidrogerr. A1tct, ytri,n urmare, e formattY pri,n, contbin.arect
a dotta aolunre tle h,idrogen cu. un aolum cle oxigen..
S'inteza An greutdli, a fbst fircutir tle Dunr,as in 1t34ii, prin
trri procedeu intemeiat pe ploprietatea ce o a.re Jtidrogenu,l
rlc a recluce onidttl de cupt'r,t, pril itrcirlzire. ,paratul se
conll)une dintr'urr ltalon ' urrde se ilune oxid tie cupru uscat.
l ilrlorrul acesta stir de o lrart.e in legiLturi| cu o serie de
Irrlrrrri in l'ormir t1e I1, in cari se i.rflf, substante capabile de
ir u:i(:ir. si purificiL hidrogenul lrrodus in vasul F3, prin actiunca
ircitlrrlrri srrll'uric asupra zlncului. I)e alll parte c pus in le-
girlrrlii cu rrrr llrlon t'icit C si cu nisle tuburi in forrn[ dc U
irr crrli iic ;rllir. t:lorurtl, cle calcizt, si cr,ci,tl, sulfuri,c, sultslarrt,c
cat'i rLlrsollr :r1rrr, (1,'ig. 25).
)r,r.;rrrl:ir.cslt tlc o;xrrt.tt balorrrrl , (.ilt
r,rr rlr, :rllri. lrtrr.lc lralorrul (l cu tultur.ilc itr []
:r1,:u:rl rtltti.
o.ridul de cupru,
t:t' i'irr in drealtta
iir' l;r:rrr :r1r,i sii circule prin aparat lrirlr.g-urrrl, lrerrtru ca
.r lir':rlrrrrs:rl. rrcrul si in urmi. se inci"lzcsle lrrrlorrtrl r. lli_
';lrrr"r'rrrl ;rlrrrr:i reduce oxidul de cupru, sc lirrrncazii aqttr, si
, rtl't trl rlr,iirtc lil.tCr.
tlrrl,rrrl r';irrrilne in balonul A, iar alra in stare de v'1ror.i
tl,'r. r,;r :;r' r'.ntlenseazh in balonui Ll rfcit. Rcstui clc vrt|ori
rlr' ;1;,;1 (';''o r)u s'au condensat, urmAndu-si drurnul mai tltr_
l,:rrtr'. ::r'rl. lrbsorbiti de c,orura tle calciu si acidul sulfuric
rlrrr lrrlrrrlilc in [-1. La sfarsilul ex.p,erienIei, se lasd. si, circu]e
.,, r' l,r'irr ;rlrrrat si se cAlti.restc apoi din nou balonul A ;il,,rl,'rrrrl (1, irnpreulI cu tuburile in U.
l):r,';r rr. r,rr fi greutatea balonului , la inceputul experien-
l,,r :..r /r ,,r'r,rl;rlea la slhrsitul cxlterietrtci, atunci ct-b ya fi greu_
l.rlr"r .ir'r.rrrrlrri di'oxidul cle c'p'u care s'it cornbi'at cu
lrr,l1,,,','1,,,1.
lr.r, ,r l v;r. fi sreutatea balonului C cu tuLrurile in Il la, 'in_
r r,l,rrtrrl ,'rl,r.r.ir.nlci si rl la urma experienfei, alulci d,_c ne
r;r 'l r ',r'r,ll;rl(,it ;rpci fot:mate.
Itr. rlt,r ;,:rr'tr,. lrir,;irrrl tliferenla ittlre fl-t: si A-b, vom ayeir
,,tr,rt,rIr.,r IrrrIlr','{'trlIlli c;rre S,a cornbinat cu oxigenul.
I'r,,,,.,1:rrrrl .1 1li,l l)r;1y1;15, glsi cii in 100 pi"rli api. in grcu_
l,rlr', ,rr,,rr ll.ll lrirlroircrr si 88.89 oxiglen. 11.11+88.89:l(X).
I'r.Ir'i.l;rIi f izice. -,pr;r. se giseste in stare solitlir, Iicitlir
| !"r ,,,r .r l,rcrrl;i () :lv()ll la tcmlrcrlrtut.rl orrlirrrr.r'r. lrr iLccrt,;Lti
Lrt. r' rrr,,,l,,t:t. r.;lttrl o l,riviltt srtlr o qt,o:ritnc 111i1li,; sLtb O
, r,, rrr.. ilr;il ilt;il.(' ttrl 1rt.r'zitrli rr (.ltl.irt.(, lrllr;tl;lt.i, l)aci, apa
1'r ri rl r ilr "r'. riilrc nl;rttr ;rtczitrl;r |il1,;rtr';r tr'trlt srttt altg cu-
l, " lrr, rrrl ,rr,r. l,r r;r, rl:rlot,r,r,tll nr;rlr,t.ll{)t. ,;lt.;iilrc, Cupi,itiSe itr
,lr "l',rr, rrr '1 1 l,'.tt ir'.
I rrr,l r l,rr.r i l,rr.r ,'t.():i:,lt l,rr.,r ,,',1. l,'irrrr[
.irrcf,lzitf,
dc].
{1" 1r,rrr,r I r l" r ,,1 rrr r,l ll(.i,iot,r,;ri.,r r,lttntttl, rliirinclu_si dett_
,tl,rlr,r Lr l" rl,, r ,rl,,r ,u{. i.r..r lr,rl rrr;rr.r,tlcttsitatg-
17. ,o
In st,are licitli disolvd. un num[r mare de substanle solide,
licide ;i gazoase.
rpa la 00 se soliclificl, inghea,![. In tuburile capilare ins6,
(Luburi foarte subliri) apa nu inghea!6 decAt Ia
-170'
Apa in-
ghelAncl i;i mirrepte volumui. Putem dovedi lucrul acesta prin ur-
rnf,toarea exprientil : umplem o garaff, cu api, o astupf,m bir'e
cu un dop si apoi o expunetn iarna la frig, sau Yara o introdu-
cem in un amestec relrigerent ; apa inghe!6'nd garafa se spalge'
Apa prin inghetirre m5.rindu-si volumul, urmeazl ci' trebue
sil-Ei micqoreze den-
Irig. 26.
Fuigi de onrit rnirili.
sitatea; astfel ne ex-
plicilm tle ce ghiaqa
plute;te la suprafala
apei, rlmasf, tnc5.
licid6.
CAnd apa se soli-
dificb in chiP lini;tit,
cristalizeazl (in sis-
tema hexagonal[ Pi
patraticii) : fulgii de
om5"t (Fig.
(lrig. 27),
26) si arborescenlele cc se produc iarna pe ferestre
sunt forma.te din gruparea de cristale mici de ghialh'
l'is'. 27.
At'lrrttcst't'tt(rllrl co se prollrt0 i:tf{r:l
filtllrii l:r o ltrlttItrrlttttrii din ce
1rtrr;rt.ttt'it orrItttirt':"1 (cxperien{a
Apa se prelace
in vapori la ori pi
ce temperaturh,
Ia Oo ;i chiar sub
00. Incilzil.i Ia
1000 in un vas de
sticll gi sub pre-
siunea attnosfe-
ric[ ficrbe.
-UIic;orind insf
presiunea putem
pe ferestre. faCe ca apa Sf,.
in ce mai micl Ei chiar Ia tem-
lui Lesiie).
f,
-33-
l),',r,s,,ttt,,,tc,r, ttlirrintl presiutlca, alra ficrbc la ternperaturi din
lr, 1rr t:t'rrriti ritlicate, a,si, sub prtlsiutttril tle 10 atmosfere apa
lilllrc lit, tt300 (rxrltr lui Papin)'
l'roprieth,li chimice. Incf,lzind apa lrinir la temperatura
rlt| l0lx),,, rrtr irrcrrlrc sii se descompue in clclrrtltrl.ele sale
-
in
Irrrllnllctt rit ot it',r'lt ; clar gazurile rezultatc tlitl tlescompuneret
Irrrrrfitrllrrrl lrr corrluCl CU liCidul, aU la aCeasL[ LClnperatUrb
,, lt,tu;tnttr' llrrtlsiuuc) p ;i clatorit[ acest'ei tensiutri descom-
lrtllrtl',r rc I rlrt't)Ste.
lt,1r':i v,)nr continud cu inc[lzirea pAnf, Ia 12000, o noud'
r',rrrtrl;rll rltr altii se va descornpune in hidrogen Ei oxigen'
1r;irr;r r'rrrrrl t.t:trsiunca arnestecului gazos Ya deveni g/, care va
Ir rn;ri ntitt'c dccAt P.
l,;r.s;irrrl irtsii apa sf, se r[ceasc[ dela 12000 pAnil la 10000'
, 1r:rrlc rlirt hidrogen si oxigen se va combini, producAnd o
crrrrlrlrrlrr rlc ttpf, egalf, cu cea descompuse cand arn incilzit
Ir,'rrlrrl rltlrt 10000 la 12000; iettsiunea gazurilor' rd'tnase in
rrlru'rr rkr lilrttrt,ate, va deveni din nou p' Continuflnd cu rf,cirea
rrr.rr rlr'lrirllo, tot hiclrogenul 9i oxigenul se Yor recombind'
rl,rtr,ltt nl ill):t
l)llrr in,ri,, tlitt contra, tlc la 12000 vom continuil mai depar[e'
(,rr ilr.{.;il,,,ir rl0 l.0rnperaiuri, vom puleA ajunge (dupi Deville la
t'rrrlrr'r',rlttt';t tlt' 1,t'ste 25000) s5, descornpunem apa in totalitate'
(l ir,llr'l rl(' (l{'s(i(,lnllunere snccesivl a unui corp compus'
rlr,llrrrrrrr;tllt lrt'itt ttt'citrca cle temperaturS' pi limitat5' prin tcn-
j!trrlr,,r 11;tzttttlrrt' t'rrzrtlt,ale d,in descomputrere, cA'nd ele rflmin
tr r'' rulirr:l ('rt (:r)llll)usu1, e cunoscut[ strb nurncle cle diso-
rr i n li tt ttrr,
l','rr,,tttt'lttll ;tt:ttsl,;t lt fos(' st'niliitt' rlo citlrc l[' Dr:ville' care-l
1',,11,l,tl;t ttrt tlttltl;ti l:r ;rf i. rli si l;r :tlli rrrrtttlrttci' 1'rccum: aci-
rlrrl r,l,rr.lrrrlr'lrr, lrillrirlr,irl:r .rilll'ttl'olt"l'i, :rrrlrirlrir[a carbonicS,r etc'
Itrrrlrr' rrr,'l:rloizt, tlrtrttl, tlt'rt"tttt1'tltlt' iIl)lt strb acfiqgga -c3.!;
rl,||,,r ,rrr :r lrrrrrrrrr'i sollrl,r' :ri, |,,tttlrittlitttltt-iie cu hidrogenul,
rr,' ,lii ,t, t,lrrl t'lrtt'ltit/r'ir', ilrI o't'i11t'tttt[' ri'mdne liber:
ll ,( ) | :l( ll - :(lllt F o'
!1111'ltrtlllll qllr rlrtllllrllllr' '1"
lt'lttllttlli0a apa sub acliunea c[I-
Il. 'f tlrrrclrr' l'lttni'r
18. I
t,,
I
)r
i
__31
-
clurei, insir sc combinS. co oni4lenttl, producdr-rcl astfel anlti-
d.ridd, acrrbonicit, st oni.cl, d,e carbon ; hidrogenul ri.mArre liber :
3IIr() l- 2C : LlOz + CO + 6H.
lixpcrienta, prin care se pune in cvidenLir faptui acesta, se
co,cor,H face in felul unn[tor: se urnple cu apir
un clopot de sticll si se aseazi pc cr
cuvetir cu apf,. (l'ig. 28). I)aci vom irrtro-
duce apoi sult clopot cf,rbuni aprinsi.
vorn observi, c[ la partea superioarE a
clopotului de sticli se adun5. un gaz, care
,o impinge apa in jos si care nu e decal urr
arnestec de anhidrirl:i carbonicir, oxid de
carbon si hidrogen,
I)intre melalc
- ltoterciul qi nutriulFig. 28.
Descompunerea apei descotnpun apa la ternperatura ordinarit.
prin cdrbuni aprinsi' Se formeazi lti,tlrctt tle ytotasiu sau cle
nutriu, iar hidrogeizar,l rf,rnAne libcr :
HrO * K : KOFI j- H; FI'O f I{a : ra0 }t -f H.
Magnezi,ttl descompuue apa prin incflzire la 1000, zittcttl
;i ferttl prin incirlzire la o tcrnpcriLl,rrrii tnlri ritlicatir: alu-
trtitti,ul, a,rginlul, aurul, platinu nu descornpun alla la lici cr
tcmperaturir.
Apa in naturd,. Apa, fie in atruosferd, fie la suprafata -qari
itt interiorul p5.mintu)ui, dupi. curn arn spus-.itu se gisesle nici_
odatfl puri ; ea disolvf, substautele solubile si tariile cu dAnstr.
lriLrticelele dil cele insolubile, tr;ir cfr apa contine in disolulirr
si in suspensie intotdeiruna srrlrstntrtc st.riiine : solide, licitle
sIl lr gitzoitse.
.'1ra, ctizAtrtl pe pirndrrt sub forrni. de irloae, disoh.l ga-
zrrlilc si sirrurile solubile, ce se gi.sesc in aturosferi. si tsrirst.e
nrcr,;rrric diferitele producte insolubile, pe cari le int:l.lnest.c in
rlrrrrnrrl sii.u.
r.j rtns:'i. ;rc lriLrn*nt si pirtrunzAncl in interiorul coajei lui, alta
disolvi, rlrlirrilt srrbstante solubile ;i esind apoi din nou ln
suprirlirt;r ;ri111i111{rrlui sub forml de isvoare, din care rnai pe
urrrir so rrlr:ii lrrr,s. lr.rrirtat-tre|tat, pi.rAie, riuri, fluvii, mf,ri.
==.-:
-35-
L' r! r, r,l('. : rrr:lirurca sa disolvitoare se continud rnai de-
l,rrlr. rrrr':ilt:inrlrr-sr' :rslfel, din ce in ce mai mult, cu cAtmai
rrrllr, :,ir rrr:ri v;rli;rlt 1rr<tducte stririne.
l)rlr,r'rtr.lr, li'lrrli rlc lrpe Ie putem grulti, in: ape meteorice
r lr'lttttr'r'
Apllc rrrll,colice. I'rin ape meteorice se intelege apa pro-
ti'tttl,t rlttt ;,1,'1, rlirr trittsoare, din rOui,, din brunf:i, etC. ACeSte
.r1,,. , ul,r lrl in rlisolutie gazurile si sirrurile din atmosferl :
t, t tttt n, (t:t)1. ut'(lon, rtn,h,idri,dd, carboni,ccl (gazuri), aaotctt ;i
t rtt ltttnul tlt' rtrttott,itt, (sirruri).
1,. rlr, ,lr:rr'r''rl. c;i rl rrlriL o ploae indelungatd, atmosfera e
l,,rl,rt,r , r crrr';rl,il;r crr lolrrl rlc ;rroductele solide, pe cari le
r ulrrrrlr.,r nr.rr irr:rrrrlr' , ;r,rir ci lrlra tie ploae culeasi acuma
1,,,11r. l1 l,r ,r ,rl,rlrrtr'.r lu :rl,;r rlr,:lil:rli, Irt'cuprinzf,nd in solulie
rlrrill trriltr,il,'.r iltl
Alrolo lrlnrtlo l'rrrr .r;,,' lr,lrrr'icr, :;c itrlt'lcgg ilpa pe care
,, llt,rlrrrrrr l.r rr1r1.1l.1l,;1 :i:lu irr rrrltrliorrrl coajci lrirtnlintului.
1,r'1,, l, lru rr',,, rlrrl',r :rttlr:rl;1111q,111, 1rc c;rli lc cuplind, se itnpart
trr .,;,,, ,lrrllr, ;r;rr' :;;u lrlc si llprtr rtritieralg.
l1,r' tlrtlr'r 1'r,lr,rlrrlr:i srrrrl. lLlrulc de isr-oare, de riuri, de
ll,rr rr ,1. l.rrrl;urr , ('l(, .jolrr:;'i, rrrr rol l'oarte important, in ali-
trrr rrl rlrtrrrr'.t rr',r lt t. irrlrrrlrrtitrlAlttlU-Se la bi"Ut, la pfeparafea
l,rrr rr,l,,1 I ,r1r,l r.lr' lrol li irrl.rcbuintate in acest scop, se zic
rl,, 1',,l,rl,rlr' ,rrr lrrllr. rlrr lrirut., si, ltenLru a nu fi dlunirtoare
r, rr.rrr ,, .r tlr.l rlr, ;r1rir. lrclrtLc sf, inrleltlincascii urtrtiitoarele
. r.lrtunu ,r lir, lrro;rs1riilti,, lirnlrctlc, ittcolori"r, itrorlorir, siL aib5,
, i, rr | ;rrrl,rrr lrlorrrrrrllrl si lrlir:rrl.: sir rlisrrlvr';tscl"t sitlrunul, si.
Ir ,r l,,r lr',irrrrrllr', :rri :rrlr:r l(,ntlr(,t';llrrr':r. inllc l0')
-120, S[ cu-
I rrr',1,r rr rlr:i{'lrrlrr. r;rtlr,l;rrrl,r' :l;rlitrr, . r'lot ttl:''i. tl0 ttatriu, car-
lrr'11.11 ,11. r',rlcrrr. 1,,:ll:rl rlr,r';rl,'rrr. ;t (':lot'lt'r'ttl.at.c total[ sL {ig
, rl'rrr .r rrrlrr. I rr rlr,r.r,'r'rrrrrr, lrr rrrr lillrr rlc ap[; s[ cuprindX
ttr rli r,lrtrtr' .r ttt tl, rlttr ;tlttt,':tli't;t : 1iqOll, aZOt, affhidfida
, nl,,'rr, I rr 1,rr,1r,,rl1r. rlr, il;r lrl) t,r.rrt.inletri cubi ]a utt
lrlrrr ,1, .r1,,r lr' l,rr.,rl ..r nl ('ulrtitrrlir elt. lOC materii Orga-
lr r' .rrr ,,'l rrrrrll rrrr rrrtlt,,t;rrrr lrr lilt'tt.
)irrlr,l;rrrlr.lr' .;rlrrrr, r'1,,r'ulir rlr. rnrt.riu, carbonatul de calciu,
19. t.
Ir
:
I
-36-
fosf:r,t,ul tlo calciu serYesc la nutrirea orgatlismrilui nostru si
iu spct:ial Ia formarea oaselor' In apele potal-rile, sc gisesc
rle rrrtrlte ori in tlisolulie subsllntc solicle (cum e srtiiatril tle
clrlciu), cari, in ioc tie a-i servi orgariistnuiui, ii sunt di"unitloare'
rruti cu searnf, cdnd -qe alliL in cantitilti prea tuitri'
,pa,carecuprindesulfatd'ecalcitt,setiutltt'steselenitottsd',
,rn ,,." un gust sirlcin, rru tiisoiveste -qiiputlul si uri fierbe Ie-
gurnele ; o ast{el dc apit a intytroltia kt' ltiiut''
,pa, care clipritrtltl irr tlisolulie ntulL t:u'rbonat de calciu'
se ,rome;te i'tt,crtrstantr"t'. din cir'uzir cit utt corp' itrlrodus si
linutnaitnrllttitnpittea,sctlcop0lrcctropillrtrirdecar-
bonat tlo calciLr, apa aceastir d'e a'sentene(t' t'tLt ltoate li irt-
tr ebu,i'ttt ctt d, lu, bau t.
Gar,.rrilc, si cu tleosebire anliitlrida carJlonicf,, e de neap[-
ratd. uevoie sf, fie cupriuse in o apir de blut' O ap[, care nu
cuprinde gazuri in disoluLie, e itttl'igestci'
buga, cepitat[ de unii oameni clela tnunte, se alribue fap-
tului cir ei bcaLr a1tir, caro Lttt ctlpr:inde tlcst'ni aer in diso-
lutie. l,Iaritrarii tlc rrrulte 0ri 1rcrr[.rtt it,-si lrrocttri tLpir tlc bIul
sunt nevoi!i sf, clisLileze apa tle tnirtc (citre e sf,ralir) ; aceastf,
apir tru poate fi bi'ut[, piinir ce nu va fi tnai mu]L tirnp bitutf,
in conralt cu aernl, clL sir iiisolveasr:ir gazurile din atmrisferil'
Pe citrci prezen!a substtrufelor saline si a grzulilnr itt calt-
titate rnoderatir e tlecesarit inl'r'o apir potabilli"' a mirIeriilor
orgauice din contra - il tli.ttttittoare'
rilateriileorgatiice,allaLtltltloltictlillrstlttttlesuslrellsie?
so tlttsctitnlun, pulrezcsc, tliitrtl titrsLere llt gazuri' cari co-
rrrrrnicir apei utr rniros riru ;i cari suIlL r'[titnirtttare ; nu
.rrrrr;ri ;rlli, - alf,ltrri cu acesle m.ttt'ii orgarrice suttL tttior.ot'-
ttiilriirrn('|, crtiu'obi, cari fiind itltrod'usi in corpul trostru pot
1,,',,,1,,,,,, rliferite boli. E dol'eclit astf,zi' ciL iifosut nu se capf,tf,'
rllrrlll ,lirr rl a,1tir, care cuprirlele microbul tific'
( lr'rrrrI o :r;rit tl t.ttrlrtrre,-- si turburetala se datorestemai cu seamf,
sulrslltrlclot'solitlrl piimali.oase, cuprinse in suspeusie,
-
citttl o
a.lrlicrrlrt irrrlrr rttttlltr rttat,crii rlrganice, o putemiacepropriepentrtr
bf,rrt, I'itrrirrrl o sit ll'cit.tlit prin o p[turd' tle ccrbuni rle ltnut',
.rl,,,t lrr r Ittl;tr'l t'tl :rIl ttl 1'r'ttlt tl
!'ig. 29.
( ,1 r',r .r ,lt ,,1t, ,,',,'', 1';t/lll tll t':rt'i l"illlrr 'le cirbune
l,',t 1,t,'1,lrrl l,tlll ll'llr('l('.
l,rtt,,nr 1111,;1 ,rlrl,ilrr,o :rlrii lilrsilit tltl tnicr0lli, filtrand-o prin
lrLlrrrl (',,tttttl)t't'l(tttrl' lrlrr:i'trtit' ttitttr'un cilindru cle por{elanb
,)-
-- .tt
-
! ul lllr :r ittlttl tlottli pirluri de nisipt (ltig' 29) ;
,. r r'f 'i liltnr lit,. 'l'r'cbue s[' stim
irr .r r':t l,titt lrctrltstt"r llltrare apa
rlr',.r rlr''rn(' lirrtlrt'rle, perzAtrd si
nrr,r ul 1;11r' 1,ttlt'it sit*l aibf, din
,1,, , ,,111;,rrrt{';l rrrlrlt'r'iil0r orga-
.ri . rru q,t,'t,lc irrsli tDicrtlbii,
| .u r 1,,,1 ,l, trtttlltl ori, dupir cum
i* 1,, ;r l)l()'oacc diferitg
l,,lr ,lrrr .r'll ttt:ti l,rirnejdioase'
l', r,lr u (':r ;r lilrt sigrtt'i dc o ap[
, , r' lt1, tllr rlrr tttict'olri, 1'1gbuL: sf,
r, l'r lrr'rrr r t lo il() tttittttltl, sli tl l[-
.rilr ,,r I l,t( r':l lr':r lli :':i lr lrltltltn
I', ri, r .r rrrr;rltl ittlr"rrtt r:ilitttlrt dc
l,r r,r, lr, l.rl rlr'i li{}t.
i'rrlr rrr rl,,r'tlt ('il o :r1rir clulce
apa atunci
Ap[ dc liltrrt
Nisip
Clrbune
Nisip
Ap[ filtratf
Apb dc {iltrat.
Invblitoare de fer
nicht:lat6,
(lilirdru do porle.
laud poroas6.
!, .... ApI filhat6.
l'ig. 30.
lrillrul Chamberland.
crrlr'gere ln o ePrubetb, ase-
20. -38 -
zatir l)o o clrvoti cu mercur, si se incllzcpLe apoi balonul;
apa licrlr{i.rrtl, va irierde gazurile cc Ie avei irr tlisoluLie, ga-
zuli clrri sc adunir la part.ea'superioarir a eprubelei cu lnercur
Iuitrrrl locul mercurului. h'r sfii"rsit, ltrezenta materiilor orgir-
nicc in o apir ltuniL tlc
biiut, poale fi denotati.
introduclintl in apii pu*
tin hipcrnauga.nat de
potasiu, care o colo-
reazir in violet : claci.
ins5. prin fbrbcre va
ltierclc culoarea, faptul
ci in a1,ii sc :rlld gazuri in tlisolu{ie. teliilr,r otgarrice.
Ape sd,rate sunt apele din mf,ri, occatre. Acesle iipe cuprirrd
in disolulie o caltitate mare de clorurii cle natriu t25-28
grame Ia litru) apoi clorurfi" de magncziu, bromuri, ioduri al-
caline 1), sulfat de magneziu, sulfat tle calciu, eLc.
Ape noinerctle suul aLpele, crri cuplintl in tlisolutic rlifer.iLe -cii-
ruri sau gazuri irr carrLil.itti rniLi trrulL sau rniri lruliu irrsennrrte,
pi cari datoril[ aceslor substante ciistigi irroprietatca de a
aveii o actiunc t[m5.duitoare asu]rra dileritelor ],roli. ,pele mi-
nerale dupiL tempcralura ior se imparl il termale si reci.
Ape term,ale numim acele ape minera.le, cari, ciiucl isvoresc din
piunAnt, au o ternpertrturii superioarir ternperalurei 200 ; cdnd
;rrr irrsir, o temperaturii mai mici" rlccit 900, ilLuuci se zic mi-
rreralc reci.
,pole minerale dupir, nat,ura stbstnn{elor ce lc cuprinil in diso-
lrr(,i,', sr grupeazir in:
l1 .11,,: cl.r.ti,rt't'r.tLe, cilr'd. cupririil cantitriti insernnate <lc cloruri, cu
rlrrosolrir',' cloruri, dc ntitriu, a;t aveu: :lpelc di:la [)ctrelo mari,
rl,'l:r ljrr.rl,.rr, r,tc.
"l .l1r' l,r,trttrrt'r(tu qi, i,otlurutc, ce cuprind in disolu(ie bromuri gi
iotlrrri rrlr';rlirrr': ;r.1ir ;lr-em: apele clcla Govora, Vulcana, Jireutznach, etc,
ill .l1,, strl1 rr t,,trrsr: snnt apele cari cuptinri cantitili insemnate do
l1 l'oiir"-irrl ;i rrrriri rrl so rrumetsc mci,ale alcaline.
-39-
rllrrr i rrlr';rlirrr,, srr'l fLrrii, de cillciu qi hiclrouen sulfurat (ci,ruia ii dato-
, , rrrirosrrl sii,rr dc ouii ciocitc) ; a;ir sunt apele dela Strunga, pu-
', , rr, 1,'lrirrIiir, r'ic.
ll lt', strlllrl.rrlrr, crtri crrprincl in clisolutie sulfa{.i qi cu deosebiro
,rllrrl rl,,rr;ri.irr,dcmilgnczi';asileldoapoavomlaBreazu,sedlitz,etc,
, t l t,, r', r t'ltrnt.cr,lutc, cari cuprinil in disolu{ie carbona{i gi cu dcose-
r,r, ,.:rrt,'rriri de natri.u rsi o cantjtate marc de anhidridir carbonicir,;
, rt, Ll, ;rlro sunt la Cticiulata, Vichv, eic.
r;) lltr' 1i'1'1111i111111se cuPrind in disolufie fier cu tleosebire sub forrna
l, ,;u l,,niLi de fer : orqil aveur la Slinic No. 4
"oi
5, Spa, etc.
tl .l1n''11';1111iccrle cuprind in disoiutie alsenic sub formi, tle arseni{i
.rlrrr,11i;s11 a,lcalini: astfel avem la Dorna, Bourboule, etc.
Apa oxigenati,. tl20r, FI-0-0-H.
lt',i ttt itleitut(i, cunoscuti qi sub nurtrcle de bio:xid, deltitIrog1ett, a
l, ,1, r,.,i1ir,r.i1ri tle 'l'h.ttturtl in 1819.
iii:rrc:l naturald,. -pa oxigenat5, se girse9te irr cantitatc
r,, rr rr. rrrir.i. j11 al.mosferd, si in cantitate ceyi. mai mare in
,l r ,l, l,l,rrriLr si in uinsoare (0.04 pAni. la 1mgr. la litru).
I'r'r,prrr';r,1rin. -l1ia oxigenartti se poate prepara itriD act,iurlea
,' t,ltrlnr ,:trlf'tr.r'ic, asupra biomid,ulw,i de lturiu:
I l; rO"f S0rIIs: S0rlla*FIg0:.
r rrI rrr {:rr'r's() l)etrece reacliunea intrc bioxidul de ltariu
, r' r,lrrl rrllrrlrr'. lr.cl_rue tnentirlut la o temperatrrriL .joltsii. ,pa
r , rrrl,r ,'l,l,inrrli ;rslli:1, e iulestecatii crr trlli orrlirritr.il. (l
I rrt, rrr ,,1,:rrir rlr, :r1rii lrr,irt rlisl.iltrlirrrrc jrr vrrl.
l'r',rprrcl,:i.(,i. 1r;r orirlcrr;rli. r' rrn lir.irl irrr,olol,, l'irr:d, miros,
,i, ,, r,,rr I lr,rrl;r :ilrrlro;t:.ii. cu rttt tirt:tl trtr,llrlit: displf,cut,
I r , ,1,, ,,,nrlrult(' rrrlr ;rll.ilrrr,;r llrlrlrrrt,i irr o,rigen si api:
ll| llrr | (t
Ir,,, ,r r r | 1 , .,,1 .., lrr.lrrrr, :,,r r,r rl;rrrr t.irlicttrea cle t0mpgla-
r'rr r ,rr I,r,l, u r, r .rl,,,t rrt,,r,rr.tlr,. 1,,;, s0 tlgscompulle dg aSe_
lu' r, r rrl, r, rrrrrrl rrlrlllr r'r'r l,uli. tttit.i cu s0amit cdnd sunt
1,,,t',,r ,' ,rr ilr lrrll,r.r,' | ilrr rrrrl : r.lrIlroilul, platirta Spollgioas[,
lrto:.trlt1l rlr, lr.trrl,.11.,, r'lr' l)trr rllSggtlt1tttnefea apei Oxige-
Mercur
21. *40_
nat.o rozult.ir NI ofrigen, urmeaz[ cii: ea este u ofridant pu-
tcrnir.
l,liL irLircf, pielea attiLlb'ittd,-o pi producdnil setizatiutrea unei
alsuri; tlistruge ult mare nutnf,r de materii orgariice oxi-
tllintlu-le ; trarrsformir anhidritla sulfuroas[ in acid suJfuric
sulfura de plumb in sulfat. dc plunrll, etc'
Intrebuin!5,ri. Apa oxigenatI se intt'cl-rttin!eaz'l in industrie
pentru in[lbirea : mirl.iisci, paielor, lletrelot', ]-iuretilttr (de ;Lers)'
fiide;ului, oaselor, etc. Se irltrelluint'eazx pcnt.ru a scliimb; cu-
loarea pf,rului : |f,rul ltlond de.r-ine alb, iar cei lirun deYine blontl.
l)in cauza aceasLa sc rnai nutnesttl si apit lrionzilor.
Se mai lntrcbuiufeaz[ incir penlru a face ca lab]ourile cele
vechi, inegriLe, sh-;i recapet.e culoarea lor. In{luenta apei oxi-
genal.e, in acest caz) se explicir Jn modul urm[tor : in picturi'
se intrebuitrteazva ca culoare albl cerusa) care e un carborrat
de plumb ; dupl utr litnp ltrdelungat, datorili hidrogenului
sulfurat din aer, ciu:l-ionatrri de plurnlr trece in sulfurfl cle pluml'r
rle culoare neagrir. Sul,r iLclirrnea altci rl-rigcttal.c ittsir, strlfura
de plunilt, dupi. curn alu vitzttl. ttlai stts,'isi alipeste oxigenul,
Lrecdnd in sulfat tle lllunb, cle culoare alllii.
t,egile conrbina{iunilor chirnice.
Arn r'f,zul cir h,id,rogenul se po;rle cornbini' ct onigenul
pentru a forni douir colpuri compuse i apa ;i apa omige-
ncr,td. Yorn veded nai ptl urrnf,, curn iilte corpuri simple, sc
pot combini pentru a face alli cornlrusi ; cornbirtaliile aceste
se fac intotdeauna dupir tri;te regule hot[rite, cunoscute su]l
rrrrrrrclc tle Iegile comL.rina!iunilor chirnice' Legile acestea le
lrrrterrr grupi. in: legi relative la greut[!i ;i legi relative Ia
voltttt ttt.
Logile relative la greut5,!i, Legea greutdt{ilor nuntittl' qi
Ieylut Itti I'rt,t,rtisicr : Greututea unui' corls corttytus este egulit,
ctt, sunt(t r1t'r'ttlri.tilor corpurilor contptonetile :
Sir luirrrr (, lir'{}rlliltc oarccarc de apd' G;i s[ o clescotnpu-
rrom. lrie ! $ !l' ;ilrrrrlililc
'lticlroglenului,;i oriylenulu'ircaital
din descorrrl)tllr(rl'o. irtlttttitltrl acesLe doui. greutd.ti ne vor dir
It --
,'rr rrl.rlr';r (i tr lrlrci : (i:tt l- y', ltsir,rllrciritnt fi descompus9
!'r,rr. rlr. lrp;i,;rtn li olrlirrtt l. I griLln lrirlt'ogrrrr si Sgrameoxigen:
1r lls
l,.r lrr:trrr rlr :rstrntrrlrca o greut.irtc r[c str//' si sir o arcleru
,t ,, t irlt'n c;lrrltiril. Se va {tlrrni arrlritlritlir srtllitt'olrsir; dac[
,,rr r' urliu r itculn anhidrida sulfuroasf,, votn girsi, ci greutatea
, r ,',,'.rlir clr sulna greutf,liior sulfului si oxigerrulrri, irrtrali ln
r,,111l,,".,trrrrrt..
'ccla; lucru il vom iltiln)-in toale corrrliirrirrile
rrr rlI r'r,ntl)ullCrile petreCul.e intre COrpUri.
ll,rl,'t itt nt( se ltierd,e nicioilatd,, d,ar ni.ai nu se creiazdcl
r t uuntrti .se trrntsformd,. Legea aceasta e cunoscutl ;i sub
r,irln,'ll, ,lt 1tt'irtciTtiul con,seruii,rei, ntateriea pi pe ea se ba-
,,r..r ., u;rlirrrrilc chirnice. O legc ideriticb arn intAlnit in fi-
r,.r , rr'' rr'rrlir fi sub lurnele t|e pr,inaipi,uL conserudrei ener-
tltr t ,';t rtrtt'rlirtt ca qi ma,teri,a, nu se poate ltiercle, dar nici,
t t t ttt r't tnt ntui se transl'orm(t,.
1,1r1;.:r ploporliilor definite, numitS, qi legea lui Proust.
I ttlt , rtt , ttl,tl,ilt' rorpt,trilot", cari, se contbind, pent'ru, o, formd,
il n t t, ilt lt n s, t,.t'islit, ,itt tOtdeaunu un raport lrctdrit,
t t t r,trtttrl r',,rrrlrinittrtlu-se cu ltidrogenul fonneaz'a agta ;
,.,r,,l,rrr rr,.r ,ur, lor' lol.tleauna lriLrc B p[r!i oxigen si o ilarte
1,, tr', , rr .r .r r',r r';r1,oll rrl inl.re cor,purile componente va fl |.
i,,,, r r1,,,r lrrl lrrt lr. rilcrrtiilile oxigenului ;i hidrogenului, aflat
r" I', ,,r.r, .r lr rlrli'r'rl. 11{l l, oxigenul se va combini cu
1,,,ir,,, r,,rl ,l,rl rrrrrrr;ri ln lrroport.ie dc 8 p[r[i o.rigcrt si 1 parle
,1, lrr,lrr, r'n, r'r'r;r ('!{'! 1tt'isttse:1ta tlitt oxigrrtt slttt lrirlrrigOrt, va
rll clrrrl rin;t l ittttr'.
', rl,'l:r irrllz;r lrlrct, r'ri. rlcst itt eLrcliometru
r.rr r,,r ll .1q1111,' lrirlto,lttn, dar itr urma
l,r,1,l,r rrrrrrr;rr rrrr loltttll tle origen s'a
,lr, lrrrlrr,,,r'rr. r'irrrilirrlr.lttl un volum dg
lr
l'rtr r I 1,q1lr'111,11,,, 1'11 rltt't llt
t,,lrttrtl. '1,, lrr,lr,,',r.rr r ,'tr' ,11111111 j11
I 1,;ttll lrt,lt,,,','tr ,r..r r,r t.r;,r,tlttl tr
(:,,r'():ilrulld 16 1rlrli de oxi-
urr volum oxigen si douf
rlr,rrl,irte 8 plrli oxigen la
lrol.itlit : f.
22. _42_
Legea proporliilor multiplo sau tregea lui Dalton.
-Oritt,rl rhnul, corpu,ri, se com,bi,nd, An mai multe propor(iutti
1tt'ttlt'tt, a forntd, mai m,ul{i coulpttsi, greututeo rutuia rd,-
ttttitro cott,stuntc'i, i,a,r greutrilile cetu,ilalt aariueci, Antr,un rct-
ltrtrl siutpl.u,.
,rn virzut c,altidrogenrul, cornbiniintlu-se cu onigenul, for-
rrretrzir 2 compusi: u,pa ;i u,pct o:rigenrtttt,. ,1tir e forrnatl clin
cornbinarea a 1 parte lritlrogen cu [3 plrl.i irr greutate oxigen;
iar apir oxi-renatii Lol din 1 parte hitlrogen, tliir clin 16 prirfi
in greutate o-rigcir; tleci, in acesl.i 2 cornltrisi grcutatea hidro-
gerrului r5.miLnc cotrslant,i, pe cA"ncl inlre greutiit.ile oxigenului
raportulel:2.
Vom veilc) nrai td.rziu, cir. azotul se cornLrinii cu oxigenul
iu 5 propor:tiuni penlru a formii 5 compusi cliferifi.
In acesLi compusi, azotul si oxigerrul intrii in propoltiunile
unnS.loare :
In liul 14 p[r[i in greutaLe nzol. pcntru 8 pi.r[i in greril. o-xigen
> Illea 1+
> JJIlea 14 > )> )) )
> Jvlca 14t > >
"2tr))>)>)
t> ,z ) )
u Ylea l{
Deci, greutatea uuui corp, a azotului, rirn{ine constanti., pc
ciincl inlre greutirt.ile celuilalt e acelas raport ca intrc nume-
rilc 1, 2, 3, 4, 5 si ctrrc nu e deciit un raport sirnplu.
Legea numerilor propor(ionale (lliclrter I3erzelius).
-(lretttd,lile, i,n cu,t'i rlouiu corlturi se t:otnbiu,d, Antre ele, sunf
Iot'tttrr'i 11reutr.1,{ile, tn auri u,cele douri oorpuri, se comhind.,
t'rt ylretdateu untd al treilea corp slru sunt ntult,ipli,i acestor
t1t't'trlttli. l)r' e. :
S lrir rli irr greutatc oxigetl so combini. cu I pirrte lti,drogerc
lrcrrllrr ;r rrc tlir il.pa, si 35.5 plrfi in grerilate clor se cornbirrX,
l.rrl r:rr I lrrrllc h,idrogen, penLru a forrni aciclwl alorhid,ric.
( ),rigett tr I f i r,l,orrrl se combin[ si intre dAn;ii, pcntru a
lirurr;r rn;ri rrrrrll,i rronrpusi; in cel dintdiu, nlrmit, a,nhi,cl,ridiu
It.tlltrttktrttttsri, orilr,rrul irrlrir irr greutate de B piLr!i iar clorul-
de 1J5.1'r: rllci lor:rrr;ri irr grctrtatea, in caro aceste corpuri se
- l:t
,,,rrrl,rrr.r r.rr I 1r;r.r'lc rlr, lrirlr.ogcrr. lrr ccilirlli cotnpusi clorul
',rrr r,,t irr rirr'rrlrr.rrl rl. liir.il lriLlli, oxi,rrrrrrtl 'irrsiL in greutate
,1, i :i lxfi. i,x,, 7x8.
lr" r "r.rrl;rlcrr cl,r'rrlrri, clLrc irrlriiirr;rccsli.l corrtpusi,arlrnas
' , r r. r r';r irr cotrr;rrrsrtl clrlrului crr lritllogcnrrl : r oxigcrrului
i' .r , rrr rrrull.ilrlrt irI greut.i.lei, in carc iLccsl 1:111.11 s,iL rtorn]tirtat,
, i, I 1,.rrlr' rll lridrogcrr.
l,r'1I 1 1'l;1fiv la volume. I-egile acest(,a snrrl. crrrroscr.rl.c si
rl' rrrrrrr, lr' ,1. legile lui Gay-L'ussoc. sf, I'aceur irr , sirg-urir
I'r , 1,,'l I.r .r
rrl, rriilrr, l, ,1, r,,11 rrrt,
,, tl il ,,1 'lrrrl rtl ,,
rlltlr'.1 117r11 rrr trlttl,tlrl
lLr,urr lr.r,r rrll rrrrllll slrl:ciale cunoscute
lr,.lr,lrr ll'tf f ttr,ttrtr il'ig.82) ; sirintrodu_
,,lrrtr. rlr' rtt rrl r'lurlt.itlric, tt cel de al
, rr .r, r,l : rrllllir., itLr irr cel de al treilea
23. -44-
o sol'li(, trt: nru,onictc. stabiiirn prin u* {ir reglturir irrtre acesto
l.rci volt.ltttttllre si faccm s[ treacfl apoi prirl ele un curettt
clcct,ric. 'cidut
clorhidric, apa si amoniacul se dcscornpurt
al.rrrtci in elemenl cle, clin cari "sunt alcfltuit'e' Observdrrd acutn
volutnelo gazurilor rczultate clin descOmpunere, r-otn vedci)
cir irr cel dintiiu voltametru volumul hiclrogcrlului cster egal
cu al clorului, itr cel de al doilea volumul hidrogenului e dtr
2 ori mai mare ca al oxigenului iar ili cel tle al treilea vo-
lurnul ltidrogcnului s [1r i] ori tnai mare ca al azolului'
ll-ot experilncrrtal putem slabill- licdnd sinteza acestor cor-
puri,
"A
lot, t'ol,",,n liiclrogen combirtindu-se cu urt vrilum de
clor ne dau doui volutne clc acicl cloriiidric ; tlouir volume
de hidro.qcn cornLrindndu-sc cu un t'olutn do oxigtrtr lte dau
douX, volutne cic apf, si irt sfdr;it' ttei volume de hidrogen
prin cotnbinartl cu un volutn de iizot' ne dau douf, volume
ie umottiac; deci, r'om putcit scrie :
1 r,orurn liidrogen f 1 volurn cit.,r : 2 vorume acicl crorrridric
, , , f 1 ' oxigtltr:2 " iilrl'
3 o , -l-l ' itztll -2 ' :tlilultiac'
Aceste faptc constatater expcrimental itnlrreunir cu altele de
acela;i ortlin au conrlus pt: Gclg-I'tL''ssac sir stallilt-ascfl ur-
m[toarelc icgi :
I) Intre aoluntnrile a rToud' gaanri' curi se cont'ltirtd' pentrtt'
a forntw un conq)rrs, e intot'cl'eaun&
-'un
raltort sint'pln
A;i, clin rezultatelc de tnai sus vedcm' c[ rapori'ul dintre
volurnul hidrogenului ;i al ckilului in forrnarea acidului clorhi-
rlric e 1:1; raportoi iint'* volutnul hidrogenuiui ;i oxigenului
itr fortnltrea upel e 2:1; raportul tlintre volumul hitlrogenului
si rt rtzttt.ttlui
"aua
se protluce atnoltiacul e. 3:1'
- -.^.-^."^.i
ll) lttlre, rolumele c:ontpusttlui' adntl eitt' stare go'zouscl)
si lit'r'tti'rt rIitr' uo/t,tttteh ]u'nt'rilor cotlLpo'nente' consicl'erate
'itr rtct'itrsi slrtre, e in' totclecluno' un ral)ort simpt-lu'
N(l ljrlOsirrr lol tle datele precedente ca s[ justificln legea
ircttltsllt. lrr ,,,l,tt'i'1.-r'edetn ce raportul tlintre vulumul acidu-
lui clorlritlritl si vt'lrrrrtul hldrogerrului sau al clorului e 2:l:
-45-
t.rl",rtul rliul.rtr voltttrtul apei pi a hidrogcnului e 2: 2; tntre
r ,,lrrrrrrrl ;rlrci si irI ttxigenului e 2:1, ctc.
t tlr ;r'r'r':irrrl Lrrlrlotrl de mai sus, putetn stiibili incit :
,rl ('titrrl tlottti gazrtri se cont,Uitt'ti, irt uolurn'a eElule, ao-
Itrttttrl t'rtttt.ltusultti e egal cu sllula aol,u'rtt'urilor conl'ponen'
Itl,,1 'r'rlurt cir utr volum hidrogen f urr vc-rlutn tlc clor:2
'.,lrrrrr' ,lr, rtcid clorhidric.
, ,',r lir ittsi, tttt are loc cdnd unul clitl cotnprineti{i e un
' ,rl' ,,,lrlrus. ApiL douiL volutnc de oxitl tlc carl-ron so com-
l,r,.r ( rr rlortii volumc tle clctr pcntru a da tot doui, vtllurne
,l, .rrrrlorrrrit tle carlron.
1,1 ('titrrl tlotlit, glaauri' se co'mltind' itt' uolume neegcile,
r ,111111 111 trnrtpusttlui e mai nlia decdt sunl,a uolumelor
,,, tt t l',, tt t' tt I i I O1".
r'rl.rrr ci 2 volrttne tle hidrogenf un volum de oxigen:
t q,rlrrrrr,' rlt' :r1tii. De asemeuea 3 volunre cle hidrogen f un
.,1'rrrr .r ,,1 j vulunte atttotriac.
'lleorin atonticii
,lrr ;rrrlicilate crau tlouf, ipoteze asLlpra constitu,iei
lrLrl,:l ulrir) srtslitrutf, tle Attu,rctgoros, lnateria ar fi
, ', ,,i , I r ('r'l,lilrill de a fi divizall la nesfirsil,
-
pe cdnd
'r,r1, r ', rll.r rrrl,rrrttt.i. de Leucilt ;i rnai apoi de discipolul
,,, lt1 111,,, r i/, rrr;rlt'tia ar fi alcirtuitir din nistc pf,rticele f'oalte
,t , l ' ,' 'rr,, 1, ,1,' ,tlttltti.
, , r I r ,lttt ttt ttt;t ilrolt'7i, ttil:tlii t:rl lulrtl, ;r I'osl reluatf,
|| r,,,l'utlrl ,',,,lttlttt :rl l rlc I)ttllott. rrrr r:lril[ist etlglez,
r,1," 'rr,l lr l,rlrrttl ,'t lr'"ilr', rlrt1,;r ( ill'l s(! I'itC COtnbinf,filg
r, i1',,rrl,,r r,Irirt Lt "tlttl;tl,t.
I r r I L,lr,r r .r rlt':tllt ,ltttttt,lr :,rt :rzi constituc sub nu-
;1,, l, ,i, '1,"1' t ,tl,'tntttt l1111,l111l t,trrl r'lritttiei moderne. l)upii
,ri i I ir r1"'rr I rt',rrr ttrrl ttt,rlt' lrilt.iccle irnperccprtibile
l,' r,irrr rtrrl,rrrlr rr".r lt' 1" r''l'rtl'l ittsit o grcutate hot[ritii;
24. _.16_
ci st.au lir oarcsi-care dislantl;i in spa]iclc cc-'i separi executir
rniscitri ccinparabile cu aceie ale corpurilor cercsti in spatiu.
lrrlro atomi se ererciLf, o putere de atrac[ie cunr-rscuti. sul.r
rrtrrrrcle de ofin'itate. O grupil cle cel pulin doi atorni 1) for-
rrreazir pf,rticele mai ntari, dar lot imperceptibile, numite rzo-
Ieuile. cari au cle aseulenca o greutatc hotlritl ;i cari se
atlir iar[;i Ia oaresi carc tlislantir unele de altele. Intre ttro-
lecule existS. o lruterc de :rtractie care se nume;te cohesi,une.
I'Ioleculele, in -slarsit, prin gruparea lor lbrmeazl corpuri'le.
lioti atomii tliutr'urr acelas corp au o aceiasi greutatc ; aselnellea
si loate molcculele; greulatea ins[ atAt a atotttttlrti, ciit si a mo-
leculei, r'ariirzir dela un corp la aitul. -toluii cali alciituesc
moleculele corpurilor simple sunt iclentici, pe clind atornii
care zrlciitucsc rnoleculelc corpurilor comlltlse, sunt diferili.
Atomii nu poL cxistd in stare de libertate niciodalf,, pe
cAnd rnoleculelc pot poserlir aceastir stare.
Atomii se rlelirresc incir. a-qtXzi ca ccle tnai mici ;rS.rticele
dintr'un corp simplu, rrrLri pot irrt,rir itrtr'o con'rltittatiunt-', 1te clincl
rnolcculclc ca cL'lrr rrriri rnici lrirr'licclc tlinlr"rrrr corlr sinrltlu san
cornpus cari pol cxistr'r in slaLre tle libertate.
rdmitlind cir corpurile snnt conslituit,e din aiomi, ci, atonii au o
srt'utato hoii,riii, cir, t'i. ru so mai pot dir.izir qi cii combina-(iuriitr sc J'ac
intre aceqii atomi,- legile combina{iuniior chimice se pot lesne oxplici:
In aclevii,r, presupon(|ul ci avcrn un corp , alcdtuit din rz atomi, {ic-
cnrc atom cir,nlriririd 2J 5i un alt corp 1l format din tir. atorni. Iiecare
tu,torn ciintrirind 15, li insii liinrl rnti maro deciit r'i.
I)tci, combin&rea se petrcce inire un atom din A ;i un atour clin
li, rlc sisur ci r'l airimi din A, se vor combinir tot cu tz atomi din B,
r';i,rrr;irrilntl deci ,itt-tt atoni rlin B irr afari, de combina(iune.
(lornlrinaroa numai a doi ai,omi il grcuiri{i va Ii exprimatti prin
,'g;rlilricl, 25 + 15:40, iat a l atomi prin n25 { ttli:tt40. I,igalitatea
rrr,r';rslir rlirr rrrrnii exprimr"r, lt'tlt'!t lJt'eulttliluri ,-.are trebue sri aibir loc
ciI o lorrslr,irrlri a ipotezei admise.
l1 Srrrri ,.,,r'pirrli rr cr"lr'ol rnoleculir c lornniil tlintr'un singuratom:
irrqorul, lrlirrl, zirrcrrl, rnercunrl, carlniul: cele mai rnulte insir, iqiau
rnolt'crrlir lrlrrr;rl;i rllrr 2;rlrirni. I{olecula uzonei e alclituiti rlin 3, iar
il arstuicrrlrri ;i l',slirlrrlrri rli n 4 atorni.
_,17_
l),. ;rtiji I)ir,r.l,(! rirl)or.iu -
,,iI:
if ,, " Uo*n.,, in sa2ul compusulli
l,'r'rrr;ri, rli' .'r''ina'r,;r a. il atnrni ai'a
",.
, atomi .i. B qi rle aic,i,r lrr,.rrzii,, si Lcrlt'rr ltt,r;l,ttt,(i tr ttikrr rtc1i.tlite,
I lrr iliorrr rlirr , rrrr
,lrrr lr. rlrr,,,,r.,,,,,,,,i,,,,,ift'r'a
putci c-ombinir' cu rtn ai'orn qi,iurnitatc
,,r :. jr, r,.... ,,r,, ,,,,,,,,: ;1i,.""""i:1H:l?,*Hl
se r-i, 1,.tt,,i combi^i
'rr,rri nril.,, (.ir 2,,, :),,,4r2, t,rc^. v"; ;r-;.i";::li""rfi:l;i.fie
egal
l)r' ;,1,,1 r.r'rk:rrr c:i i1
,:azui.
acesta, .gruutaiea corpului A, r.iirniinor'rrr11 l;1s1f .1, iirr. :r r.orlrulrrr. B r.ariazi, i"{;.;;,,uio",.;ropf" nlB: tt2.li:t:tt il 1., : rrrr l: l: ;1. 1,,. rnldr. lrptoirz.i l;;";';,t,rl:r .rrrrr rrr.rrrr,;rzii. ,1i,, i1,,,i,,ru at;;;;; i;i!:,,:::r,,:,r::itii,r,l!l,j:!,::
,,1,,,",',!,,1,,,,,,. ,1'l ,,,,1i' lil],'.,1"
"' l"' rrirrsii
"''pi"it,' ,
'i
B, -oi u"",o,,r,
iijr ,,,, ,r,,,r,r,,,,,,, ,,,'.',,,11,',',11,,.',',I'l',,r,",.,111,,,,,,.,
r,rr co.pur (r. I)acri
' ,'::1,
"' 'tl,tr1 '1"' 'r ll :
'' t
""'""'l'i,,i, ,,,,
',',,,,'
rrr ;1r11111 run o
'or*
:;+15
2, + 2.1i sau
Lir -f 3.15
:l:, I ltr
si
15+10
tt25 | tr1i
rt25 | n2.75
tl25 I tL}.Ii
tr25 | itL}
nI5 1 ttl?
Irrr,.;r rrrsji. $i <rorJrrrrilc , qi B sc vor, conbinir inire olc, 5i dacri,',r11p1,i11;1 1.1,;1, sri ril pc11,r,1g_i,,trc c,ite ,," ,,.";"Ur" fiec.re, tle sig.r, ctt't
rrrrr rrr r'ir irr ,.-r'r'rrtiili tt 2i {,,. lb, ir :;;;;iir.,i
"n,-,a
un atorn tlin ^', r rt lorrrlrirrir. rrrr 2, i), lt,, t:lc. atomi din'B^r_on, or"i;
";:+3,,1!., ,.i ;. r,
'(, r.,rtr[uc. ]a, I
tt25 ] 4li5'
t: r
1
r: t r, t t. t t rn cr i, L o r p t, r.4. t ot,l.i. o rL u l. e.
lpol,cza lui Avogadro gi Ampdre. rr,ogarlro si .mplre. in_rr'1;1r'1111111 'r1' ;rc fa'tul
"i
gor,iltu aa aiiota si,<e com'ri'riLrr' ,rrr , I'i1r ;rl)t.()irpe egal au emis urmltoarea ipotezf,:I ,,r I,rrr rlr, .rttt1rl() s
,,, , ,,,, : n, ,,il*";xTnJ;i,ftulr1jlillul_]i"lhij;ll.llllt.rt ,l, rrr,,l,.,,rtlt,. ....1.
l,,r ,,,11 r,llr.rrrr lriil
,,,,,,,,,',,1;-.il)];.55]ffi,,i:1":lTiffi;iJ,ii
25. cirto un littu ; itt
acciilsi 1r|csiutre
tlu rrtolecule :
-48-
liecare litru clin aceste gazuri
si la aceia;i temperaturl, un
o
r-_lt10(x)0 I
ll
vom avee sull
ircela; numfr
Az I['
I irr,l
Irt, r t,r
,ltr ltr,t
.t 1)
',rt .'r( (' rlr,r:i, r:ir grt'rrt.lrttra atornicf, a oxigenului e
rn',r'rirr,:r/;r, r'rr lrrport.ul inLre greutatea atomului de
r ,r ,rl'rrrrrlrr rlc Iritlrclgen (luat :1) nrta
1f
:16'
, r',.
''r.rrt.rtr.;r
;rlornului dc oxigen e dc 16 ori mai
@l)acf, ltr-rnXoari, in litrul tle hiclrogert vor fi 10000 molcctlle,
l.ot acelas numirr Ya [i si in litrLrl do oxigcn, de acid clorhi-
rtric ;i de anotriac.
Fiind adtnisri qi aceitstit ipotezi, ne putern losnc cxplicir ,si legile
combiua{iuniLor chiDri<re rel.atir. lil volunre, in iPotozi atornicii.
Glrt'utntea iltoulica ;i rnnlccular5"
,lornii, cirri corrstituic ull corp sirnplu, si moleculele, cari
forrueazir uri corp sirnplu situ compLls) iiu o aceea; greutate
hotf,rit[. (ireutirtea fie ir atomilor, {ie a moleculelor, variaze
delir un corp l;r altlr.l. Aceastit greulate nu se exprimii in uni-
t[!i ordinare
- irr gralre, cLlln se exprimli. grerrttttea crlrpurilor,
cf,ci atornul si rnolccula l}0pul.irrrtlrr-se vetlcl't, llu se pob deci
nici cantlrl. Nu se poate cunoalle nici nurnf,rul at.omilor sau
ii mojrrculelor, cari sc afll in o greutale hot[ritft a unui corp,
lrr care caz at {i posibilt exprilnirrea greutS'lei iltotnice sau
moleculare in gt:ame, irn1l5,i'lind greutatea corpului prin nu-
rnirrlll iltolnilor sau trtolecLllelor. Dar afar5, de asta, aiornii ;i
n]oleculrle
-fiind
ltltrLe Iuici, tlup5. cum a1n spus, greuLatea lor
in grarne ar lKrbui sir fic cxlrrit'ualii, lrrin un llulnf,r foarte
r rlitre.
I'cntru consicleratiurrile dc mai sus
-
greutit'lile atomi'lor qi
rttolecu.lelor se erc1.tri'trt'ci ytritt' tur nuntri'r, cclre nu' e decdt
rtrltrtrl nl, intre greuta.tecr, atomttLui sau m'oleat'lei' aorpului
totrsirlr,rrrt sii gretrtcttcu, ct/omului sclu trl,oleculei corpttltti
ctitri ttttri uqbr, oare e ltid,rogenu'l. In acest raporl' greutatea
irtorrrrrlrri rlc hitlrogen se iiI egalir cu 1, si, de oarcce rno-
Icr:rrlrr rlr lrirlt'oqtlrt e lornati din tloi atomi, greutatea uro-
Irrcrrlci 111' 1111[1'ogtrtt ra fi 2.
rnilr. r r ,r ,rl,'rrrlur (lr, lritlr0gen,
ll, lr r rrrrrr,rr, ,r "t'.rjl;rtr.i :rlomiCg Si
I rrrrrr, l ilr r' r,r, ,r Nr, r oln ocupA, mai
l!tr rt rtr.r rrr,,l.r'rtl;rll si ltpoi de acelei
molecular0 e o opera-
intdiu tlc delerminarea
atornice.
I )r'l,rrr,rrr irr:n.eil grentllei moleculare.
It,l,ttrt'.ttt,ltt tt,r;rl ipolozit lrri rr'OgadfO qi Ampilre, {eierminarea
1'r,,rrlrrl, r rrr,rl'.r'rrlrrlr, rr rrrrrri cotl) s(! r'eiluce la aflarea tlensttulei aee-
,,lrrr r,rrrl, rrr rrl,rlr.;,rrzoirs;r. lrr rrrlcvii,r': s;i rtrlnsitlerir,m un corp instare
,l'r llirl ,Lrlu lrl, rrr, trl ,.rrrrri volrrrrr sji, lic V 5i greutatea P. tr-io rz nu-
,rr,rrrl rrrolr,r.rrl, l,rr' ,lirr voltrrrrrrl lrrrr.sl,rri crltp 5i;r greutatea ungi mo-
l,",rl,'
I l.l (,(lilri'l('t':t.ttt rttt itlt
,,, "1.,, r,rlrrrrr ', lt (.;trui
I' l,'r . r 1, l't,.uittir.lt Un(^i
r l' tt 1' l2).
Itr,,r rrrrrlrrlrr cor'lrrrri sub vo'urtre egale V vor fi la aceia; presiune
,r l, rrrl,, rrrlrrni, rlrrlrii ipol,czl, Irrirvogailro 5i ArnpLre avem ?t=?1'; alocit
,1,,, ,,,,l,irtr,.;r r,grrlit,ji,liLrr (l) ;i (2), vom cipitil: lr: + fi,Y lt'
| .l'rrl rrurji rlirr lizioi, cji grr:rrt,i,tiIc a douir gazuri in volume ogale
rr',1 ,r,,,'rr,,r I'rositrnrr si i,orllrrlriri,rrri srrnl lrrolrur(ionlr|r <trr rlqnsil,ii{ile
',,,, l',rrrzrrlo;rrr,; ,lr,r'i, irrsorrrnrlnrl rlrrnsitii{il0 crr r/ ;i r/,, r,orrr avoit:
,', ,'1, lll l)i. (:l) r; (l) s.rrlr,nr :
" ,',', {i,).
lt
lr,,, r. j'r',,rlrrlrl,' rrr,lr.r,rrlrr'r' r'l.r;r (..r'lrrt.r irr sl;1t,0 tle gaz sau
! ,'l,"rr rrr r,,lrrrrr,. r,1'rrl,, .r rrrrlr rr,.,,irr. l,t.,,lililr. r,ri lOtttpCrfatUfi SUni,
l,','1.,,r Ir,'r,rl'.,.1'l,,1,itlilltl'l
I ,, ,'1,"",rr,1, , r 7, rrr li ;,r,rrl,rl,.rr rrr,,l,.r,rrlar.:r. tr IridfOg6nUlui qip
1,r,,rl,rl,,r r,,,'l,,,rl,r'r ,, rr|[r trll ;,.,, ,,111.,,,.;11,,, r/,r,:I tfebUi Si fie flgn_
,,1,,1,,, l',,1,,,r, ',,'1"r. , rr ,/ ,1, rr rl,ri,;r ,,rrzrrlrri rtrtttsidOfat.
l,i,,r,,,1 ,,,,rr,,ir ,rr ',t , rrrl,,rrr ,.,r,.rr(irrrrti Lrritte 1t,= 2 qi punAnd
1r 1,,, ,1, ,/ , rrl,,,rr, ,r , ru, ., rrt:r rr rlrrrr;ri11i 1ji hitlrogenului raportati,
fl 1, ,
',.,
1't t lttutt,t
4
cor'1r, 1ol in sta,re dc gaz sau vapori, sub un
grr:utrte sd fie P'. l'je Tz' numdrul molecu-
nrolocrrlo din acest corp; vom aveir P:n.?r (1)
26. I'
lii aer, c;rro cr ().1)lif)ij r-olr
tr'JJr (,ri t, !' I
' 0.0rJt).1
.
1) l'orr l,r.rr gllzrr r.i
pcnlt.rr vr;ror.i irrr;ii
--.10_-
a,l.ei aturci , ! : O.Jl;rn d.. untle scotr_
I)r' rrit,i vodt,rn cii : glt,au,tttlect ,tttolecrtl.t.t.t,tt (
(t.),tttrrts, itr sLr*e de rlctz st.rrt tre t:u1.t.t.i,
"r,,
;:r:;':',:r' ,i;"',,,tu,"r,1,,,1,1,!,rr, ,r),,rt,_s t l (t l t,'.u u c()l. u t ( o.t l r 1.u l)ur, l (.( l t t i t t sr r' t
"
t', i, i)r,,"r,.
,, .i;l!t;]
impdr{irea ,.nrre 2 $i 0ur; .1"_ *uri 28.8 qi prin i.tocuirt,
Dcci greu,talea tnolecrtlurti rt rr tt,tt,i (lq:. sLLt(. Lq,])() j,i :;e ob!ittr: tletai,-tttittriLttltri densitateu ;i inrtL,ttlIirtrl_,, ,f,ri i,,, ZS.S r;
Ilxernple: Dcnsil,atea o_rig.clului c 1.105, rloci groutatea lui urole_t.rrliu.,i ra ti - !g.g X 1.10i) J:.
Derrsitatol l,sl'61u1,,1 e l.J_.1 1rl,,ngi[atc;r r.;t;r.rri 1,,r. lurriir ia !d0,,t,tleci greutaiea, nrolecrrlrrrii va ii a.B2 f 2g.g= ,r,
"r il]} it!-] "11?o'",1;f
" 1"ap u'i)'
-,le"i
u-,1",,,u,.,,'r.r cc, h,.;i c eqrlii
Pentru c.r.'uri, care
'u pot 1i recluse in stare gazoasr_l, .r.oru alteuetode, care llac obir:cl,.l .,iroi c.,"s ;"
";il; mai cles'.ltat.
I)etern .
lrnarea greutitii atonrice.
Atomrrl sc yroate c'rfini 1^i cA r:ett ntcri rtr.i.cd. canlitctLe tlitt, rrtt crt,1,sintpL'tt,, care intrii i,.r.r'o t:oLitrrirt'r it: sttrt itn"r'tro .t,to.er,rtrti. (in:tr,rLrretc
tl(t'stci, t'tt tt.l i I rr t i y,r
1i rlt,r,i tlt.r.tt I rrlr,,r,r I tt,t ittr.
r-lcterrr.rnarea rlcc.i a greul...ifii ato,ico s, r,otluce r* dotelminareagreutir,{ii celei rnai mici cantit:i{i tiin urr cor} simplrr, care int,rir innoleculele diferi{ilor conp_u;i, in cari tg""""'ra acel corp simplu.AgI
.liind,
iat'i proceaeur. ce-l vorn ,r;i ,-;'"- consi.erd rnai
'rurticourpuili ga,zosi s.* vo*rtili (licizi sarr solizi, tlar"#^.;;;l,#;"iin r'6pori.), i. cari int'd corpur
"i'pro-".-1i" preocup[. vorn deter-
lllu t"l: leroda
preced",,i,i g"u,.iot_" *;i;;iu"..i,o."#;":;;;i_prrir, $r r-om face apoi .naliz. lor cantitaiir-d. Aceast.i, analizii no r acttnduco la determinarea grerriit,lilor irr car.o corPul simPlu intri, in orrrrlot.rr [r'i rlin fiocrre di
r' i,,.;i r. i, n s,. "
il; ; ;,:;fir j, ",1
*lil,] ;,,1i1r ff "i"T,
i;".:.:f g
Jfi JT :
l-ll. lll
U-,1t,,.r]'111.*reulafea trtomi"e
" ""if*'"loi Vom ciuri compusiig.zo$r s.,u r-olaiiii, i' constitu{ia cd,rora in.i,rd qi oxige'ul, ,,r,rr, ,orri,tt;rtt,, rrrrlrirl .irlir carbonicd,, acidul s'Ifuric, peroxi,l.J l. ,r,lt, ;;;. ;;;tlt'lrr.rrrirr;'r *r'i'.tatea rnorecurard a a"".to"'.ri-fuqr $i greutri{ile, in ctrriirtlt'ii ,rig.rrrrl irr rnolecula acestor
"o-1ro;i,1,"or,,
atcritui asilel tabloultrrlrriiior.:
srr calculeazri aceastii densitaie la 00 qi T60mm.
ll it,rrrperatura cind e,a incepc a riruAne constantli
.rl
trrolr,r.t|lt|r':l Glcutir,tea oxig. din moleculh,
.1
(i
:i2.=2Y16
ti.t-,1x10
'rr) t) . lrl
J /^ l!,
1{t.
ls
rll
its
lr;
:i')
lr,, r lri .,,,i , ,.r, rtir.ir,;r cca nai mic:i il oxigornrlui rlirr rloleculir
l,, r , ,, rr . r,l, 1 ,111., r rr, li Er.outatca atonicl.
r ,rrr,l ,r,r ,,,r1, rrrr;rlrr rru l'urrneazii compuqi gazoqi sau volatil.i, pre_
r 'rrrl. l,lrrlirr;r' irr rreterrnina'ca greutilei at,rnicc i'',.ost
i, l,,rr, ,' r r.r. i rlrr lrrgc,il lai Dtilctng qi pettt, care sc clrrrn(ti
irr I' lrrl rrr rrr;rlor.: I't,tulttsttl rlrttt.ttitlc.i, ct,tont,i,ce u, un*t corp si,rnpl,,t
t , ,tt ,rl,ltr,.,r ,:,t s1t,,t.if itii, r.rt,1trrl. fiiru.l, itt stare soli,tld,, e o cuLittte
.t t,t,tltt t tt)t:.ltt)tlttt !t t.,t,,i *tL,tt,t,c ttti,ilode e 6./t. l.semnAnd cu p
; t, rrl,tlr';r rri,lrrir.;r, rrrr (l 1.j1111111.;q, sil slteCiIiC:i, t,Om aveit: pC:6.4 si
,1,' ttt, t ;,.,rrlr rrr ,'
l',',
rl,, 1,,,,;,, ,o(l(.rrr c;i cunosciind cdJ.tlura spc-
,'tli,'it tr ,,,r;'rrlrrr {'ilr l,rrl,,.r ;rllrr ;,,r.,,uirrir,ll lrri itiOrrricii"
ll, l,r,lrr iri,r,tr rrlr ru rrr, lrrrcrrr.;[ rlo trLtr]1ji, I,tuuiziuue.
lll trta loizi monoy{rlenfi.
lflrrorrrl. Simb.: Ir sa.u Fl ; gr. at.: lB.
l,'lrr,,r.rrl rr lir:rl izolat in 1886 clc cvaLrc l[oi,ssayt.
I ir, ,,.r',r,r,rtr, irr rurturi. sub Iorrnd. de
llrr,,r rrr.r ,lr, r.;rltirr .FrCa, alclluind
rrrrr,rlrrl trrrrrril. lluOrini, sub formd"
rl, llrr,,r lr;r (lc trlrttuiliu si natriu, al_
, .rt rrrrrrl rrrirrrlalul trumit. cryolita.
I'r'r'p:r r,:Lliunea.,tetoda iir t rebuin-
t.r Lr rlr. .loi.rq;111 l)crltru prepararoaflu_
',r ulur r,(, irrltrrrciazf pe descompune_
t
' ,t ,rt irltt lrr i l!uorlt.,iclricanhidruprin-
tr rrr lrrr.rrl r,lccllic: ]l'II: Ir + ll.
1,.rr,rlrrl r(, {.r ,lnl)ulc din un tub
,1,. l,l,rlrr,r lr llr111:, ,la [J preVXzUt
l.rl.r,rl r l rl.r:r lrrlrrrr.i suLltiri cle ace_
fl
Fig. 33.-Prepara{ia fluorului.
r'r, r rrl' r.rrrr:r (r.'ir. :i:i). Induutrul se pu'e acid fluorhiclric
![{'r ,;:1.1i star'{', isi ('ollsL.t':i liecare lirolrlietitlilr) ,qalo, :ii so l)ot
lr'.rro selririri r:nr.rI tlc lrll,u] : asi) cu a.jutrirul unut rtugnet,
iiri'rrl vil fi att'ir:t -j Iir lliltirreiL sull'ul : satr tlacii .olll pluto
;unr.>iccul rli'srrll'si litr intr'utr licid, rrurrrit su1/zu.r't. de crtr-
0orr. rrrrrrrrri sLrll'rri r"iL Ii rlisrilr it --li sc vlr sclr;1pi1 iLstl'el rlc {'rtr,.
Si irrt'r'r lzitrr irrsir nr:Cst ;r-
nr(,)l(,(: irLlt"tur lrtrlol t1e slr-
t'li ( lji,-l I rt vr,tn rilrlirrct o ..rrlr-
.-l ;r rr I il rlt' crrIoare rrc'lrgr.ir. trLr-
ntil ir srr I
f ttrrl, d e fet',utrdt' r ritri
.rrllrrl. trt,.i li r rrl rrrt-;i rrl,i
i'()r:('r''it lrrolrf ir'liriil0 lr,r,. si
rll rrrr,lr, llu ;i0 tllili 1ro[. >c-
I,ir rir ('u ii(.(,('itri irrlt'snit'c ttiluI
rlr' ;rll rtl. ilr. rlrrl,)r irtlilzilr'.
iI{'llI II ( (r||IIrllI)('t{, r'lrtirrir..t.
Itr lolrlcutrttu. r'titttl rlitt.
rlottii. srttt, tJtai jn,u!l( cot"1tt..tt.i
rtl I
fi'l rlr: 1tt'ciytriclil i, r:ont.. zit:t:
s(tu o t'otlt,l)in(liu tte clritttit:ii..
Descompuneri chimice. Sit
t ' ,'. ,, rlttr'. tt.t irl ilt!,t'('ttt.i(' >l
I j,rlir (.'l ilit rl r,r. l,,,tt
{';u't:ir'ir lrltl0 utt luir itt-
ri,ril tlc rlouir rrt.i, tuluiL
Itr lt rlt {:ulellero. (tris-. 2).
Si ltr ciLl;tiitr;qlrrri,l rr.itl.lcta :
'{,rl I 1,1 )jol'.it. ci il rr I
tir CAt.r,;r
,fl!, !'r
JU
Iig. 1.
t:orrr, oltlittc r,t,tL (.rll (o?.1) cu
(i (( ((uttt loo o totttTtunere
Itt:ltrt trtr (','t'1, s,'li,l rl,' r,11l,r;111,
;a-l l,Lirrerrr irrli"o elirril-r0llr lrs-
]ri,r,
IriLililt citle!,e rlac;, r.r,ut
,t,,Jlinllrr', it>{';tz;t ilt{} lr;tIilt.;t l)
r1l,l.11q' 1,ir.;llrrri rrrir.i -lr,.r. I
t
I
I't, t.,,.rrt. lt, nlpt'(lrt'. i:,1 .:+,
j'l lll I'll,rtl 'l', i':tlr'':r,lr'r,-O ...---!ii;-'
'ri .;t 1. ( :il',' illl t.,',ittr' tu,-
,1, r , ., , ,,t'l,1t.il',t. 1r1l! tliri
lrtll rii,r';rl ;191'111 Si C11.0
rru c rrllr.r'r;r rllr,,1{ o;tilJetnt,l^ At,cst g,-az il]()