1. Capitolul Vlll
Alimentatia rational5 a omului s5nEtos
Rafia alimentarE
'PcoLru a-qi dpslSfura sclivitatea sa tn condilii burc. orsanismul uman
trobuie si prheasc- zihic o canlitate de cncraie ii de fa(toriaut.itivi roro.
[de, glucide, ]ipide, minerale, vitamine qi ap;1. Acestea sini lurdzale irrin
aportul de alim€trte.
Deliottu tqh alin?ntatd lor'rlat a.Fasld .antitatc de alimcnle inserate
(aporLul de alimcoLe) care salisfacp ndilrLiv ti .ant;raliv toatc trevoit'c tru-
lrilive (trebuitrlele nutritiye) aie individutui p; o pcrioadd de tixop de obi.ei
de 24 de ore.
Nayoile nutritive so prezioti fie sub forma nevoitor eDorqeti.e (.alori,c)
cxpr'mol.c tD ealoriir, fie sub forma neroilor tn factori trutriti!i (oroLeine
gluride, lipide, minerajo, €pE, vitamine), rh sub forma trcvoitor in ilim"nr..
ullimul reprezenl.ind uD mod dc cxprimare mai apropiaL de fctul cum se g.i:
sesc lactorii nut tivi lq naturi. -
Nevoile energedce (caloricelr
Toate proccsclc vilale din orgaflism (circu]elie, resliratia, excrelia, cotr-
trsclia muscu.lard 9. a.) se elecLueqz[ cu chcltuiah de enerqie. Nevoile ao oner-
gjo slnt cele mai sLriagente, cele pe car€ organismul crrita sd le ecopere ln
pfimul riDd.
. Pertru a lnlelege importenta acestors, emintim ctr iD cazul ln care ne-
vorlo energetice tru Bi.Dt acopcrite prin aporlul de alimeDte. oreanismul aDe-
lcaz[]a propriile sale lesutuii, pe c-are Jc_arde tocmai peDtru a;b[ns aceaita
enerFe de cale ar6 trevole.
. I Caloria (cal). leprezilt{ cintitatea d6 cetdu.d rccesa}I penrru a fdica tempera-
lura unui litlu de apl cu utr glad lntre o" qi 100..
165
2. Prinnioalii fu-rnizori etrersclici ar organismului slnl, priacipiile Dutritivo
calorisene:'Iipidclc, qlucidelo Ei prolpinclc provea;le dia al;menLele ingeraLo
6du ci"nd a..siFa lJpsisc ori sbl iosuticicDlF;provenile dio arderea !.sul,urilor
oroanismului insusi.
' Prio order.a uoui gTam de glu.ide se elibercaze .ca 4,1 calorii, a unui
sram d€ prolaioe tot 4,1 calorii gi a uaui gram de lipjde 9,3 calorii.
- encri;a este iomasazitratd tn pri-ocipiiJe oui,riLiee in cursul procesulrri
de sinu"zi a araslora, fiitrd prezcoLd sub torma a.sa-numil,Fi Pneryii chini'e
pat,nt;dtc. AccasLa poale fi eiiberald pritr arder.a principiului respecl,iv in or-
ganisin, sub difedta alts forme de etrergie: mecanici, electrici, caloricd (in
cea mai mare Parte).
ExisLi o ca;LilaLc de energie calorice mi-dmd indispFDsibild organ;smu-
lui ppntru mpnLincrea tun.l;ilor sale yitale. Ac.asla a tost trumitd ,netaDal/sft
baz;t 6an cheltuiald ninimd de en?ryie,9i esle d.tidti ca: energia tre.csar[
unui inrlivj.l alldL ltr sl,a-re de veghe, ln repaus fizic fi psihic, lc ccl pulin I2
ore dupi ullima masi ti la cel puliD 24 de ore dupa ulLima ingcslie de proteine,
ln "ondilii de neuLralitate termicd (adicd la o temperaturd a oediului ambiaot
de 20-21").
Drterminarea mnlalolismului bazal se lace cu aPara[e specialo .rre m.i_
Board direct sau indirect aceaste cLell,uiald do energie e individului.
Valoarea meiabolismului bazal yariaze ln funcl,ie de o serie de fictori,
ca: qreutatpa inrliridului, suprafala corporale, forma corpului, vlrstc, seJlul,
difcrilple suri fiziologice (graviditete, alaptare) sau facLori de mediu (clirlrl
cald sau rece). Aceasla poate crelie excesiv 1n cursul unor stdri patologice
(spre exemplu ln .azul.re-iterii scti!itSlii glandei liroide, hip.rtiroidiesau boul,r
Bisedow) s_au djn .ontra poate scrdca sub valorile normelo ln cur8ul lncetinirii
rctivititii aceleia$ glande, bo0ltr cunoscuH 9i sub numele de r?ixcdrm lhi_
potiroidic), Deci, deterroinarea mctalolismului baziil poate rcprezcnLa un
irjuior ln djagnosticarea acestor boli.
ExiBl,[ mei mult6 moduri do a se exDrima viJoarca mcl,abolismului ba-
zal. Do obicei, la adullul normal so considcid a fi de I calorie pe kilogram_corp
ai po ord. Deci, un individ de 70 kg greutal.6 va avec ncroie Ieotru inLrelinpr.a
fuiicliilor 6ale viLale d€ 1 680 calorii in 24 de ore, cilrd r.zultata prio tDmulli-
rea djntre 70 ti 24.
Nevoilo energetice bszale slnt mai crescute la copil, scizlnd treptat pe
mdsurd co itrdividul inehteazd tn vimt{.
DiE punctul de vedere al sexului, eristd o diferenrtr tn ceea ce privcqLo
valoarea metabolismului bazal car6 ,ncep€ d€ ls vfusta de 3 ani Si rlmlne apoi
tot restul vierii cu 10% mai ddicaitr la serul masculir fald d€ cel feminin.
La femeia gravide se htlheqts un metabolism bazal mai crescut fa[[
de cea Eegrayid{. Aceasttr c}eqtere este mar pftgnanta mai ales ltr a doua ju-
mdtato a sarcinii. De asemenea, o $eltere important a valorilor cheltuielii
minime de energie Ee intilnette qi Ia lemeia care alSpteazn. Acest fapt inpune
ur suplimeEt, caloric prin ralia alimetrtald petrtru femeia afla# iD aceste sl-
{ ua!ii.
Am men-lionat ante or cd eheltuiala energetic{ bazald exclude odce ac-
iivitate euscular{, oric6 ingestrio d6 alimenie ti iermoreglarea (tn eordiL.iile
166
3. 9,"":,".,tldlPt: LFrmi.. orgEn]-smuj nu arc de tuplar pFor,u menlincrpa .on_srania a tempe.aturr corpului).
. . Dg".u
lop tine seaor de o;elti factori, lom constata ca De tinai .hprr,,_
,ara mrnrma de pncrg]p, organismul va Decesita un suotiment eirero.r.i.
"""r-,rngcrarca hranpr. pcorru actiyiLarea muscuJarr; qi peniru mo"!i".";; ;;o!t;i;a temperaturii corpujui.
,_
SupUmcnlul coprgctic oF.Fsar. peDtru bcorporarpa bran"i a tost Dumit,o..!tunp dtnant.i sppci[i.d. Aceasla reDrczinLE ;a]oriije
"t.trrii" b';;;;,;idiscstjei ri asimitaiii ["*"; *;
"a.i*a'io r,n.ri" a" p"i*-;niui ,,ri'ir,i"Ii,ii]l;zaL..Esre ml o,rc.; to razul ilucidetoryi ripia"i* qi rl*j" '"i,1,:.;r;'il'"J:li
proieioelor.
Spre pxemplu, peDlru a realiza 100 calorii opcesare utrui rravatiD 6ara-
care, org-anismut ya utiliza o can Lar,e de p"or"i.; ;;; * ,".a-,,J'lri,T"cuofl r.
.
urteleo!a. (l J0 t00) reprezintd tocmai anliunea ai,i"-;.J
"pe";f;"ja_proLejoolor. adird surptusul mergetio occcsff p"nr,u digesria qi ririrJoilzarea acestora.
Activitalea fizice sau travaliul nuscular impune organismului eonBuma-rea.unui supfimeaL de calorii a cdrui valoare
"*ii"; r, f,ir"t;. a"lrm"iLi.'.$-durala elortutui dcpus, Acea;rd chetruiale su olimeoia;';";,;;;"*i"";,:irnasrDala do cercelStori petrtru diverse cal,pgorii de aclivit,li ,"ri"rt*"-"ipen.rru diverse pro-tesii
.(os,;a-numira p"ot"s;"g, 4, i.ti".i.;;:";"rJ"i-*rndrcd aceste cheltDi.U
. . l" +"4 GctreEalic, itr funcp-e de eDergia depus5, aliversete prolcsii aurost lmptuliLe tn tr]ai outre grupe, astfet:
a.) prolesu care mresit5 o cheltuial5 mic5 de coergic: Iunctjooari de bi.rou. dacLiiograf i, .iz@-ari, -tjpograJi,
""*.""i"*i, ."Jiil i ;*;i";;l#i;srudeDlr, yitrzdtod, femei casnice:
. . !) prol.si; .are EccesiL5 o chctluiald modemLi de pDersie: mccanici. tusc_toritli, zugravj, rinichigi;. srrungari, vopUr,oa, soteri.
'iii;i#, **', -""
ct prorcsx .are lecesild o chplt.,,iati
lare de etrcrgiF: dulgbpri, {umd-tori, Ieontusi, instalatod de atrd. irp;Frr ..
lonjst;;
_- _P-' -!'!rouun' xo]nefl in mun'i tr)F anizalc, be_
d) prolesij rare oc.l's;td o cbeltuialE foarle mare de eDersie: mincri np-
mcraaizali, tiera ri man uali, murcj Lori asri;.li ;;; lr;";; ;;ff ;;;].iiihT-tf,tori, canotori;
. eJ profcsii cu rhpltuiald exagerald de enelgie: tijptori de lemre- sniroi_tori de piar."a. (trpmecanizall, cos'agi, *paLori E" oi_i,,i.'"ii;iiiii', "r-""-
r rlaporuDd la-lotogra_m-corp greutate idealb' lvezi tdbelin itII) navni]"( once are. uour lodrv.rd in tunctie de elortul depus *or, consiaeraie airjJ,
- petrnu repaus ra pat sint nccesare: 23_30 cal/zi:
- pFotru uiq exprciliu utor: gb_40 cdlzi;
. ..- ,t
Cputattu id?atd seu greDlatea pe care r-tFtui sI o aiba- n, indiyid da o atrn-m'ra mr* s, sftsrr se srabuesLe to Dai.Dulre modui. F,e coDstdcriad ;,iii"ir i"-.#i"oppafpsL Dretrul dc rldt!ime, 0e dupe o ror@urt @ai c".pU",# ;;,im;,.,;e,;i;"i;;;r:acl.e: C(ks). T (cm)
-ro0 -T{ml,s0sd6 (ka) . sot 0,7slT(c;;r;i*y.f;
f;3,"'l!"%.ixrtrT"Llfl,l;Pitu ."#l ;r::,:ffuX. e,rs'a h ui, o,e pt F4- uu
161
4. - nprlnr un exer'iliu moderal': 40- 45 -c-€Jlzii
: ffi;; .il";;;;iiir, inte.s:45-50
3il11'o
"rr'.- i,cntru un exercitiu foa-rte Bteng
; ff;';;tti;;;;; "iJiu '"o"ir"
carorice estc si 9'"oJP di 3 9d5'9"
',"
#i;"lfi';;;i; vioarea metab- olismr.r]ui bazal al individului ia Iu-oclr€
de inr.nsirarea crortuli"JilJi
&idldoo ""r.
- Siiiii'i,i lli;";i; ueoars: e00-'r 400 car'
: li;;ili ; i.i;uii,r" ,o.a"."ra' 1400-1800 cal
- l;:;[; ; ;;i;;i;t; s"",' 1 8oo- 4 5oo car'
Pn,itru a cvita supralocSlzirea sau recirea excesiv{ ctnd temperatura
-"aiii,i""l,ii""l,"ii,',i ro timite p'ea-ta"gi' organismd trecesiLe un e1trPIy.:
l'"iiii r"ffi" "-*"s"ra
pierdenile de cdldtirn c'md s'esta este amenrolaL
'u
;;;;; !;;";;.t; a'acceiera eliminarea acesl'eia clnd este €menin1al cu sr'-
; iffiffiJ. EJ; vorbi despre tu'nclia de term estore. (adici ds menljDpre
IiI^i^lii-^ ,"-^*"r,'"ii .orDirlui ln aDumite liroil'e fiziologice)'
'ndrspeosaDlra
;:lli:i';:.i.';""ff iliiiriiii """-J" "
ru"clilor orsanismurui'
* 'srrrl*"],irr
energetic nccesar pe-ntru menlinerea coostante a orestei t9T:
tl*irih',;;i"**i:T:ti:l':*"'$*'i'""("-'* I'i:f; ill, ?i*lsi'#xxi t:
{iaid, tm-brlcCmiotea 9. a.
''_'luaotraut
eneraelic nccesar pentru [ermoreglsre lmpreund cu cel Deco_
*" r;;iili;"6fi;a tle hrane'(acliunea dina;icr speiitice) gi cel necesar
ii^i*' trir"iiur' ."""ular alcltuiesc- lmpreund ata'numita ttctoie enersrkce
tJliiir.)."*"i" r*prcund cu melaboliimul bazil lormeaz{ de faPt nevoil€
6".g"iiii,'Gt"."O z'ilnice ale unui iDdivid'
Nevolle de factorl nutritivl
ln afard de nevoile nalorice pe care organismul le asigua ln prinullf,n{,
"*i.t;'u;';;"i;^";;;i".irri"itiii-tp"otia"I
Iipide' slucide' minerale'. 4P1,!l
iiii*i,ii,r, it,ii"p"ttJile mealinerii i'ietii 9i de;laprini normale a ac{ivrLal'
i"""tri".'L" prizeatlm ln cele ce urmeazd:
Neooia di proteir* (sau de mal'eria'l azotat)
P"nl.inele stnt elemeDtul plastic indispensatril organismului penlru
'0n-
^t"""ti"
ai
""para"""
celulelor $i a lesuturilor uzals, ca !i penlru Iormarea druI'
:;;U; (:;#ffi ;;i",ipiiil,ipot.i" ur""tiiJor, aiivaziiror microbiene)'
' P"oi"inele alimeofffe au deo"ebe"c intre els' ata cum am rnai m€nliotral
lntr-un capilol anl,erior, prin aqa-t:tlsiLa oalaare DrcLglcd' care reprczrne
i,".""i'ti- ["
-irJ
""rioi,i
ae orga"iem dupe absorbirea aceslora' Valoarea
iiolosice est€ dopend;otd de prazenta tuturor amraoacrzrlor necesan olga-
;;;;i;;;;;Jil ;roporl,ii optime pentru sinteza protemelor proprii' De
,"**
""*i"
a" r-LiioJo vo- ap""";i o' numai sub aspcctul apodului glo-
la
"loiir"rir, "iii "ut
aspeclul aportului calitaliv legaL de componenla pro'
terlelor iE aminoacizi.
168
7. tate, aldptaie, perioad{ de cregtere) sau diversele sfiri patologico care pot
solicita o mdrire a acesteia (de exemplu, ln hiperiiroidism, l& denutdli) 3au
dirl contlx o redusere ei ei (exemplu h neferite).
Sub aspp.lnl .alilaliv manlioD5m ci pcnlru a asigur8 un sporL adecval,
al Luluror dminoacizilor F.en(iali trebuip.a.al pu(,n iumalsle (Pine la 2/3)
din caniitatea de proteine aduse zilnic se fie dintre cel€ cx valoare biologici
mare, care de obicei slnt de oigine animali. Amitrtim unele dinirc alimentele
mai boqale ln proleinc animal;: .arn.a, vis.crele, pe9lclc. .rusts.Fii, molug-
lel€. la;tele, brinz"ruul", oul. 1n cp privelle pnotein"le oului mFnliooEm cd
au fosL luale ca prolcine de reforio!d penlru alreciproa valorii biologice a
alLor calpgorii de prot.ine. lnlrucll .oo(in loli sminoarizii pBcnliali tn propor-
tii prhilibiale tovorabilc sinl.z"i proleirelor proprii organismului.
ResLui canLil6lij de proleine (50% sau {/3 din aporlul pruleic zilnic), vor
fi reprezenLale de proLcincle vegelale aflale ln: lnguminoase uscate (soial
fssole, mazdre, )inLe, bob). or.z,.ereale 9i derivatclo lor g a, care pob com-
pleta cu surceB ralia prolei.6 a zilei.
evola de llplde
Elomonte calorigene prin excelenld, lipidele lurDizeazd organiEmului
o mare parLc din eportul siu energeiic, Raportat la 1.alosrea calorice Elobola
a ratiei zilnice. eccltea trebuie si reprezinl e 20-30% din ca, adiee cca-l-2 g
pe kilogram.corp qreutate ideqld,
In colculul oanLitelii de lipide din ratie se vor luo 10 consjderslio Du Eu-
mai grisimile 6limentaru addugate,0i d cele continute d€ slimente.
Sub aspcctul ralitaliv. lntr-o alimeDtatie rationaltl trobuie se Ddslrdm un
echilibru tntre grisimil€ de origin€ animalA qi celd de origjne vegetAk, gi anume
3e vor de cca l/3 piDl la maximum 1/2 din grisimi 6ub lormd de uleiuri veqetalo
tj re3tul d€ 2/3 sau l/2 vor fi rcprez€nlate do grasimile de oriqin€ arimali.
Ralie litidi.a vsriazd 9i ea ln fuDolie de o eerie de faetori.
La copii, nevoia de lilide estc mai cresclrtd, iar Ia cei ln vlrstU scade.
EiorLul int€ns. mai alcs dac5 so desfdloard ln condil,ii.u l,emperaturd
scizute, cr€qte novoia de lipide, tn timp oo lntr-ull mediu cu tempgraturi cres-
culS trevoia de lifide cste dimjnuaLd.
Dinlre alimenlFle mai bogatc ln lipide amintim: untul, unturs, ol6nim,
Iioal,ul de pelLe, uleiuflle vpgeLal€, migdalele, nuciJe, alunele, soia,
' Nevola de glucide
- . :Ac-easta esie mai greu de evaluat, lntructt variaztr tn limito destul du
,argi. Clu.idele reprazinld eiemeEtul enerqeLi. de bazri al ratie;
"."".,""rr"'j." Cra 55-60% din vatoarca (atorice globalb ; rariei zitDi.c a indiviart,ii. ,r".,"iireprezinla cam 300 500 g pe zi sau 4-8 g pe titogra--co,p qrcri;ie
rdeala.
Dupd cum am ardtat totr-un cspitol aoterior, elucidele slnt ncnprara
atlt ca Bursd de energie, ott ti pentru ;rderea ptoueine'ior 9i a lip;A;;i;;r:
t?1
8. tate, aliptare, perioade de cre!te&) sau diversele stdri patologico car€ pot
sofiiita d mdrira a acesteia (de exemplu, ln hipertiroidism, 1a denutriri) sau
din contrl o reducere a ei (exemplu h neferite).
Sub a€ppclul .olitaliv r))pnlioD5m ci pcnlrU a ssigura un sporL adecval,
al l,uturor tminoa.izilor p"en(iali trpbuie.a.el pul,n jumdtate (Pine Ia 2/3)
din cantitatea de proteine aduse zilnic sd fie ditrtre c€le cx valoare biologioe
nare, care de obicei slnt de origine animald. Aminiim unele dinirc alimentele
mai bogale ln proleinc anirnalp: carD.a, vis.erelc, peglclc. .rusts.eii, molug'
lolc. laitclp, brlnz"uurrle, oul. ln ce priveqle protein.le oului mPnliooEm cd
au fosL hale ra prolcine de rpioriDld pprtru afrpcinrca valorii biologice a
allor calegorii de proteine. lnlru.ll coolin tolj amiDoarizii esenliali ln propor-
lii e.hilibrate tavurabilc sinl.z"i proteirelor Froprii orgmismului.
ResLui cenLililii dn prolFine (50% sau {/3 din aporlul proleic zilnic), vor
fi reprezeoLale de proLcincle vegelale sflale ln: lnguminoase uscate (soisl
fasole, mazrire, linrp, bob). orrz. cereale 9i dcrivalclo lor t a, care poL com-
plctu cu succeB ralic proleic6 a zilei.
evola de llpide
Elcmcnl€ calo gene prin exce,enltr, lipidele turdzeaze orgsnismului
o mare partc din sportul siu enorgetio. Raporlst la Taloarea calorici qlobold
s ratiei zilnice. accstea lrebuie se reprozinto 20-300; din ea, adicd ccq l-2 g
pe kilogrom-corp groutate ideeltr,
In calculul centileLii de lipjde din ratie se vor lua ln.onsideratio Du nu-
mai grdsimile alimcnlaro arlSugaL€, oi gi cele conlinute d€ slimente.
Sub aspcctul csliLaliv. lntr-o alimeDtati€ rationalil trebui€ se Dtrstrdm un
echilibru tnLre grasimil€ Je origin€ anjmale gi celd de origine vegetal:d, gi anume
3e vor da cca ,/3 piD[ Ia maximum 1/2 din grSsimi sub formti de uloiuri ve(eta]s
re3rul do 2/3 sau l/2 vor fi reprez€ntate do grAsimile d6 oriAin€ animali.
Ralia linidic{ variazd 9i €a ln fuDclio do o ssrje d€ factori.
La copii. nevoia dc lipide estc mai erescuta, iar Ia cei ln vlrstu soado.
EforLul intens. mai ales doca so desldpard in condilii cu l,emperaturd
sctrzua, creqte nevoia de lipide, tn timp oo lntr-u mediu cu tempgleiur[ cres-
cula nevoia de lit,ide este diminuatd.
D;ntre olimenl,ele msi bogate ln lipide amintim: untul, unturs. 6l6rina,
IioaLul de pett€, uleil]Irle vpg;Lale, migdal€l€, Ducil6, alunele, soi&'
Nevola de glucide
- _Aleasta esLe mai greu d6 evaluat, tntruc variazd ttr limite dpstul da
Jaa$. Ulu.rdale reprezinL6 ol€meEtul enarSeLi. de bazd al ratjc; rcnra?ah .,
." Eta 55-60% din valoarea caloricd gtobal6 ; ra(ici zittrire a indiviarlri. e"","iirepre_zinta cam J00 500 g pe zi sau 4-8 g pe kilogram-corp greuuaie
rdeaid.
Dupi cum am ardtat lotr-utr cspitol aoterior, glucidele 6lnt trecesara
atlt ca Bursri d€ energie, olt ti petrtru irderea protei'oriior 9i a lipi!;;;;:
1?1
9. sadsm. De aceca, o caElitate mioi-me de 175-200 g glucide pe zi esl'e abso'
luL inJisDensan e oentru cvitarea acidozei.
Sub'aspeclul ialitaLiy, iolr-o alimenl,al,-iP mfionald vom da priorilale
produselor icdtuite din glu.i.le cu moleculd mare de lipd amidonului 5i.mai
;u[n vom utiliza conceoirale. care au o senie de ncajunsui penku organism.
' ' Djotre sus"le rple mai bogate ttr glucide amiDLim: zahE+ul, oliere.a, dul_
.ea!a. semurile. nereaiele, piinea, p;slcle fiinoasc. legumiDoasele uscaLel
casiaireie, huctele uscoLc, carlofij, frucLele 9i legumelc.
Nevoia de elemente minerale
O latie alimentari echilibraid Iumizeazd organismuhd ioate elementelB
ninerale ile care acesta are neyoie, cu exceplia clorufii de sodiu, care hebuio
adausatd zilnic Bub torma de sare dc bucEltuip.
Sarurile mineralo slnL occFsare organismului peDlru butra IuDcliooarP a
tutluor compotreEtelor care alcAtuiesc cor?ul nostru. Utrele elemetrte minerale
au un rol iriportaDt tr func-tionarea uror glande eodocrine, altele au rol im_
pol.I,aol, itr cietLcrpa si itrmultirea eelulelor, allPle ajute Iua.l,,ionarea unor
atrzime lau rtrli5 in constitulia a.csLora, Paflicipiod asLfcl la pro.esele mpla_
hnli.P din orranism-
Nevo e zlhice ia elemente Dinerale a]e utrui indiyid adult sint urmd-
ioa.gle:
,. - rievoia de clor este de 6 g pe zi;
- neroia de sodiu erte de 4 g pe z;;
- npvoia de polasiu este de^3,2 g pe zi;
- n.voia de sull Pste dc 1,2 g pe zt;
- nevoia de losfor este de 1,2 g pe zii
- Devoia de .alriu FsLe de O,84 g pe zi;
- Devoia dc magreziu esle de 0,32 g pe zi.
Sodiul ests necesar orgaaismului penhu pSstuarea echilibrclor osmotice
ds la niY€lul sdu.
Calciul pafiicipd la lenomenele de coagdare a singelui gi iatri tD cotrsti-
tu.tia scheleiului .si a dtulilor. Participd la bulla lunciionare a mutchilor .si
a nerYilor.
Fosforul futrn fu alcxtuirca scheletului aliiud de calcir, cu care se afld
ItrtFun raport bine deteminat, Ei pariicipe de asemetrea la metabolismd.
sislemului oervos gi al medi'iui celular.
Poiasiut participd la metabolismul aiocardului, itrIluentlnd conhacti
litatrea acestuia"
Pe liEge aceslea mai e sl,5 o serie de alle elemeale minera]e sflal,o iD
cantilSli foarte mjci, ceea ce le justilicS deoumirea de oligoelemeDLe, care,
tns6, ladeplhesc fuDC,Ln imporlanls ltr orgsnism- Neroile zilnice l-o asl.Id
d€ eleme.nte sint:
. - AProia de zinc este de 20 nglzi;
- Eevoia de ,ier este de 18 mg/zi;
- neYoia de cupru €ste de 2,5 eg/zii
- neYoia de maDgaB este de 3 mg/zi;
772
10. - nevoia de fluor este de I mg/zi;
- Devoia de iod este de 0,3 mg/zi;
- nevoia de cobalt sste de urm€-
Fierul qi cuprul iDtervin in silteza heooglobinei, pigmenlul globulelor
roqii, care ire uo rol imporl,anl io respralia celulelor, Iiind transportorul
oxiaenului la tesuturi
"Fluorul edte impofl,ant ln pravenirea aParitiei cariilor d€Dlare.
Iodul este necesar fomdrii hormodlor tiloidieni. CareDla sa delermitrd
u'o n;;;'si;na;- ii""id
" ",
,pr"ili" e'.,s.i.
Cobaltul intr{ ia coBsiitutia Yitamitr€i Bu cu rol antrianemic.
Se vede. deci, cd miaeralele au i&porhaLe furclii tl organism' de s.cca
prezcDLa lor lDLr-o ratie ziltricd este indispeasabiltr.
' Fiuctele, legrmelei carnea, ouele, lapdle slDt, imporla:)te surse de di-
yerse elemeDio minorale, de aceea trebuie sd lactr pade din alimentalia zil-
pice a unui itrdivid,
Nevoia de vitamine
o ratie alimentard echilibratd asigura, lo general, nevoia de vitamine a
orsanismului adulL normal.
-"-vii.r,i"1te liDosolubile slnt adu6o orgaDismului mai ales Prin alimente
de oripine animald. Asl,tel, Yitamina A esto furnizat[ priD con6uour d€ pelte'
unt. o'roduse lactate sau ;ub forme de csrot'en aflst lo unele alimente.d€ on'
pinri vecetald (morcovi, varze, pdtruDjel, erdei). vltaDrna--D 3e gasclte-h
iit.irtt aitras din unele epecii de pegk, produ6e lectate, galbenu9 cle ou vr_
i";i; i-;; srt"st" *.i ales ln geimiiele de cereale, muqchi vitamina K
.si"- ir"oir"ie" o"s'*"ism ului priB doDsumul leguBelor verzi'
Dintr€ vitam"ioel€ hidroe;,llubile, cele care formeazd complexul vltamrnro
g se-sd-;; qtlt tn alimente de origiDe vegetaltr ctt gi ln elimente de
-origino
aniqir. Vitemha C esLe adusd mai ales prin consumul do liucto fl leSume
l'"t'io
.od schematio, neyoia zilnic[ de vitamino la un ailult normql esto
urmiitosrea:
' - "evoia
do vitamin6 A oste de 5000 u.i. (1,5 mg);
- nevoia de vitaminx D esie de 400 u.i;
- nevoia ds vitamind E este de 2-3 mg;
.= Ileyoia de Yit'amiDd K esto de 0'5 mg;
: nevoia de vitsmintr Br este de 1'5 mg;
- neyoia de vrta.mintr B, este do 2-2,5 mg;
- oevoia de Yitaminn B. este de 2 mg;
: nevoia de lritamina C este de 50-150 mg;
- pevoia de Yitamhd PP €sl,e de 15 -26 mg.
lnirucit unele sitamhe sint foai,e seosibile la drveBele l'ralamente exer-
aikr,6-isrora-G;ln cursul prelucrarii lerm;ce s a]irenleJor ca qi la divergi
i."ioa'airi mediu. putrndu'ie piede ln proporlii insemnal'e, s€ va avea lo
.yedex6 acest lucru in mouenl,rii ctod se sl,a-bileEl,e ralia alimetrl'are la uo
indiri4
173
11. APa
Nevoile hidrics ale organismului sht de 2 500-3 000 ml/zi. O msro
pafie din aceasti cantiiaio este adusi prin apa con inute in alimente. Cea-
laltd parte este adusd sub formi de bduturi sau ca apd ingemtd oe ataro. O
micl pado (cca 300 ml) rezultd din arderea ln organism a alimentelor. Ss
qtie cA pdn arderea a 100 g proteine rezult6. 41.ErI api, prin arderca a 100 g
lipide rczulld 107 d apn qi prin arderea a 100 g glucide rezulta 55 ml api.
Intre apodul qi elimindrile de api existd ltr mod normal un ectrilibru,
numil echilibr* hid,ric, aporiul fiind egal cu elimindrile. La m€ntinerea eces-
lui erbilibru cootribuie o seric de mecani.mo n.rvoaso !i umorale de reqlare.
Pierderile de ape se tac pc cale renald (1300 ml), rpspiratoare (300 mlt cu-
tamls {750 mI) 9i prh Iecslo (150 nJ).
Sltrt atrumite sil,ualii la care elimindrile de api din organism clesc, fiina
necesar un aporl, crescul, pe mdsura oceslor pierdcri. Ags sc lnllmpld In efor-
tul lizic intens, la temperalun creEculo ele mediului ambisnt etc.
Substanlele de balast
O ralie trormal[ hebuie sd cuprindtr ti o anumitd cantitato cle substanlo
de balast d6 tipul oelulozoi !i ol h€mocelulozei, care au rolul de a facilita
buno fuDclionarc a iubului digcsliv, Iavorizlod formarea !i eliminerca bo-
lulrli fecal. In ullimul timp so atribuie ooestor substant€ de bslast un rol
hipocolesterolemianX (do scddcro a colesierclului sangujn). Acestea slnt fur-
nizate lndeosebi pria consumul lcgrme)br qi lructelor caro s6 csrscterizeazI
printr-un conlinut ridio&b rn astlcl d€ substonle,
Am prczeatat aeoesarul ,n diveryii factori nutriliyi oare intrd tn ralia a-li-
men{erd a unui individ normal.
ln naturd, rnsd, priDcjplil€ nutritive nu se gdseso sub formd purt sau ca
olar€. ci sinb hglobate ln comlinalji complcxo ti lE prolo4ii variabile tn
alimenie. Sub ace&std tormi organismul le jDgcre,l€ Lranslormd Io componcDt6
simple )a nivelul tubului digesliv, ca.ro apoi slnb absorbiL€ ii folosite.
PonLru e reoljza, deci, urx aporL echilibrai al principiilor DUtritiv€ trebu;o
ca &ce3to alimetrte Bd fi€ combinate lntFun anumit mod ti ln aDumiie propor-
lr i, conform nevoilor orgcdsmului.
Aga cum am vtzut deja, alimentele au fosl lmpa4ile lD nai multe grupo
dupd- diverse crilerii nuLrilionale sau legal6 de eompozilia lor.
In mod praclic, Ia alcdLuiroa unoi ralii echilibraLe se vor include alimptrie
din ljecaro grupri h anumilo canfil6li.
Pdn cerceteli trutrilionale s-a Btabilit cd ln ralia zildci a unui individ
Dormal carnea fi derivatde trebuie s5 reprczinlc.ca 4-8% ditr valoarca ca-
loricd globald a zilei, lslLele gi dcrivslele 30-35o/o din aceasLa, ouale 3-4%,
grdsjmile alimentale 12-1?o/", cerealele qi derivatcl6 20-48%, leglmiooaselo
uscate 1-4%, legu4eld 9i lructelo l3-17!o it produsele zahamase 7-8%.'
AcesLa valori deslul de sprolimalivo se poL roodifica rro funo[ie de diverEi
Iaclod ca vrrsiE, sex, steri liziologice, activitate t.a. (tsbelut XVI),
l?4..
14. Ori de cttre ori sialilim ratia alimetrtartr irebuie sd aYem in vedere o se-
e de alti factori ca-re pol, influeDla .anLil,atea reald de lactori Dulrilivi ab'
sorbiti !i folosili dc inaiyid. Acealja siit: dbesibilitalPa sat rc"lic;entul de
utilizati dkeslit'd GAD) carc reprezint5 propor.tia reale dio alimentul in'
serst ca-re a fost lo mod electiv digemtE 9i utjlizald dp oryanjsn, pierdc.ilg
produsc in rursul pre9dlitii rdinaft a atinantel cqre pot Ii majorc petrlru
-unele
alimenl,e, ca 9i resrwilz fina* in farfurie, ca-re aral,tr clt a .oosumaL in_
dilridul din alim€trtele administrate.
Acegti faclori pol, influFola uneori ln mod apreciabil ratia indivjdului.
Pentru d nu risca se dam o raiie iosuficienG, vom m{iri aportul caloric zil-
dc calculat petrtru individDl respeeirv cu 10% Pentru CUD, cu 10% pentru
pierderile cuiinare fi cu 5% peltru evetrtualele restui alin fa-rfurie.
Putem aprecia totodatd eficienra ratiei adminishate Prin laptul ci in-
dividul tli mdtrtine o greutale Dorm;le constanl-i 9i eBl,e capabil s5-fi desfS-
qoare activjLatea ln coodilii Dormale fd-r6 a interved oboseala sau qlte modi'
Iiciri patologice.
Alimentatia copilului s5ndtos
F{ri a intra ln detalii care pril.eBc speciqlitatee de pediatrie, vom de
ctteva troliud ta leglturd cu ahmentalia copilului pe diferite perioad€ ds'
vlratd.
Ralia alimentare a copilului trebuie rd setisface troate nevoile sale nutri-
tive (calorioe, plestic€ d biocetalitice) atit pentru lntrel,inere ctt 9i pctriru
oregterea ti dezvoltarea 8a.
Novoile calorioo ltr primul atr de viale au lo6t eYeluate a6tfel:
- ln primul trimestru: 100-ll0 cal/kgc/zir;
- ln irjmeslrul sl doilea: 90-100 cel/kgc/zi;
- ln trimestrul al treilea: 80-90 cal/kgc/zi;
- ,D tlimestrul ol pairulea: 80-90 col/kgc/zi.
Nevoia de proteim la copilul slDtrtos lDtre 0-1 an este de 2
-3 g/kgc/zi,
pentru cel a.limetrtrat natdal ti de 3-4 g/kgc/zi Pe[tru cel alimetrtat ar'
tilicial.
Nevoia de Froiehs lnt1e I 9i 3 ani este de 3-4 glkgclzi, tntrc 3-7 ani
esle de 2-2,5 glkgclzi, tntr6 7-12 sni de 2 g/kgc/zi, ,ntre 12-15 ani de 2 g/
keclzi.
Nevoia de tipide Ia copilul sendbs tDtre 0-1 an alimetrtat notural este
de 5-6 glkgc/zi, iar la c€l a]iDentai artiJicial eBte de 6 glkgcld- Intre 1-3 ani
n€yoia ds lipide esie de 4-5 glkgclzi,latre 3-7 ani esto ne 2-3 glkgclzi,
lntre ?-12 ad esle de 1,5-2 glkecl?j., ttrtle 12-15 atri este ds 1r5 g/kgc/zi.
Nevoia de glucide la copilul sdnxtos ttrtrc 0-l aD hr5nii daiural este de
t0-{2 s/kgc/zi, tn timp ee la cet hlSnit artilicial este de 12 gAgc/zi. La co-
1 keE : tilocrm.@rp
15. pilul tnire 1-3 sni aceasia este de 10-12 glkgalzi, lLl.Ia 3-7 ani de
109/&g./zi,1orre 7-12 antde8 ,0g/kgirizi Qi lol,re l2- I5mido B g/kgciz;.
Nevoia d€ ti.hide esLc evalualS a fijn primcle sdpt5Jdni dc 150-200m|/
ksc/zi, la 6 luni de I20-130 mtlkgclzi, ta un an de 90 100 ml/ksc/zi.
Allmentalia sugarulul
Hrana i.loold a suqarului o atctrtuiefl,e laplel€ de mamd' care reprezinld
alimenlul cel mai potriiit pentr[ nevoile nuLritivc ale acestuia. Pe bunl drep_
tate s-e spus ca ,inima {i leptcl€ de lnanr& nu poL fi jnlocuile cu nimic"
' lnir-adevar, nou-nisculii 9i sugarii hrdnili la sln s€ dezvolL{ mulL mai
Iinc si slnt mulL mai rozistcnti la dilerilele inlcclji.
iunerea la sln a nou-ndsnutului se faoe dupa 12-24 oro ds la naqtore.
lntre Drimclo 6-12 sau 24 ore nu se da decit spd tiarle 9i riciLd (evenLuaj
zahar 5n^). cx linquriLa, lr 2-3 ore clte 2-3lingurilc. himele zile dupd nat-
t"re qla;rdo mamara;ecr,l6 un lspre cu anumile nelaclerislici spc'idl, numit
rulo"iru.Din:/,uaa2-a-a3-a,coloqlrullnccpesdsolraaslormoLrcpLal,lDlapl6
dotinitiv. Dina in ziua a 4-s _a 7_a, ,ind lranslormares este compleLS.
Pr;mr;l FrDl sa face cu dilicultate. de atnea cere mai mulLd rdbdare din
DartFa mam"i. Sc va lasa .ca 2 minulF Ia fic.0-re sln i0 prima zi. apoi se va
ircste nro$esi. du}ala suptului la 3,4,5 miDulc. Din Tiua a 6-4, al;plarea
v, lul;liminutelnlotalFi la qfir?ilul prjmpi sdpldmini 20 de mirule. Pe8te
acest lirno nu p"te indi.al, sE se prcluogcasl.E suplul.
lnlervalul dintre supturi ra ti dc 3- 3 ora ai iumdLalc..u sau fdrd supt
suolimFnLar dc noaple {la orele:6,9, I2, J5, J8,21 9i eleJllDal 21).
' ln orimele l0-_13 zile Eucafll 3e va DUne la ambij sini la ficcaro supl,
spoi he ia da uo slD la o mas6"Pcolru.; asitel primette uo loptc rnai hr6nilor
{;re se s.rrctE celro slirqiLul suptului.
Sinul va fi golii bine dultr lioiare suptr, pentru a stimula semelia lactati.
InlmciL tr timDul BUD|ului susarul lnqhite acr, el a Ii ridirst dupe [ip'
caro mssd ln poziui; verLi.als peniru a climina aerul tnghitil.
O deoscbitd impodsnld o are sdministraroa meselor' Ia ore fixe, peniru
a influoni,a tavorabil {unclia digesLivi qi elqbo}0rea rellcxelor secr€l,oare.
ln ceea c€ privegte aprccierea ralici de lapto la sugarrtl hrbniL.la sln'
se oonsiderd ca t_n oriiaele 3 luni ocesta lrebuie sd sugd o canlilot€ de lapL€
egald cu l/5 din gr;ul,stce sa. zilnic, phe la 4luni coa l/6 din greulotea 6a 9i
de la 4la 6 luni coa l/7 din grouteLee sa.
Un mod mqi corect ds calculars e cantitnl,ii de lapte este cel in funclie
de neresarul oeloric a.l copilului sau necesarul ln lichid€, prczentaie ln priD)e
pa e e capiiolului._
In oazul clnil mame nu are lapte suficient se a. l,rcca la -
alimentqlid
mirld.. care consta ln (omDlelaro& alirnsntaLiei la sin
'u laplo de vac{ 63u
lsnl6 orsf. Ac€asta se ooaie lace tn doue moduri: lie dlnd ln complelar€ la
ti,j""",j rnasa o caoliLat; de laplc, fie ltrlocuiod uo supl, cu o mase de lapto
(arIficia];).
1?8
16. , Prim,s se trume$te Deloda eompl€meDlard ti a doua motods altertrativd.
4.ceasLa ctn urma esLe ulda oat ate8 peDtlu mamele care lucreazd ta ctmpul
Io cazal ctnd maDa nu arc lapte sau clod este contraindicatd al5Dtame
Ee a tefJJ}ge ti allme alia attificiatd lapte de vacn proaspdt sau prii, sari
chjar lapte dc la alte mamifdre.
Diotre.prcparatele de lapte utilizate mai frecvenl ta alimetrtalia su-garului amintim:
- Laptal? & oafi- Deg are a.eteatj compotreDre nulritive ca si lantctc .rA
remere, pmporlra tor esle diferite, ceea co impune roodificarea ." ial,i""", ,*-haraft).
Prezentlm Dn talet cu compozitia laptetui citorva specii de arimalscomparativ cu laptele de temeid.
?db.hl XVI(
Comportllr hplolnl cltoivr 0 mits t 1 lt.r tr
lolnD8rrrl. !o hproh do tomolor
Bivolita
Crpr!
12-13
83-85
4?,8
36,?
17
83
74
89
60
67-70
48
48
46,6
46
I
8
I
11
890
8?0
821
841
860
.
Dupa.cum se poate vedeq diD tabel, Iaptele de vac, contine mai multa
Promrne.9r mar p!!mo glucid€, de ac€ea Lrebuie diluat Ei zaharat. Dentuu ;3e apropra clt mal-mutt, de proporlia componentelor din japtele de'njama.
- ur-Pnma tuae dluar€a esto dc 1/2;
- in Iuna e doua diluaroa este de 2/3;
- in luna a l,Ieia diluarea esto de 3i4,
P* jgr."-q patra copilul poaLo suporta laptclc inrpAralr Dediluat.
- Lichidut folosir penri, dit;tia laptatui po"i" it,
^pa
i;"*J"ii,i-Jii.
"""id6.-djferite platrte (m;jnL6, mu$el;t) *i*a a"'o""r, ru"^'a a";;,;;;;;;;;
. _ Laptele de vactr se va ,ierbe ln clocot cel purin 5_10 minute. Nu se cotr_
siderd liert laptate chd se umftb. ctnd se ridici p"jshjlr. i; ;;j ;;_;;i.rcmpera-Llrra Ga e8te su_b {,emperalurs de fierbere. DuDri lierbe.e. tant.ta."raceque bru8c fr Be piatreazd lotFun vas aroperit ia [ce; vaeul in'"a]e se
Iierbe Isptele petrtni copii va fi totosit numai in ace"r
""n.iLaplele poate fi modiJicaL !i prjn acidulare, obtida'd u_se astfel .i;fp.;tc
preparale ca: bai-eurre, Iaptelc acidulat, laptele calcic, IaDl,ele albun;;s_.rco3rc pmparate de taple Be ca-racLerizoazd prinh-o digesLiiilita te mai bulld
i*j,*g:.1 i :." - I,*-
u":*o:"
"
.Enrrce eop*,r.Ed. Dedicarn,Bucu-
17!}
17. .iatoriLd aciduldrii. in urma cdreia caTeina psle coagulalS lo grutrji mi'i, caro
nol ti mai usor al0.a(i de sucurile discslivp alc copilului.
' Bobputr:?-rl esLe un preparal, de laplF tolosil cu mulL succes b alirncnla-
tia susarului normal $i ma; ilcs a imauurilor'. EsLe un laple de vai"d dcgre-
*er si-aciditicat Drin fermenta(ie la.tic5 DaLurolJ.
'Co oozi(ia ia esLc tla i U00 n ) 35 g proleine, 32 g glrr"ide, 5,8 g l;p;de,
56 a acirl lactic (a"idiLale).350 valoarea calori.;.
' _P"nnr"r""o
sa sc lace prio mai mulLe proccdee:
- ;dodd raDidd bcurL;azd limpul de acidilicare 9i I oagulare a laplclui .
SF fiprbe l/2 liLr; de lapte de vacd ii€rl ti desmlDLlnil,. Se r;'eile.Pina la 40"
rsj fie calLlul). Sc am.s[e.i cu l0 lingurrle de raurL. bF lssa aPor sa 3e prrnod
ia cald. tie ounind oala pe o .dremida aiezaLi pe fhcJra micl de aragaz, Ite
.*,inj-o inrr-un us.u api roldd core se vB s.himba mateu peDLru a sc mpn-
;i;p l.emDeratura caldi tn mod conslanl,. Dupd 2-4 ore laplele se lDcbeagi'
j"J
"'i,i""tirt
Drin apar;l;a uoei canLila!i mici de zer' Din accsla so vor
arjri l0 lineirrjte ea n,iia pentru c doua zi, iar 1e3lul se amcqlec5 cu J lingu-
"ir. a.,^til";i sc b,rle f;srte bine cu lolul cca I0 minulc. Se pune apor la
iii.r,l" i"".",it", *.,,nulnd s{ scbalA'utelul Dupecea licrl" 3.-5 minul'e
ln.locotc (Dentrri a opri fermcnlalis laclici 9i deci acrirea lrrr) 3e ra de po loc'
9i sc raceqi'e brusc, c6otinulnd se sc bau cu telul pentru a nu 3e briDzr' 50
DlsLreazi h }ece.
'*""'(i """t"'ir"tr"
valoeros sa .sloricl sdduglnd zahd,r ltr proporlie do
S-tS"l"'ssu fiintr do griu sau de orez doxLrinizattr ln concenLralie 1-2ulo'
io r,
""o.rsuma
ln cel inult 24 de ore de Ia prcparare'
prannrelDl industrial de babeurrc sub torml dc pral se numeqte tledon'
punt"o ir"poi""u" t".o fierbe apa cu 3-50/0 zahir gi s€-racca[e la 37o So iau
100 ml'dii acesle qi se toornd peste o mtrlurd do el€doa (b g) amcsLcclncl
'nnlinuu-
Nu se licibe' La 2-3 zile inlcrval 30 va creile heptat cantrtalea
ie oudre de elcdon la 6-8-10 g la ,0 rnl apl zaharatd' -.' LaDt.Ia acidulat se DoeLo propera din lepte integrsl sau drn cel degre8atr
-"1" ."i'a,,t,'" nr ncid la'ctio sau citric eau ou zeamf, de ltrmiie. Se iau 1000 ml
ffii;;;;;;i iieri. Se emlnttnegto, la c-azul celui degrcsat' Se ficrb€ ou 50 g
,,in" z-g -i"*to. aDoi Be rlcirqlo le 37' gi so adaugd ecid lactic
'00/0,
l0
lingurile picaLur[ cu iicatore, b{llndu-se bino ltr tol' acesL limp peatru a 30
forma srunii clt mar lrru._
i"i ""iir.i" Ga esLe asem;Diloare cu a babourre'ului.
ill.;;"^
",
calori.d esLe de 500 calorii pentru lapl,els acidulal degresat
(i .le 900 calorii Dcntru cel iDLcqra!. Se poaLe tmbogdli raloric prin sdao8 do
irini .le ori" sau de oroz dextrinitarL5 sau tru, ln propo4ie de 20 g la lilru'
,q.".r"i. i.r."r"".u zaltuul so dilueazS ltr-prealabil cu sp5 9i 3e adaugtr
apoi la tieri. Dupd rdcle se face acidularea. Io ocest lel laplele va avca UUU
.calorii la 1itru."-'''-1"ia"i"."*
""rnt;
poato face fi cu solufie deacid citric 50/o.
'0
]inguril'-e
ls lil,ru sau zeflma d€ l,i(olie 10 litrgulilo ls lihu, addugal'e PiciturS cu p!ci-
i"J-S"-*"ip.t toto"i qi urcle suorili do fructe (portocale, manda ne, viqinei
.zmeur[, nere).
180
l lmatulii nou-nlscuti o reutato mlci ra nattere (sub cea trolmalt)
18. Laptele calcic se preparl dia lapte de vacd Ia care se adaugd ]actet de
{aloiu, care va foma acidul lactic co produce coagularea cazeinei din lapt€
ln grunji lini. Se poato prcpara dihat U2 sau 2/3.
PeDLru japLcle calcic dilual 1/2 so adauge peste 500 mJ apd de orpz 30/",
{,5 g lacLal de ca]ciu Ei se fierbe in clocot 3 ainute. Pesle a.iasLa se toar;i
trcet 500 mI lapte de yacl fiert cu 50 g ,ah;u, Iierbtudu-se cu toiut tl1cd utr
minu^l. ToL timpul Be bate bine cu telul peDtru a so forma gruDji ,ini.
ID cazul diluliei 2/3, rc lierb 300 ml ape de orez 30/, qi 2 s ]acr at de calciu.
care sc vor amcsleca cu 700 ml lapl.e de vac5 tied zaharat ru 50 e zahir.
Valoaroa calorici a lapl,elui calcic diluat U2.ste de 550
^alorii, iar a .etui
diluat 2/3 este de 650 calorii,
Laptele .olcic aro aceleati iodicalii ca 0i ]oplete acidulat. si anume ttr
slimealalia mirl.i sau artiticiald a suganJ ui
's6n
a Los a irnaturilor, tn caz do
iol.oleronti la laplele do vacd, h anorexie (lipsa poltei de oriocare) E. a.
DitrLrs produsele industrisle de lapte praJ, mar_ rolosito sinl.:
Laplelc parlial, ectdtud d? tip ,,LodD" romir].eqc care coDLine 17*18 e
gdsimo la litru, Se folosegle tn alimentatie mixte ii artiJicjale a nou-nEs.u:
tului fi a sugarului, plDi la o lutre,
.Se prep{fi prio d-il-ulie cu ap5 fiart{ zahamttr, cresclnd treptat coocen-
traria Be do le 6 la 100/0.
Canelpo-Nutricia este un produs impofi,at dio Olands, rcprezen nd
un lapte pral seeidogresat, acidulst li cu a,laos de dext ntr-maltoi{. Se Dre.
partr imtantenou pritr dizolvarea Io apd fiarte 9i rrcitd nezaharetd. Se rniepo
cu 10 g (2 m{suri) Ia 100 m.l epd In prixaa septtrEtnd, cresctDdu-so la 15-18 g
(3-31/2 mdsuri) ln prima lund.-
.timilac este un ppodus mai nou importat diD Olenda. reDrezeDtlnd laDte
dg vaol degresai cu edeos de lactozc, ulei de germeng de poruib, dei de Dice
'ds cooos, oitrat de rodiu gi de potasiu, acid alcorbic, titamina A pslmitat,
vitamina Ds, a]fatooofosol acetaf, niacind, tialoinl ti riboflavind- Are
urmtrtoarea oompozirie,
Uleiuri vegetale.. ,. . 26,830/0
Lqclozd..,.. . . . . . . . . . . b3.40ol;
Proteine..... .. 13,75oiro
Mitrerale .. 4;000i;
Calciu.... 0;600i-
Fosfor.... 0-,400'i
Fier.....
Vitamina A ...... 2500 U
Vitamina D {00 U
ViLsmiDa B, (tiamiDa) .... . . . 0-65 mo{/^-
,Vitamina !r (ribollavina) .... t,OO -i/f
-vrraDrDa
rJ6 (pndoxrd) 0,16 md/-
Vitamira B,: ..... 1;00 p i;vrLamma u 50 mc
Vilanina E .. .... 5 U.l:
-Eohival€trt niacitric .. 7,e $gla
18{
19. S. prepajd inslanLancu dizolvind pralul ia ap5 liartS qi r5.ila plDd la
37". DiluLia se face io luncl,ie de .t'lrst[ qi esl,e indical,S pe cul,ia de lapte praf.
Este un preparat eohilibrat itr lactori nutdiivi pe care-l Ecomardem Ia ali-
mentatia ariificial{ a sugarrlui sar cea mixti tn compleiar€a laptelui de mame-
Laptcle de t'a.d panxd integal se eescgLe 1i coDc4 fie ca produs indjgen
("Rerdu", ,,Mureq'), fie ca produs d6 import , H sueh-U ua" (ChiDa),
"Moloko'(U.R.S.S.), q.a. Acestea slnt fabricate din lapt6 de vacd iniegal pas-
teurizat. Petrtru reconstituirea unui lihu de lapte futeglal se dizoly{ 12-14 g
pudrd to 90 ml apu sau 125 g lapie pral la t 000 m] api.
La prepararea acestrna se va irrltra pralul de lapte h ploaie peste api
aineBteclnd contiouu cu ielul. Se va realiza astfel .liluarea sa rapidi. Dac{ se
toarn[ apd pesle pmful de lapte se dizolvd mai gleu ti se formeaze cocoloale.
Ca ti ln cazul lapielui de yacd prcaspii, concetriralia 6a va fi mai slabi
la ltreeput, tn funcrie de Y'rlstd.
Iniruch laptele plaf se altereazi uqor, se va pesi,ra htr-un loc uscat, 6i
r[coros, feril de lumind. Dupd deschiderea cutiei 6e va cotrsuma ln maximum
10-14 zile- Cutria se va acoped cu grijn dapi Iieeare tnlrebuirlare.
Prcparafta laptelui se poat6 face lnainte de fiecare DasS 6au o dald
peDl ru toald ziua. In acest dio urDd caz, lapl,ele peoLru ljecare msse se va
pune lntr-utr bibemtr care se va acoperi cr.r uD dop de cauciuc, tiloo sau leline
ncJ'ertorald agczali .u vtulul itrduDLru, care se p6skeaza la rece (ln trigider).
loajnle de fiecarc mas6, biberonul cu lapte ya fi introdus lnlr un eas cu apd
caldd. Dupd loloslro bibcroancle vor li imcdiat spilatc. Itrainte de prima
hhebuiniare tetha este gduritd cu un ac imotit apoi este fiarti. Dup fiecare
' utilizare so spalX qi se pdstreaze sub ur pahar. Se lierbe cel putin o datd pe zi.
Ctnd se administleMe atmentalia cu biberonul, se va avea lD vedero
totdeaura pdstuarea poziliei corecte a acestuia, astlel tocit tetina .si gitul
sticlei se lie continurl pline cu lapte, pertru ca sugarul BX tru ltrghitd aer.
In prima lund copiii primcsc 6-7 mese pe zi.
De la doud luni sugarii vor primi 6 mese pe zi alcdtuite din lapte, dar se
yor ad{uga sucudle de fructe (Eere, pielsici, portocale, Hmii 9. a.) 9i de legnme
(morroei, rotii !. a.). Se hcepe cu o ium;tale de lingdrild ti secretle progm'
siv. ltr tuocLie de tolemnt-5, la 6 -10 lirgu-rile pe zi. Acestea sttrL nccesaie
petrtru eompletarea aportului de yitamine, tnirucii laltele eBte sdrac h unele
vitamine (vitamim C). Se pot da la iDcePutul fiecS-rei mese de Iapte sau tntre
De la 3 luti lapt€Ie maiem nu mar satislace ln mod optim nevoile nutrri-
tive a1e copilului, p; de o parte pentru cd scade valoarea nutril,ivd a s€creriei
lactate pi ie de din parte pentru cn se meresc trevoile nuhitive ale copilului
lo unele e[metrte leq;ie deireEierea s-i dezyo]tarea sa. D€ aceea este necesar{
dioe,lJilicared alin?;toliei, adicd irtroducerea gi a all,or alimenle la afard de
laptc.'ArFasLa se va fa.e in urmetoarea ordine:6upa de legume, pheul de
leiume, merele rase, carnea, supa de cartre deglesaid, ftriaosDl cu lapt€, brrnza
de vaci, g5lbenuqul ds ou, iaudul, Irigca, smintina-
' Practic se va proceda asifel: la vfusta de 3 luni se ldocuiesc aca 20 g' din
laptete de la masa
_de
pr{nz m aceiati catrtitaie de supe de ]egume strecura{i la
oalp r-a addugat 3-50/0 Ieinos (fdind de orez, zeamil' grig) 9i 1.-2% tnet do
1&2
20. porumb, Trepl,at, ln decuN de 7 ziJe se ya iolocui iDtreaga masri cle la ora l4-
cu BUpa delpgume aslfel preparat6 to canliLate a"
"*
i?O-r"f.
-" - -'"-,
. _ La coprx cu.greuiate pe8te 5lg, de la 3luni _ 3lunisiiumit,ra cpwn.
da b,mese po zL lnccptod de la 3r/, lud ace!fia vor primi ," ;a", a;;h;, ;;noga aupa oe legrme 9r plred de Jegume preparai cu pulin unt. la'inmni,rtrumar o trngofltaa apor ss va crett€ treplat cantjLatea_acastuia L """
Sri.sc va ampsteca cu Eupa sau se va da separat cu tingrrrita .a fetul doi i; a;eia?;
mass, pr€gdl.jnd h,felul.aeesta copiluJ p;otru m.auia" jm""i**" a. *a;ji.ji;l
. rnrle r,/2
- 4 tunl se poale trtroduce camca de pasere slaba. tocat, ti;
:I-r.T:ylrr" cu BUpa sau preut de ]egllme, eiLe o t;gurite de 2. : ori pe
De la 4 IuDi i se va intocui sugaruJui mass de lapte de ta ora I0 cumererase, preu dc mere (produs special DeDtlu copij, dir com.4y, p;reu ae p;"rsi";sau
debanaDe date io fierl,uri di orez'50/. sau mucitagiu de orez. De,la acea<tr{
vlrste lsptple se va da DedituaL. la
"o"ntiruare
se r3or da-"r"rA j" lrr.ii ri allegume.
_". La 4 '/,luni 6e iDlocuicsle trcptal a heja EasH de lapte.u fiitros cu lanLe
50/0, care poate li frioa dp orez, zeimjlul, pesmetd de frairzele- ia" a" r.i il _"
o tufl grDul. r tr comerli se g5sesc diecrse tipuri de produse de n"rea" cu inii_(a-qu specrare pe.trlru arrmpDLaua sugarului (0_l an). Djrtrc a.esL€a menrin_
nami.. r Ema
"mal,lare
d€ griu,.prichindet",
"Zeamijd"
(amidoD d";",,;hxtosrncarr, rtuoa de sora Sr LurDesol. l,aoioca din liitrA dc madoe. Ves.etacr. eB !i C, Calcigrjs, Foslartu $. a. f.einisui ae .r"" l"r
"" ""
ii*t; i.f,',."'rlri,i.u rapLcre. sc aa plepara Lotdeauna proasp5l pentru [icca;"g Er.a. r, . -pis[ra de ]a o mase la alra. La ioceput se vdr da t_Z t
"*Ar" r""1"1.#"i",i,1lui (sau a laptctd pral io raz,n'alimenrsgiei
"fljr"i"t;i';;;i;
";;
":"r.:l;prosresiv .arlLirarFa ta 4. 6, E.a.D.d. rios;ite pin ;;;i;ii: r""
"lrir,iiiiii' de 180-200 ml, rare se va di Ia masa de ta ori tA sao cea ie ti *" rt i."',].r-
dcriod ee tinp mai bine de foame tn
"r.";;;;i;;-";j;;d; ;;#:iinoptD.
,Concenrralia.tijoosuld va fi Ia iDcepur d; ,t;p; ;;;;;";i; i;;;i;se va respecta rrmput de fierbere al diferir;tor r;;,,"i
rorrurrL atLrcl pot apirea
-Lutbu16ri-
digcslive ta .opil 1di,ree,tolrcr, virs;luri). f,urata de fierb;re s te,trosului care:
- pentru grif 15 mhutei
- pentru laitr; i0 mitrute:
- penlru rarna de pesmet qi bisnuiri 5 minule;
- peotru fbitrd de poru_m_b 30 miDure;
- pFolru tiiod rumFdld 7 miouter.
. ..Prcparupa fdDusutui cu tapte. Se putr ta fiFrt 200 nr] tapre cu 50 rnl aDd
!il9 q,,+r..!+d crocoresre s; t ,,,i ri"".J i"-ii""'." (1'0;;"##il;con.fnrralra _bYo
sau 4 g dani ss Jr.. coD.enl,ra'Lia 2%). Jmesf,ecmdiis.ouflnuu ca si nu se"ra.e cocoloaEe. Se lasi &i fiarb6 ta iic poLririr, timorrf
rrcc€re trp de t;roos, apoi se ranFqte brusc amesLecitrdLr-ss
cu!truuu ca 6a nu se lomeze coeiri
_ De la .11 .t12 5lud se inlrodu(; Lrcplat sopa dc came fde Dastra t, tn.aput apoi 9i de eir6) sau de oase degresa'rd. eJ*m
""**
j" a!--i, r1i'.i
tgjSpr"rir..altFroind cu coa de iegume t*.""" a" r"-p.ili"I Andreeseu E. t. a.- Ce, cun qi ctr trebuiese mintoce copilul. Ed. med., Buclll€gti,1959:
189
21. De la 5 tuni se va inlrodu.e bdtrza dc vaci proaspdld' cll'6 o ]ingur45 la
h""o:,;.';p""i;; ; ;;9ie'trcptai' pior.la z0 -30 s addusindu-se lD pireul de
i"r"t"'.r,] rt -*"r".'se. La 5 -5 Y,luni se va p;rmile^ln elim€otatia suga-
il,i';; ;nb*rr;i r; ou rieru tare (cca l0 minute) se va lncepe cu u3
sfdL. aDoi se va creqle canlr[alca rs o luuralaLe Pi t! sfirgit' Ia un g benug
ili'"11"-L"*-i"
".
rilr"ba tn pircul de'leguno (cartoli) de la masa de prinz'
-a"'iliiil ,i"'.sp';r*-;, atiernina.nu""'-"' si brltrza d€ vaci'
Dc le 6 Iuni so DoaLe oa cop uiur raurt pr6aspit- preparal' tn rasd ditr
I,"1""Ii"il l"'"-*;-;;daugr maia (l-2 liogurile de iaurl' preparat lo aua
i1""i'"i,iii sr; 1&;;"-r"z-ia -*L
srd.se tdcbele se adausd zah& 5-8uio
'.i r,i""riui fir'r""i"oi
".ncetrlralic.
Se va da la mas; de ta ora 18' alLemaliv cu
idinosul cu lapte (grig sau orez pasat)'
'*
h.;; -itrniie "* inu"oa'ce chiselurile de hucLer crema zeamil' crema
IoBfarin ou sfuop de lructe.
'-l;-, l;;i se vor da perigoare de caroe' quncd slabd' bo$uri' supo
:*'*i*T"l."mH*;lnilml,ru*rui{1l1fi '.rjq;{!',1i'il*ffi
i'"1?it"iii:.iiia. l" aieisti 'itrsta
copiii alimenl'a!,i lo sln s€ vor hlercs'
Esto
'contraindicatd alBptaree pe8le un an'
-""f.i".'iri-il'foni
"ii*eot"ii"
oopilului se ve lmboglli treplat,cu carno
a",iil'iiiu. ri*ia'liri pegr l, c"eier,-ticat, alLemlnd cu brlnz[ de vaci 9i
:f *il"',,|f hli[,,r.ifi#","11;"llltilH ""
.1,']i','$,:i.i,$i]:i,,li
de cagd din aluat frased, (ompotun, popaneqrfi'illl
i;,ai** fu copiii pes1,o
InceDlnd din luDe e 6'a orele de m&l
un an (i;10; 12,30;17;20,30)'
"- C1
'""'-rri 'r-oi"lnte' tn cunul .diversifictrrji
alimentslici mcnliondm:
I *i""" irr*drt lou 6s va introduc€ numai la perioade Ln care rugarul
este oomDlet sdndtos:**:;"I;;;;;^
".ic[rui
aliment 80 va faco Itr caDl'iltrti mici' progr$ivo'
"a*.'#lii-iir"-a
i,i-i*g,"i;, htonlnd toloranfa. digesLivd a sugarulur;
_-"'-.'""
""
uo* i"t"oduoe-doril alimonte Doi ln ocoraqr u' -.
- il;;;;,fti;;;1" i" 5-s 'it"
int"u iolroducerea a dou[ alimenro
,, ;::.*::,11".:"*t*"":xf.'#,$1":l;n TJe ;x','jtr fl)i:lt,i:i:
tului disestiv.'-'-'n"'i*nu
"au
metrtioDate, ln slalilirea tipului de alimetrlatie' a raliei
"ri^il,;:;
;;5,;;iiu .'""",
"
eu"cesiuDii divers'lor alimcnte in-cumul
aii"iririJi;i. * va lino seama qi de padicularilelile individuale de respung
;i; il;i;. ;.if;,'.elativ la lncepuiul diversific:rii' la unii' a'esta 3e poato
i,". iE], i:l i,ii. r" I[ii se poal'e race numai la 3-4 luni ; ssu la copirr carc
:i,.,"oi:fi,;;; d;i"f,im-e qit"'"re ue noar" tncFps diversiricarea cu HrDosur
il'r,.i""J"-f" 'l-a lu'ni. iD toare aeesic siluo[i'mama esle obligalS 3i se
: 1#i:,+:l,;*;xlHir:*"*;,';litl."l, r:H,:',l*t'tl mm;.'"f'*lu:
le ale copilului.
184
22. Tdbdll ZYIIl
+ lrlto + la?to + lali€ + le!t6
+ lalte + lalts +hlto + laltoLu' I (6 se): L'Pto + lalto
L ! II (5-6 n€se): LPto + lapto
s@drt da frud'
Lm' III(5 E6€): lspte + l&Pto
Lrn! III si 1/2 lsPt6 + t"Ptc
Lona IY (5 nesO: lalte
rurtr IY ti 1/2 hpte
Iuna Y (5 dese): ralte
Luna V 9i U2: lalta
luM YI (5 no6e): lalte
Llna Yu (5 mese): lapto
.I,uaYIII (5 nese): Inpto
+
i,lpi"1TiflEfl""."r
+ rainos + rspto
ismelgilbeatrr cr lrpto
oop'o-t trncto
+ sdoi do ore/boDui + deti- + lspto
' cf lensoee, sle lalso 4a-mg
s6 arbipnsqlllpu'a- - lcra@
fred, bddictrstrl]M
+ dDi de cam€ o{ + ciisq + gn! c!
' peinsti ldd' rtP@
%.aifti ctr sos alb/ Irn'to
bndh;n dt leerde' !t 'iitui de .l!E
+ h.E c! DdBom + croDn + -seEi'' niuima he pd ca!' ngu!3.
ini"orsi saq de Fr ou
lq.trme, Prniitod ilo ffi *
+ hlie +ta o
+ Irpto + lalts
+ l&!to + lelt
+ tninos + trlto
+ s,ipi oce satr camo
Drlr?d ret sttr caEo
L hd. rNe I quDt erDP sstr legodo l- liii0os + lap[o
' hriMi raci ccns 3'r ctr
ili;;";; tapte rsri!)
+ ",nF
rNe + FdDd legmP/'mF - + ia r' I lt?to
' .tr@/oolbridi lacr
@Dfit ltEcio b@t1t
Ln$ IX
(a5 EsB):
Lun, X-XII
(a-5 n6e):
*fl",:f *
pi dbi
trb.t lch.Drti. c! ttloctrtst'r
'olldd
0-r 'r
185
23. Alimentalia copilului antepretcolar
(l
-
3 ani)
. Copilul intre 1 gi 3 ajli are nevoie de 1300 calorii pe ri Bau 80-90 calo-
rii/kgc/zi. Din accstea, 15-18% vorli date sub lormi d.i orot1tne (b1-j} et"i
sau 3-4 s/kqc/zi), 25-30% iub lormd dp tiDide t45-55 st;i ."" i,'-
5 g/Isr/zi) ri 50 55% su-b form5 de qlucide (,,50-i80 aDi sau 1 0' 12 s tL!.? tai'l.
Pro{pincl" 1ror li datc 75% sub foria cetor cu vatoar; biotosice nai'"ri". i,'.
lipidcle 2/3 sub formo celor de orisine admald. Nevoia de lcfude eEte de 80-
85 nllkeclzi, scxzind trcptat spro 60 nJ/kgc/zi.
Proteinele r.or fi luraizate prin consumarea alimentelor de orighe ani-
mal1 ca: l1ptele, ?arc sc va da in cantilalea de 500-600 ml pc zi, fie ia ai are-
tic lo diterite preparctc, ouille care se pot da tntregi ctte uiul Ia 3-4 zilc ta
primulan$iapoi .ile uoul pezi de Ia doi aEi (daca esle bine supo aL), fiert
moalp sau ln preparale. pa care se va da de 4-5 ori pe sdptdmtD5 clte
30-50 g la u0 pr,nz sub lormd de carEe de pasare, pcfto alb sla], crcicr. fi-.
cal la lnceput tocat, apoi se poate da 9i ttriatln bucifele Eici. Dupd 2 atri se
poaL€ da In fiecere zi.
ProLeinele vegctalc din ]egumiDoase, mazxrea, fssolea, Iintea 6€ pol da
dupu ybsta.d6 doi ari, In supe, ca pifeuri, dar la caaLitdli mici, pentru a nu
pro(luce rndlgesln,
Grrsimilc 6e vor da sub formu de gtrlbeEus de ou, unt, smlntiutr, frircd-
Se pot folosi li uleiuri vegetale, sub foria untdelemDului, ulciuri do dovl;sc.
Nu 6lnt permise sldniDa, seul ds vitd ti uDtum de porc.
Glucidele se vor da sub form{ do fdinoase: gri$, paste feinoase, biscuili,
pline (a.lbJ plnd Ia 2 ani, apoi se poate dr { intormidiaril) veche dc o zi, fructc,
legume, zahUr, dulciuri.
Plinea se va da ln cantilale d6 150-180 g pe zi. Fdinossclc 60 vor da ltr
preparate cu lapte sau ca prtrjituri do casf,.
Lcgumele se vor da zilnic, ln cantitate de 180-300 g liind importante
ponlru sportDl lor ln vitamine gi elemente miDerale. Diatre acestea, msi frcc-
vcnl folosite ,n aliEenLatia atrtep.ercolarilor silt: morcovii, oaltoiii. span0-
cul, dovleceii, conopids, msiile, slecla g.s. Pind la 2 sni sc vor da fierie ca
pfueuri, sotcuri, ln supe sau ca sucuri de legrme crude, apoi so pot da Fi ca
legumc crude ln salate (snlale verde, salaH ae roqii, salati de yafzd rasd, d6
ridichi, cu Iernlie qi ulei).
Fructelp vor face pad,e din a]imeDtalia ziloice s copilului ,Dtre I qi 3
anr. Se vor da ca sucuri de fructe proaspeie, mse, cs pireuri, compol,uri.
lructelp cu slmburi (cirege, caise, piersici, yitine) se pot d6 intregi, tnv5ttnd
pe copil 65 scoale slmbirele.
' Zahgrul qi dulciurile vor complet, ralja de glucide adaugate Ia diferile
prelaraLe cu lapLe sau prejituri. Nu se va abuza de produsele zahaioase,
care Iavorizeazi apariria cariilor dentare {i dezechifibre{zd ra!,ia. i
. Se vs acorda o deosebil[ aLeDlie modutui de pregdtire Ei de lrezetrtare a.
alrmtnlelor, care trebuie sd fie cit mai 6trdgdl,oare, petrtru a stimula apetilul ,
copilului. 1
24. Se 1ror rcspecta ou strrictelo orele de hasd, lentrru lomarea rcJlexdor
dis€sl,i ve sP.rpl,oaro.
. ,". Copilul !a.li ltrv5tat, sd mesle.e bine al;mpnlele ln gurd inainte dP a le
tnshiti.- se va inLerzice aoa h limpul sesei. Aceasl,a se va da oumai la sllrqitul
sau lnLre mese. Nu recoroandr{ir adoidslrarea itr locul apei a r"eaiului sau a
IrDtetri. citrd cooilulur ii esto sete.
' .Se ror evita iiversele obserYaLii ln timpul mesei sau disculii de dilerlte
telupi care ou fac decfl. sg scadd ictlexele secrelorii digPslive.
,, Copilul va ti tovdlal, se mdoiDoe singur. Nu se va putre 1n'6la masx cu
cei mari.*
i;;""" ce Drivegte Dum[ru] de meso, acesta poato fi de 5 sau,la
'opiii
biDe dezvoll.ali, ala indyi euuofiri, se pol, da ti 4 rnese pe zi. Caloriile vor fi
reDailizaLs sstfel:
'
- in cazul cind se dau 4 mese pe zi se vor da
2O-25oA dta calorii dimineala;
40-45'/" di^ calorii Ia Prioz;
10-l5r; dia calorii Ia $sl,are 9l
20 -30d/^ di-o calorii seam.
- b cazul'"oiDd se dau 5 mese pe zi se Yor da:
20ol^ din caJorii dimioeala;
l0'"15% din calorii la gtslarea do diminealet
35 -40q^ dilr calorii la P oz'
i6 :;;i: ;; ff;"ii r" ;;;il"- de dupe a,iazgt
20Y" dio calorii seara.
s" r";i'i;*";i; J-"rl,ele prea picatrLe sau prea sErate; alcoolul sub orice
forma: mezclurile. cimatii,.onaervele, caleaua nalura]J' pq:tele gras' crupeF
.;ln rintrsrt.ile- otinea ncaqrS. alimetrl,ele prea grase' alimcal'le prdllto'
.carirea ae io"c icare ,u se vida sub doi ad; pesl,e aceaatd TlrsLd 3€ poale
da cea slib{. daci esto toleratX).-- eii^""trri" lrebuie se cotrtiog o canti{ai,o de
'elu)ozd
(substctrl5 de ba-
lasLt,
"are
ardrofrn de a Iavoriza evacuarea linLcstitrald, evititrd aBltel con'
lt'1".H,'";"rru,o ,"
"ooriDuare
o sede d6 alimeBte carc pot fi alese la diversels
mese din cursul zilei Deolru copiii totr€ t-3 a
Dinin*ata: - 2i0 mJ lapie simplu sau cu calee do Dall sau caeao;
' Diioe (l-2 folii) cu lunctr rau cu unt 9r gco sau mrere'
'Se
Pot da ln loc de Piine biscuilJ;
- orr nir ntine si 150 mI laPte sau
- Iaplc iil.ul,'cu biscuili; tartine cu uil,, prliiiud de castr
. lau
- grig eu laPte Fi ceai cu l,artin€
I'utl,,ea: - piiDe .u unl. gi marmelad[ sau
- lrucle coapte 33u
..- dere rase cu biscuili sau
- rotii .u. piine sau
- morcovr raqr uu zahnr qi biscuili;
- iaurL cu zahdr !i biscuilj 6au
18?
25. Ca beuLuri se pol, da: ap5, apa minerald (Borsee. Bordz. Haroh;ta)- si.
rop cu sijoD, ljmooadd, pepai-.oli (100 mt).
Gustaf,ea:
. Sea,ra:
- ff ii""r ;i";o;",i;ii,;-ri'i;;
- pir€u de leglmo gi )apte;
- rolii l.u brinzi si piiDc;
- chisel do lapte sou de Jructs cu biscoili sau
- plinecupasta de carne sau gunce sau cu pffizer, sau cu caF.
caval-
se dau trci feluri
- selattr de roBii, srdei, vinetei
- :upd de vil,A, ds pasere, de legume cu gulutte de gri, sou
fdinoaso (fid€a, stoluto, t{iiei);
- ciorba ardel€.neasc[, bo$uri; oupd de cartofi;
- Eup[-cremd de arpacat seu do uaz6ro, cremd de logumo;
- ciorbd do o,aD.
- fripture ds p;sere, de vacd, vi!€I, de porc slabi
- muaaca seu tocand nopiperotd, neardeiatA;
- ohillelute marinate:
- rasol d6 pasdre;
- pilaf cu carne rau ciulama ds pui:
- pireu de.legume (pireu de spa;ac'cu ou);
- guvecr de legume cu carDei
- iofca cu brhzA d€ vaci;
- macaroaDe cu came Bau cu brlnzd.
- compot de mere, perc, gxLui, viline, caise !.a.;
- cn€o oe casai
- parjitu-rd cu aluat fraged;
- cletite, budjnci cu gem;
- salatd de fructe;
- gflq cu lapte, orez cu lapte, tdirei cu lapt€;.
- cl€md de zaldr ars, tarlote cu Iri$a;
- tade cu Imcte da sezon
dupd amiazi se aseamdnd cu ces de diminea[d.
Be dau doui fe]uri, care m aleg din ceje ce urmeazd:
- oMtoli fts-otuzelti i
- calea cu lalLo cu tadinc (uot, brlD2d, mier6, guned);
- iaurt cu zahtu d biscuiti;
- Ispt€ b&1ut cu plino ou unU
Pttttz:
Felul 1:
Felul II:
Felul IIT:
ti laptot
- pir€u de l€8tmo ti laite;
- tdiloi cu truci gi zahdr;
- papaaagi cu brlazd de vaci fiedi, ou zahtrr;
- budincd do grig dau d6 orcz cu gem sau dulcoald;
- tiilei ou lapto 8au cu brtl,{ d
-utt;
- clAtite i
- - collutrati cu brtnz{ qi rabdr.
. ln con[inuare prezcnlam uu model de m6du petrku o zi peBtru irn copil
antepregcoJar:
Dimineg.a.: 200-250 ml lalte cu calea de mqb !i zahtu, 1-2 felii ds pti[e
albd cu unL si eiero
180
26. Ga$tare: fiere rase cu biscuili ti fuilcd
P/ir2z. - Felul I - supe de camc cu LEilei
- Felul II - fiiptura de pasire cu pireu de nartoti cu unl'
- Felul III - tart[ cu viDine
Gastare: 2OO g iamt cu zahtu qi biscuili
Jeara.' * Felul I - mlmdlignld ou brinzd ti smlnl,lnd
- Felul lI - lapte de Pasire.
Alimentalla copilulul Prelcolar (infie 4 9i 6 ani)
Intre 4 Bi 6 ani. nevoile calorice ale eopilului se ridict Ia t 600-1 700 ca'
lorii/zi. nu aitt daioritd crelt€rii, care se faae mei leDt ln aceastd perioad[, clt
rnai'allg detoritn activiHtii itrtonse pe carc o desfegoara prcAcolarul ltaportat
ln kilocorD. eceastd nev6ie calorici so ridici la 70-80 celorii/zi Proteinele
se vor da fn canl,itate de 3-2,5 g/kgc/zi, lipidel€ se vor da ln canlilaLe de 2-3
gikgc/zi, glucidele t0 g/kgcizi ti nivoia de apa.este de 70 -100 mUtgc/zr-
RaDortat la v6loarea caloricd a raliel, proLeltrele vor a'operl 1o-T-d7o urrt
aceisLa, tipidele 25 309" Ei glucidcle 55-60% din €ceasL€
-Prolernela
vor lr
dale ln oroDorlie de 2/3 sub Iolmr celof cu valoare brologrcJ florcara, !I aJru-
-" ai" L.L. tare se va da lD contitate de 400-500 g pe zi. ca alflre sau ln
dive$e pr;pafttc, brlnza 75 g/zi, carnc 50-80 gizi. oua 50 g/zi fierle moi sau
ca onhidri iomr ocgli, sau omicLd, sau,tr diverse preparale.
Restul de U3 din cantitatea de proteine ziltrice va fi asigurat din alimente
de orighe vegetald, piine Ei legume
Grxsimite g" vor da snb lorme de untr L5-20 glzi' untdelemn l0 g/zi,
.ar€ se !or comDlela.u cele din alimcrle.--
Ciu"ia"i"."'"o" *iguro mai alcs dio pline, care sp va da ln
'anlilale
de
,50-200 c De zi. DasLcJ;inoasc cca 75 g pe zi, carlofi I00 150 gpFzr, olle
leelme 205s pe zi, fru.le 100-200 gpc zi, pcoduse zaharoase inclusrv zab;rul
cca 25-30 g pe zi.
Legumelo so vor da ca pi-reuri, soteuri, sufleuri, budinci sau fiude ca sa_
Ial,e, rase cu ulei 8i ldmlie.'- -'F.r"t"l"
""
roi ao de preferinld crude, sau coapte Eou ca pireuri, compo'
tuii s.g.
Cu exceDLia cltolva iolerdiclii. alimenlolia copiluluj prcAcolar nu diferU
dc cca a adirllului. Aceste interdiclii slot: aiimentelc prea serate, prea..iull'
prea ootrdimeDtate, alimentele prejih tn gresime, mczelurile, murdtur"s ln,
69ot, alooolul !i cafoaua natLrr0.ltr.
- Ss vor da 4 6au 5 m€so pe zi, roParLizato astlell
- ltr cazul olnd se dau palr[ mes€ pe zi:
dimircala es vcr d& 20-25% din oalorii;
la prlnz so yor da 40-45% din calorii;
la guEtarea do duptr masd se vor da l0-15o/o din calorii;
' aoa.ra 8e vor da 20-25% din calorii;
18S
27. - tn crzul rlDd se dau 5 Dese pe zi:
drmineata se- vor da tb_2lyo din calorii;
Ja guslarea de di.oineatd se ior ds t0_15o1 dia calor;ir
la priaz se vor da 35_400/. dir calorii;
Id gusLarea de dupd amiaza se vor da l0_l5ol" dio ealorii:
^ Bpiua E6 vor da 20% dh ealorii.
be vor resDccla cu sl,IictFt.i orcle tive de masi, ca gi o scrie de reguli de
igierd h leqddur5 cu masa.
_ Copilu),va li fuvdlat si sp spele pc mtini inaitrte ds tiee0re Essi. Vs mes-
Ieca bDa alrmentele ln qrri
Se va spala pe di-ofr dup{ fiprare masd.
lu va bea apd In timpu! mesei, ci numai la sfblit sau intre mes6_
... L&.a.eoste vhstd, .opiii pot mlnca tmpreutre ci,| ceilaj i membri ai h-mrrre,, de lo care Lrcbuie s{ ltrvete o sede de rcguli de com;ortare civilizatiqi jgienicd. In a.est seDs se va cria o
".ti*r,a-firi
pla"r'r-g.'j;;ff';iff;;olslrozrlre, $r ctl. mai alr;giLoare, peDtnr dcclaEgxroa maximd a reilexelor
secreloare dtgestlve, eu asiArurarea un€i buEo djsesLii.
...So or cviLs observaliile de orics {el ln t im}ul mesei, care scad reflexelo
])sihico secretoaro.
. Prezentdm ,u coni,inuore un excmplu do meniu pentru uD oopil prelcolar.
binineala
- 200-250 ml laltd co cafea-de matl, u"tl .;d;; ii';;l;;
Pfinz:
- Felul II - friplurd d6 vi 9U Unt;
- Balatrd verdo ou ldmlie gi ulei;
- ptino.
leh -III - Salatd de lructe ou fritcd.
Cuitaru:
- 2OO ml lapte ou biscuiti.
Sedta:
- Fcl-ul- I-- i,ifca cu lrhzd de vaci;
- Felul II - crem{ de zahdr ars.
Alimentalia coptlulut lcolar (intre 7 tt ,2 ant)
_ N€voile en€rget ioo, flle fopil ului tool ar slot de 60- 70 calori i/kgc/zi. Ar.oas t a
ln8camnl cd slDb de 2l00.storii/zi tntrc 7_9 ad 9i de 2 50b caloriiyzi
lntre 9-12 sni.
. Nevoia.de proteine-€ste de 2-2,S g/kgc/zi, cea do tipide de 2-3 g/kgc/zi
+ cea do gluride de 10 glkgclzi.
- Proteincle vor Ii aduse din slim€trte de oriai[e anima]tr: Iaoto 400 ml/zi.
brlnzd 40-50 g/zi, came t20- 150 g/zi, oud ci6 u;; pe;i.-t:;;d;r"
";'i,;;asrglra pe. de.o parte ditr atimeDlcle consumale, ra[ia fiind cdDpletaln cu
gr0srmr arumale date sub tormd de utrt,20_25 g pe zi ti utrtdelFm; ,5 20 g
pe zi.
Glucidple vor Ii.acoperilo din plin€ intcrmediard 200_250 g pe zi, tdi-
. troase bU- 100 g pe zi, cartofi 200 g1zi, tegume verzi 200_300 g/zj;fi,ucte tb0_
rs0
- 1-2 -Ielii.
de pfino intermedisrd cu'rr"t, 9i pariior,.
--l
Gustarc: - brhze-telemd des{""te
"u
,ogii qi pti;".
- Fcr,r r--;i;;b{';-;;;.;;J,'" *"
- Felul II - fripture d; viiel-tnibugil{. cu cartoti cu r
28. 200 e/zi, raiia fiind completatd C'u zahdr 9i produse zaharoase in propo4is
d.e 20-25 glzl.
elmentatia a fi reDarl,rzl.td itr 4 5 mese pe zi, astlel:
- tn cazul cind se dau 4 mese pe zi, calo;ii]e se vor ropuLiza astfe!:
djmine4a 20-25%
la ptiaz 40-45Yo
la gustare l0-15olo
seara 20-30%
- ln oozul olnd se dau 5 mese pe zi, caloriile se vor repartiza astfel:
dimioeata 20%
Ia guslarea de dimioeald 10-15%
la Prlnz 35-409/0
Ia iustarea ds dupd amiaza 10-15%
seara 20%
AlimcDtele vor ti prcg{tiie clt mai yariat 9i mai apetisant, cu condimen-
tare moderatd, oyitlndu-se ios[ alixoente]e prea serate 6au prca iu1,i. Se vor
evita de asemenea riniaturile prAiite Ei ln general alimentele prejift ln gri.-
Se vor respecta orele de mase. De asemenea vor Ii respectate regulile de
isienn qi comportare in trimpul mesei, ca: spilatul pe mlid obligatoriu inainte
de aEezareala masd, spElatul pe diDti dupl fiecarc mase, mestecarea cu conlti-
incioziiate a slimentelol un timp suricient petrhu a utura munca celorlalte seg-
menle ale tubului digestiv.
Copiii vor sewi masa impreure cu c€ilal-ti membri ai familiei. Cu aceast[
ocaiie yor Ii depringi cu o serie de Eguli de comportare ciyilizaie Ia mastr,
csrc tac pafle din educalia obligal,orie a fiecd-rd iadivid si ca-re se vor imprima
ln comp;da-metL'I copilului p-eoL"u tot resLul victii. ln aeesl s"os tiebuie
acordaH o atenli€ deos€bitn de cetre cei din jur, c e nu hebuie sX reprezinie
eremple tregalive tn modul lor de comportare.
dbserva"liile divpNe b legdl,u-rd cu compoflarca, muslrJrilp- disruliile
d€ divene naturi nu se vor Iace h timpul mesei, lnhuclt scad reflexele 6e-
creloare digestivp $i poi determina tulburlri digestive la are!li copii.
Itrlruclt majoritatea copiilor ln aceasH perioadd hva!d diminc€!4, se
va acorda o dcosebite ahnlio micu]ui dejon ii gustirii d€ diDjDeals. Din di-
Ierite motive, copilul poaid reluza si minlnde
-dimineala,
ceea ce sid Ia ori-
gineq unor iulburfui nervoase ce se manifeste ln timpul proSramului la lcoald,
ca: dureri de csp, ameteli, emotiyitate excesiv{ $4., care slnt coDsecinla"
hlpoglicemiei determinate de lipsa de alimeDtare lnainie ds plecarea Ia gcoai{.
De aieea nu so vor ldsa sd pleie copiii la tcoala feltr s{ manlnce nimic di-
minoala.
Petrtru cei cale rtrvatd dupd amiaze este recomandatril co mesa de prlnz
sd fie aerviti cu oel putio o o* ssu o jumltate de ord lnsinte dc plecaria la
9coal4 petrtru a puta,a ptrstra u.u repaus hinim duptr Easd, care ugureazi di_
gestia.
Este deosebit de iEportant se se asigurc copiilor de vlrstd qrolar6 o ali-
m6olali6 suficietrte caloiic qi ln faclori trulril,ivi cu valoaro biologice mare,
avltrd h vedere riscurile mai lnari de tmbolndvile ofedte do viala in colecti-
viiate, Tot ditr acestr @otiy eit€ deosebit de imlortaEtd ulmtrrilea modului
191
29. .cum lri inBugeso regnlile miaime de igienl ln lederea profilaxiei unor boli
inteclo-conLagioase.- --'p""r""tim
ltr cooliDuaie u[ modcl de metriu penLru un copil grolar:
Dinin?de - 250 ml lapl,e de vacd
' I
-2 felii de iiiue totcrmediad cu unl qi du]ceald
Gu.stare: - doud trartine cu u t qi quace
- un mer
Prinz: FctuL I - suod de pasSre cu g5lusl,i de grit
- Fclul' II - ardei umpluti cu carlle cu sminlinS Plioe
inLermediard.
- Felul III - trartd cu ftucte.
Gustotca: iauru cu bisnuili dc easd.
"Sedta: - Fetul I.
=
fripiud inebuqiti de pasdre eu pieu de cartofi
cu tnt
- 6alali de roq;i. Piine.
- Felul, II - compot de caise
Alimenta!ia adolescen!ilor
Adolescenla este o perioadx de trecere hl,re copil5rie li viaia adultd. Ea
se tutirde pe o perioad{ lunge de timp,inhe 13 .si 20 de ani. Atit petrtm biieli'
'ciL $ pentru fete, ea se poate Bubimpirli tn dou{ perioade: utra cuPrinsi intre
13-15 ani, care coiDcide de obicei cu pc oada de pubertate, 9i al{a cuprinsd
iotre 16 .20 al1i, pFrioada posLpubprLara.
Io a.ca"ld p.rioade, i-odlvidul trc.e frin protunde lranslormdri Se pro-
du.e o iolensiti.are a Luluror tuncliilor viialn, d.zvolLarea firi.ti se face raPid
qi de asemenea dezvoltarea neuroendocdn[ 9i itrtelectudl[. Reprczfuti o
adevlrati ,,furLun[" meta]olicd 9i endocrin{ care se .a rcpercuta in ioate
activitlJile organismului.
Nevoile.alorice so ridicd ln arcasle pcrjoada Ia 3100 ealorii/zi pcnl,ru bd-
ieli in(re 13 15 a . cps.ind la 3600 (:aloniiizi lntrc 16-20 ani,lar la tele
ajung Ia 2 800 calorii/zi lnire {3-15 ani, pin5.la"2 500,ca]orii/zi, inlre 16-20
al1i. Raportab la kilocorp geutate, acestea rcpieziat{ cca 55-60 cal/kgc/zi
la b5ietri ii 50 55 cal/ksci zi la fete.
ProLeinele lrebuie se reprezhle t4 15% ditr ra.tia ealoricX a zilei, adietr
cca2 glkgclzi, Dintre acestea vor tuebui str predomirc cele cu valoa.e bio-
logic5 ridicata de origiDe admald, carc aor acoperi cca 60-70% din ffl,ia pro-
Lci.6 a zilei. Aporlul proLeinelor de.alilate €8le dposebit de imporl,an[, i0-
trucit in aceasd perioad[ se desdv g€gto dezvoltarea statuo-potrdeft]i,
tapt ce du.F la o arcenl,uare a prol pin ogeDezei.
CrSsimilp vor rcprezeata cca 30-35% din ralia caloricd a zilei, adiej
2 3 glkgrla. Doua lieimi din aportul lipidic lotal al zilei vor fi da[e sub
Jormi de grisimi animale, importante petrtru aportul lor de vitamine ]ipo-
solubile pe care le eehicileaze.
Gluc'idele or a.operi cca 55-60o/{m ralia caloricd a zilei, adic5 8-i0 g/
/kgc/zi, Acestea se vor da mai ales sub forma produselor cerea.lrerc, a legu-
melor qi fructelor qi mai pu,titr a dulciu lor coocentratg,
192
30. Dp multe ori oroblemB alimetrl,sLiei adolesceolilor DU csLe privild in nod
sDcrial in tam;lie.;ce,stia fiind traLali ca 9i adul,tii ssu strl Iasali indepPtrdenlr,
sA se alim€nteze cnrn Yor.
"- "i,
i."ir"-.r1,, ,tinire a""5r,ia se remarcd practici dau-nEloarF lD pri-
sinli n,odului de alimenla!ie. cu tcndinta de a mlnca raPrd alrmeDlc prcanle,
sandvisuri. ,"ors.rv", tripuirri, pcqle, eYiliod legumclc. fruclele'.plitrea' Itu-
noaqetp. La unii cxisld tcodhta de a lace,,cure de 8lal)re'fleJusLrlrcale' 'are
d,,c la dezechilibre oulril,ionale, Lutburtui digeslive'
Consnmul de cafea sibauluri alcoolice tD .aotildli crescute esle un obtcel
trocvenl, la aceasid vtusl;. tjneori aceslea se prelere alimeDlatiFi'
Lrrcrurilc sint cu alil mai imporLaDtc
'u clL la accastd lirsl6 adoipscnnlul
",,r"..
rrJr"a" i."*t"".ari p"idi"e, ca," de multe ori i] pun in conlradhlie
.', ,.r'!*i',t Contliclele cu o6rintii au la baza de cPle mai mujte orr ncine-
i*# r",Ji" a"-.iJ"i a"lrit"a"i,", de coloporl,are, d chjar
'u obiceiurile
IeiaLe d_e aUmenlatie Cu loaLe iocercarile pirin(ilor, adoles'entul 6scull6
numai rareori de siaturile acestora. la geoera], ac$ta Ilu 3e supule lorlelt
ci se lmDotriveBie."' ""o" J*"r'ri,li,tii. trebuie se lucroze cu multe rebdare qi tact, ln a9a fel
inclt. lara ca icesti sd simtd, sd'i iEprime o aDumiE conduita' bazaLi pB
convinsere rrersonala ti nu pe constrl-ogere.
"""',uii,i*[-ii"- ii'" rii ;;,i"H ;;;i""t-, un t Plu scoP: pe de o Parte lurni
zaros ratiei d; intreihere. ln al-doilea rtnd furnizares raliei necesare elor-
iri"iiiiii gi iri"t""t.ia depus 9i Pe de altd parte, furnizarea raliei penhu urca'
L.re si dezvoltare.""- ,ij;i".t"li"
-t".f"ie
s[ tie bogatd, foarte variatd, dileritd de cea e odul-
liilor-
'""'Proteinele vor fi ecoperite ln more parte din came' cere lrebuie d^etd lD
cantititi de 200-250 g be zi, lapte cca 500 muzi, brlnzetuu bu-]uu g/zr'
oud oci putin unul pe zi.
""' L"-#riiiii.lii
"ti"*ele
eele coniinuie ln olimente, trebuie s[ fi6 date sub
Iorme cle unt 20 g/zi. unlurd.l0 g/zi,^ulei 20-30 gizi,i d€ lrnt 20 a/zi. unlurd l0 s/zi, ulei 20-30 g/zi.
Glunirtele se
""or
acoperi din piiire 300- 350- g7zi, p€st"e fditroase 50-luuglzr
"*t#
"ibt:aiio "ir".'"ii"-'r"i,."- ]'oo-aod' gjii, tructe ?99 - 199., g/'i;
i?J#" ii"lt i-*p".?li,t" ii'i"i,i?" "i,t.tqa"
q:-l*"*.0-""*f"",':":".,:!;1,l:1
""* i"iti'"i,iiiir"ri" tia'tir'de stu"ide se
's
completa cu-zahdr li produse.za-
haroose, de card tnsa nu se valace a!uz, lntructl, predispun la dezecbrlDrs
nutrilionale.
,rilimentatia trebuie si lie suficient[ din punclul de vedere caloric.ti.din
ncl al faclorilor nuuritivi, ln luDctie de activitalea depuse' dsr ltr aceleql.lrmp
lrebuie sd lie cil mai vaiiat6. boqal,S in came, legume, lructe' lacLato Nu so
va face exces de feiroase. erdsimi qilit'e, mezeluri sau coDserYe'
'" s,i i"i-i"i*,i*i ",tliua,
tutirrn, alcoolut, coDdimentele iuli , .
tn oerioadete cu acliYitai€ intelecluald inteosi (Pxameoe, lucrdn €crrso
la scocl,i) se Ya avea to vederc, pe lingE aportul de proleine cu valoarc brolo_
qic; ridi;ata, ti aportul de unele ;lemetrLe mineralP: fosfor' rod cu rol rmponant
in frn.liilc sistemului Dervo3.
"- -
n"]iiiiirdi' i:iii,.;fu ""
va iuce to 4 ga" 5
'"se Pe zi Acest€a vor Ii Ber'
viiie la ore fixe.
13 - Arhentalia ratlonara 193
31. Ntr se va nesliia masa de dimineatS,
'5re
trcbuie sd lie deslul dc coDsis_
renta. a'ind rn rEOl,r" , a c.a mai mare solicilare fizicJ !i ps'hrrd se eie'tueaSi
1n acesl LimD. 9.," 1o*1" 5ua 6liceiul ea la a'easli masE sE se servea8ra alF
-".i" tonri" l" n*t"ine cu valoarc biologi"s ridi'sld: laplc, britrz5, ou5'
142sa"6s seari se va servi cu oel pulin 2 orc tDatote dc cuira-re, ponlru
'a
a:se";6 se s" desldioarB in coDdilii buoe 9i sd se asigure Lrn somo linitlit- Se
vo-r evita la masa de seara alimenl,ele cu iol o:cilanl sau celc care sollcrla
o."" -rft ir[riaig*uiv. De asemeoea se vor eviLa mesolf prea copioase, care
iao dipestia dificili.
-" ;e;Iil;iri ra lrebui sd-Ei pSstreze depritrdPrile rltligele lnc5 din.'o-
Dilerie ln lesalure cu romporlsiea igienice la masd. Sp[]a1ul pe mlrnr lnarnle
;i6;t ;;:5. meslocJl,ul alenl,, cu-conitiinciozitaL', spalatul pe din.Li dupa
iieeare masa. etilareo consumului de apd tn timPul mcser' reprezrnla regull
cp se cer a fi respc(lale penl,ru meo(inerea unei sL6-ri de seDibte oPLrme a
acnstura.*-"""i"_u"
aup""u"gh"a de asemenea respectsroo regrrlilor de {omportare ci_
vitizate. .ore ircbuie sE reprezinlF deprinderi pcntru l,oL resL-r'll Trelu ssle! cu
atll mai mult cu .11la aceastl virsl,6 Llnbrul are de obicer lenctlnla dp a rgnora
io.t" acestn reeuli si tn gencral {ot ceea ce loseamnS disciplind -program,
lm'
brAiistnd idceo-unei ,,libarlt{i pe LosLe liniile. greqit tnleleasS ln
'eesl
scns'
rariniilor lo revine o sorcina deosebil, de important[ odeseorr, in36 loafle dF
ii.ild. de a urm&i. aiuta. lndruma lntFun mod care sd lie a(rcptat' peJl_
;;;;i ;i
";i;
tnca iirsuficient pregotit pentru a face t01a trrluror situaliilor
din vial{, care ln.b mai orc nevoie de sigurMln 9i d€ protectie chisr daci r0_
fuzl s[ mbrluriseescI aceesia,-- "O[iceiurile
gregite. necontrola{e ln privinls. aliment€liei ado]oscentilor
iol sto la orisinea. sau Dot rcprezenta stadrrle rnclplenl€ alc unor Doll cronce
fesenerativc
-cum slnt i_ ateroicleroza, obezitaloa. djabelul zoharat ta De
ac;ea. Droblema nuLriLiei aceslora are o deoscbiti importanlE:
o ;tenl ie deoBebila se va acorda adole6ccntolor l3 csre ln E( eastd pctloadf,
oorin earcina si aleplarea, lD acoste condil,ii, aumefltslia 1{ li suplimentat[
csloric si in failo n[tritivi. ln luDcti€ de starea nulrilioDale ti dc activi-
talea de'Dusd. cunosnind ci acpsle situalii pot sta la originea unor dezechi_
Jibre nutrilionale severe, lie ln sensul subalimentalioi, Iie ln sensul supraalF
DentaLiei.
ln seneral. roLia 6limonlsrd la adolesoenlelc gravide sau la ccle
'ore
aldp_
teaza lr;buie sd tic mai .rFsculJ decll la.cle adullc, inlru.tL tlebuie bH aco-
perc, po llnga lrcbuinlele ne.6sare [elului 6su sugarului, gi pe nele neeesare
;"sa;;iroutul matern. ;are ln.e nu esLe dpplin dez!ollal. Lucrurilc dein cu
alIL mai slrinqoDtc cu "il adoles.,Dla presrcazi cforlurj tizice inlens' sau lu_
creazd ln mFd-ii cu soli.ilare fizice Bau psibica .rFs"uta
' Prezentum ln continuare uD model de meniu pentru rrn adol€scent.
Dimineata: - Cacao cu laote
'
- PlrnF inrcrm;diar{ cu unl si mu?rhi ligdneso
- Gem dulceaue
Gustarca: - Caqcaval cu rogii
_ pliDe
- lrucle
: 1S4
32. Pri,nz: * Felul I - Cio$d de oerisoarc
* F?lul 1l - Selmslule iir toi de vitdl.u sminrind
_ pr.rne
- Felal III - Tade cu y ,isine
- apI Intuerali
- Orez eu lapte si dulceale
- Fruete
- Friplujd la grStar cu carlof; fraDtuzetti
- Salatd de ardei coptri ri r6sii
- BudiDc{ de tdilei cu nuci.
Gustqre:
Alimentalia femeii in perioada de sarcind.gi alSptare
Perioada de sarcio{ fi al5ptare se cale.terizeazd DriDtr-o serie de nro-
fund€ lrsnslormari structilrale li funcrioasle ale orgedlsmuh.ri matcrn: 'ma-
rirca ulcrului, lormsrea placeatei, dezyoltslea qlandeior mamare. modilicaree
Bland.lor endocrine, crefterea vojumului slDgilui, intensiticerei metabolis-
mului S.a.
Toate aceste lraDsformdri impul luarea unor mtrsuri csre s, aiut€ oI-
gsnismul metem s{ tresci p n s;eaEti perioadC ftr{ se sibe de siferit tn
ceea ce privelte sdnltates sa sau cee a viitorului cooil.
Un rol important lntre acest€ mEBUri revine gi modului de alimentatie.
Cerceld-rile priviEd metabotismul qravjdei su d6vedit ce nevoit6 nutritivs
ale orgenisEului acesteia cresc lati de cele alp femeji adulte nesravide mei
ales ln a doua pcrioadtr a sarciDii si ln cursul aliDterii.
Ncvoile calori.e slDt in prim{ perioadl de saicind cu 5-l0o/" mai cro8-
tute falu de cele ale femeii neqraviiie. Denlru ce in e doua ium[tiie a saste-
lici acestea sa ajungd cu 15-20% mei ;rescute. ln perioada iactatiei. ore"sterea
.poale fi cu 30% sau cca I 000 ca_lorii ttr Dlus fate ae temeia edullfl nesr;vidE_
, Nevoia de proLeine ls temeia$sl'idd e;te dc 1,5-2 g/kgc/zi ssu coa",00 s/zi
rn Irrma pade a 6arctDn, cresctnd h 120 g l! ultimul trimestru de sarcind
!i la 125 g tn cursul aldptdrii. Dintre aceslea, 2/3 sau cel pulin jumitste vor
,i dinLre_cele cu valoare biologicl ddicau, din lspte, in lrjinui rind brtnzo-
IUn, OU6! cArne gr pe$ie.
. O r€(is saracd in protein€ poate predispune Ia apsrilia unor complicatii
ale sarcrnrr: anemia. eclampsia, edemele 6au uoele deficieDte la f;1. DaBler;a
uoor premaluri, malformatri, ca Ei diveBe suri careoliale la'frl. cu'rece;tiv!
late mfli crpscuLe ]a imnobeviri dupd trattere qi rezislenli mai scdzuta. Do
asemcnea aceasfa poate influenta !i calilaLea Si canlitatea secreliei la.tsLe do
Proleitrele ecgotale dio leguminoase uscate (tasole. mazdrB. linte. bob)
vor fi in generel eyitaLe. intrucit siDt tnsotil,e de obieei de ,"
"o"iio"t "i"""ride reluloz:i gTFu digesLibile care face digeslia lor dificile, cu a;arilia balo-
nairlor posfprand;ale gr€u suportale de lemeia gravid6.
Lipidele nu se voi da l-L.anLitate crescut5-in timpul sarcinii, deoarero
suprasolicitd luDcliile .ficatului $i totodatd predispun li acictozd. ite aceea,
195
33. ap va nirl.a o.Bntitate looderald, de SO g/zi fo prima parle a sar'inii'
iOOrriiin *aou" Darle a s€-rcltrii $ ll0g/ziln culsul al{pleru Jum^eraLcdrn
,"""ii. se vo. da iub forma celor vegetale' rcstul Yor.lr dste suo rorma oP
g"a"i-i
""i-4",
in.luzfnd $i grisimile cotrlinute tD allmenLe'.-
' ct,"idele
"e
dau tn o"opo'!i" de 5-6 g/kgcizi sau 350-420 g/zi pullnd
cregle plne la 500 g pe zi in cursrn alepldrii, ldrd a etagera rtrsd
-aportul
lor'
".il,d in vedere ca D'ot dcl,ermioa apa tia obezit'Ilii qi a dia-belului zaharat'
Se vor pr"tera cele ilir lee,rm', fruci,e carc slnl ioso(ile fl de^elpmente mrnc_
rale gi iitamire sau cele din .ereale 9i produse de
'ereale,
Iara rDsa a tace
abuz de f5inoase.
DinLre sdrurilp minerale. iE cursut sarehii ti alSpterii
'reite
ncvoia dP
'al"
ciu- Ioslor. ficr. ln special, nepuLind ti de obicei acoPerilc prjDlr_o ralrc alr'
m€trtard obisnuitE, n;cesilind suplimenLarea lor prln roDsumul uDor alrmeDrc
asre lc coniin in Drooorlie mai ridrcal,d, cum slnl: laplele, DI:nzeturrlo'
.i,lio-
"rrn"i.
Iicati.rl, ipanacul, rosiile, salata verde Ea'
Nevni, d;..Ictu si fdsfor esle de cca 1,5 s/zi tald de 0,8 g/zr.
'it reprezrnta
nevola ]a femeia adJltd negravidd, in cursul alapttuii putlnd crelte. pjna
la 2 s/zi. Nevoia de ticr creqti de la 15-16 ms/zi, ctt reprezrn-t6 necesarul pen'
tru flmeia negravida, la 20 rr,glzi ln cursul sarcinx tr la zo mg/zl lD cursur
qupttuii.
ln ceea ce oriveste aDorLul de sodiu, eeesta vs {'rebui restrlns mai ales ln
ulti;p;;;da'a ge;tati;i. lntruetl fav6rizeazd aperilia edemelor cu oearea
unor complical,ii la naglere.
Nevoia ln unele vitamine este msr crescute le femeia-ln mstcmilste'
Astfel. nevoia de liamini creqte la 2 mg/zi tn cursul ssrcinii Isle de 1.,b mg 2r
h co;ditii normale 9i la 2,3-2,5 mg/zi l! curEul aldpt'rrr' Nevora de rrDo_
fl"vin;l ;sre de 2.5 mE/zi in cursul sarcinii l8E de 2 mg/zi In eond4n obrgnurle'
ajun$nd ptnd Ia 3-"3,2 mgizi in cursul aliptdrii Nevoia de pirido-xrna este
d;.;5;s/zi ln cursul meiernitdlii. cea de vitemind PP crcate de le l4-15
mo/zi ctt r-;rezinl.d nevois adulLii normele' Ia 18-20 D1glzi Ia Iemela gra'
ui"aa ei ta:i-ZS mc/zi Ia cea carc alapteaza. Ncvoia de sitaminf, K este de
".,
O]S-l *siri ta i".eia graviJd, creicind mai eles ln ultima parte a gesls'
ir"r- ,i"r"i i""r"J"". oie"d&ile de
"ioge
la care acessta este predisupusd ln
;rrirrl nasterii. Nevoia de vilaoina Aiste de 6000 U.[ ]e lemcia gravrdi ft
a" gOOO ij.f, la cea care aldpLcaza, fatS de 50OO U I cit are neloio ferncia
"o"*"i!.
C"" ao
"it.^ine
D ;$e dc 40d U.I. la lemeia gravidd 9i de 500-600
U.I. la cea care aldpteazi. Aceaste poate fi asiguatd atil' prin alimenle (pro-
;use lactate) cjt siprio erpunere Ia ioarein cursul lu'ilor de var'S VitaminaE'
"",""rrn
,"i ot"J ;n c,,tsrt g.staliei, favorizlnd dezvolla-rpa lD
'ondilii
normalc a embrionului, este necisari in proporp de '10- t2 rnglzi, tiind adusd
orh consumul de ulcirrri vegolole, ou5, carDe, cereale locollite Vilamina C'
i cdrei necesar creqte rJe la 50 55 mg/zi cll, este la temoia normald la 100 mg/
al i. temcia grav;,t; si la 130-lio;,sizi Ia cea carc alapleazs, va ti lurni-
i't'i
'"i"rt 'n'
consum dc al;rnenle de origine vegctald tn slarc froasp;li
1fru.l'e 9; lcgum. erzi). Vilamtoele din grupul B 6e vor asigura mai ales prin
coosum Jc piiDe, raroe, laple, oue, lcgutoe vera' /aJ vllam'rna A oltr prooube
196
34. laclal,e, ouE, pe8te ca qi uDele legrme verzi csre o aduc sub Iormi de caroten.
(are sc aa lranslorma iD organiFm tlt itaminb aclive.
A.operirea luturor nevoilor nutritive Ia femeia gravidd qi la cea .arF alep-
leaza se va [s.e prin.onsumul alimenle]or din Ioale grupcle principaie.
Caroea qi produ*cle dF .arnp vor fi dale ln proporlie de 200-250 elzi,
laptele ,n canlilalc dp 600-1000 ml pe zi. brinzclurile c.a 50 gizi, ou5ld
ecl pulin unul pe zi. Griisimile alimcntarc or Ji daL6 aslfel: untuj cca 20 q/zi.
tuleiul cca 20 25gpe zi. Dinlrc alimenlele dF origioo vegeLsld, ptines cari se
va prefera sub lorlne de pljne intermpdiarE (aduce mai mulr€ vitaminc si mi-
Dcrale 9i nu prcdrspune la.onsLipa!i4 250-350 e/zi, pasle fainoas€ sai olto
produse de coreale 30-40 Clzl; legumele se vor da ln cantitaLe de zr00-500
g/zi, iar cartofii 250-300 g/zi. Fructele pob Ii daie in cantitate de 350-400
g/zi, proaspeie sau ln compoturi, coap1,e, zatrtrrul qi produsele zaharoase ln
propor-tic de 40-b0 glzi,
,{ljmentalia va ti sulicienl6 fsntilaliv 9i calilaLiv, fErd 0buzuri, prezen-
latJ oib mai vari6L, cu slimentr.(it mai proaspete. Sc pretera rnesele do volum
reduE 0i mai he.vFnle. m8i ales in prima pa.rLe a Borcinij, c,nd tulburirile dis-
t,Fptice (grcluri. virsituri) poL tace difici.le alimentalis. Se vor evira alimeDte-
le prea grase, prea condimentate, afumdl,urile, alimentele preo s&ate, colrsor-
vele de carne sau pegte, alcoolul li cefeeua. Acestea produo do obiooi o iri.
tAlic a muco0sci djge8tive cu hipersorrelie d€ suc gastric. IJaci sinL BUportote,
pot fi permise ocszional mi.j , sntitdli de vin diluat cu sifon sau de cetia, fdrd
lnstl o se abuzs ssu s se fgcc o reguli din oceasto.
Alimentele cu sosuri Irdjite sau cele p*:jite ln $dsime lncinsd tlu se re-
conr8nda la femeia gravidA 9i nici la cca cere ol6plcaz&.
So ve uflneri uurbs pon4crald. Crcalerea ln greuLate trcbuio s[ fie prac-
tic ebsentA ln primele luni de sarcini, opoi ve fi d€ oce 1,5 kg/lun{ ln ultimele
6lrrni. avlndu-se ln vedere cs plusul ponderal B{ nu depdtessc& l0 kg ln tot
In timpul trsvsliutui se vor interzice orice fcl de alimente. Dupe nsqtero
s€ vor d0 alimcnle lorlifiente, ulur digeralilc ti sLimulantei cat.'a naturold,
.afea cu lapte. bu)jon de legume, bulion de cornc, oui! sucuri do lructe q.0.
Din ziua a trois dupa nagtere se c lre.o Ia rogimul recomandoL pcntru fe-
rrera cale 0iapLeaza,
La lemeia care alipteazd, pc llngd cele menlionate deja, se va avea ln
veJpre cd unola alimellte s0u unnlo substanle din acestea Dot tr€ce tn lrnto.
imprimtndu-i anumiLe gustrrri nnpLi, rrle sau f'arlicul0rildii .F pot prod'uce
tulbnriri digestive la sugar, de aceea vor fj evitate. Astlel slnt: aeapo, usbu-
roiul. .afeaua. sl.oolul, .ar. Iol ,lcrprmino pp ljngA tl|lhurdrile monl.ionarc
9i norvozitsLe. agilaLi.. insonrni". cpli.atF Irin plectul de creglcre a er,i(a-
biliLA[ii sistemufui norvos ]a sugar.
Alll fcm.ia gravida rlt Si rca.are al,iptpaza or respc.ta o serie de resuli
de igipni a alime;Lalici abeoiut necosar., t'a: rcspe.larca orelor de mdsJ, ru"rc-
pArli(ia rll mai juJiriodsd a .aloriilor po mpse. In arest scns am menLional dcir
c5 "slc prplcrahila adminrs[rarpa unor prlnzriri mai dpse ti dp volum mai mi.,
care sint mai hine asi.nilate de organism. Masticaria se r.a face cu multx con-
ItIn.rozi{Jlo, l.nL, indeluns. Sc vor cviLa emot,;;la dp oflcc hl ln timpul mesei
Si 6e va rcqpccta obligatorii un repaus fostprandial. Sc va .auta ri maBura
197
35. Do6ibilului sd se D5slreze obiceiurile alimeolare ale grsYidei, dacd aceslca Du
;e deoefleaza de'timitele a.timeol,at-iei ral,-iooale Nu se ror suputre vijloarele
mam; la inLerdiclii inutile sau la e"cesn care pot deYeoi periculoase ltr pri-
vi-ota aDortului uDor factori trulrilivi, cuor ar fi spre c:emp]u adrDrnislrarPa
rea,*utir; ter; Bare ltr mod sislcmal,ic qi nejustilicat, sau admirislrarea unor
wiiamine sau siruri mherale in exces.
Sc va p5slra proporlia opl,ime btre factorii nul,r;tivi' car€ arc o influenLl
oozitivi a;uDra;bsorbliei si a ulilizfii ]or.
' ln cazul'clnd sarciria srirvioe la o femeie care prezinte unels dezecbili
bre Irut .tionale, se vor avea ln Yederc ;i aceslea, ciutfurdu_se corectarea lor
cti mai lapide.
Cind fimeia sravid5 orestcaz5 o rnunci cu solicitffe lizice 9i psihicE
iotense, apor lui nJtriti" ,i f; adaplat tD funclie de trevoile aeesleia. dcpSlind
vslorilg ol]isnuite oentrtr srav;da ;edenlard sau cea care depune un eforl mic.
De ssehenca'se ra Iinc seama dacd sorcine sau aldptsrea survin la o
adolcscpntS. Cunosnind n;voile crescul,e din aceasti Perioad5' r$Lie gravidei
adultc va Ii suDlimcntctd caloric si lD tectori nuldl,ivi, h vedPree acoperirji
ncvoilor orqani;mului in creftcre 9i dezvoltqre al adolescentei, cere se pot
aorooia do icle qle rrnui oduli care depune o muncd gres. De asemetrea 3e va
tine leama rn aceste condilji si de elortul dopus de adoloscente $avidi.
' Prezenlam un tabel cu riliile propuse di autorii Irancezi pentru femeia
gravidd adult$.
Tabelul XIX
saDo/ri I se./dlrhllI
crine
P€9to
On!
Brinzl
Unt
Uloi
Plino
0dtoti
Zahi.r
600
150
80
20
60
30
10
300
20
300
150
1U)
5
30
300
3 600
10t{)
210
14{)
350
2to
?0
2100
110
27ffi
1 ofl)
?00
35
270
LiDido
clicido
116 c
416 s
-i.no g
1,10-g
,ag
0,6 ng
2na
600 ut
364,6 U.l
26 ng
1,90 u
2.70 tu
2,60 n
1m n;
&lciu
Ii6
sodiu
Ctor
Ioil
Cr
VitaDir& B:
I
2 100
, U.L
ng
l0 ug
l0 ng
ng
r Resimut lui H. Counelle. H. Simoorpl, A. Fru(ois ti lvl. RobFv (1953) cilJt de
Bour H. i Dorol lu. - Ouide iratiquo de d'el.euqus, Ed. Bailliere €l,Ii)s, Pais 1966.
198
36. Pr€zentdol mai ios ua model de rneniu penlru o femeie adujtd gravidd-
Dtmtwala:
- calea cu lapte;
- DUne irt€rmediarl cu hrtnzE si rosii.
In primelc luni so reeomandi servilea micului dejun ln pat, tu pozjlie
culcat6, petrtru a ateflra verstrturile matfuale.
Gustaxed.:
- Laxtilla cu unt qi gunc{ proaspdtd, slabd;
- fructe.
Pfinz: - Felul, I - SupE de pas{re cu teilei de cas6;
- Fehl,II - Ciulama de pasere cu mlmxligule;
- Felul, III - Gelatind de fructe.
Cuslarc: - iaurl .u plinc cu uDl, cageaval, ardei gras.
. * Fruoto.
Seara: * Peqte tq pergametrt cu graniturd ds legume.
- Popanaqi cu brinzi de vaci 9i smlntlnd.
- com,ol' de fructe
Tabarut xx
SchoDro 0lln€rlorlol rllnleo l.nlm m3m0l0 0lll0 oltrpioorl
Lolto
Produs€ locioto: Idrrl do vrci, btinzd
d6 oi, iaurt, sEiatin[, carsevrl
4x260 ml, oe etsro ssu
L0 1*2 noso
le€umo ii frtrots Mai .hs c6l6 bocrio tn vitadim C:
portocalo, a!6purii ldm$, monderino,
p€peni, fragi, or,Dquni, caiso, !6!oni,
dovl6uc, norcovi, ro$ii, udBi, vurrl
o dn (boga,te ln vitiroin8 A) Do2oritod
Pnno ii osmel€ Piins hte$dl. Siscniii, Dr€p&ui6
din f[inn do srh fide., t6itei, mooa"
ro,no, sprshoto, pdjituri do o$n,
orsz, srig ctr l&pie, bndinoi L& rl€gere le 3---{ moso
Cerne ti lotts CNns de vtron. Dorc rsl[t . Dasdro
Psgts db do rtir
-
od Ce &toro s&u In Pl.luot€ Unul !6 ,i
Grnsini
Dnloiui Gsn, dnlooaid, oicro
Bauturi Apa niaeraln (BoEec, Borvir, Hs"
sbhs), c6iui (tei, musetol, anao!),
b{e, vitr slsb cu suotr, lepsi.coti,
sucuri do hctq @npotui
N€oe!& otreryetic:
-Is silol$@nie 3 400 -3 700 @l/ri
3 800-4 slo csl/zi h rctirit.t6 intansn
3 300-8 400 odizi
ts 500-3 800 oalri h aotivit&is int€nsd
199
37. Model de monitr.penfotr o lemeio ailultil cere alipt€azi
Dintincata: 25U ml laple cu eaJea de ma1l,
piine inLeimediara cu uot, brinzS Lelemea !i rotii
Gustar?: Tarture cu guncd qi unl, ardei gras
- Un pahar cu lapte
PtiM: - Felui I - Supd de earne de vii cu gxlu$le de grig
- Felul Il Dovlecei umptuli cu smtutind
Piine intemediad
- Felol III Lapte de ?aBdre
- 250 ml lapte cu cozoDao
- GelatiDi de ,ructe
- mdmiliguti ou brltrzi de Yaei Si sminiin{
- m[-schi de porc la gdtar cu oariofi copli
- salatd Yerde cu hmiie gi ulei
Piine iDiermediarl
- Fructe
Alimentatia sportivilor
Impodanla nutliliei iD plstrarea senet{-iii ti lormei Bportiwilor este de
mult timp cunoscuii. La grecii aniici, sporiivii pestrau un regim deosebit,
tnaintea competi.Liei, S-a mers pind acolo hcii se considera cd alimentaria
lrebuip dal; in raporl cu sporlul clccLual: caloe de capr€ la bdritori,,arnc de
aniijopn la alFrgllori, .aroe de porc ta luptdLuri t.a.
Din timpuri sireveciri se consideri ci aDumiie alimenie ar ayea proprie-
xeti de tuviorare, uoeori atinghd mtuaculostl. Astfel, printre canibali axista
cotrceptia cI deyorarea inidi dugmaIrului duce la dezyoltarea puterji Ei a
cur,:iului.
Sr in epoca.ontemporand mai erislS aoumile orieBl6ri atimcnlare in
raport cu sportul efectuai. Asifel s-a spus cd alimentalia unui alergxtor de
food nu poale fi a.eca:i cu.ca a unui serilor lo he]lime, orienLarFa encrgc-
li.i a murcbilor acpsluia fiind dcoscbitd de a primului. De aici s rezullal iD-
di.a{id de'a da allplilor de ilcz6 airmenl,e boiate in prolFitrp Si ajerg6loritor
de lond alimanle bogalc lD glucide 9i sdra.e in proLeine.
F{rX a exagem lntFun setrs sau altul, putem afirma cn o alimentatie
rarionali face parle integr:antI din pregnttuea biologici a sportivilor.
Nutrilia itr cazul acesl,ora lrebuie sI rczolre atit asigrrarea sursei de ener-
gie !i substanle plastice, cii Fi o serie de altc ceriDte ca: crett erea rczistentei
fizice, accelerarca perioadei de reabilitare, oelterea posibilitSlilor de adap-
tare a organismului pentru aetiyitat€a intense a muichilor Si penhu condiliile
speciale de realizare a acesteia (climn, aliitudine E.a.), Ieglarea geutntii (sH-
bire 6au log?d.sare la aileln grei 9i respectiy la alrrtrcxto i de ciocan).
Tinind seama de aeesl,€ particuladti_li se ya eiuta rcspectarea unor norme
igieniee qi fiziologico-chimice carc si urmtueasci pdlharea stueHlii Ei a foi-
mei fizice a sportivului.
Nevoile energetice ale spo ,ivului sfut mai ridicat€ declt la individul nor-
mal. AsiIeI pot fi de 4 000 4 500 caryzi la cei carc depun elorturi mai mici,
200
Gwlare
38. ejunglnd Ia 5000-6000 cal/zi la cei care depun elo uri fizice accentuats
(mdr atoni$ti, schiori, boxeufl s.a.).
ln .Fcd re prilelra.ompozilrr hraDci, se a avea tn ledcrc ldotul (a la
sportivr srhimburile enprgplrcp EioL foarle rapide Ei iDrensc, impl;.i;d ne.esi-
taiea unor alimente care intFun volum mic sd lurnizeze muite calorii.
Sporrivul. rs ori.. olt indi id, trpresiti o cantitate adecvata !i pchil,bra-
l5 iD pr;n,ipirlF nutriUve dp bdzi: gluride, proridc, lipide, vitaminc, roine-
rale !i apd.
Tn .ccd .c prive:te prinripirlF nurritive caloriscnc (tiDjde. qtu.ido. Dro-
{ide) sa ronsidera.l trpbuje date Intr-o al1umita proporire. a.tfel: rroL'iael
lifidc/Siu.iJF , l/l'4. Ppntru a se purca resppcta'a(caslri propor(iF'si lor'.
odata pcn{ru a se r"alza aporrul iidi.ar eoioric, respe, rind l,io"ipi,it ,,oti-
m-nlc cu volDm n,i, ir .u valoare bioloqird mare'. se indini
"riumiti nroo,,r-
(ii lnlre ia.lorii nulrilrvi lD fuo.lie d; proveoienla lor .i anum.: rioo'rrut
jnlre protpinF aoimale/proteire rcgelale > 1; rsporlul (atorii din dut.iuri
ralinalohalor;i Iorale - l/10; raporLul tipide vee;tfltp/tipidc tLtatp >- 2tb.
Rpspp.lind indi.ariile dF mai sus, un sporritva trclui se nrimeasca o
ra!ie dc prolp;np de ap.oxrmativ 120 IB0 sjzi (1,5-2,i q/ksc/z;r. d6 ti0ide
100 110 g zi 11,2 1,7 slksalzi) 9i de glucide de 600-900 ;/zi (6 lO
s/ksc/zi).
Npvoilc de vilamine sinl d.5-10 mq tiamini. I5 30 mr oiridoxin;-
100 200'y-eiarcobalamini !i 100-300 m! vrLamina C, ' '
Dinlrc min.rale sp a a!cd in vedere c-antitaLca de iosfor..cre va trchui
crFc.uli uncori pine ,a 4 g,zi, ln fun, liedecforiul fizic depus.si de incordarea
DFrvoasd, cea da ral.iu 2-2,5 g/ri. Se vor avca h vFdprc, dp asemerrea.
pi.rdcrile inportantc de qodiu
9i de potdsiu prin lranspir.rlic, arai ales 1o ca-
zul ctnd sportivul efectueazd eforturi la temperatud i;alre.
Amintjm in lFqJlurc cu apor{Il dc mincrale dc momcntul ciod sDorti l
np.psil6 o alimenlolic al, alio;. Esre vorba de primele lu 20 de minure dupi
elorl,.ind organismul lrcbuic s5 combata ariaoza produs6 in rimpul .om;e-
tiliFi- Vom re.omanJa ssllFl imediaL dupd compciil,ie blururi ;l.aLn..
Un fapL dc .are trFbuip sn linern spama tn conducerea alimeotatiei la
6porlivi edF si nodul repariiliei acestFia jo cursul zilei, in raport cu eiorrul
ln gpDeral, n i.ul dFjun va ti dcstul de qubstanlial, dff ru prea a]undenL.
avlnd ln vpderp cE rFa mai mare parlpa elortului fizir se plpiirr"aza in pril
rna pfldc a zilei. Dard Fxprcir;,rl sportiv continuE 6i dupa amjBza, prtnzul
va fi alcdtuit din alimenie u$or digembile, date in volu; mic.
Principala masi va fi cea de soara, la sfirgitul exerciiiului {izic. Aeeasta
se va servi, imi, €u cel purin 2 ore lnainte ds culcare, pintru ca somnul si
ru fie tulburat.
Sinl Bilual;i spnriale in raro sportieul cleclueaz6 un elort [izic (are se
ln(inde._pp o-p.rioadd t,ralungitd de timp. Ata se intimpti tu .azut mcratonu
lui. nielismului. .anolaj,riui !.a. A.east; impticd o apiovizionale spociaJ; pe
loalS pcriosdJ Florlnlu' ru alimenrp scmilichide sau licbide usor discrahjie
dllr bogalF ln fartori nutritivi ca: bulionut de earne. supete de iarrar"aL rurol
i.. su.urilF dc lr,r.lc, budin.ile eu ornz, hucrelc us.aip..io,otdra eti. se
eviLe itr a.es(c sir'ra!ii lipidcle !i proteisele h cantiLare.resrutd. penlrir po-
201
![Capitolul Vlll
Alimentatia rational5 a omului s5nEtos
Rafia alimentarE
'PcoLru a-qi dpslSfura sclivitatea sa tn condilii burc. orsanismul uman
trobuie si prheasc- zihic o canlitate de cncraie ii de fa(toriaut.itivi roro.
[de, glucide, ]ipide, minerale, vitamine qi ap;1. Acestea sini lurdzale irrin
aportul de alim€trte.
Deliottu tqh alin?ntatd lor'rlat a.Fasld .antitatc de alimcnle inserate
(aporLul de alimcoLe) care salisfacp ndilrLiv ti .ant;raliv toatc trevoit'c tru-
lrilive (trebuitrlele nutritiye) aie individutui p; o pcrioadd de tixop de obi.ei
de 24 de ore.
Nayoile nutritive so prezioti fie sub forma nevoitor eDorqeti.e (.alori,c)
cxpr'mol.c tD ealoriir, fie sub forma neroilor tn factori trutriti!i (oroLeine
gluride, lipide, minerajo, €pE, vitamine), rh sub forma trcvoitor in ilim"nr..
ullimul reprezenl.ind uD mod dc cxprimare mai apropiaL de fctul cum se g.i:
sesc lactorii nut tivi lq naturi. -
Nevoile energedce (caloricelr
Toate proccsclc vilale din orgaflism (circu]elie, resliratia, excrelia, cotr-
trsclia muscu.lard 9. a.) se elecLueqz[ cu chcltuiah de enerqie. Nevoile ao oner-
gjo slnt cele mai sLriagente, cele pe car€ organismul crrita sd le ecopere ln
pfimul riDd.
. Pertru a lnlelege importenta acestors, emintim ctr iD cazul ln care ne-
vorlo energetice tru Bi.Dt acopcrite prin aporlul de alimeDte. oreanismul aDe-
lcaz[]a propriile sale lesutuii, pe c-are Jc_arde tocmai peDtru a;b[ns aceaita
enerFe de cale ar6 trevole.
. I Caloria (cal). leprezilt{ cintitatea d6 cetdu.d rccesa}I penrru a fdica tempera-
lura unui litlu de apl cu utr glad lntre o" qi 100..
165](https://image.slidesharecdn.com/capviiialimentatiarationalaaaomuluisanatos-141227041355-conversion-gate01/85/cap-v-iii-alimentatia-rationala-a-aomului-sanatos-1-320.jpg)
