Documentul analizează contribuțiile lui Basile Valentin la alchimie și farmacologie, evidențiind importanța lucrărilor sale, în special 'Cele douăsprezece chei ale filosofiei', care explorează procesul transmutării metalelor și concepții despre piața filosofală. De asemenea, se menționează modul în care scrierile sale au influențat practica chimică și medicina, introducând concepte valoroase despre reflexiile microcosmosului și macrocosmosului. Lucrarea a fost comentată de numeroși alchimiști, confirmând relevanța sa de-a lungul timpului.

1. tr.1
1,
Colecfia
QUINTA ESSENTIA
Este incontestabil faptul cd transmutarea metalelor $i ceutarea pietrei filosofale au
fost, pentru farmacia chimicf,' ca qi Pentru medicini, surse de Progres' Pregitirile
extraordinare, curioasele efecte produse de cltre amestecuri' diversitatea de culori a
metalelor care fuzionau, toate acestea ii ofereau laboratorului o atractie misterioasA, care
nu putea fi separati <le neobositul lucriLtor. Printre acegti ceutatori, 9i in fruntea 1or,
trebuie sd il plasim pe ciluglrul benedictin Basile valentin... ca 9i Albert cel Mare, el a
fost unul dintre inventatorii medicamentel0r chimice. Lucririle sale au realizat o trans-
formare care maitirziu avea si revolulioneze rutina medicinei qi a farmaciei
Emile Gilbert, autorul cirlii Farmacia de-a lungul timpului
inCeledoudsprezececheial,fito,o4inisuntamplureprodusediferiteoperalii
alchimice, codificate alegoric, in cuvinte la care au fost adiugate imagini Fiecare capitol
sau ,,cheie" descrie alegoric o etapi distincti din procesul complex in urma ciruia poate fi
creata piatra filosofali. Descrierea etapelor e {bcuti in aga fe1 incdt si reveleze 9i
deopotrivl si ascund[ ,,metoda" folositl; e nevoie de un maestru alchimist priceput t]ii:
si inter-preteze corect limba voalati, a textului alegoric 9i imaginea afiliati. Tratatul a fost
comentat in repetate rinduri de alchimigtii din secolul XX' $tim ci iung' Berthelot 9i
Newton au citittratatele lui Basile Valentin.
Toate metodere ut'izate in chimie oJnr lu Uo".hnurre sunt expuse in Iucrlrile lui
vaientin. E1 a realizat o aplicare a chimiei pe organismul omenesc; a ciutat s'i stabileasci
daci trupul omenesc prezenta, la scarl mici, aceleaqi fenomene pe care Iumea 1e prezintl
la scari mare, gi in acest fel a creat delrumirile de microcosmos 9i de macrocosmos, prima
dintre ele referindu-se la corpul omenesc' iar cea de-a doua la marele corp al naturii'
Scrierile sale cuprincl multe alte lucrufi care ar putea fi cu totul remarcabile, dacd, nu ar fi
fost amestecate cu o mullime de idei stranii 9i de expresii extraordinare'
Georges Cuvier, autorul lucririi
lstoria Stiinlelor naturale, de la origine ;i phnii in zilele noastre
/_
dnb
I1l)11'tiltA
il l,.tr n l,l)
ISBN 978-973 -111 -489 -7
ll I I ill
ll Iilllllltltl
il ill
Cxtx sz Cnxr
Basile Valentin
Cdlugdr al Ordinului SfAntului Benedict
EDITURA Sh HERALD

2. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei
BASILE, VALENTIN
Cele douisprezece chei ale filosofiei/ Basile Valentin;
trad.: Gabriela Nica gi Cristian Ene. - BucureEti: Herald, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-973 - t1 t-489-7
I. Nica, Gabriela (trad.)
II. Ene,.Cristian (trad.)
133.5:,54
LES DOUZE CLEFS DE PHILOSOPHIE,
attribu6es ir Frdre Basile Valentin, Religieux de l'Ordre de Sainct
Benoist, Traitant de la vraye M6decine M6tallique,
Paris, M.DC.LX.
BASILtr VALENTIN
Cdluglr al Ordinului Sfintului Benedict
Cele douisprezece chei
ale filosofiei
ix canB sE voRBEgrE DESeRE ADtrvARATA
MEDICINA METALICA
Traducere din limba francezd. gi ingrijire editie:
GABRIELA NICA $I MARIUS CRISTIAN ENE
EDITURA dlb Hener,o
Bucuresti

3. Redactor:
RaduDuma
DTP:
Vadim Cazacu
Viziune grafici:
Teodora Vlddescu
Corector:
Simona Dragnea
Toate drepturlTe rezervate. Nici o parte
^
acestei ci.rti nu
poate fi reprodusd sau transmisi sub nici o formi gi prin
nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere,
inregistrare sau prin orice sistem de stocare a informatiei, {Xrd
permisiunea editorului. Edilie in limba romdnd publicati de
Editura Herald. Copyright A 2075
Introducere
Scrierea intitulati,,Cele doulsprczece chei ale filoso-
fiei" ii este atribuiti lui Basile Valentin si, in primi fazd, a
fost publicati de cel putin trei ori, mai intdi la Eisleben in
7599,apoila tr'rankfurt in 1602, pentru a fi in cele din urml
reluatl de Michael Maier, in 16LB, care a propus o versiune
in limba latind., cu ilustratii atribuite gravorului Matthdus
Merian. Tratatul, intitulat ,,Duodecim Clavibus", a fost
Tffitatus Chymici Selectissimi".In afard. de,,Cele doui-
s rinde ,,Testamentul" lui
Abbot Cremer gi ,Tractatus chymicus dictus crede mihi
sive ordinale" de Thomas Norton.l.
Tratatul a reapirut in 1747, in edigia a doua a ,,Bibli-
otecii Filosofilor chimici". Versiunea latind a lui Michael
Maier a reapirut in reeditarea din 1678 a ,,Musaeum
Hermeticum", apoi in ,,Bibliotheca Curiosa chemica" a lui
Jean-Jacques Manget, din 7702.
l Thomas Norton, alchimist care a trdit la sfirgitul secolului al
XV-lea gi inceputul secolului al X{l-lea, igi datoreazi celebritatea,
in mare mdsuri, chiar acestei traduceri in versuri latine a tratatului
siu intitulat,,Ordinall of Alchemt'',realizatd de Michael Maier. De-
dicat iniEial lui Edward al IV-lea al Angliei, la curtea ciruia triise
Norton, tratatul va fi tipdrit in limba englezd, abrain 7652,in cadrul
unei coleclii mai vaste, intitulati ,,Theatrum chemicum Britanni-
cum". in ceea ce il privegte p. Cr..@
ffi[-a a fost un alt mare pasionat de ocultism, care l-a cunoscut
personal si pe celebrul$3ygglglg!]9.
7

4. Bestrn Ver-BrsrrN
,,Cele doulsprezece chei" au fost comentate in repetate
rdnduri de alchimistii din secolul )O(. in special Fuliane-
lli si Eugdne Canseliet se referi adesea la aceastd. lucra-
re; Canseliet ofer[ inclusiv cdteva fragmente, in volumul
s5.u intitulat ,,Alchimie expliqude sur ses Textes classiques"
(Alchimie explicatl folosind textele clasice).
TRIP Ir$..AYRXY&
llscslt* ' i .,,,._
TRgs TRACT{?YS
{: r-.rY Mr{ { 1[L [{:T ; 5.j il { :,
' l{ry
," &rtstLil yiLt$TINI" ttElr;EnICT',tff{ Sf(ut
n&rr*,nrclr,{*rnsnr. f e I c r I e :, vn*rlrs rr-cltuilrul i.
rppcrrd rrc,rr Grmrnr ro,
ll. Tit-olt.._ Noli, (,rr!, $,:l{.tt ril1L{}tf}n}tt
tltdile X!tr l*U r&Sl}{.{t. r ! a*tf,;nn${t*f,:hrll-
, tho;ed:rirzufni nilt{ rx An*;,.,i1, -t,,it!!ur!rirr,! ru L*ou{.,o
..- Itr:{rru ;, pi., rYft.r-,rtqu:.rlitr,,,r,,
", i. i. nrJn.,.r,. ;;,,;r.
llt CR L. tt F it J ( ,ti,$t),r,.t Atitl:tTli 1&.tir"_
ilo:lll4rrcrlr, {r -l, l'rltrnlc:r.r111. i, ;s}11,111 r.ep,l .r l,ul,lr
.1. &r&r$, r fttrl,: ilr ri:lr{;f in,lt:i fililolulq gi:r:rrn c,lrtr. * fuur,,
ctpo dfrbrc r,rr:/ir rr rrrL up<ri & rlgJro
:;:::, Ji{fJ{Jfrrr!Sii?*cl ;ri{*x.J,t}.6r*,!.*r-
Tripas Aureus, Frankfurt, 1618
Si Ferdinand Hoefeq in a sa,,Histoire de la Physique
et de la Chimie depuis les temps les plus reculds jusqu'i
nos jours" (Istoria fizicii gi a chimiei din cele mai vechi
timpuri gi pind in zilele noastre), publicatd in 7872, face
ample trimiteri la Basile Valentin.
B
in secolul al XV-lea
se spune r4gtriit rq!@
Cplr oouAspREZECE cHEr ALE FrLosoFrEr
i-a fost atribuiti, in mod incorect,lui Adrian de Mynsicht.
in aceeagi lucrare, se vorbegte pentru prima dati despre
spritul slrii (acid clorhidric), pregitit cu ajutorul sirii
marine si a vitriolului. %
Acest acrcl era tolosrt la prepararea untulur (clorunr)
de antrmonru. t'rocedeul de extragere a metalelor pe cale
ffiAfiC;riginea in opera luiBasile Valentin. Astfel,
pentru a extrage cuprul din piriti (sulfuri), autorul ,,Caru-
lui triumfal al antimoniului" susline ci este necesar ca, mai
intdi, s[ se transforme pirita in vitriol (sulfat) prin umidi-
tatea aerului, apoi sd se dizolve v4lle4j! 3pljar in
brina ce il caracteri
considerati de alchimisti o adevS.rati transmutare.
=-ffiffi; al lui Basile Valentin, ilr-iortu,,,Hali-
ographia" (Scriere despre siruri), se vorbegte pentru prima
dat[ despre aurul fulminant. Pentru a-I prepara, autorul
.....tru
siu)@ culegea precipitatul, pentru
a-l usca la aer. Aici este folosit, pentru prima dat[, cuvdntul
,,precipitat",,,precipitatum", care ulterior a clpitat o utllzare
universali.
Avegi grijn - spune autorul - si uscafi acest precipitat
la foc sau numai la clldura soarelui; cici acest var de
Scrierile sale, dintre care nici una nu a fost tipdriti inainte
de secolul al XVII-lea, au iegit la lumini intr-o bunl z4
dintr-o coloand a Catedralei din Erfurt, unde fusesg{as--2ft
cunse timp indelungat in tratatul numit ,,Caryffimfalt
antimoniului". B asile 6Eltin aratd '+'cunoasterea./ f
diferitilor oxizi de antimonil
a antimoni
e prlntr-o slm

5. Basrrp VRlnNrIN
a:ur, calx auri, va displrea indati, cu o bubuiturd. violen-
tn. Fiind apoitr^t^t cu otet, manipularea lui nu va mai
reprezenta nici un pericol.
,,Carul triumfal al antimoniului" (frontiscipiu)
in acelagi tratat referitor la slruri, Basile Valentin a
fost primul autor care a vorbit despre biile minerale artifi-
ciale. Slrile pe care le folosea in acest scop eraLr: azotatul de
potasiu, vitriolul, alaunul si sarea de tartru. Prehia-ae*tei
r;-l--
bdi dr , in special impo-
triva r6.iei. i.ttr-o altl lucrare, intitulata ,,Macrocosmos sau
Tratatul mineralelor", acelasi autor vorbeste despre prepa-
rarea uleiului de vitriol cu ajutorul sulfului si a apei tari:
, o**-
Crrp oouAspREZECE cHEI ALE FILosoFIEI
Pentru a face si apard chintesenga sulfului
buie ca acesta si fie dizolvaLjn Pide-tare;
vantul va fi separat prin distilare.
mineral, tre-
apoi, figo!;
,$f
t,/
In ceea ce privegte salpetrul, autorul se referi la acesta
in urmitorul fragment:
Dou5. elemente se gisesc din abundeng[ in mine, aerul
gi focul; acestea doua se afld in jurul pimdntului; apa
nu este in abundengn. Astfel cI sunt inflamat, arzltor,
volatil; in mine se afid un spirit subtil; servesc dregq
accident-necesar in erozi unea metalelor.
4..t,S ta* p""t,a,i
Finalul acestui fragment se referi la combinarea spiritului
azotatului de potasiu:
Atunci cdnd sosegte sfArqitul vielii mele - igi spune
--slesr azotatuf Oe p A)
@nsotite de o flacari puternicl;
,r'
atunci cdnd suntem unili prin prietenie gi dup[ ce am
asudat impreuni in infern, subtilul se separi de grosier
gi astfel avem copii bogali etc.
Ce era oare acest spirit al merc@ &
n"ra urarrfr,gr ,.o .
q5a"t"i trq" d. -...q Urmitorul pasaj ne-ar putea face
si credem acest lucru:
Spiritul mercurului se afli. la originea tlrturor metalelor;
acest spirit nu este nimic altceva decdt un aer care zboa-
ri incoace si incolo firl, arip; este un vdnt migcdtor
care, dupi ce a fost izgonit de citre Vulcan (focul) din
domiciliul siu, se intoarce in haosl apoi se dilati gi se
amesteci in regiunea aerului, din care iesise.
11

6. BRsrr-B VersNrrN
Valentin adaugi cI acest spirit actioneaza in acelaEili.pqp--
t" tr.t r.g""rt'
"t
Fiecare se hrineste adesea cu el, urmdndu-si instinctul
propriu; daci s-ar dori acest lucru, as putea vorbi foar-
te pe larg despre ceea ce am afirmat mai inainte.
Dar tocmai in legiturl cu acest subiect autorul spune, din
picate,prea putin, de parcd gi-ar fi impus t[cerea printr-un
jurimint. Cisltoria lui Marte cu Venus - despre care y)
Basile Valentin vorbeste in lucrarea sa intitulatl ,,Revelare/
artificiilor secrete" (tratat tipirit in limba germa;t, 1;
se cristalizeze.
legate unul de celilalt. Supus calcinirii, producea o pulbere
stacojie (amestec d..g.+fa de fier si de cupru), iar aceasti
pulbere era aceea.urd".rr-u si dea -...,.rr.r1 si sulfului filo-
sofilor. Autorul ne indeamni.:
Pune aceasti pulbere intr-un vas de distilat bine lutuit
si inci.lzeste-o treptat; r.ei obfine mai intdi un spirit
alb, care este
+elqurius philosophorum. aooi un spirit ,
Basile hlentin este primul autor care a folosit cuvin-
tul ,,wismuth" (bismut), vorbind despre un metal anume, in
anaiogic cu antimoniui. Deffi
b@icolul de otrlvire la care se expun
cei care lucreazd. in minele de arsenic.
Cine este autorul scrierilor puse pe seama lui Basile
Valentin? Se pare cd, rpoteza cea mai atri.gi.toare este aceea
care il aduce in prim-plan pe Johann Tholde, secretar al
@giautor@,
,,Halographia"l intr-adev5.r, scrii toru l, profesorul si juristul
german Vincent Placcius (7642-7699) a remarcat faptul cI
I2
Cple oouAspREZEcE cHEr ALE FrLosoFrEr
Johann tolde a fost, in..pa.rd cu anul 1500, principalul
editor al tratatelor lui Basile Valentin... Sudhoff se afla,
printre altele, in posesia unui exemplar din ,,Carul triumfal
al Antimoniului", pe care Tholde il editase in 1604 9i in
care pretindea, in cadrul unei dedicafri, c5, el ar fi autorul.
Ilustrafiile din,,Cele douisprezece chei ale filosofiei" - cele
existente si in editia de fagd - au aplrut in ,,Tripus Aureus"
a lui Michael Maier, publicati la Frankfurt in 1618. Dar
exist[ gi alte ilustralii, publicate in,,Chymische Schrifften",
apiruti in7677,la Hamburg, extrem de interesante, deoarece
amintesc stilul gravurilor asemlndtoarc cu cele care ilus-
tteazd.,,Legenda lui Siegfried incornoratul". Probabil cd la
aceast[ edigie, recunoscut[ ca fiind una extrem de rari, se
referd. si Eugene Canseliet, afirmdnd cd dateazd. din 1717.1
Aceste gravuri sunt, de altfel, mult mai interesante
decdt acelea, mult mai siricicioase, pe care le amintegte
Jacques Van Lennep atunci cdnd se referd la,,Bibliothe-
ca Chemica Curiosa" a lui Mangel, apiruti in 1702. in
schimb, versiunea latind, a lui Michael Maier se regS.ses-
te, impreund cu gravurile originale, in reeditarea, din anul
1678, a tratatului ,,Musaeum Hermeticum". E clar ci Van
I-ennep nu a alut acces la aceste gra'v'uri, cici altfel le-ar fi
rnclus cu srguranta ln lucrarea sa.
--G;ffiarlGustavJung,
autorul lucririi,,Psihologie gi alchimie", a introdus in opera
sa vreuna din grar,urile care apar in ,,Duodecim Claves" -
sub acest titlu a fost cunoscutn inigial lucrarea de fagl 9i
astfel este amintit[ in bibliografia luiJung. Ei bine, acolo se
aceea care se reglseste in ,,Amphitheatrum sapientiae" al
lui Khunrath. In partea dreaptd este ieprezentat un labora-
tor, in care un birbat, purtAnd - din cauza cildurii - doar
tSe
preot, un cilugir gi un laic. In centrul cuptorului se observi
1
in Introducerea la,,Cele doudsprezece chei ale fiiosofiei", de
Basile Valentin, carte apdruti la Paris, in 1956.
seste chiar gtavwr^ de pe frontispiciul cu
Aureus". In@ o amlntegte pe
t3

7. Besrr.c ALENTIN
un trepied, cu o retortlj
htonian al garpelui cu principiul aerian al pisirii: ar fi vor-
ba, dupd cum afirmi. si Ruland in,,Lexicon Alchemiae", de
o varianti a lui Mercurius. Aceastd. interpretare spune mult
si, in acelasi timp, prea pufin; asta aratl, increderea limitati
pe_care o aveCurg_- la nivel profun@
care se spriiinn alchimia, in sensul operatiqnal al termenu-
i r --:---:--ff-----t--- - :: '
lui. Aceastd A I reia Cheie este una dintre cele mai com-
plexe din punct de vedere al simbolismului gi ar necesita un
studiu special, care ne-ar putea conduce foarte departe. Si,
cu toate cnJung a descr:is in amdnuqlmani&!.ltil!1s gslpglgi_
care isi musci propria coadI. el nu a stiut si desorindi de
aici invitltura magistlali_pe carexumai Fulcanelli a gtiut
* 1n sens
in elementele sale binare, ternare si cuaternare.
in cartea sa despre ,,Simboluri", Albert Poisson ana-
lizeaz6, una din ilustratiile din ,,Cele doulsprezece chei",
care nu are decAt o leglturd indirecti cu edigia oferiti de
Michael Maier. Tema Regelui gi a Reginei ii oferi ocaira
si examineze' Prima Cheie.
Sulful si Mercurul, principiile masculin si feminin,
erau simbolizate de cdtre un birbat si o femeie, de obi-
cei un rege si o regini. In acest fel sunt reprczentate
in Marele Rozariu imprimat in tomul Il, pagina 243
din <Artis Aureferaeu. $i tot folosind simbolurile re-
gelui si reginei sunt reprezentate si in primul simbol
din cele doud.sprezece chei ale lui Basile Valentin, la
pagina 3939 din,.Museum hermeticum>.
Nu existi nici o indoiale cd., atunci cind se referl la
,,Marele Rozariu", Poisson nu are in veclere nimic altceva
dec6.t ,,Rosarium Philosophorum". Tot in leglturI cu Pri-
ma Cheie, el scrie si urmitoarele:
r4
intuneiicul ubirqlg!_pggg u
-9
ailuce in lumina blnndt gi
raiTanirorei, asemenea unei comete. In aceeasi lucrarg
CsI,o nou;.spREZEcE cHEr ALlr FrLosoFrEr
Este primul din cele doulsprezece pentacluri care
insofesc cele douisprezece chei ale filosofiei lui Ba-
sile Valentin. Purificarea aurului, Regele, prin antimo-
niu, lupul intr-un creuzet 9i a argintului, Regina, prin
plumbul Saturn, intr-o capeli.
Trebuie oare sI luim astfel,literalmente, indicagiile
oferite in aceasti figuri? Ar insemna si revenim la lupul
cenusiu, considerat devorator al metalelor: intr-adev[r, an-
timoniul nu devoreazi doar metalele - afirmim acest lucru,
bineinleles, in contextul chimiei din secolul al X{II-lea.
Nu e nevoie decit de indepirtarea impuritltilor si devine
posibiln prepararcz- metalelor purificate.
Astfel, se pot obflne metalul pur martial antimoniu
(fier pur), metalul pur al lui Venus (cupru) gi a9a mai depar-
te. Nu. Functia dizolvanttr este cea indicati astfel in partea
stingi a figurii, prin imaginea acestui lup in sirituri, pe
care, folosind cabala, l-am putea numi, de asemenea, lu-
rnin5. care fignegte: aurora. In partea dreapti, urmind un
procedeu deja de multe ori folosit, se impune esoterismul,
cu figura acestui zeu gchiop in care, de altfel, ii putem iden-
tifica la fel de bine fie pe Cronos, fie pe Hefaistos; oricum,
este vorba, mai presus de orice altceva, despre zeul focului,
r-ln foc care consum[, cdnd vine vorba de Cronos - indepli-
nind aceeagi functie ca si lupul cenugiu care devoreazd.
metalele -, dar si un foc de regenerare, dacl vorbim despre
Hefaistos, care ii prinde in laturile si in plasele sale pe Rege
gi pe ReginI, astfel figurati in grar,uri. Oul aflat in cupa
micl nu este altceva decdt microcosmosul filosofilor, in-
velit de carbonat, acoperit cu siliciu si inarmat cu aur.
Asadar, se pare ci in aceasti accepgiune ideaticl trebuie
inteles oul din cupa cea mici:
Ai griji ca unirea dintre so1 gi solia lui sI nu se rea-
lizeze decit dupi ce le-au fost indepirtate hainele 9i
podoabele, atat de pe fa,td, cit 9i de pe restul corpu-
lui, astfel incit ei sd intre in mormdnt la fel de goi ca
atunci cind au venit pe lume.
I5

8. Basrr,B VarnNrrN
Aici, este vorba despre un extras din comentariile la cea
de-a Doua Cheie. Dintre elementele acestei chei, sarpele
aflatinpartea stingi si pas5.rea din dreapta sunt cele care
ne permit si intelegem sensul: acest sarpe este unul re*
gal, dupd cum st[ mirturie coroana) si este anexat simbo-
lului solar: este Sulful regal sau tinctr.rra, dispusi pe o parte
a caduceului lui Hermes, ca o materie vdscoasd.. Pasd"rea se
afld in legituri cu Luna. Dar aici nu este vorba despre o
pasire de noapte - chiar daci 9i aceasta e frecvent intilnitd
in iconografie, sub formi de cucuvea, bufnigX ori liliac pitic
sau soarece cu aripi, asa cum e numit in ,,Typus Mundi".
Nicidecum. Este o pasire de pradi, acvili sau poate chiar
r.ultur, identificat cu Isis gi cu Apollo. Totugi, suntem de
pirere ci acolo se afli mai degrabi o mici acvih, simbotr al
apei minerale de care Artistul are nevoie pentru a-gi con-
duce cu bine sublimirile.
$tim ci Jung, Chevreul, Berhelot si Newton au citit
tratatele lui Basile Valentin - bineinteles, apocrife. Este insi
mai putin cunoscut frpnil ci si ilustrul anatomist gi paleon-
tolog Georges Cuvier a scris un capitol despre alchimisti* sau,
mai degrabd, despre proto-chimiEti - in lucrarea sa intitulati
,,Histoire des sciences naturelles, depuis leur origine jusqu'i
nos jours, chez tous les peuples connus" (Istoria stiintelor
naturale, de la origine gi pdnn in zlIele noastre, la toate po-
poarele cunoSiute), apdrutl. in 1 841 :
Primele lucriri de alchimie in care sunt expuse aceste
adevlruri au fost publicate sub nume astfel compuse,
incdt si creeze impresia cd,ar apartine antichitlfii celei
mai indepirtate, asa cum au stat lucrurile, de piidi, cu
numele lui Basile Valentin, care inseamni <reE;e puter-
nicr. S-a crezvt ci un birbat cu acest nume a triit in
secolul al XV-lea 9i chiar s-a emis ipoteza ci ar fi fost
cdlugdr benedictin la Erfurt... oricum ar fi stat lucru*
rile,lui Basile Valentin ii este atribuiti denumirea de
antimoniu, pe care o poarti acum stibium-ul din An-
tichitate. Se spune c5. el ar fi hrinit porcii cu aceast[
substantd si, observAnd ci mai apoi acestia s-au ingr5,sat
foarte mult, i-a {hcut s[ ia antimoniu 9i pe cdiugirii din
I6
CErp oou,A.spREZECE cHEr ALE FrLosoFl-Er
minlstire, extenuati dupi atitea posturi si infriniri;
dar cei mai mulgi dintre acestia, in loc si se ingrase, au
muriq prin urmare, a numit,,antimoniu" (anti-cilugir)
substanta pe care le-o administrase.
Data la care au fost scrise lucrlrile lui Basile Valentin
nu este cunoscutd cu exactitate, asa cum nu se cunosc
ami.nunte nici despre persoana sa, dar nu poate fi at6,t
de indeplrtatl pe cat se afirma, deoarece se referi, in
opera sa, 1a,,riul de Napoli" (un nume dat sifilisului,
deoarece francezi contractaserd. aceastd. boali la Na-
poli, in timpul expedigiei regelui Carol aI VIII-lea, in
7495), denumire care nu a apdrut decdt la 7495; d,e
asemenea) el vorbeste despre foloasele utilizirii mer-
curului in terapeuticd, care nu a fost cunoscut[ decdt
de la inceputul secolului aI XVI-lea, datoriti experien-
gelor efectuate de Berengario da Carpi. Existi chiar gi
unii critici moderni care sustin c[ lucr[rile sale ar fi
fost scrise in secolul al XWI-lea; ceea ce e sigur este cl
ele nu au fost publicate inainte de aceastl dati. Pentru
a li se oferi mai mult credit,le-a fost atribuit[ o origine
extraordinard: s-a rispdndit zvonul ci fuseseri desco-
perite intr-o coloan[ din Biserica din Erfurt, dupi ce
aceast[ coloani fusese sparti de un tunet. Cea mai im-
portanti operd. a sa este ,,Currus triumphalis Antimo-
nii",,,Carul triumfal al Antimoniului". Prima edigie a
apirut Ia Lepzig, in 1624; este parlial teoretic[ 9i
partial practici. Partea teoretici este scrisd in stil
mistic, fiind presiratl cu numeroase injurii la adresa
medicilor acelei epoci, precum gi a lui Hippocrate gi
Galenus.
Totusi, se poate distinge, in toati aceasti harababurd.,
si un soi de teorie; se poate observa, pentru prima
datd., dezvoltarea doctrinei celor trei principii ale mer-
curului, sulfului gi sirii, care existase la arabt si fusese
d€1a prczenti la Raymundus Lullus gi la Arnaud de
Villeneuve, insi la acegtia era expusd cu mai pulinl
atenfie gi intr-o manieri mai putin generali. Prin sare,
se intelege principiul oricirei dizolvabilitili; prin sulf
principiul combustibilitdfii; iar prin mercur, principiul
t7

9. BRslr-r, Ver.pNrrN
metalicititii, sau al substantele care au leglturi cu
metalicitatea; cici sulf sare si mercur se gi.sesc, de ase-
menea, si in plante si in animale. Ansamblul acestui
sistem este stabilit prin intermediul comparatiei intre
diferite actiuni: astfel, Valentin, compard foarte frecvent
actiunea medicinalX a mercurului cu acfiunea focului
9i cu aceea a spiritului de vin; acesta, in stare purd., pare
si contind. un fel de mercu! sau cel pufin de principiu
mercurial. Dar toate aceste idei sunt foarte vagi, iar
addugarca unor metafore si idei mistice, imprumutate
de la alchimistii precedenfi, nu contribuie in nici un
fel la limurirea 1or.
Lucrurile pozitive care se reglsesc la Basile Valentin
sunt metodele de preparare a diferitelor substante me-
dicinale, descrierea procedeelor necesare pentru a le
obgine si indicarea mai multor utllizdrt posibile in
arte. Astfel, sunt descrise foarte bine babbitul si untul
de antimoniu (un puternic coroziv ce continui si fie
desemnat cu ac_e..s[ nume in farmaceutica vulgarl),
precipitatul rosu de mercur, alcalinul volatil, ficatul de
sulf, apa regald., zahdrul lui Saturn, acizii vitriolic,
nitric si muriatic.
in concluzie, se poate spune ci, in afaride procedeele
pneumato-chimice, a acelora care au drept obiect des-
compun€rea gazelor si analiza acestorar toate metode-
le utilizate in chimie pdnd.laBoerhaave sunt expuse in
lucririle lui Valentin. insugi Boerhaave a recunoscut
acest fapt,la inceputul secolului al XWI-lea, gi l-a afir-
mat in scrierile sale. Valentin a rcalizat o aplicare a
chimiei pe organismul omenesc; el a ci.utat sd stabi-
treasci. daci trupul orrrenesc ptezenta, la scard, mici.,
aceleasi fenomene pe care lumea le prezintd, la scari
mare, si in acest fel a creat denumirile de microcosmos
si de macrocosmos, prima dintre ele referindu*se la
corpuL omenescr iar cea de-a doua la marele corp al
naturii. Scrierile sale cuprind multe alte lucruri care ar
putea fi cu totui remarcabile, dacl nu ar fi fost ameste-
cate cu o multime de idei stranii si de expresii extraor-
dinare, care fac lectura fastidioasl.
IB
r9
CBIB pouAspREZECE cHEI AI.li FILosoFIEI
Un alt text,,,Pharmacie i travers les sidcles : Antiquitd,
Moyen Age, Temps modernes" (,,Farmacia de-a lungul
timpului: Antichitatea, Evul Mediu, Epoca modernd"),
apdrut la Toulouse, in 1886, aduce omagii talentelor de
chimist ale lui Basile. $i asta nu e totul: intr-adevIr, ni-
meni nu va putea sd nu observe faptul cI tonul folosit de
autorul acestui volum, Emile Gilbert, este acela al unei
persoane care a studiat textele 9i a meditat asupra ideii
alchimice; in fine, este tonul unei persoane care a fhcut
eforturi - gi poate si-a fixat gi sarcina - de a citi dincolo
de aparenge. De aceea, textul pe care il propune este bogat
in invilituri si permite observarea faptului ci pini 9i in
pozitivistul secol XIX existau 9i altfel de spirite decdt ace-
lea ostile ideilor de alt[dati:
Este incontestabil faptul ci transmutarea metalelor 9i
clutarea pietrei filosofale au fost, pentru fzrmacia
chimici, ca gi pentru medicine, surse de progres.
Pregdtirile extraordinare, curioasele efecte produse de
citre amestecuri, diversitatea de culori a metalelor care
fuzionaurtoate acestea ii ofereau laboratorului o atracfie
misterioasl, care nu putea fi separatd de neobositul
lucrdtor.
Printre acegti ciutitori, si in fruntea 1or, trebuie si il
plasXm pe ciluglrul benedictin, Basile Valentin... Ca
9i Albert cel Mare, a fost unul dintre inventatorii
medicamentelor chimice. Lucr[rile sale au realizat o
transformare care mai tdrziu avea sd revolulioneze ru-
tina medicinei 9i a farmaciei. Cercetlrile sale au fhcut
cunoscute proprietlgile farmaceutice ale antimoniului,
precum si ale altor preparate medicale care se folosesc
qi astdzi gi a ciror denumire comuni s-a pistrat. Teoria
sa despre chimie este, in general, copiat[ dupi cea a
arabilor din Spania; manipulirile despre care vorbeste
in opera sa sebazeazi pe teorii plstrate pdnl in secolul
al XWII{ea...
Daci Basile Valentin e legendar gi daci insl9i existen-
!a sa e contestatd, cu atdt mai bine; cici, indiferent

10. Besrr,B VernNrrN
dacd. acest nume a fost sau nu un pseudonim, lucri.rile
sale nu s-au scris singure; ori, savantul demn de a le fi
fost autor trebuie plasat fbri nici o ezitare printre pu-
tinii oameni inteligenti care au lucrat pentru dezvolta-
rea si mi.retia stiintei".
Albert Poisson, in cartea sa intitulati ,,Th6ories et
symboles des alchimistes" (,,T'eorii 9i sirnboluri ale al*
chimistilor"), insisti asupra laturii mistice a lui Basile
Valentin 9i il apropie de Kunrath si de Paracelsus. Dupi piire-
rea sa, acestor trei alchimisti li se datorcazd, introducerea
principiului SARtr (de fhpt, acest principiu fusese cunos-
cut mai devreme, chiar 9i inainte de Geber). ir, ..ru ..
priveste ,,Cele doui.sprezece chei ale filosofiei", Poisson
{ace o anzhz5., in cadrul ci.reia citeste n-rai ales Prirna Che-
ie, A Sasea Cheie, A Unsprezecea Cheie si A Opta Cheie.
Culorile operci trebuie ciutate, conform lui Poi:rson, in A
Noua Cheiel 9i in A$pptea Cheie [primivard = si,iblimare,
vari = inrosire, toamni. = inllbire, iarni = putrefactie,
cunoscdnd faptul ci cercul timpului, ia fel ca si cel al zodi-
acului, nu este respectat intocmai de citre Adepli]. Poisson
isi incheie ,,Simbolurile alchirnice" cu un pentaclu, atribuit
lui Basile, pe care insl nu il interpreteazi.
De fapt,'este vorba de o grar.'uri in care se regi.seste
acrostihul V. I.'t R.I. O. L. U. M. in cercul exrerior. Chipul
din centru, ale clrei trisi.turi le amintesc pe cele ale lui
Hristos, desemneazi. Sulful rogu sau tinctura Pietrei; de
altminteri, chipul este heliocefal, cu sapte raze, fiecare din-
tre acestea corespunzind unei planete.
Hieroglifele trebuie citite in sensul invers acelor de
ceasornic, pornind de la simbolul lui Mercur, din partea
dreapti. In partea stingl se afli. un rege care doboar[ un
leu si un dragon care iese de sub pirndnt. La dreapta, o
Diana ale cXrei tri"situri nu se mai pot distinge. Sapte me-
dalioane sunt dispuse intre raze, de la stdnga la dreapfa,
1
Fenlr, lebidd, corn, piun - respectiv inrosire, inllbire, putre-
zire, sublimare.
20
CnlB pouAspREZECE cHEI ALlr llLosor-rEr
pornind de jos: pasirea cu cap de mort (putrefactia); apoi
copulalia; alegoria porumbeilor Dianei; coroana perfecfu-
rrii; asteptarea; sulful pregitit pentru reincrudare falegoria
I icornului] ; invierea.
2l

11. PRIMA CARTtr
A CLAVICULEI
PIETREI PRETIOASE
A VECHILOR FILOSOFI
Scris[ de Fratele Basile Valentin
din Ordinul SfAntului Benedict

12. cuvANTiNerNru
Drag5. cititorule, in prefata pe care am scris-o (la
'ltatatul despre apariyia Planetelor) m-am angajat in
flrta celor interesati de gtiingn si doritori si cerceteze
sccretele Naturii si ii invil (in felul in care Dumnezeu
ntr-a hfudzit lucrul acesta) de unde si in ce mod au
cxtras gi apoi au pregdtit strlmosii nostri pratra triun-
shiulard, dati cu voia Domnului Dumnezeu (gi pe
('are au folosit-o pentru a-si pistra sindtatea in timpul
rrcestei viefi pimAntegti 9i pentru a indulci suferintele
rrcestei lumi cu o adeviratd. sare celestd). $i, petttru
rr-mi putea tine aceastl promisiune fhr[ si o invelesc
irr artificii insel[toare, ci pentru a ardta izvorul tuturor
buniti.tiloq asa cum am spus, de la un capit la celdlalt,
fii cu luare aminte, cititorule, si ia seama de indati la
ccea ce umeazd. si iti spun (dac[ egti insetat de cu-
rroastere), cici nu imi place si vorbesc in zadar si nu
caut s[ folosesc vorbe usuratice in acest scop, din mo-
rncnt ce ele nu sunt de nici un folos gi nu pot si ne
invete decdt prea pufine; dimpotrivi, scopul meu este
sir arit in cdt mai putine cuvinte lucruri temeinice, cu
rrn fundament de valoare si intemeiate pe experiente
l)c care se poate pune temei.
Mai trebuie stiut ci, de;i sunt multi cei care se
lrrefac ci ar putea si cunoascd aceast[ Piatrd.,prea putini
tlintre ei reusesc totusi si i9i atingi telul, clci Dumne-
zeu nu a transmis decit la foarte putini cunoasterea
)5

13. BesIlr VeI-nNrlN
acestei operatiuni, si mai ales celor care urisc minciu-
na, care imbfiliseazi intotdeauna adevirul 9i care se
dedici artelor gi gtiinfeloq si mai ales acelora care il
iubesc mult si care ii cer acest dar prelios cu multi
ardoare gi cu rug[ciuni.
De aceea, daci vrei sI glsegti Piatra noastr[, te
indemn si imi lrmeit sfatul: in primul rAnd, roag[-lpe
Dumnezeu sd ili sprijine lucrarea; rar dacd' ai cumva
constiinta inci.rcati de picate, te sfhtuiesc sI o eliberezi
si sd o cureti prin regrete sincere 9i prin spovedanie 9i
si te silegti si pistrezi intotdeauna adevirul, astfel in-
cit inima ta si fie intru totul curat5, iar spiritul tiu si
fie cur[1it cu lumina adev[rului; in afard' de asta, cuge-
td in sinea ta cd, din moment ce vei avea o mare
onoare dupi ce vei fi primit acest dar divin, vei incepe
si ie intinzi o mdni de ajuto{-Qglor cufundali in mlag-
tina slriciei, ii vei ajuta si se refaci pe cei copleqili de
nevoi si vei folosi aceste bog5lii pentru a-i ajuta pe cei
care trdiesc in mizerie, astfel incit s[ ai parte cu mai
mare usurin15" de binecuvdntarea divini, iar credinta
si i1i fie intdrit1. de fap.tele tale bune, pentru a te putea
bucura, in cele din urm[, de fericirea vegnici!
Pe ldngi aceastnu disprelui cirfile vechilor Fi-
losofi, ci.ci unii dintre acestia au dobandit Piatra inaintea
noastri, ci citegte-le pe de-a-ntregul, pentru ci, dupl
Dumnezeu, lor le datorez faptul ci am obtinut-o si
eu; citegte-le de mai multe ori, ca si nu uiti principiile,
s[ le infelegi temelia, iar lumina adev[rului si nu se
sting[.
in plus, aratdrdvnl,in ciutarea acelor lucruri care
se dovedesc in acord cu ratiunea gi cu cdrlile celor din
vechime; nu arita deloc nehotlrdre,ci tintegte neince-
tat scopul tlu, pe care il au si cu care sunt de acord toti
26
CBrE oouAsPREZECE cHEI ALE FILosoFll'll
infelepfli, si aminteste-li ci un spirit nehotirdt nu are
nici o bazd, stabild. si ci un Arhitect uguratic va intim-
pina mari greutiti cdnd va incerca si construiasci un
edificiu puternic si trainic.
in plus, nu lua pittra noastri, fiinga 9i nasterea sa
din lucruri combustibile (cici trebuie ca ea si poati
iupta chiar 9i cu focul 9i sn ii suporte, fhri vreo pagubn
de un fel sau altul,toate zbaterlle gi capcanele), si nu o
scoate din astfel de materiale, din care atotputernica
naturi nu o poate produce.
De pildI, dac[ cineva ar spune ci ea e de naturi
vegetali, ceea ce nici nu e cu putint[, chiar dacd'aparc
in ea gi ceva de naturi vegetalil; cdci trebuie si gtii ci
daci Lunarul nostru2 ar fi fost de aceeagi naturi cu
celelalte plante, ar fi produs,la fel ca acestea' materii
care zt fi ars in foc 9i nu ar fi produs altceva decdt sare
moart[; gi dac5, in pofida faptului cX inaintasii nogtri
au scris pe larg despre Piatra vegetali, tu nu egti totusi
cu nimic maiclawdzitor decit Linceu (amintit inAta-
lanta Fugiens), crede-md. cd ea va depigi puterea de
intelegere a spiritului tdu, cici a fost numitd vegetali
doar pentru ci ea creste si se multiplici la fel ca ceva
vegetal.
Pe scurt, afl^ cd. nici un animal nu poate sd-si per-
petueze specia si sI dea nagtere unui seamln al siu
decAt prin intermediul unor lucruri aseminS.toare si
1
Aluzie la sarea alcalind de origine vegetali, care e o parte
a Laptelui Fecioarei sau a apei Permanente' dupi spusele lui
Artephius.
2 E vorba despre SARE; este unul dintre cele mai obscure
puncte a1e gtiinlei, fhcind parte din cele rnai bine pdstrate secrete
ale magisteriului. S-a spus si s-a scris totul despre acest Lunar, care
a fost chiar comparat cu nostocul' Fulcanelli s-a ffacut ecoul acestor
discuiii in cartea sa, Misterul catedralelor.
27

14. BesrrE Ver-eNrrN
de aceeaqi naturi; iati cle ce nu vreau nicidecum ca tu
si te strLduiesti cS.utind Piatra noastri altfel gi altundeva
decdt in simdnta propriei sale naturi, din care chiar
natura a produs-o pentru prima dati.
Pornind de aici trebuie sd mai tragi inci o conclu-
zie sigurd, si anume ci nu trebuie nicidecum s[ alegi
in acest scop o naturi antmald,cdci tot asa cum carnea
si sdngele le-au fost oferite de Dumnezeu numai ani-
malelor,la fel gi sdngele singur, propriu numai 1or, doar
pe ele le poate naste si doar lor le va da nastere pentru
totdeauna. Dar Piatra noastr[, pe care eu am awrt-o la
fel ca vechii Filosofi, este fhcuti si compus[ din dou5.
lucruri si din inci unul, in care e ascuns a1 treilea, si ea
e ste adev[rul adevdr at, ardtat fhri cusur sau ins elitorie,
cici sotul si sotia nu erau considerati de vechii Filosofi
decdt un singur corp, nu din cauza vreunor accidente
exterioare, ci datoriti iubirillor reciproce gi a virtutii
uniforme produse de seaminul 1or, ndscut si api.rut
atit dintr-unul, cit si din celi.lalt, de la prima 1or nagte-
re. Si, tot asa cum au o virtute de conservare si de
propagare a speciei lor, la fel gi materia din care este
produsd Piatra noastr'i poate si se inmulteasc[ si si se
intindi datoriti virtutii sale seminale.
De aceea, daci esti intr-adevir interesat de gtiin-
fa noastri, nu vei neglija ceea ce tocmai am spus, ci vei
lua aminte la acestea, de teaml si nu te lasi atras, ald-
turi de alti sofisti, orbi cu privire la acest lucru, in
groapa nestiintei, si ajungi repede in acest abis, iar
apoi si nu mai pofi si te intorci din el niciodati. Ori,
prietene, ca si te invdl de unde este luati aceasti si-
mdnli si aceasti materie, cugetd in sinea ta in ce scop
vrei si facrPiatra si la ce vrei si o folosesti, iar atunci
vei gti ci ea nu este extrasi. decdt din rddicini metali-
28
Cpr-E, rouAspREZECE cHEI ALE FILosor,'rDr
cd, ordonati de Creator numai la generarea Metalelor.l
Sau inleiege in puline cuvinte cum se face acest lucru.
La inceput, pe cind duhul iui Dumnezeu se
preumbla pe deasupra apelor, iar toate lucrurile erau
inviluite de intunericul tenebros al Haosului, in vre-
mea aceea Dumnezeu cel puternic si vesnic, inceput
f}ri sfdrgit, din inlelepciunea sa care a existat de la
inceput si va exista pentru vegnicie, prin sfaturile sale
de nepitruns gi providentiale a creat din nimic Cerul
si pdmAntul gi tot ce se afli pe acestea, vdzute si nev5-
zrfierrndiferent de felul in care tu le numesti sau le-ai
putea numi. Cici Dumnezeualbcut toate lucrurile din
nimic. $i cred c[ nu este acesta locul potrivit pentru
a ne preocupa de modul in care a fost realizatd,
aceastd creafie minunati", cici astfel de lucruri trebuie
mai degrabi sd fie confirmate de credintl si de citre
SfAnta Scripturi.
in timpul acestei creatii, Dumnezeu a oferit fiec5.rei
naturi atdtfrica de a nu pieri, supus[ striciciunii, cit si
simdnfa sa fiecireia dintre ele, astfel incdt, printr-o
astfel de virtute seminali si poat[ s[ se fereasci de
moarte, iar oamenii, animalele, plantele 9i metalele si
poati fi pistrate pentru totdeauna; insi. omului nu i-a
fost oferitl o asemenea virtute, de a putea si faci noi
seminfe, dupi propria sa plicere si impotriva voinlei
lui Dumnezeu,ci i s-a ingiduit numai s5. poati perpe-
tua si inmulli propria lui specie. Iar Dumnezeu a
pistrat pentru sine puterea de a face seminte noi, cici
altfel creatiz ar fi fost posibild si pentru om, care este
cea mai nobilI dintre creaturi, insi acest lucru nu il
1
Tiebuie si intelegem ci aici se vorbeste despre umedul radical
m.etalic. i.r ...u ce priveste ridicina metalici per se, ea- este luati,
conform lui Fontenay, din Arbore Solari.
29

15. Besrr-B VRr,pNrrN
poate face, ci a rd.mas numai in puterea singurului
Creator al tuturor lucrurilor.
i.r c.ea ce priveste virtutea seminali a Metalelor,
vreau ca tu sd o cunosti si pe aceastal. In primul rdnd,
influenta celesti coboari de sus, prin voinla si porunca
Domnului, si se amestecl cu virtufile 9i proprietdlile
Astrelor, iar astfel puse impreun5. se formeazd un fel
de ter! intra-terestru. Astfel e fhcut principiul semin*
tei noastre 9i astfel este prima sa producere, prin care
poate oferi mirturie suficient[ despre rasa sa. Din
acestea trei se fac apoi elementele, adici Apa, Aerul gi
Pimentul, care, apoi, cu ajutorul focului aplicat in mod
continuu, sunt conduse gi indrumate pdnl cdnd vor fi
produs un suflet de naturi mijlocie intre cele dou5,
un spirit care nu poate fi inteles gi un corp vizibil 9i
corporal2.
Cdnd aceste trei principii sunt aduse impreuni
printr-o uniune adevdratd, e1e devin, datorit[ trecerii
timpului 9i prin mijlocirea focului aplicat in mod
convenabil, o substanfd sensibilil este vorba despre
Mercurialul, Sulfurosul'gi Saratul, pe care Hermes si
toli ceilalli dinaintea mea, neputdnd si le spuni asa de
la inceputul Magisteriului,le-au numit cele trei princi-
pii, care, puse acolo in mod proportional rse coagaleazd
1
Aceasti influenli trebuie si fie inleleasi in felul urmdtor: un
adevdrat discipol al lui Ifermes nu ar avea acces acolo prin ratiune.
Despre virtutea seminali a metalelor, in leglturi cu planetele, pot
fi consultate ,,Tratatul lucrurilor naturale si supranaturale" de Ba-
sile Valentin, precum gi ,,Filosofia naturali a metalelor" de Bernard
Trevisanul.
2 Si.ri.r uitim cd acest text a suferit doui traduceri succesive:
expresia ,,spirit care nu poate fi ingeles" poate fi o modificare a tex-
tului original, la fel cum s-a intimplat in ,,Tabula de Smarald" intre
cuvintele,,mediatione" gi,,meditatione".
30
CBTE OOUASPREZECE CHEI ALE FILOSOF.IDI
in conformitate cu diferitele operatiuni ale naturii si
cu dispunerea seminlei, poruncitl de Dumnezeu in
acest scop.
Agadar, oricine isi propune si caute iz,ortl acestei
fhntdni salubre si sperd si obflni, in urma unei lupte
mult-dorite, premiul acestei nobile Arte si mi cread[ -
martor al acestui adev[r find Domnul Dumnezeu! - ci
in locul in care se gisesc Sufletul Metalic, Spiritul
Metalic 9i corpul Metalic se afli de asemenea, frrd
nici o indoiali, Argintul viu, Sulful si Sarea Metalici,
care, intr-adevir, nu ar putea si faci altceva decit un
corp perfect metalic1.
Daci nu vei vrea si inlelegi ceea ce trebuie inv[-
!at, fie nu vei ajunge si cresti niciodati in gcoala
intelepciunii, fie nu vei deveni un copil al gtiinlei, fie
Dumnezeu te va socoti nedemn si incapabil si i1i in-
sugegti o astfel de invdtituri.
i1i spun asadar in cuvinte putine cd., dacd. nu vei
pune laolalt[, in mod exact, aceste trei principii intr-o
formi metalicl, igi va fi imposibil si obgii vreun profit,
oricare ar fi acesta,din materiile metalice. in legituri
cu acest lucru, trebuie s[ mai gtii gi cn nu doar omul, ci
si toate celelalte animale pimintesti, fhcute din carne
gi din sdnge, sunt inzestrate cu Suflet 9i cu spirit vital,
dar ci ele sunt lipsite de puterea de intelegere, care ii
este proprie numai omului. De aceea, atunci cdnd ele
nu mai triiesc, nu mai pot fi folosite la nimic bun,
totul fiind mort in ele.
1
Togi Fiiosofii Focului au vorbit despre aceasti Fdntini a ti-
neretii care imbini, intr-o sintezd unicd, virtulile FOCULUI gi ale
APEI, acegti doi mari dugmani. Cel care a vorbit probabil cel mai
bine despre asta este Bernard tevisanul, conform notelor la ,,Ver-
bum dimissum".
3t

16. Basllp VerENrrN
Dar atunci cdnd Sufletul omului este silit prin
moarte 9i prin separarea de trup si se intoarci la Cre-
atorul slu, de unde a venit, el triiegte in continuare iar
in final se intoarce si locuiascl impreund cu corpul
purificat gi limpezit de citre foc, astfel incdt Sufletul,
Spiritul 9i Corpul se ilumineazi unul pe cehlalt cu o
anumitl limpezime cereasci si se imbritiseazd' in asa
fel incit niciodati dup[ aceea nu vor mai putea fi
despdrtite.
Iati de ce, datoriti sufletului slu, omul trebuie si
fie considerzt creaturd fix[, deoarece (chiar daci pare
ci moare) el va tr[i pentru vegnicie; datoritl acestui
fapt, moartea omului nu este altceva decdt o clarifica-
re prin care (trebuind si treacd prin anumite grade
poruncite de citre Dumnezeu) el trebuie ca, dupi ce a
plrisit aceasti viati muritoal%.s-[ trS.iasci cu mai multi
noblele o viald. nemuritoare. Lucrurile nu se intdmpli
la fel cu celelalte animale, care din acest motiv nu tre-
buie considerate creaturi fixe, pentru cd dupi moarte
ele nu au nici o speranti de inviere gi de viali noui,
cici sunt lipsite de acel Suflet rational pentru care a
suferit si a virsat sdngele sdu prelios adevlratul mijlo-
citor gi unicul fiu al lui Dumnezeu.
intr-adevir, dacd. spiritul poate si locuiasci in
Suflet si in corp, nu inseamn[ totugi c[ sunt si legate
intre ele, chiar dacl sunt in armonie gi nu existi nici
un dezacord intre ele; clci ele au nevoie de o legituri
si mai puternicd, adic[ de Sufletul pur, nobil si care nu
poate fi inteles1, ce1 care le poate lega cu tirie pe amAn-
doui, le poate proteja de toate pericolele si le poate
1
Pn"t. ci sufletul este considerat imposibil de lnfeles in raport
cu misterul naqterii BINtrLUI gi RAULUI, potrivit ,,Genealogiei
moralei" a 1ui Nietzsche.
32
Cu,B nouAspREZEcE cHEI ALE FILosoFnir
apira impotriva oriclrui dugman. intrucAt locul din
care sufletul a plecat este stins cu totul, acolo nu mai
existd nici o urmd de viali 9i nici vreo speranti de a o
dobAndi din nou, astfel ci un lucru lipsit de suflet este
cu totul imperfect, iar acesta este un mare secret, pe cafe
trebuie neapdrat si il cunoasci inleleptul care cautd
Piatra noastri, iar constiinla m-a silit si nu trec sub
ticere un astfel de mister, ci si il dezvdlui celor intere-
sati de stiinta noastri.
CAntireste deci vorbele mele cu bigare de seami
9i afl[ cd spiritele ascunse in metale sunt mult diferite
unul de celelalt, unul fiind mai volatil, celdlalt mai fix,
iar aceastl diferenli se regisegte
^tdtin
Sufletul, cit si
in corpul lor. Asadar, orice metal care este format din
astfel de spirite, cu adevlrat fixe (ceea ce reprezinti o
caracteristicd atribuiti numai Soarelui), are o mare
putere si o mare virtute, cu ajutorul cdreia poate lupta
chiar si impotriva focului, iar prin puterea sa poate si
isi dep5geascd orice dusmanl.
Luna are in sine un Mercur fix, prin care sustine
violenta focului mai mult timp decit celelalte metale
imperfecte, iar victoria obtinuti de ea aratl, suficient
cit de fixd este ea,avdnd in vedere faptul ci ripitorul
Saturn nu ii poate aduce nici o Iezare sau sciderez.
1
Existd o importanti analogie intre lumea mirrerali gi lumea
spirituali a celor vii.
2
Prin,,ripitor", trebuie sI inlelegem participiul prezent al ver-
bului ,,a ripi", adici ,,a deposeda", ,,a oxida", tradus in limba latini
prin ,,rapere". Aceastd actiune de separare poate fi pusi in corespon-
den1i, la nivei mitologic, cu Parcele - Morpc, ctgurpetrq-, despre
care s-a vorbit 9i in ,,Aurora Consurgens". in versiunea lor romani,
Parcele capitd numele de Moire gi se dezvolti sub forma a trei tesi-
toare, dintre care una are in stlpdnire nasterea, a doua cisitoria, iar
))

17. BesirB ValBNrrN
Voluptoasa Venus e bine colorati si aproape c5.
intregul sIu corp este culoare, o culoare asemlnitoare
cu cea a Soarelui, care - datoriti bognfiei sale - bate
mult spre rogu; dar, atunci cind corpul s[u este lepros
gi bolnav, pe el nu poate fi menfinuti o culoare fixi; ci,
odati ce corpul zboard., culoarea trebuie neap[rat s[ il
urmeze cdci acesta, fiind pieritor, Sufletul nu poate si
rdmdnd. acolo, domiciliul siu fiind consumat de cltre
foc, astfel ci nu mai apare gi nu ii mai este oferit nici
un loc 9i nici un refugiu, de care dimpotrivd ar avea
parte dzcd" ar rdmdne cu un corp fix.
Sarea fixn ii oferd. rdzboinicului Marte un corp
dur, puternic, solid si robust, in care isi au originea
mdretia sa gi marele siu curaj. De aceea este atdt de
greu si il depigegti pe acest Cipitan valoros, deoarece
corpul siu este atit de tare_ci nu poate fi rinit decit
cu mari eforturi. Dar daci cineva combini forta si du-
a treia moartea... in alchimie Morta se afli in raport cu dizolvarea:
ea este cea care alc[tuiegte horoscopul noului-niscut' urmirind cu
o bagheti miscarea astrelo.r .trasate pe un glob. Nona' cu pene pe
cap, simbolize azd dtratavielii gi numdrul de ore acordat omului. in
fine, Decima tine un pergament desfhsurat, care reprezinttr cxtez
destinului omului. Nona purta, la greci, numele de Lachesis; ea ii
oferea fieciruia o parte din firul siu. Morta era numitl Atropos; ea
era cea care tiia firului, la momentul stabilit. Atropos are' in alchi-
mie, sensul de ,,cdmp nearat", trimilind spre ideea de eternitate si de
permanenti. i.t ..." ce o priveste pe Decima, ea tese pur gi simplu;
este Clotho. Nu e deci prea greu si vedem in Decima echivalentul
lui Mercur - conform plangei XIV din ,,Mutus Liber". Pornind de
aici, putem ajunge la urmitoarele corespondenle herrnetice: Parce-
le il fin pe Mercur sub influenla 1or: Lachesis gtverneaztr nasterea'
despre Clotho putem spune ci este substanta in sine, iar Morta este
cea care hotirigte sfirgitul, dizoivarea. Or, pe calea uscati, dizolvarea
Mercurului nu poate fi separati de volatilizarea sa; aceasta este cheia
reincrudirii Sulfului in Corp.
34
Cple oouAspREZECE cHEI ALE FILoso!'Iltl
ritate sa1 cu constanfa Lunii2 9i cu frumusetea lui
Venus3 gi gtie si le echilibrcze pintr-o metodi spiri-
tuald,va putea si obpnd astfel o desnrl de buni armonie
blind[, cu ajutorul cireia bietul om care a folosit in
acest scop cdteva chei ale Artei noastre, va putea, dupi
ce a urcat in vdrful acestei sciri 9i a ajuns pind 1a sfir-
situl operei, sd cdstige viafa, cici natura flegmatici si
umed5 a Lunii poate fr.incdlzite 9i uscati de citre sin-
gele cald si coleric al lui Venus, iar marea sa negreali
poate fi corectati de citre Sarea lui Marte.
Tir nu trebuie si cauti aceastd simdnti in interi-
orul elementeloq pentru cd ea nu se afl[ atit de departe
de noi, ci a fost agezztd, de naturi foarte aproape de
noi, astfel ci o vei obflne daci vei corecta in asa fel
Mercurul, Sulful si Sarea (vorbesc aici despre cele ale
Filosofilor) astfel incdt Sufletul, spiritul 9i corpul si fie
atdt de bine unite intre ele incdt sI nu se mai poatd'
desp5.r1i niciodati, iar atunci va fi {hcut adeviratul
lan1 al iubirii 9i va fi construiti casa slavei si a onoa-
rei. $i trebuie sd gtii cd toate acestea nu sunt nimic
altceva decdt cheia adevdratei Fi1osofii, asem[nltoa-
1
U.rii nl.hi.rtiqti il numesc Ogetul ingeleptiloq dar prin aceas-
ti formulare ei confundi CORPUL cu SUFLETUL.
2
in{hgigata aici sub forma lui Mercur sau a apei Permanente;
Luna este un simbol dual; in ,,Mutus Libel' gi in alte iucriri, se poate
observa ci Luna are un sens diferit, in funcgie de modul in care este
infhligatn de c[tre Adepti: la primul pitrar sau la al doilea pitrar;
in primul c z, este vorba despre Mercurl in al doilea caz, este vorba
despre SAREA fixn, altfel spusd de citre Lunari.
3
Iar Venus este infhligati aici ca crepuscul de seari, sub for-
ma sa de stibini, adic[ de PAMANT alchimic; este deci vorba
despre CORP sau SARE in sensul in care le inleleg Paracelsus si
Pseudo-Geber.
35

18. Beslr-B VRTBNuN
re proprietdtilor cerestr, r r odat[ apa uscatil unitd
cu o substanti piminteascd, toate lucrurile vor reve-
ni intotdeauna in acelasi punct, ca si cum toate ar fi
unul si acelasi, care t originea din trei, din doi 9i din
unul. Dacd implinesti acest scop gi ajungi pdnd acolo,
e mai presus de orice indoiaii faptul ci ai implinit
magisteriul.
Dup[ aceea uneste sotul cu sofia, astfel incit si se
hrineascl cu propria lor carne si cu propriul lor sdnge
si sI se inmulteasci prin simdnta lor la nesfArsit; si, cu
toate ci, din generozitate, as fi vrut si i1i spun inci si
mai multe decit acestea, de teaml totusi si nu depi-
sesc hotarele pe care Dumnezeu mi le-a stabilit, nu
voi vorbi mai mult si mai pe larg, deoarece mi-e frici.
si nu abuzez de marile daruri ale lui Dumnezeu si s5.
nu devin cumva autorul 9i cauza unui mare numir de
riutifi ce ar putea fi sivd.rsite si sd stdrnesc astfel mi-
nia divinl, fiind condamnat, alituri de cei rdi, la
chinuri vesnice.
Prietene, daci aceste lucruri sunt atit de obscure
incdt nu pofi si intelegi nimic din ele, igi voi ardta in
continuare practica mea, datoritd, ctrreia am obtinut,
cu ajutorul lui Dumnez,eu,ptatra ocultI; gindeste-te
la aceste lucruri cu multd grijn gi fii cu luare aminte la
cele Douisprezece Chei gi citeste-le nu doar o singurl
datd., apor lucreazd. aga cum te voi fi inv[tat, cici ele
sunt intr-adevir putin obscure,dar foarte exacte.
Ia aur din cel bun, fh-l bucili gi dizolvi-l aga cum
ii invafi natura pe cei pasionati de gtiingi si redu-l
1
S.tbrtuttlu sdrati care formeazdpartea cea mai importanti a
Mercurului, numiti 9i alkali fixe, arcanum duplicatum; poate fi pusi
in legituri 9i cu apa divini a lui Zosimus.
36
CplB oouAspREZECE cHEI ALE FILos()FMI
astfel la primele sale principii - tot asa cum Medicul
realizeazd, diseclia unui corp omenesc pentru a cu-
noaste pd.r1ile sale interioate -,9i vei gdsi astfel o
si.minfi care este inceputul, mijlocul si sfirgitul ope-
rei, din care au fost produsi aurul nostru gi sofia sa;
este vorba de un spirit subtil 9i pitrunzdtorr,, de un
suflet delicat2, curat gi pur, gi o sare si esenti a Astre-
1or3, care, unite, nu sunt altceva decit o licoare 9i apl
Mercurialia.
Aceasti ap6,va fi dusi laZeuIMercur, tatll sius,
ca si o examineze, s5 vrea si se cisitoreasci cu ea gi si
o facd. solia sa 9i si facd din ea un ulei incombustibil6,
dupi care Mercur devine atAt de orgolios si de superb,
incit nici mdcar el nu se mai recunoaste pe sine, ci,
aruncdnd aripile sale de Vultur, isi devoreazd coada
1
Spiritol pitrunz[tor este Mercur, rezultat din topire 9i con-
iindnd o sare de potasiu; unii au crezut ci
^ceastd
faimoasi sare
dubli este kainitul; de fapt, nu e vorba de altceva decit de o sare de
potasiu si magneziu, care participi la formarea alaunului]
2
Este vorba de tinctura Pietrei sau-Sulful rogu; acest magne-
ziu, pe care l-am amintit, poate fi deja considerat drept un candidat
la numele de Sulf; cea mai mare parte a adeptilor au preferat si folo-
seasci o sare vitriolici, creati din vitriol verde transformat in albeali
sau din vitriol albastru; vitriolul alb, care oferi acces la gahnit, a fost
prea pulin folosit.
3 Este vorba despre CORPUL Pietrei, pentru care e folositi
in alte pdrli si denumirea ambigud de Lunar.
4
Ert. Mu..u filosofilor, despre care vorbeste Lambsprinck in
prima sa figurd din ,,De Lapide Philosophorum" si pe care alfi o
numesc apa lor permanenti
5
Mercurius senex, despre care vorbeste Jung.
6 Ad.r.u numit salamandri, chiar daci nu se gtie inci daci
este vorba despre SARE propriu-zis incombustibild., care formeazd.
corpul pietrei sau daci este vorba despre Compost, dupi cum spune
Fontenay.
37

19. BesILB Va.lrNrIN
alunecoasi de dragon 9i ii declard' rdzboi lui Marte;
nestipdnitul Marte isi strdnge herghelia de cai rcpezi,
il prinde pe Mercur, ilia prrzonier 9i il face pe Vulcan
Paznic al inchisorii sale, pdni cdnd va fi din nou eiiberat
de sexul feminin.
De indat[ ce aceast[ zawd s-a auzitin 1ar[, cele-
lalte planete s-au adunat si s-au sfhtuit in legituri cu
ce trebuiau sd facd de acum inainte, astfel incdt totul
s[ fie trat^t cu prudenta 9i maturitatea consiliului;
atunci, Saturn, cu o gravitate frrd. de seam5.n, a fost ce1
dintdi care ainceput si isi ofere sfaturilel.
Eu, Saturn, cea mai inaltl dintre planete, protes-
tez 9i mlrturisesc in fata voastri ci am fost cel mai mic
dintre toti, cu un corp slab gi coruptibil, de culoare
neagri, supus tuturor vitregiilor acestei lumi mizera-
bile. Totugi, eu sunt cel care'pune la incercare toate
puterile voastre, pentru ci nu as sti si rdmdn intr-un
loc si,ludndu-mi zborul,duc tot ceea ce glsesc aseml-
nitor cu mine. Si pun gregeala si aceasti nenorocire a
mea doar pe seama 1ui Mercur care, prin delisarea si
lipsa lui de griji, mi-a provocat toate aceste nenoro-
ciri. De aceea vi rog gi chiar vd implor pe toti si vI
rdzbunayi pe el pentru aceasti nenorocire a mea. si, din
moment ce se afl[ deja in inchisoare, sn il dali mortii,
si il lisa1i si se strice in asa fe1, incit s[ nu-i mai ri-
mini nici o singurl piciturl de singe.
Dupi Saturn, s-a ridicatJupiter, cirunt 9i gdrbo-
a fhcut o reverenli si, intinzdndu-si sceptrul, l-a
1
Ne aflim aici in fala unei scene care aminteste de ,,Teatrul
Astronomiei Terestre" de Edward Kelly, conform lui John Dee, in
,,Monada hieroglifici". Este vorba de defilarea culorilor operei, care
apar in ordinea traditionali zprezenttrrtr Artistului.
3B
Celo oou.A.spREZECE cHEr ALE FrLosoFrl)r
salutat pe fiecare in functie de calitatea sa; dupi o mici
introducere, a liudat sfatul tovarisului sdu Saturn si a
cerut ca toti cei care nu vor fi de acord cu aceast5 p[rere
si fie proscrigi gi exilali, dup5. care si-a incheiat discursul.
Dupi aceea,in fayd a iegit Marte, purtdnd o sabie
dezgolitd,, impodobitl cu admirabile culori (de ai fi
putut spune cd era formatd, dintr-o retea de oglinzi
care arunci fldcdri,dincauzarazelor care str[luceau in
fiecare parte a sa) 9i i-a oferit-o lui Vulcan, paznicul
inchisorii, ca si duc[ la indeplinire sentinfa pronunlati
si si transforme in cenusi oasele 1ui Mercur; iar dupd
ce acesta va fi mort, Vulcan si i se supuni lui in mod
neconditionat, ca cel ce imparte dreptatea, 9i si fie
pregitit si ii indeplineascd orice porunci.
Or, dupi ce Vulcan gi-a indeplinit aceasti sarcini,
a fost vdzutd, sosind o frumoasi femeie albi, imbrica-
ti cu o rochie lungi, de culoare gri-argintie, cu fesdtura
fhcind ape-ape; dupl ce toti cei prczenti au privit-o
mai de aproape, si-au dat seama cd. era Luna, sotia
Soarelui, care s-a aruncat la picioarele lor gi, dupi mai
multe suspine insotite de lacrimi, r-a rtgat, cu o voce
tremuritoare si intretiiati de multe suspine, s[ fie eli-
berat sotul siu, Soarele, inchis din cauza minciunii si
inselitoriei lui Mercur; altfel, el ar fi urmat s[ piari
impreun[ cu Mercur, deja condamnat la moarte prin
judecata celorlalte planete. Dar Vulcan, gtiind bine ce
are de fhcut si ce ii fusese poruncit, nu si-a plecat ure-
chea la aceste jelanii si nu a ezitat si ii supuni pe
bielii criminali executlrii sentintei sale, pdni. cdnd a
sosit gi Venus, imbrdcati cu o rochie rosie si verde, cu
un chip neasemuit de frumos, cu o voce dulce si cur-
tenitoare, o stipinire de sine si o tinuti admirabile,
purtdnd un buchet de flori frumos mirositoare, care
39

20. BestlB VeI-aNuN
i-au {hcut pe bnrbali si se minuneze intr-una datoritd.
minunatei diversitS.li a culorilor.
Ea l-a rugat pe Vulcan, in limba chaldeenilor, sI
il elibereze pe Soare; a incercat si il facl sI igi amin-
teasci faptul ci trebuia sI fie eliberat de citre Sexul
feminin, dar totul a fost in zadag cici acesta avea ure-
chile acoperite.
in timp ce ei vorbeau astfel, s-a deschis Cerul si
de acolo a apdrut un animal mare si nenumirate altele
mai mici, iar acesta l-a ucis pe Vulcan gi cu botul deschis
a devorat-o pe nobila Venus, care se ruga pentru el
si a strigat cu glas tare: femeile m-au niscut, ele au
seminat si au rdspdndit peste tot slmdnta si au umplut
lumea, iar sufletul 1or este unit cu mine gi de aceea voi
trli si din sdngele 1or. Dupi ce a spus acestea cu voce
ridicati, s-a retras, impreupi. cu toate fiarele mai mici,
intr-o inc[pere gi a inchis usa, apoi a mdncat bine 9i
mai mult decdt de obicei, a biut primul sdu incom-
bustibil gi a digerat cu mai mare ugurinti bdutura si
mdncarea, si a creat un numir infinit de fiare micufe 9i
a fhcut acest lucru de, atdt de multe ori, incdt a umplut
cu ele lumea intreagdr.
Dupi ce lucrurile s-au intdmplat in modul descris
mai sus, s-au adunat mai multi oameni invilagi din
intreaga lari 9i impreund au ciutat si descopere mrj-
locul de a cunoagte acest mister, pentru a dobdndi o
cunoastere mai aproape de perfectiune a acestui fapt;
dar, din cauzd" c[ nu s-au pus de acord unii cu altii, au
1
Aceasti scen[, care pare inspirati de Apocalips[, se aflI in-
tr-un anumit raport ct Masacrul Inacentilor,alegorie creati de Nicolas
Flamel; dar foarte r^t avem ocazia sd o vedem dezvoltztd intr-o ase-
menea misuri. Imaginile eidetice cirora le di nastere pot si evoce si
anumite scene ale lui Diirer si Bosch.
40
l
CcLB oouAspREZECE cHEI ALE FrLosoprr,)l
muncit fhri nici un folos, pdni cdnd auvdzut ci soses-
te un bitrdn cu barba si cu pletele albe ca zdpada,
imbricat in stacojiu din cap pdni in picioare, cu o co-
roand. de aur presiratl cu pietre pretioase nespus de
scumpe. De asemenea, purta o centurl plini de slavd
si de fericire, iar picioarele ii erau goaie; vorbea prin-
tr-un spirit unic care se afla in el, iar cuvintele ii
pdtrundeau intregul trup, in aga fel incit Sufletul siu
se resimfea. Acest om se hnl1n putin mai sus decit
ceilal1i; trebuia s[ se asigure ci ceilalti vor face liniste,
deoarece era trimis de Ceruri pentru a declara si pen-
tru a explica prin discurs fizic parabola gi enigma
descrise mai sus, asa cd le-a atras atenlia si igi lin[
urechile deschise si si asculte cu ribdare.
Agadar, dupi ce s-a fhcut liniste, bitrinul gi-a in-
ceput discursul, dupi cum :urmeazd:. trezeste-te, popor
muritor, si priveste lumina! De teami si nu fii inghigit
de intuneric 9i de tenebre, Zeri fericirii, marii zei mi-
au descoperit aceste lucruri in timp ce dormeam! O,
fericit este acela ai cirui ochi s-au deschis si care poa-
te si vadi lumina care mai inainte ii fusese ascunsi!
Prin bunitatea 1ui Dumnezeu, s-au inillat doui stele
pentru oameni, pentru a cduta infelepciunea adevdratd,
9i profundi; privifi-le si inaintati spre limpezimea 1or,
cdci acolo se gisegte intelepciunea!
O pasire meridionald,rapidd, si usoari smuige ini-
ma din trupul unui animal mare din Orient si, dupl ce
o smulge, o 9i inghite, iar apoi ii oferi animalului din
Orient nigte aripi, astfel incit ei doi sI devini aseme-
nea, cici trebuie czfiarei orientale sd ii fie smulsi pielea
sa de Leu gi ca aripile sale si mai dispard o datd,, iar
apoi sd pltrundi amindoi in marea cea siratX, dupi
care si iasi de acolo avind o mare frumusete, iar apoi
si i9i arunce spiritele miscitoare intr-un put bine sco-
4T

21. Basrrp &r-eNrrN
bit, in care apa nu seaci niciodati., astfel incdt si fie
fhculi asemenea, ca si mama lor care este ascunsd. aco-
1o si care a fost compusi acolo, si sI se nasci din trei1.
Ungaria m-a ni.scut cea dintii2, Cerul si Astrele
md hrd.nesc3, p[mdntul mi al5.pteazda.$t chiar daci as
muri si as fi ingropat, ag recipita totusi viafi 9i m-a9
naste prin Vulcan, si de aceea Ungaria este patria mea,
iar p5.mdntul care contine toate lucrurile este mama mea.
Dupn ce toti cei prezent au ascultat aceste lucruri,
bitr6,nul a continuat si vorbeasci.
Faceli astfel incdt ceea ce este sus si fie gijos, vizibi-
lu1 si fie invizibil, corporalul incorporal gi apoi mai
faceti ca ceea ce este jos si fie gi sus, invizibilul sI de-
vind, vizirbrl si incorporalul corporal, pentru ci de
aceste lucruri depinde intreaga perfecliune a artei, in
care totusi siligluiesc moaft€d si viata, nasterea si stri-
ciciuneal este o bili rotund5. in care se invdrteste
schimbltoarea roatd. a noroculuis 9i care le aduce
oamenilor divini intreaga intelepciune si fericire si in
numele cdreia sunt chemate toate lucrurile; totugi,
Dumnezeu este stipan si singurul care porunceste in
privinta lucrurilor eterne.
Iar acela care va dori si stie ce inseamnd. toate
lucrurile in toate lucrurile, sd. ii faci pimdntului aripi
1
Nicoias de Valois vorbeste, in ,,Cele cinci cirti", despre o
pas[re meridionali pe care o numeste ,,repupu". Termenul ar putea
si fie o corupere a denumirii,,repipi", ceea ce i-ar da arunci sensul de
liliac pitic sau de soarece cu aripi.
2 Aluzie la vitriolul de Ungaria.
3
Varui metalic si roua de mai.
aLaptele de fecioari al lui Artephius, numit gi grisime de
rouI.
5
in legituri cu azecea arcani aTarotului.
42
CEm oouAspREZECE cHEI ALE FTLOSoFIEI
maril gi si il stringn gi si i1 apese astfel incit sit se
inalte 9i si zboare pe deasupra tuturor munplor, pinl
la firmament, iar apoi si ii taie aripile cu forta fierului2
astfel incit s[ cadi in marea rosie si si se inece acolo,
apoi sd caJmeze matea gi si sece aripile sale cu ajutorul
focului 9i apoi al aerului, astfel incdt pimdntul si re-
nasci3 gi atunci, intr-adevir, va avea totul in toate
lucrurile; tar dacd nu poate si il giseasci, atunci sI se
uite in propriul sin, sd caute gi sd.viziteze tot ceea ce
se afl.[ in jurul acestuia 9i pretutindeni va gisi totul in
tot; ceea ce nu este nimic altceva decdt o virtute as-
tringenti a metalelor 9i mineralelor, provenind din
Sare gi din Sulf 9i de doui ori nlscutl din Mercur. ili
jur c[ nu as sti si i1i vorbesc mai pe larg despre toate
lucrurile in toate lucrurile, dat fiind ci toate lucrurile
sunt cuprinse in toate lucrurile.
Dragi prieteni (a spus bitrdnul), incheind acest
discurs cred ci, ascultdnd astfel intelepciunea, ali pu-
tut si invilali 9i si inlelegeti, din aceastl cuvdntare a
mea, din ce materie si prin ce mijloace trebuie si faceti
Piatrz pretioasi a vechilor Filosofi. Ori aceasti Piatrd.
a noastri nu numai cd vindeci'Metalele leproase si
imperfecte si le reduce prin regenerare, convertindu-le
intr-o naturi cu totul perfecti, ci eapdstreazi si sindta-
tea oamenilor 9i ii face si triiasci timp indelungat si
prin virtutea sa celest[ m-a adus p6,n5.Ia o asemenea
bdtrenefe incdt, plictisit si triiesc atirt de mult timp,
am ajuns si doresc sd pdrdsesc aceastd lume.
1
P.intr. creagiile pictorului si graficianului venetian Lorcnzo
Lotto se afli si o superbi imagine a acestui pimint inaripat, care
seamini cu corabia Argo.
2
Fierul este asimilat principiului fix. Este vorba de rugina de
fier sau despre cocleali.
3
Aparilia din Rodos, gdzduirea Latonei, nasterea Dianei gi a
lui Apollo.
43

22. BesIr-B Var-nNrrN
Domnul fie lIudat, ale Lui fie onoarea, virtutea si
slava in vecii vecilo! pentru harul si intelepciunea pe
care de buni voie mi le-a oferit in urmd cu atdt de
mult timp! Aga sd fie!
Acestea fiind spuse, bitrdnul s-a in5ltat in vdz-
duh 9i a dispirut dinfagalor. Dupi ce lucrurile acestea
s-au intdmplat cum am spus, fiecare s-a intors in locul
din care venise gi gi-a concentrat spiritul, actiondnd
dupi intelepciunea pe care i*o oferise Dumnezeu.
Grar,'urd. din editia din 1.624, p.22.
[Aceasti gravuri inclusi intr-o medalie ne permite si vedem
cercul celor sapte plaltete, in partea superioard. Mercur susline o
cupi in care vin si se scalde Soarele 9i Luna. Jos, existi trei mici
l:Iazoane, pe care se distinge, in partea stengi, r,rrlturul dublu, care
aminteste imaginea unui manuscris din ,,Atalanta fugiens", emble-
ma XLV. in dreapta se distinge leul. Lupta acestor doud naturi face
loc apei instelate si metalice, care Lpare pe micul blazon situat in
partea de jos a mandalei hermetice. Deasupra acestui blazon este
reprczentatd. hieroglifa stibinei. De o parte si de cealaltd se afld
simboluri ale migcirii planetelor. in jurul acesfui ansamblu este
44
@
@
Cnln ooui.spREZEcE cHEI ALE FrLos()r,'u.l
acronimul Visita. Interiore. Terrae. Rectificando. Invenies. Occul-
tum. Lapidem. Unele elemente a1e acestei gral'uri sunt preiuate
dintr-o guagi din anul 1590, din ,,Viatorum spagyricum" de Her-
brandt Jamsthlaer. De altfel, aceasti imagine avea si fie prezenti si
pe frontispiciul ,,Ldnii de aur" atribuite lui Salomon Trismosin.]
. Ilustralie din edilia germani de la 7877 .
fDragonul simbohzeazd. Materia primi. Apar doud mici cercuri,
dintre care unul ii inconjoard aripile, pentru a indica Voiatilul, iar
celllalt labele, pentru a indica Fixul. Cei trei gerpi gi triunghiul re-
prezinti. cele trei principii, iar torul este cuprins in Oul Filosofilor].
Sfdrgitul cuvintului inainte
si al primei c[rti
45

23. CARTtrA A DOI]A
A CLAVICULEI
PIETREI PRETIOASE
A VECHILOR FILOSOFI

24. Srima cfreie
r R {MA CLrrY dS.
fPrima cheie arati ,,cuplul alchimic", folosind simbolismul cla-
sic: la dreapta se afli principiul feminin al Mercurului tinind o
ramuri pe care se afld trei flori, iar la stinga pelerinul, un cdlitor
care poarti in mina dreaptd un baston. in prim-plan, in partea
stingi, se afli un lup care sare pe deasupra unui creuzet (calea
uscati); in partea dreapti este un bitrin care face un gest ame-
ninlitor cu o coasi si se afli deasupra unui ou. Corespondentul
ramurii este varul, indispensabil pentru obginerea Mercurului
filosofic; coasa reprezintd lira lui Orfeu, care potolegte zawa si
imblinzegte animalele silbatice. Prima cheie simbolizeazi obli-
nerea Mercunrlui prin intermediul sulfurii de antimoniu.- N.tr.]

25. CAPITOLUL I
DnspnB pnncAtrnnR
PRIMEI MATERII
Afli, prietene, ci nici un corp necurat sau lepros
nu este potrivit pentru opera noastri, pentru ci lepra
si necuritenia lor nu numai cd nu pot si producd
nimic bun, dar 9i impiedici si se produci ceea ce este
curat. .{:i:' -
Orice marfr, a unui negutitor de minerale este
vdnduti la pregul siu potrivit, dar atunci cdnd ea a fost
falsificatX devine cu totul nefolositoare, deoarece e
stricat[ si, nefiind aseminitoare cu ceea ce este natural,
nu va putea sI faci operatiunile necesare.
Asa cum un medic curdtl interiorul corpului si
indepdrteazi toate impuritllile cu ajutorul medica-
mentelor,la fel 9i corpurile noastre trebui purificate si
curS.tate de orice murdirie, astfel incdt pe parcursul
generirii noastre ceea ce este perfect s[ poatl indepli-
ni operatiuni perfecte, pentru ci inlelepfli cer un corp
curat, care s5. nu fie nici murdirit, nici contaminat,
deoarece un amestec de lucruri striine ar insemna le-
pra gi distrugerea metalelor noastre.
Agadar, coroana Regelui trebuie sd fie din aurul
cel mai pur, iar lui s[ i se aldture casta sa sofie. Daci
vrei asadar si lucrezi cu materiile noastre, ia un lup
50
CrrE ooui.spREZEcE cHEI ALE FILosoF'IEI
infometat gi fermecitor, supus, datoriti etimologiei
numelui siu, planetei Marte, dar flndnd ca rasd. de Sa-
turn, ca si cum ar fi fiul acestuial.
il ge.i- in vii 9i in munti, intotdeauna in prag de
a muri de foame2. Arunci-i corpul Regelui, astfel in-
cdt sI se sature din acesta, iar dupi ce va fi m6.ncat
facest corp1, arunci-l intr-un foc mare, care si il ardi
in intregime, iar Regele va fi sa1vat3. Dupi ce vei fi
fhcut acest lucru de trei ori, Leul il va fi invins cu totul
pe Lup, iar Lupul nu va mai putea si mindnce deloc
din Rege, astfel ci mater'a noastri va fi pregititi gi
vom fi gata si incepem operaa.
$i afle ci doar pe aceasti cale vom putea sI pre-
gitim materiile noastre pure, cici Leul este spilat gi
curilat cu sdngele Lupului, iar natura Leului se desfa-
ti minunat in acesta, deoarece intre sAngele unuia gi al
celuilalt existi o mare inrudire, de parci unul ar fi p[-
rintele celuilalt. Agadar, atunci cdnd Leul va fi situl,
iar spiritul siu intdrit, ochii sii vor striluci si vor lumi-
na precum Soarele, iar puterea sa l5.untrici va fi de cel
mai mare folos cu putinfi pentrti tot ceea ce veti vrea
si faceti. Iar dupi ce va fi pregitit aga cum se cuvine,
va putea fi folosit drept remediu potrivit pentru epi*
leptici, iar zltt suferinzi de boli grave si zece leprosi
il vor urmiri, vrind si.-i bea sdngele, ;i toti cei care
1
Newton era de p[rere ci antimoniul trebuia pus in legiru-
ri cu Berbecul, deoarece Soarele se aflI in cxaltare in acest semn,
in conformitate cu traditia chaldeeand. A se studia, de asemenea,
,,Introitus", de Philalethes, cu referire la oglinda 1ui Marte si Venus.
2
Ert. dtugotlul babilonian sau vitriolul roman sau, altfel spus,
alaunul, conform lucrdrii lui tipied despre Vitriolul filosofic.
3
De vizut gi emblema )CflV din ,,Atalanta Fugiens".
4
Pregitirea Leului verde pornind de ia dragon, adici pregdti-
rea Mercurului filosofi c.
51

26. Besrlp VerENrrN
sunt bolnavi, indiferent ce boali ar avea, se vor simti
minunat in spiritul sdu. Pe scurt, toti cei care vor bea
din aceasti fdntlnd, din care curge aur se vor simti bine
in trup si in spirit, se vor bucura de o s[nitate perfecti,
vor resimti o intremare a puteriloq o reimprosphtare a
sdngelui, o linistire a inimii si o mai buni stare a tutu-
ror organelor,atdt diniuntru cdt 9i dinafar5., pentru ci
aceasti fi,nt6,nd. vindeci nervii si deschide ciile
pentru a izgoni boala 9i pentru a pune in locul ei
slnitatea.
Prietene, fii foarte atent si grijuliu ca aceasti f1lnt6lnd,
a viefii si fie foarte puri 9i cain ea sI nu se amestece
nici o altd. apd, str[ini1 de teami si nu se nasci un
monstru gi ca pegtele salvator si nu fie transformat in
otr avd. venino as i; iar dacd. a fo s t adiug atd. ceva apd, tare
si corozivd pentru a dizolva materiile, aceasta si fie
indeplrtati si s[ fie spnlata- bi griji orice forti coro-
zivd., pentru c[ nici o acreald. si nici o coroziune nu
sunt potrivite s[ goneascd bolile, pentru c5. si acestea
pitrund, insi cu distrugere si cu striciciune, astfel ci
ajung sI dea nastere la multe alte boli; si asa cum tre-
buie sd impingi un cep folosind un alt cep, tot astfel
trebuie si indepirtim otrava cu ajutorul otravei,
pentru ci e nevoie cafdntdna noastri si fie deplin pu-
rrficatd, si in ea si nu apard nici un fel de striciciune2.
1
Autorul este aici invidios: Francois Marie Pompee Colonna,
in ,,Compendiul doctrinei lui Paracelsius", scrie: ,,Voi incheia acest
articol - despre principiile Chimiei - indemnindu-l pe artist si fie
vigilent atunci cind vrea si extragi aceasti chintesentl a corpurilor
cdrora trebuie sd li se adauge ceva strdin, si aibi griji ca lucrurile si se
potriveasci". Ori, este necesar ca o parte a Mercurului si fie ameste-
catd cu corpurile Soarelui 9i al Lunii.
2
Alegoria de mai sus este bazztd" pe diferenlele subtile exis-
tente intre cuvintele frantuzesti,,poisson - peste" gi,,poison - otravi".
52
CBr,o nouAspREZECE cHEr ALE FTLOSOT.'rir
Orice pom care nu face fructe bune gi frumos mi-
rositoare va fi tdiat, iar trunchiul sdu va fi altoit; odatl
{hcut acest lucru, trunchiul va produce o ramur[ si din
aceasta se va face un pom roditoE dupi cum va dori
gri.dinarul1.
Suveranul cilitoreste prin gase orage ceregti si
rimdne si locuiasci in cel de-al gaptelea, pentru ci
palatul siu regal este impodobit 9i infrumusetat cu aur
si acolo sunt clediri aurite2.
Daci ai ascultat ceea ce tocmai am spus, ai des-
chis prima poarti a primei Chei, ai trecut de primul
obstacol; da4dacd,nuvezi nici o picituri de cerneald
si nu ai dobdndit nici o limpezime, degeaba vei mai
intoarce si vei mai privi cilimara, cdci lucrul acesta nu
i1i va fi de nici un folos gi nu i1i va aJUt^ in nici un fel
ochii trupesti si giseasci la sfirsit ceea ce ti-a lipsit la
inceput, pentru ci nu voi mai vorbi de aici inainte
despre aceasti cheie, aga cum m-a invltat Luce Papirius.
In simbolismul crestin, pegtele nu e nimeni altcineva decit Hristos,
purtat pe creuzet. Mirturie in acest sens stau altarul din Issenheim
qi sfintul Ioan Botezitorul.
1
Aluzie la stejarul lui Flamel si la nuca galici, care formeazd,
una dintre cele mai subtile alegorii ale alchimigtilor, conform lucririi
,,Introitus", cap.W.
2
De vdz'tt ,,Yisul verde" al lui Bernard tevisanul, in care ero-
ul trece prin sapte sili, fiecare de alti culoare.
53

27. A foua cfieie
TI. i{l/J&
[A doua Cheie i-a fost consacrate Mercurului dublu; inaripat, el
va trebui si isi piardi aripile, ceea ce se va face cu ajutorul unei
coase. Atunci va fi oblinuti reduclia sa.-N.E.l
CAPITOLUL II
La Cu4ile prinlilor se gisesc tot felul de bluturi
9i de licori si nici una dintre ele nu este asemindtoare
cu alta, din punct de vedere al mirosului, culorii gi gus-
tului, cici au fost preparate in feluri diferite 9i de
fiecare dati cu scopuri diferite, ele fiind necesare pen*
tru a intretine si a fi biute de oameni diferili.
Cdnd Soarele stripunge norii si isi rS.spdndeste
razele,se spune in popor ci Soarelui ii e sete si de aceea
avem parte de ploaie; iar dacd. acest lucru se intimpl[
in mod frecvent, aptoape intotdeauna gtim c[ vom
avea un an rodnic.
Ca sI construim o casi neinchipuit de frumoasi
avem nevoie de multi arhitecti, gi asta inc5. inainte de
a fi terminat'i si infrumusetatl asa cum trebuie, cici
lemnul nu poate si inlocuiasc5 absenla pietrei.
ferile care se afl5. in apropierea md.rii sunt imbo-
gnfite de fluxul si de refluxul acesteia, care e provocat
de simpatia si de influenfa corpurilor ceresti, astfel ci
fiecare reflux le aduce nu putine lucruri bune, ba chiar
o mare multime de bog'ilii prelioasel.
O fati care se mdrttd" e impodobiti cu haine
scumpe si frumoase, pentru ca sotul ei si. o giseasci
atrdgtrtoare si, vdzdnd-o impodobiti astfel, sI se in-
drlgosteascd. de ea; dar atunci cAnd ei doi se vor culca
1
D. .o-pnr"t cu Fuga XV din,,Atalanta fugiens" si cu ume-
dul radical metalic.
55

28. BASILE VALENTIN
impreuni, ii vor fi indepirtate toate vestmintele 9i nu
va rimdne decdt cu unul singur, acela cu care s-a nds-
cut si pe care il are inci din pdntecele mamei sale.
in acelagi fel, atunci cdnd trebuie si ii cisitorim
pe viitorii soli Apollo si Diana, e necesar si le facem
mai multe feluri de vesminte, sd le spdlim cu multd
ribdare capul gi chiar intregul corp, cu o api pe care va
trebui si o producem dupi o distilare indelungi; cdci
existi mai multe tipuri de api, deoarece unele dintre
ele sunt excelente, iar altele mai putin bune, in
functie gi de diferitele intrebuintiri carc trmeaz1. sd.
li se dea, asa cum am spus atunci cdnd am vorbit despre
diferitele tipuri de bduturi pe care le putem gisi la
Cu4ile printilor si ale seniorilor.
Si trebuie si gtii c[, daci sunt vapori si nori care
se ridicd de la pS.mAnt gi se ipgrim[desc in Aer, acestia
vor cldea inapoi, dincauzagreutdlii naturale a apei, si
astfel pdmdntul igi va primi inapoi umiditatea pierdu-
ti, de care se va bucura gi care il va hrini 9i va fi
astfel mai pregitit s[ igi produci roadele. De aceea e
nevoie si repetdm ace$tg pregitiri ale apelor prin mul-
te distiliri, astfel incdt pimdntul si fie pitruns de
multe ori de aceast[ umiditate, iar aceast[ umiditate
si fie trasi de tot atdtea ori ca in Euripos, unde pi-
mdntul rimAne de multe ori uscat, dupi care apa
se intoarce intotdeauna p6.nd. cdnd i9i recapiti cur-
sul sdu obisnuitl.
Agadar, atunci cAnd palatul regal va fi fost deja
construit cu mult[ trude gi impodobit cu mare griji,
1 O dati in plus, ajungem la cel mai inalt secret al operei;
cine ne va limuri oare misterul acestor sublimiri repetate, al acestor
redistiliri? A1 acestor convectii brugte? Pentru aceasta, e nevoie si
studiem unul din cele mai inalte puncte ale gtiingei: multiplicarea.
56
CBIB oou.4.spREZECE cHEI ALE FILosoFIEI
iar marea de sticlil il va fi imbogitit, prin fluxul gi re-
fluxul siu, cu multe lucruri pretioase, atunci regele va
putea cu sigurantl sI vind 9i si locuiasci in el.
Dar, dragul meu prieten,ai grrjd, ca unirea mirelui
cu sofia lui sI aibl loc doar dupi ce le-ai indepirtat
toate vegmintele si podoabele,atdt de pe fale cdt 9i de
pe tot restul trupului, astfel incit ei si intre in mor-
mdnt la fel de goi cum erau atunci cind au venit pe
lume, de teami ca locuinla 1or si nu devini mai rea si
si nu se strice cumva din catza amestecului cu vreun
lucru str5.in2.
Pe lingn ceea ce fi-am spus mai inainte, vreau si
te mai inv[t un lucru: pretioasa api cu care trebuie
spilat Regele trebuie produsi cu mare griji gi iscu-
sinti, prin confruntarea gi lupta dintre doi campioni
(prin asta, inleleg doui materii diferite), cici unul
dintre acestia trebuie si il provoace pe celilalt pentru
a-lface mai activ si a-l incuraja si oblini victoria; de-
oarece nu trebuie ca r,rrlturul si-9i facl de unul singur
cuib pe culmile Alpilor, cici astfel puisorii sii ar muri,
din pricina zdpezlor care acoperi vArfurile mun1ilor.
Dar daci adaugi un dragon ingrozitor, cum se afli.
mereu in cavernele Pimdntului si care a fost mereu
oaspetele muntilor reci si acoperiti de zdpadl,, Pluton
va sufla astfel incit in cele din urmi va goni din dra-
gonul cel rece un spirit zburdtor inflicirat, care prin
violenta c[ldurii sale va pdrjoli aripile r,ulturului 9i va
degaja cildur[ atdt de mult timp, inc6,.t zdpada aflatd,
1 Se gtie ci puiul lui Hermogenes este o casi de sticli; de
comparat cu fuga IX din ,,Atalanta fugiens", unde se vorbeste despre
o vazd. a naturii.
2 Ert. ,r...r"r s[ se facl lichefierea materiei, obiect al putre-
facliei. $i si nu uitim niciodatd cd dizolvarea este cheia conjuncliei.
>/

29. Besrr,B Ver-pNuN
pe culmile muntilor se va topi si se va transforma in
api, astfel ci. se va putea pregiti cu bine si asa cum se
cuvine o baie minerali curate gi foarte sinltoasi, pen-
tru Rege1.
1
Alegorie a celor doud tipuri de sulf; ce folos si pregitesti un
,,Mercur alb" - in sensul unei opere la alb,ftr:a actor sau sceni - daci
nu ai suflu care si-l locuiasci: acesta este ingelesul acestor vorbe. in
acest fel le intelege si Limojon, atunci cind ne asiguri cd Lunariul
este Mercurul alb - partea dreaptd a celei de-a doua Chei, in timp
ce otetul foarte acru - descris gi de Artephius in ,,Cartea secreti"
- este Mercurul rosu, care corespunde pirtii stangi a acestei Chei.
Cele doud pirli reunite formeazi. dublul Mercur central, Mercurul
filosofic, cdruia trebuie si facem in aga lel incit s[ ii tiiem aripile.
58
,4. treia cfreie
ITI CLAYTE
lin prim-plan se afli dragonul care, de fapt, apare cu trislturile
unei himere; dragonul cu solzi simbolizeazd. una dintre mate-
riile prime, probabil sulfura de antimoniu; poate, de asemenea,
si fie vorba de gisturi piritoase sau alunifere, din care se extrage
alaunul (in cazul in care pdmintul folosit are alumini); r,'tilpea si
cocosul sunt cele doui simboluri a1e fixului gi volatilului, a ciror
actiune se petrece in a treia operi. Mai trebuie adiugat faptul ci,
in depdrtare, castelul este un simbol a1 athanorului, in timp ce
pidurea simbolizeazl. materia primi. De cercetat si,,De Lapide
Philosophorum" a lui Lambsprinck.- N.tr ]

30. CAPITOLUL AL TREILEA
Focul poate si fie sufocat de citre apd, rar multi
apd.vdrsatd. peste un foc mic devine stipdna acestuia,
astfel cd Sulful nostru infliclrat trebuie si fie fhcut,
moderat, invins 9i obflnut cu api potriviti, astfel incdt
prin forta sa inflicirati sd. depdgeascl 9i si domine
apele in retragere. Dar aici nu va putea fi oblinutd. iz-
bdnda daci Regele nu a imprumutat apei sale din
virtutea gi din puterea sa si daci nu i-a oferit o cheie
din vesmd.ntul gi din culoarea sa regali; astfel, ca si fie
dizolvat de ea 9i sd devind'.invizibil, trebuie sd. apard.
din nou gi si fie vdzut. Si, cu toate ci acest lucru nu se
poate face decdt cu vitlmarea gi rdnirea corpului slu,
aceasta va duce totusi la o sporire a naturii si a virtulii
sale1.
1
Ac"artu este operatiunea din care alchimigtii au fhcut devi-
za lor: SOLVE ET COAGULA. Atunci, vom putea intelege fhri
nici un fel de greutate de ce vulpea, aflati in plan indepirtat, este
insotiti de doud pdsiri 9i nu de una singuri, lucru pe care nu pare
s[ il fi semnalat cineva pdni acum... Dar aceasti alegorie poate
fi explicati odati ce am inteles misterul porumbeilor Dianei lui
Philaletes 9i daci am mai pitruns si inlelesul celor doui claviaturi
- exoterici si esoterici - la care cinti autorul acestei gravuri. Vul-
pea - cr),olnr1(- este legati de parabola griunlei de aur - asemini-
toare bobului de griu: ol,roq - o formi a marelui zeu Nil; frrlXDG,
acesta desemnind, prin meandrele sale, onduiirile unui sarpe. Am
putea adiuga 9i faptul ci crl"ornqf seamini cu crl"oneyrcr, loc in
care sarea se solidifici. in legituri cu pisirile, ar trebui studiati si
,,Aurora consurgens".
60
Cpre oouAspREZECE cHEr ALE FrLosoFrEr
Un pictor poate sI puni o aItd. culoare pentru un
alb gnlbui, un galben rogiatic si un rosu veritabil, gi
chiar dacd toate celelalte culori ale sale rimin impre-
uni, totugi aceasta din urmd va fi cea mai vizibili si va
ocupa rangul ce1 mai inalt, mai presus de celelalte.
La feI trebuie procedat 9i cu magisteriul nostru:
atunci cind i1 vei fi fXcut, trebuie si gtii ci el a dobdn-
dit lumina intregii inlelepciuni, care se rispdndeste
chiar gi in intuneric si care totusi nu arde si nu este
ars[, deoarece sulful nostru nu arde si nu este ars, chiar
dac[ strdluceste si igi rlspindeste lumina pdni in de-
pdrtare,si nici nu vopseste deloc, dacl nu este pregitit
mai dinainte si vopsit cu propria sa vopsea, pentru ca
dupi aceea si poati si vopseasci metalele bolnave si
imperfecte. $i acest sulf nu poate sd. vopseasci dacd nu
ii este oferiti si imprumutati aceasti culoare, pentru
ci niciodati cel slab nu va putea si obtini izbdnda,
intrucdt cel mai puternic i-o smulge, iar cel mai slab
este nevoit cu atdt mai mult si o cedezel.
Prin urmare, desprinde din-ceea ce !i-am spus
aceasti concluzie, cd cel slab nu poate nicidecum si il
forteze sau s[ il ajute pe altul slab 9i cL o materie com-
bustibili nu poate salva din foc o alti materie, care e
combustibili ca 9i ea. Agadar, daci avem nevoie de un
protector care si apere materia combustibili, un ase-
menea protector trebuie in mod necesar sd aibd mai
multi putere si mai multi virtute decdt partea pe care
o are de apdrat gi si fie in afara oricirui pericol, fiind
incombustibil datoriti unei virtuti naturale de a rezis-
1
Aceasti vopsire radicald, nu poate fi tealizatd, decit prin di-
zolvarca Sulfului; altfel spus, deschiderea metalului si transformarea
sa in var-
6r

31. BasrlB Ver,nNrrN
ta cu tirie foculuil. Oricine va dori si pregiteascd
sulful nostru incombustibil trebuie s[ il caute intr-o
materie in care el este incombustibil intr-un mod in-
combustibil - ceea ce se poate face inainte ca marea
siratd, sn fi inghilit un corp, gi apoi sn-l fi respins, el
fiind sublimat intr-un asemenea grad incdt s[ depi-
geascl cu mult in splendoare ceilalti Astri, iar sdngele
siu si fie in asemenea misuri sporit si perfectionat,
incit, la fel de bine ca un Pelican, si poatd si igi 1o-
veasci pieptul cu ciocul frrd, caprin asta si isi slibeasci
in vreun fel sindtatea si si isi poati hrini toti puigorii
cu propriul sdnge, 9i fXrX ca asta si produci vreo vi.ti-
mare celorlalte pdryr ale corpului slu2. Despre aceastd.
Roud a Fi1osofilor, de culoare purpurie, gi despre acest
sdnge rosu de dragon au vorbit si au scris toli Filosofii;
prin mijlocirea acestui stacojiu al impiratului artei
noastre, cu care este acoperi$ Regina salvirii, si a1 aces-
tei purpuri sunt incllzite si aduse la deplina realizare
toate metalele reci si imperfecte.
Iar acest superb vegmint, impreunS. cu sarea As-
trilor, vine dupi acest sulf celest, pdzit cu mare grijd,
de teami si nu se stiice, 9i il face sd. zboare asemenea
unei pisdri , atdt cat va fi nevoie, iar Cocosul va minca
vulpea si se va ineca si se va sufocain apd., iar apoi,
cipltdnd din nou viafi prin foc,vafi (astfel ca fiecare pe
rdnd si isi indeplineasci rolul) inghigit de citre Vulpe3.
1
Acest concept de protector este cu totul remarcabil; aproape
ci putem si vedem aici presimtirea unui agent de reducgie. Astfel
sunt, intr-adevir, cirbunele si varul r,'ulgar, cak.
2 Imaginea Pelicanului se impune precum cea a lui Mercur
devorindu-se pe sine, la fel ca garpele Ouroboros.
3
Dupi cum se va vedea in continuare, aceasta evocl intr-un
mod irezistibil miscS.rile de conveclie. Fulcanelli 9i-a amintit aceastl
viziune atunci cind a comentat Viciile 9i Virtuple de ia Catedrala
Notre-Dame de Paris, in special medalionul numit al Redistilirii.
62
A patra cfieie
t4a CLAIt{S
[A patra cheie: este ,,putrefactia", adici scufundarea corpului in
baia astrelor (Mercurul filosofic), oblinuti pe calea uscat5,. Sche-
letul se afle aici si pentru a ne aminti ci cenusa de os (cirbunele
animal) va fi necesari pentru a obline crema de tartru.- N.E.]

32. CAPITOLULAL PATRULEA
Orice carne niscuti din pimdnt va fi drzolvatd,
gi se intoarce in pdmint, astfel incdt aceasti sare
pimdnteascd.,alutatl, de influenta Cerurilor, si facd si
apard. o noui simdnld; cdci, daci nu se face deloc pI-
mint, nu va putea si aibi loc in opera noastri nici vreo
inviere, pentru cd, alinarea naturii este ascunsl,in pd-
mint, tot aga cum este gi Sarea acelora care au c[utat
acolo cunoagterea tuturor lucrurilor1.
in ziua judecetii, lumea va fi judecati prin foc, iar
ceea ce a fost fhcut din ettnic va fi transformat prin
intermediul focului in cenusd, iar din aceasti cenusl
va renagte o pasire Phoenix, pentru ci in aceasta este
ascuns adevdratul tartrv, cu ajutorul ciruia, daci este
dzolvat, se pot deschide gi cele mai puternice lac[te
ale palatului Regal2...
Dupi arderea general5, se vor face un plmdnt nou
gi Ceruri noi, 9i un om nou, mult mai glorios gi mai
minunat decdt a fost cel c re a triit in lumea dintdi,
deoarece va fi purificat.
1
Ert. o alegorie clasici, care ajucat un rol important in apro-
pierea alchimiei de gnoza crestini, insi aici se dovedeste ci aceast[
operaliune este una foarte reald.; carnea niscuti din pimant repre-
zinti insigi substanfa metalului deschis, este varul vechilor chimigti,
iar sarea pimdnteasci este apa instelati si metalici pe care alchimigtii
o numesc apa lor permanenti, pentru a ilustra durata 9i calitatea
cildurii sale, care o fac in acelagi timp APA gi FOC.
2
Tartrul amintit aici de Basile Valentin nu are nimic de a face
cu tartrul urlgar; Este vorba despre Alkahest.
64
CsI,n oou;.spREZEcE cHEr ALE FrLosoFrEr
Din cenuga gi din nisipul fierte in foc un sticlar
poate sd,facd, sticli de o culoare aseminitoare cu aceea
a pietrelor pretioase, iar aceasta nu va mai fi conside-
rati cenusi; ignorantul socotegte ci acolo se afli o mare
perfectiune, dar nu si omul invifat, cu atdt mai mult
cu cit acesta s-a obignuit cu astfel de lucruri datoritl
unei cunoagteri 9i unei experienle indelungatel.
Pietrele sunt transformate in var potrivit pentru
multe lucruri, iar inainte ca varul sd fie {hcut cu ajuto-
rul focului el nu este altceva decdt piatri, pe care nu
am putea sI o folosim in loc de var; insi ea este ars[ cu
ajutorul focului si, primind de la acesta un grad inalt
de cilduri, dobindegte o virtute atit de potriviti incit
spiritul infldcdrat al varului se adaugl perfecfunii sale,
cu care nu poate fi asemuit nici un lucru.
Orice lucru redus la cenugi arati gi scoate la iveali
Sarea sa2. Daci vei gti ca, in timpul disoluliei sale, si-i
pdstrezi separat Sulful si Mercurul, iar din acestea sl
redai cu iscusinti ceea ce trebuie dat sirii, se va putea
1
Aici, am putea ad[uga faptul ci Basiie Valentin rezumd in-
treaga operd in aceste cdteva cuvinte: cenusd, nisip, fierbere.
2 Aceasta este o frazi cheie in elucidarea simbolismului al-
chimic: reducerea la cenugi corespunde, aga cum amvdzrtt, oxidirii
metalelor. Orice sare este deci un oxid: loq, pe care cabaligtii il tra-
duc prin otravd sau venin, de unde se desprinde imediat un corolar:
garpe, linind cont de starea de vdscoutate in care se afli materia
pentru o piatri aflatd. in foc, lucru care, in parantezd fie spus, nu
poate s[ se petreaci decit pe calea uscati. Dar aici se mai afli gi alt-
ceva, atunci cnnd SAREA este comparati cu ceea ce autorul spune
imediat despre SULF 9i despre MERCUR. Este vorba de faptul cI
SAREA rezistd. la foc: este salamandra pe care o putem vedea in
emblema )O(IX din ,,Atalanta fugiens" a lui Maier sau in granrra X
a lui Lambsprinck. $i, in czz,tl de fa1i, nu poate fi vorba decit despre
doui,,SARI": pimintul lui Ammon sau pirndntul lui Chio.
65

33. Besrlp ValpNuN
face acelasi corp ca inainte de disolutia sa1. inleleplii
acestei lumi numesc acest lucru nebunie 9i il consideri
o minciuni, strigdnd ci este cu neputinfi ca un om
pdcdtos sd facd o creaturd noui, fhr[ sd fie insa atenli
cd aceasta fusese si mai inainte o creaturi 9i ci Artis-
tul, fhcdnd o demonstrafie a gtiinlei sale, nu face altceva
decdt si inmulteascl simdnta naturii.
Cel care nu are cenusi nu poate sd,facd, Sarea po-
triviti pentfu lucrarea noastri, cici aceasta nu se
poate face in absenta SArii, deoarece nu existi nimic
asemenea ei, care si le ofere o astfel de putere tuturor
lucrurilor.
Tot a9a cum Sarea pdstreazl, toate lucrurile 9i le
fereste de putreziciune,la fel gi Sarea Filosofilor apdrd.
si pizegte toate metalele, astfel incdt ele sd nu poati fi
niciodatl distruse sau redySe" la neant si si nu se poati
face altceva a doua oari cu ele, frrd, ca astfel si nu
moari si balsamul si spiritul Serii pe care o au, pentru
ci in acest caz ar rimdne pur si simplu un corp mort,
care nu ar mai putea fi de nici un folos, deoarece ar fi
pdrXsit de spiritele .metalice si, odati ce acestea ar fi
indepirtate si pierdute prin moarte naturald, si-ar lisa
domiciliul gol si mort, iar acesta nu ar mai putea si fie
adus din nou la vta+#.
Dar, dragul meu prieten, trebuie si gtii ci Sarea
care provine din cenugi are cel mai adesea o virtute
ocultd; totusi, ea nu poate fi folositi la nimic daci in-
teriorul siu nu este intors citre exterior, cdci numai
1
D".
".r.r*
este vorba despre un corp reinnoit si reintinerit;
acesta a trecut de la o stare amorfX la o stare cristalizati. Acesta este
marele secret.
2
Am ar,rrt deja ocazrasi vorbim despre ceea ce pot si ofere ca
materii,,albe" un Mercur izolat sau un Sulf izolat.
65
Cple oouAspREZECE cHEI ALE FILosoFIttl
spiritul poate si ofere via![ 9i putere; corpul nu poate
nimic, de unul singur. Daci vei putea si gisesti acest
spirit, vei avea Sarea Filosofilor gi uleiul cu adevdrat in-
combustibil, atdt de renumit datorite cd.rtilor vechilor
in1elepfl1.
Daci vei ghici numirul meu 9i il vei dubla,
$i dacl vei vrea sd mI aduci cu ei,
Vei gisi totusi prea putini inlelepfl
Care si imi cunoasci virtutea si puterea.
1
Ul.inl incombustibil este tinctura pietrei; viata este iumina;
puterea reprezintd forla Sulfului incarnat in Sare; agadar gi aici este
vorba despre o sintezi mentali in care trebuie si vedem incarnarea
Sufletului in Corp.
67

34. A cincea cfreie
tr,, cLay{-s,
[A cincea cheie: Este vremea pentru Marea Coacere, cind cup-
torul functioneazd. din plin (pe calea uscatd, la o ternperaturi. de
13000 Celsius, dupi Fulcanelli). Privili cu atentie desaga
principiului feminin, foarte incircati, si comparati dimensiunile
sale cu cele ale desagii pe care o fine, in mina sa stdngd, persona-
jul aflat in partea dreaptd din Prima Cheie: este acelagi obiect.
Corespunde lunii cu coarne si isi giseste corespondenta in em-
blema XLI din ,,Atalanta fugiens" de Michael Maier.
Observati, de asemenea, burdufi:l. Creanga a crescut, semn al unei
viitoare acrefii a Sulfului in risini de aur. Personajul micut, care
se pregites,te sdtragd" cu o slgeati, este un simbol al rapidititii cu
care trebuie realizatd. prima intervenlie ce corespunde regimului
Mercurului la Philalethes. in partea dreapti a acestei grar,rrri
CBIB oou.LspREZECE cHEI ALE FII.,osorrrEr
trebuie si vedem principalele elemente nutritive ale Rebisului:
FOCUL si laptele Fecioarei: ramura este un simbol al aga-numi-
tului Arbore Solari, cu gapte flori, a cirui riddcini este o inimi:
Sufletul Pietrei. Cupidon, prezentatin forma sa traditionali - cu
ochii acoperigi, pentru a simboliza orbirea dragostei - se pregitegte
si isi lanseze slgeata de argint: asta vrea si spuni ci Principiile
operei sunt aproape de conjuncfie.
Aceasti plangi ar putea, pe buni dreptate, sd reprezinte alegoria
formirii alamei. intr-adevir, in conformitate cu Pernety: ,,Filo-
sofu1 Hermetic doregte ca Alama (un alt nume pe care l-a dat
materiei sale) s[ fie compusl dintr-un aur si dintr-un argint cru-
de, volatile, ingropate gi pline de negreali in timpul putrefactiei,
care este numiti pintecele lui Saturn, din care a fost zimisliti
Venus. Acesta este motilrrl pentru care ea este consideratd, ca fi-
ind nlscuti din Marea filosoficl. Sarea produsd. in acest fel este
reprczer:ta;tl. de citre Cupidon, fiul lui Venus si a1 lui Mercur,
cdci atunci Venus simboliza sulful, iar Mercurul argintul-viu sau
mercurul filosofic". -N.tr.]
69

35. CAPITOLUL AL CINCILEA
Viaya care este ascunsi in pimint produce lu-
cruri care iau nagtere din acesta, astfel ci oricine spune
ci pimdntul nu este deloc insufletit e un mincinos,
pentru ci ceea ce este mort nu ar putea s5. ii ofere ni-
mic unui ceva viu si nici nu ar fi capabil si faci orice
alt lucru, din moment ce spiritul vielii a zburat de acolo
si s-a impristiat. De aceea,spiritul este viafa si sufletul
pimAntului, acolo unde rimine 9i unde igi dobdndegte
virtutile, imprumutate naturii pimdntesti de citre fi-
inta celesti 9i proprietilile Astrelor. Cici toate ierburile,
arborii, rldicinile, metalele si mineralele isi primesc
puterea si hrana de la spiritul pdmdntului, deoarece
viata acestui spirit, care este hrdnit de citre Astre,
susfine toate lucrurile care cresc pe pimdnt. Si, tot ast-
fel cum o mami il hrinegte ea inslsi pe copilul pe care
il poarti in p6.ntece, si pimdntul produce si hrineste
cu spiritul dzolvat al Cerului mineralele pe care le
poartd. in miruntaiele sale1.
Agadar, nu pimintul este cel care di formi fieci-
rei naturi, ci duhul de viali pe care acesta il conline. $i
1
Istoricii chimiei au vrut si vadi oxigenul in acest tip de spi-
rit universal. Putem pune aceasti intrebare, iar problema este, cu
siguranti, dificil de rezolvat. Dar daci rlmdnem in lumea mici a
alchimiqtilor, creuzetul 1or fierbinte sau cuptorul 1or inchis - iucruri
identice pentru invilicelul care a prins deja gustul acestei stiinte -
acest spirit ajunge sd se confunde cu unul dintre elementele pe care
vechii chimigti le numeau Nitrat aerian sau salpetru.
70
Crlp nouAsPREZECE cHEI ALIt r.'lr,()s()rf r ril
dacd, ar fi deposedat vreodatl de acest spirit, ar fi mort
si nu ar mai putea sd ofere nici un aliment, cici i-ar
lipsi spiritul Sulfului s[u, care conservi virtutea vitald
gi din a cirui virtute iau nastere toate lucrurile.
Doui lucruri opuse, chiar si daci sunt puse impre-
uni, nu vor putea totusi si se armonizeze cu adevirat,
dup[ cum putefi vedea, de pildi, ci atunci cdnd pu-
nem foc ahturi de pulbere in teava unui tun, aceste
doui spirite diferite se separi unul de cehlalt cu mare
zgomot si violent[, zbwdnd in aer astfel inc6.t nimeni
nu mai poate si le vadi, si nu se mai stie unde au ajuns
si ce au devenit, daci nu ai inteles ce sunt si in ce ma-
terie fuseseri ascunse.
Astfel, vei ajunge si cunogti faptul cd.vtala nu este
altceva decdt spirit pur si tocmai de aceea tot ceea ce
un nestiutor ar considera mort trebuie si. triiasci. o
viati de neinteles, dar totusi vizlbtld, si spirituali, gi si
fie pistrat in aceasti vratS,.Dacd.vrei ca viata sh. coope-
teze cu viafa, aceste spirite sunt alimentate si hrdnite
de roua Cerurilor 9i i9i au originea intr-o fiinti celesti
elementarl si terestr5., care se numeste materie fdrd.
formi.
$i tot asa cum fierul atrage la sine magnetul prin
simpatia si calitatea oculti care existi intre cele doul,
la fel 9i in aurul nostru existi un magnet, care este
prima materie a pietrei noastre pretioase. Daci vei pri-
cepe acest lucru, vei deveni indeajuns de bogat si de
fericit invtata tal.
1
Aceasti calitate atractivd,l-a fascinat pe Newton, care a cre-
z.rt ci. ar pvtea - in domeniul infinitului mic - si refaci lucririle sale
importante referitoare la gravitatia universali. Dar am vizut c5. el a
esuat, deoarece a pornit de la o ipotezi fantezisti: asa-zisa putere de
atractie a antimoniului.
7r

36. BesrLB VeLeNuN
Tot in acest capitol, iti voi mai oferi un exemplu:
atunci cdnd privim o oglindd, vedem reflexia tuturor
lucrurilor, intru totLrl asem[n[toare cu cel care privegte;
dar dacd, acesta vrea s5-gi atingd. cu mdna imaginea
reflectati, nu va atinge decdt oglinda pe care o privestel
tot astfel, din aceast[ materie trebuie si extragem un
spirit vizibil, care si rimdni totugi de neinteles.
Acest spirit este ridlcina viefii corpului nostru si
Mercurul Filosofilorl, din care se pregitegte, cu mult[
iscusinl5, licoarea artei noastre, pe care o vei face din
nou materiala gi pe care, prin anumite mijloace de un
grad inferior, o vei face si ajungi la perfectiunea suve-
rand. a celui mai perfect remediu. Cdci inceputul
nostru este un corp bine legat 9i solid, iar mijlocul este
un spirit fugitiv 9i o ap[ de aur fhrd nici o coroziune,
cu ajutorul cdreia in1elepfli se bucur[, in aceastd viafd,
de implinirea dorinlelof.Tai sfhrgitul este un remediu
foarte fix, atdt pentru corpul omenesc, cdt 9i pentru
corpurile metalice, iar cunoasterea sa le-a fost dati
mai degrabi ingerilor decit oamenilor, chiar daci el a
fost obtinut 9i de unii dintre acegtia din urm5, care i
l-au cerut lui Dumiiezeu cu stiruintl si cu rugiciuni
neincetate si nu l-au necijit cu nimic nici pe El, nici
pe cei sirmani.
1
E,ste deci vorba de prima stare a Mercurului, dupi cum arati
Artephius, care a vorbit mai bine despre acest lucru, la fel ca Ponta-
nus gi Lavinius.
2
Aceasti limurire,,,fhr[ nici o coroziune", este fundamenta-
1i pentru intelegerea modului de funclionare a Mercurului. Printre
altele, ea permite demonstrarea misurii in care diferitele substanfe
desemnate cu termenul de vitriol, amintite atdt de des in aceste tex-
te, nu sunt folosite de fapt decit ca oxidanii pentru materiile prime;
ele oferi tinctura, iar douX dintre ele, fhri indoiali, unul dintre prin-
cipalii compusi ai Mercurului filosofic.
7)
CErE oouAspREZEcE cHEI ALE FILosoFIEI
$i, p. deasupra, i1i mai spun adevirul adevirat: o
munci trebuie si urmeze dupd alti munce, pentru ci
la inceput trebuie si spilim 9i si cur[fim materia
noastri, apoi si o dizolvim, si o facem buciti, apoi sd
o facem pulbere si cenusi, iar apoi trebuie si facem
din ea un spirit volatil la fel de alb ca zipadal gi un
altul la fel de volatil si tot asa de rosu precum este
sdngele2, iar acestea doui contin un al treilea, gi totusi
e1e nu formeazd, decdt un singur spirit, si ele trei sunt
cele care menlin si prelungesc viafa. Adu-le impreuni
gi ofer[-le o hrand gi o biuturl proprii naturii lor3 si
pdstreazd,-le pe un pat de rou[, si ai grt1d. si fie cald,
pdnd in momentul generlriia. $i atunci vei putea sdvezi
ce cunoagtere ti-au oferit Dumnezeu si natura.
Si trebuie si mai gtii ci niciodati nu am mers atdt
de departe in dezvdluirca atdtor lucruri, ar[tdnd ase-
menea secrete, gtiind cd Dumnezet a oferit naturii
mai multi putere si mai multe miracole decdt ar putea
vreodati sd creadi un om. Totugi, mi-au fost fixate
anumite limite si granite in ceea ce priveste scrisul,
astfel incdt aceia care vor veni dupi mine sd poatd pu-
blica efectele minunate ale naturii, acelea despre care
Dumnezeu ingiduie si se vorbeascd, care sunt socotite
1
Este vorba despre Lunariu sau despre Mercurul alb.
2 M"r.rr..,l rogu sau otetul foarte acru despre care vorbeste
Artephius. inparantezdfie spus, autorui incearci si arate in acest f'el
ci Mercurul contine deja, in forma sa primitivi, tinctura, lucru pe
care, dupi cunostintele noastre, nu il mai spusese nici un alt Adept.
3 E,ste l-aptele Fecioarei, despre care vorbeste si Artephius;
ar trebui studiati, de asemenea, si ,,Aurora Consurgens", pentru o
viziune extraordinari a acestei alegorii.
4
Se observ[ faptul ci roua de mai - adicl a lui Zeus - cores-
punde Mercurului; la cite confuzii a putut duce interpretarea plan-
qei cu numirul IV din,,Mutus Liber"!
73

37. Besrr-r ValpNrrN
totusi, de cltre ignoranti^si insensibili, drept contrare
naturii si supranaturalel.Insi naturalul isi are origirrea
in supranatural si daci totusi vei uni toate aceste lu-
cruri, nu vei gisi nimic care sd. nu fie pur natural2.
1
.llLzie la una dir.rtre scrierile atribr,rite lui Basile Valentin:
,,Tratatul despre lucrurile naturtrle si supranaturale".
2
Aceasti afirmatic reducc la neant orice posibilitate ca trans-
mutirile sii se petreaci in mod natural. Singurele transmutiri re-
a.lizabtle in mod narural au loc in creuzetul stelelor: e limpede c'i
elementele grele din care suntem formagi - dc exemplu fierul care
se afli in hemoglobina noastri - au fost {iurite la focul sorilor cale
s-au transformat in supernove: suntem asadar, in sensul propriul al
cuvintelor, nepotii sttlt l,,r.
/4 l
*l
,A ;asea cfreie
pI
l' t'- A fI ;5"
[A gasea cheie: am analizat deja acc:rsti grar''uri. Ea corespunclc
,,cisitoriei reg;rle", re alizat'i de un trimis, dc citre un vestitor. I-a
clrc:rpta se afli Ncptun, care sirnbolizeirzi pur 9i simplu rpa cc
cste ad'iugati 1'.r amestec pcntru a obline r:rema de tartru. Aici
re incleamni Basile Valentin sii ii dinr omului dublu in{licirlt
sri rninince o lcbidi aibi, irdic'i sarca albi obtinutri pornind de
tra tratarea salpetrului cu crema cle calcar c'.rre di carbonat dc po-
tlsiu, unul dintre componentele Mercuri-rlui fi1osofic. Curcubeul
corrrplici aceastir intcrpretare. - N tr I

38. CAPITOLUI- AL SASELEA
Firi femel'i, masculul nu este decit o jumitate
de corp, si la fel este si femela {br[ mascutr; cici, atunci
cdnd sunt unul fhrd celilalt, ei nu pot si zlmisleascl si
si isi inmulteasci specia, insi atunci cdnd se clsi.to-
resc si sunt adusi impreuni, devin un corp perfbct si
implinit, potrivit pentru a zimisli.
Un cAmp care a fost insimintat irrea mult devine
supraincircat si neroditor, iar fructele sale nu 'or pu*
tea sd ajung'i la maturitate;'-si, pentru ci. nu vor creste
destul, acest cAmp nu va produce decdt putine semin-
te) r t acelea vor fi si ele amestecate cu multl neghini
nefolositoare.
Daci un negustor l'rea si aibi congtiinta nep[ta-
ta, isi va vindc nrarla aproepelui siu cu rui prct cirrsrit,
de team5. ca nu cumva si atragti asupra sa vreun bles-
tem, dar si pentru a-i ajuta pe cei si.rmani.
Multi lume se ineaci in rlurile mari gi adinci, dar
riurile mai mici seac[ cu ugurintd si sunt uscate de
cdldura Soarelui, iar astfel noi suntem cu ugurinli lip-
siti de ele.
Iatd de ce, ca s[ oblii un rentTtat bun la ,ofirgitui
lucririi tale, vei avea mare griln sI alegi in mod curn-
pitat o anumitd gretrtatc si () anrrilritii rndsilri ia
conjunctia licorilor frzice, astfel incAt L-ea rnJl nrarc si
nu cint[reascl in;rl greu ri*cit cea mai nricd.,,ie;a:rece,
CBr-e pouAspREZECE cHlrl n r.r,r rrn.()s()rrn,;l
dacl acgiunea celei mai mici ar fi virtiirrrrrtir sau impie-
dicati, generarea ar fi astfel intdrzttttr;t, cici ploile prea
lnulte nu sunt bune pentru fructele pimAntului, in timp
ce seceta prea mare le face si se dezvolte prea repede
si apoi s5" piari inainte de vreme. Apoi, cdnd baia a
fost pregi.titi in intregime de citre Neptun, misoari
cu mare grijn 9i ribdare
^pa
ta permanenti, si fii cu
blgare de seam'i sI nu gresesti, pundnd prea mult[ sau
prea putinil.
tebuie si ii dim omului dublu inflicirat si mI-
nince o Lebldl albi2, astfel incit si se omoare unul
1 l)ste parabola greutagii naturii comparati cu greutatea Ar-
tei. Apa permanenti cste Mcrcurul lipsit de sarea sa ori Mercurul
irkrsofic.
2
Aceasti alegoric este amintiti dc c'itrc Fuicanelli, in,,Mistc-
rul catedralelor. Acest om dublu inflicirat poate fi rcgiisit intr-una
dintre gravurile Azotului, iar lebida face parte de mult timp din
bestiarul alchimic. in,,Pitrunderea Mercurului inlelep!1or", Phila-
iethes il numeste dragon inflicirat. Echivalentul acestui om dr.rblu
cste mierla albi a lui troan, dupa cum se vede la Sf. Ioan llotezitorlil.
in acest caz, avem de a face cu doui corpuri aseminitoare, in i:cr':r
ce priveste sarea; sau, ce1 pugin, au () rnumita spccificitatc, dcortrccc
unul cstc agcntLrl, iar cefilalt cste pacientul; agentul este Stll,l.'LJL
i-osu sall tinctura pietrci; pacientul este christophorul sau purtitolul
cie aur, SULI'I-IL alb; in cee a ce grrivcste lebida, pc aceasta o regisim
..i in embierna Xl, din ,,Atalanta fugicns". Omul dublu pare si fie
ri.seminritor cu Janus, zeu irl portilor si al trecitorilor, cale guver-
neazi inceputul liecirui an; este o indicarc a tranzitului Soarclui
;rrin semnul Capricornul.ui, care este domiciliul 1ui Satr-rrn-Cronos;
rnarcheaz[ exaltarca lui Marte-Ares, simbol al puterii fbcului secret.
'l'rcbuie tinut cont ;i de f:aptul ci zcestJanus mai era numit si Ge rrri-
iir.rs selr Qririnus, irnae;inea care arrticipeazh Gemenii care, confornr
,,r.taiantci fugicns" 9i zodiacului alchimic, reprezintir figura l)ios-
r.:ulilor sau 8r8upLot, epitet aflat in raport cu treccrea lui Apollo, in
res-i;.turi cu 8rEupiouq. in ...a ce il priveste pe Qririnus - Kt.rprvoq
, c1 li evocil pe curefi, preotii cretani care au vegheat a.supra copiia
J
77

39. Bastlp Var-nNrrN
pe celilalt, iar apoi si invieze si unul, si celd1a1t, iar
aerul care vine din cele patru pdrti ale lumii s'X ocupe
cele trei pdrti a1e locuinlei inchise a acestui om infli-
ci.rat, astfel incit si poati fi auzitd. Lebdda cum spune
cuvintul siu de adio, iar Lebida friptn va fi serviti la
masa Regelui.Iar vocea inflIciratd a Reginei va plicea
foarte mult urechilor Regelui infllcirat, care o va irn-
brnliga cu prietenie, datoriti marii afectiuni pe care
i-o poarti, iar apoi va fi satis{hcut de aceasta pAn[
cAnd vor dispirea impreun[ si din ei doi se va face un
singur corp1.
Se spune de obicei ci unul este cu usurinti invins
de doi, mai ales daci acestia au suficient 1oc pentlLr
a-si arita puterea lor.tebuie si mai stii ci e nevoie de
suflul unui vint dublu care este numit Vulturn sau
Sud-Sud-Est, apoi de un vAnt simplu care se numeste
Eurus sau vdnt din Levant sau de Mrazdzi, dupi care
riei lr.ri Jupiter; acesti cureti - Kouprlq - lucrau bronzul si se spune
ci se ocupau si cu cresterea albinelor, iar unii dintrc ci crau prcoti ei
lui Cybclc 9i ai 1ui Zeus.Pe de o parte, omul dublu inflicdrat evo-
ci agadar imaginea Gemeniior focului - lucru deloc surprinziitor,
daci ne gindirn la fiptul ci constelatia Gemenilor este clonriciliLLl
lr"ri Mercur. l)trr pot fi oferite si alte interprct'iri: Jlnus cstc dc asc-
menea lctvog, care poatc fi intclcs, in conlormitate cu orice krgicir,
de citre Cabali, ca lcrvoutrproq corespunzind celei de-a sasea ir-rni
atice, flooerbs(rrv, decembrie. Ori tocmai Poseidon Neptun cste cci
care aratd partea drenpti a celei de-a sasea Chei: el apare inlrmat
cu tridentul siu gi varsind apa divini a lui Zosima. Or, in lunr de-
ccmbric, Soarelc strirbrte semnul Siigctitorului, guverrat de citre
Jupiter. Dar, dupi alte surse, ar fi vorba de luna f'ebruarie, in timp'.rl
circia So:rrele striib:rtc semnul Vdrsitorului.
1
Alegorie imposibil de inteles daci nu avansim ipotczl unui
corp topit, folosit pcntru a dizolva aceste materii, de semnate de citrc
Rege si Regini; in aceste pagini, am trecut deja in revisti toate sub-
stantele care ar putea sI aib'i accastir putere in raport cu Mercurul.
7B
CarB nouAspREZECE cHEI ALp l.'rr.()s()r,rr,l
acestea se vor linisti. Iar despre aerul preschirnbat in
apl trebuie si crezi pe bunl dreptate ci se va face un
lucru corporal dintr-un lucru necorporal si cI num[-
rul va prelua stipinirea asupra celor patru anotimpuri
ale anului in al patrulea Cer, iar dupi ce cele sapte
Planete isi vor fi implinit pe rand vremea guvernirii
ior, igi va incheia cursul in partea de jos a Palatului, si
va fi cercetat cu multi rigoare, 9i astfel cele doui il vor
fi biruit si dat mortii pe cel singurl.
in acest 1oc, daci vrei si dobindegti mari bogitii
prin arta ta, este nevoie de o mare prudentd si de jude-
cati, astfel incdt divizarea si conjunctia si fie realzate
in mod corespunzi.tor. Nu folosi greutlti false 9i nici
pe prima care ti-ar ajunge, din intimplare,la indernanl.
C[ci aici se afi adeviratul stAlp gi temelia intregului
magisteriu, sI duci la bun sfirsit gi la perfecliune acest
capitol, prin Cerul artei, prin aer si prin pi.mdnt, prin
1
in leg'i.turi cu vinturile amintite in lucrare, se giscsc amir
nunte in ,,Atalanta fugiens", )O(V, XLaIi si I. La inceputul lucririi,
sufli v6.ntul din nord, Zephyr; apoi Vulturnus si Notus; apoi nrncrr
zi Amphion gi Zethes. Vulturnus vine din nord-est si se apropic rlt:
Vulturnus, carc desemneazi r.rrlturul, pasdre dedicati lui Apollo si
a cirei faccrc anunti Sulful in formare. Eurus vine din est sud-est.
El pare a fi echivalentul grecesc al 1ui Vulturnus. Vintul de nord-
vcst estc ccl carc sufla stdncile Scironiene asrrpra istmului Corint. in
sfirsit, Notus era dcsemnat cu termenul ,,cel care lumineazi cerul",
gonind norii, care ar putea fi apropiat, prin intermedir,rl cabalei, de
,,lumini", cee a ce ne reaminte ste de lupul cenusiu din Prima cheie si
de garpe. Vulturnus este considcrat un vint,,mijlociu" intre Orient si
tliazazi. Cei care fecventeazi Marea Mediteran'i mai numcsc :lcest
vint Syroch. itr ceea ce il priveste pe Eurus, el mai este numit si
vintul din Levant sau Apeliotes. in general, se poate stabili o ana*
iogie intre Vulturnus si Eurus, pe de o parte, si cele doui animale
crre se pot vedea in Emblema XLTI din ,,Atalanta Fugiens", pe
de alti parte. Lupul vine din Orient - este Eurus - , iar ciinelc din
Occident este Vult urnus.
J
79

40. BesIlE VRr.nurrN
apa cea adevirati si prin focul asemenea, gi prin con-
junctia si primirea greutitilor, puse asa cum te-am
invitat, pistrind intregul adevir.
A ;aptea cfieie
y Il, CLAtrlIS,
[A gaptea cheie: compendium al operei, vedem in aceasti cheie
simbolul greutiqilor naturii (daci nu cumvll este vorba de sim-
bohil Justiliei si, prin urmarc, a1 lui Jupiter Ammon) 9i sabia care
este simbolul primului agent, cel care permite obtinerea umedu-
lui radicai metalic despre care vorbeste Fulcaneili. Haosul poate
fi inleJes in dou'i feluri: haosul initial, care este prinlir matcrie
in stare ,,confuzi", 9i a1 doilea haos, cci care urnreaz[ dupl di-
sotrutia corpurilor sau dupi putreilctie. Cele patru anotimpuri
simbolizeazir gradele regimului rle temperaturi; apa este irscrisi
in simbolul focului, traducind astfel caracterul r,lublu al apei in-
fl.icerate sau ai {bcului carc nu umezeste mdinilc: este Leul verdc
sau dizolvantul universal. - N ll.l
,l
i{
t; E
Lrl:ji-tr::l
rnl s'5{
t1( )

41. CAPITOLUL AL SAPTELEA
Cildura naturali pdstreazd, viala omului, iar dacl
ea este impristiati si pierdutl, acesta trebuie si moarX.
Folosirea moderat'i a focului ne apiri de vitdml-
rile frigului, dar dacl r,rei si il folosesti in alt scop gi in
cantitate mai mare decit se cuvine, acesta va deveni
diunritor gi va aduce striciciune.
Nu este nevoie ca Soarele s[ atingi de aproape
pimAntul cu corpul si cu substanta sa) ci este sr-rficient
si ii comunice virtutea sa ST si ii ofere puterile sale,
prin rnijloc:lea razeTor lrimise pe pimint, care, prin
reflexie, au destuli forf'I pentru a se achita de aceastl
sarcini; si, printr-un amestec continuu, el face si se
coaci toate lucrurile, deoarece raze|e sale arunci fli-
ciri, iar acestea sunt temperate de aerul prin care se
rdspindesc, astfel incAt focrrl, prin mijlocirea aerului,
si aerul, prin mijlocirea focului, se iubesc unul pe celi-
lalt gi igi produc efectelel.
Pimdntul nu poate si producl nimic {hr[ api, dar
nrc apa nu poate face si incolteasc[ ceva fhri pimdnt.
in acelasi fel in care apa si pimdntul nu pot si nascii
nimic separat, daci nu se ajuti unul pe celilalt, nici
1
AtrRUL 9i FOCUL repreztnt|. o re{'erire la Acn.rl inletrepgi-
1or, despre care vorbeste Philalethes, adicn Sulful sublirnat in X,iler-
.l'rr. ir.
".".t
sens, sc poetr: vcdca si Emblema )OOGtI din ,,Atatranla
l iugicn s".
Cni-n oou,LspREZECE cHEI ALr,l rrr r.()s()r.r lr;r
focul nu poate si renunte Ia aer,si nici aerul la foc, cici
daci ali 1ua aerul din foc i-ati pune cap'it vietii, focul
stingdndu-se atunci, iar aerul fhri foc nu ar putea nici
el sI igi indeplineasci vreuna din funcliile sale, nici sI
dea viali prin cildura sa, nici si consume fluiditatea
excesiv[ a apei.
Vita de vie are nevoie de o cantitate mai mare de
api in timpul Toamnei, ca si creasci si ca si se coacd
perfect strugurii deja aproape copti, inci de la incepu-
tul Primlverii, si, cu cit este mai cald'Ioamna, cu atit
se va putea obtine un vin mai bun, si mai delicat, iar cu
cdt va fi mai pulini cilduri in timpul Toamnei cu atdt
va da via un vin cu fortl mai pufini si in care se va
simti mai mult apa.
in timpul lernii, oamenii obignuili cred ci totul
este mort, atunci cdnd vdd tot pimAntul inghetat si
fhri si mai produci nici un fel de verdeati, dar apoi,
cAnd vine primivara 9i frigul incepe s[ dispari, invins
de cildura Soarelui care urc[ Ia onzont,toate lucruri--
le par si renascl, copacii si ierburile incep din nou sri
risard., iar animalele care fugiserl de asprimile iernii,
ascunzindu-se prin cavernele plmdntului, ies acum
din aceste grote, gi totul pare bun, iar diversitatea
frumoasi si pldcuti a culorilor si a florilor depune
mirturie despre virtutile si forlele a tot ceea ce rein-
cepe si inverzeascl; iar apoi vine rara, gi din aceasti
varietate de flori apar tot felul de fructe, apoi urmeazl
Toamna cea imbelgugati, cdnd totul se perfectionea-
z'i si se coace. De aceea ii multumim intru vegnicie
Dumnezeului cel vesnic, care a rAnduit o ordine atdt
de frumoasi gi cl aselnenea succesiune a lucrurilor
naturale "
I
B3

42. Basrr-B Var-E,urrN
Astfel curg si urmeazd unul dup[ celilalt anotim-
purile, iar dupi un an vine a1tu1, 9i astfel vor continua
lucrurile pinl cAnd Dumnezeu va face si piari aceas-
ti lume, iar cei care posedi pimintul vor fi in'iltali cu
slavi de citre Dumnezeul slavei, si li se vor aduce lau-
de. $i atunci va inceta orice actiune a vreunei creafltri
pimintegti sau sublunate, tar in mijlocul acestora va
sosi o creaturi celesti gi infiniti.
in timpul lernii, Soarele isi urmeazi cursul la o
distanfi mai mare de noi, astfel ci nu poate si striba-
ti si si topeasci ztrpezrle cele mari, dar in timpul
Primiverii se apropie si incilzeste aerul, iar puterea sa,
astfel sporiti, topegte zdpada si o transformi in api,
cici cel mai slab este silit si se plece in fala celui rnai
puternicl.
De asemenea, trebuid"sd urmlrim cu atentie si si
stipinim cu griji focul, de teami ca nu cutnva Roua
s[ fie uscatl mai mult decAt s-ar cuveni qi si nu aib[
loc o lichefiere prea timpurie gi disolulia pimdntului
inteleplilor2. Daci vei proceda altfel, nu vei face decAt
si i1i umpliia'zuI cu scorpioni, in loc de pegti din cei
buni3.
1
Dimpotrivi, in tirnpul iernii Soarelc se afli cel mai aproape
de noi sau, Ei mai exact, Terra se afli la periheliul traiectoriei sale,
insd inciinarea sa pe eliptici din aceasti portiune a orbitei sale este
cea care catzeazl iarnal aici nu este insi vorba decit despre consi*
deragii organoleptice.
2
Aici este abordati tema regimuiui fbcului: Artistul nu trebu-
ie si gribeasci nimic, de teaml ca nu cunva,,si ardi florile".
3 O ulti indicare a greutltii, dacd c permis si spunem asal
Scorpionui semnifici Sulful; intr-adeviq evaporarea prea rapidi
a Mercurului are drept cfect obtinerea unei materii in care Sulful
s-a cisitorit in mod nepotrivit cu Sarca; astfei apare, de exemplu,
oligistul. Opera a e9uat. in schimb, acela care va birui Scorpionul,
B4
Cnrp norrnspnnzECE cHEI ALE FILosoFIEI
Daci. vrei agadirr si {hptuiesti cu bine toate ope-
ratitrnile, ia apa celesti deasupra cdreia era purtat si se
misca la inceputuri duhui lui Dumnezeu si inchide
poarta Palatului regal, cici dupl aceea vei vedea ci in-
amicii lumesti vor aseza asediul in faga orasului celest.
De aceea trebuie si descompui si sI iti inconjuri cerul
cu un zid de apdrzre triplu si si nu 1a9i decit o singuri
cale deschisl si liberi, dar bine pdzitd. de garnizoane
puternice. Sn gtii ci animalele si alte fiinte imperfecte
iocuiesc pe plmdnt din cauza dispozitiei reci a naturii
1or. insi omului ii este meniti. o locuinti. aflati la inil-
time, datoriti temperamentului excelent al naturii sale.
Si, cum spiritele celeste nu sunt compuse dintr-un corp
pimdntesc si supus plcatului si striciciunii, precum
acela al omului, ci au un corp ceresc si nestricltor, ele
pot si suporte fbri nici un fel de pagubi si frigul gi
c'ildura, atdt sus, cdt 9i jos. insi omul purificat nu va
fi mai mic decdt spiritele celeste, ci va ajunge intru
t<;tul asemindtor cu ele. Dumnezeu stipdneste peste
Cer, la fel ca si peste Pimdnt, si el hotiriste in toate
privintele.
Dac[ vom cultiva cu griji viata sufletelor noastre,
vom ajunge in cele din urmi fiii si mogtenitorii lui
Dumnezeu, astfel incit vom putea sI ducem la inde-
plinire lucruri care acum ni se par peste putinti de
dupi modelul lui Orion, - dupi cum se arati in ,,Atalanta Fugiens",
Flmblema XLIX - va putea si deschidi cea din urml din cele ,,Do-
ulsprezece Rrrti" ale lui Ripley, dupi cum putem afla dc la D'trspag-
net: ,,insi prima operatie, pentru a ajunge la rosu, incepe in a doua
cash a lui Venus, iar cca din unni se incheie in al doilea tribunal
regal al lui Jupiter, de la care preaputernicul nostru Rege va prirni o
coroa.ni irnpodobiti cu rubine pretioase" - cap.I37 ,,,Opera Secreti"
- mijloc dc a numi Pestii.
.ltl
85

43. Beslr-o VeLBN:rTN
implinit;insi aceasta nu se poate face mai inainte ca
intreaga api si fie uscati si secati si inainte ca Cerul
gi P[mdntul, impreuni cu tot neamul omenesc, si fie
judecate si mistuite de citre foc.
f opta cfreie
I/III CLAYTS,
iA opta cheie: in ultimul plan, arcasii care trag 1a tinti ne r:e-
amintesc necesitatea de a cerne corpul, pentru a extrage din el
pirtile cele mai grosiere. in plan intermediar se petrece ridicarea
tlin mormint, in sti.nga ciruia se afli un tufig foarte des; este
faza acretiei si a multiplicirii. in prim-plan, in partea stingi,
personajul sintbolizeazra siminta metalici sau risina de aur; in
partea dreapti se afli ingerul Bunei*vestiri, care, in mod tradi-
tional, simbolizeazi, intotdeauna animarea lui Mercur, conform
Nlutus Liber. in centru, simbolul lui Venus, inversat, reprezintl
pimintul (alumini, siliciu), la fel gi trisulfura de antimoniu (sti-
bind). Aceasti" ilustratie aminteste lama )O( a tarotului: Judecata.
itr..eu ce privegte crucile aflate in ultimul plan, ele simbolizeazi
Suifui Viu, asa cum apirea pe lista hieroglifelor operei. Observati
linta: este strepunsl de sapte sigeti, care sirnbolizeazi metalele;
3l
B6

44. FT
BestlE Ver,pNrrN
dintre aceste gapte sigefi, una singuri a pitruns ln centru. C)b-
servati, de asemenea, cheia pictati in parfea de sus a fintei: ea isi
va irnplini menirea numai daci Artistul va reusi, prin arta lui, si
forleze mecanismr.rl care ii va perrnite si deschidi celebra intrare
in palatul regal, atit de mult liuclat; de Philaletes. - N E l
CAPITOLUL AL OPTULEA
Firi putrezire nu poate s[ aibi troc nici un fel de
generare, nici a omului, nici a oricirui animal, si nici o
simdnti aruncati pe pimiint nu poati si incolteascl,
si nici orice altceva de naturl vegeta1l, daci mai intii
nu putrezeste; ;ri faptul ci multe dintre animalele im-
perfecte isi cap'itd viala gi originea numai din putrefactie
trebuie considerat pe buni dreptate ca ficind parte
clintre rninunile Naturii, care face si se intAmple acest
lucru, deoa ece ea a ascuns in plmi.nt o mare virtute
generatoere, care se inalti, excitati de celelalte ele-
lnente si de influenta sernintei celeste.
Femeile de la tard se pricep de minune si ofere un
c:;ernplu al acestui fapt, cici ele nu pot sI creasci un
pui, pe care apoi si il giteascl, daci nu a avut krc
putrezirea oillui in care ftisese inchis rnicirl pui. Din
piine a arnestecati cu rnierc si putreziti apar furnicile ,
i,-,irca ce rcprezinti o irltl mir:i. minune a naturii.
Oricine poate sli vadi, in orice moment, cum apar
r.iern-li in carnea stricatli si putrezit; clin corpul oarlc-
lrk,r, a1 cajtor sau :rl irltor a"n-lrnale. Ilc rr.srrne rrca, pute m
,;lli '',reclem p;ri;rnjeni, vicrrni 9i altc insecte in nucile pu*
't"e'zite,1n
pcre si e,ite fi'uctc de :lcest ,tl.lntr-trn crivint,
rru exislii ornul care ar llLiteir sa nurnerc speciiJe infini-
le ric animale, insect'e si alte flinte imper{'ecte care se
;.'a.sc <-[in putreziciune si stlicrlciune. Acctrasi lucru este
tr*taf intr-un rnoci lirnpede 9i de ci.trc plante, caci ve-
*l
B8 89

45. Bastlp Var-BNrrru
dem cum cresc tot felul de ierburi, precum urzicile sau
altele de acest fel, numai din putregaiuri, chiar si in
locuri in care astfel de plante nu au fost niciodat[ nici
seminate, nici plantate. Expiicalia constd in faptul ci
pimintul din anumite locuri are o anumitd predispo-
zilte de a produce astfel de buruieni si ajunge sI se
umple de semintele lor infuzate de corpurile ceresti in
miruntaiele sale si, excitat de propria lor putrezire si
incolteasci si si inverzeascd, aceste seminte ajung si
sprijine concursul celorlalte elernente, producAnd o
substangi corporali convenabih naturii 1or1.
in acest fe1 pot Astrele face s[ apari,,prin mijlo-
cirea Elementelor, o simdnld noui", care nu a fost inci
vdzuttr si care, plantat[ in pimint si apoi putrezittr,
poate si creasci si sI se inmulteasci; insi omul nu are
puterea si virtutea de a produce o noui astfel de si-
minfi, clci lui nu i-a f,osdjncredintatl st[panirea
operatiunilor elementare si celeste, iar diferitele feluri
de ierburi nu pot sI apari decit din putreziciune. Dar
cu cit acest fapt devine tot mai obignuit pentru popo-
rul de r6.nd, prin experienta frecventi a sa, acesta nu itr
explici intr-un mod iorect, ci, deoarece nu-si poate
imagina in nici un fel cauzele unor asemenea lucruri, se
gAndeste ci toate acestea se intimpli din obisnuintd;
1
Bineinteles, nu putem fi de acord cu aceastli legendd a gene-
ririi spontanee... tJnii ezoteristi dc la inceputul secolului al XX-lea
crcdcau inci in astfel de povesti, dupi cum putem observa in lucri-
rile 1ui Charles Lancelin. Problema aparenrr-r1ui amcstec de genr-rri
intre ezoterismui vizut in mod obiqnuit din perspectiva tcozofiei
gi a celui considerat drept hermetisrn, car:e ginc de Art.a sacli, este
c^vzatd de confuzia genurilor, intretinuti de Suflitorii dc toate felu-
rile 9i de divagatiile pseudo-;tiintilice care nu au absoiut rrimic dc a
lacc cu acest tip de poetici a visirii, dupi cum spune atat de bine gi
Bachelard, in ,,Flacira unei iurniniir:j" -- ,,Flamr:re d'une chandclle".
90
Cn,le oouAspREZEcE cHEI ALE r,-u.osolf rr,l
insi. tu, care trebuie si ai o cunoastere mai inaltir, pI-
trunde mai departe decdt r,rrlgul si cauti sI descoperi
cu ajutorul rafiunii principiile si cauzele din care (cu
ajutorul putrefacfiei) apare o astfel de virtute vitali, nu
prin obisnuinti, asa cum crede poporul de rdnd, ci asa
cum trebuie sI cunoascl lucrurile un cercetitor inle-
lept 9i atent al efectelor naturii, care a vdzut cd toate
lucrurile provin din putreziciunel.
Orice element este supus nasterii si striciciunii si
acesta este motil'ul pentru care oricine este dornic de
cunoastere trebuie s[ gtie ci., in fiecare dintre acestea,
sunt cuprinse in mod ocult si celelalte trei, cici aerul
confine in sine focul, apa si pimintul, ceea ce (chiar
daci pare de necrezut) este foarte adevirat. De aseme-
nea, si focul contine aerul, apa si pimdntul. PimAntui
contine apa, aerul 9i focul. Altfel, nu ar putea si aibi
1oc nici un fel de generare. Pe scurt, si apa cuprinde in
sine pdmdntul, aerul si focul, altfel ea nu ar fi capabili
si produci nici un lucru, si chiar daci fiecare Element
se deosebegte in mod formal de fiecare din celelalte
elemente, nu se poate spune, din aceasti cauzd,c[ el ar
fi separat de ansarnbiu, fapt care se poate observa cu
limpezirne atunci cind se face separarea Elementelor
orin distilare2.
I llnsile vrca si vorbeascii irici des;ire intoarcerea cenugii. hr
n-ritoicigie, :rceastir intourccrc este anuntati de aparilia insr-rlei De1os,
i,-ee:L cc in tcrmcni chimici se poate traclucc;'rt'itr coagularea apei
rn ercr,r ri aie.
'l E":lra1iile permutzirilor -[lcmcuterior pot fi revizutc in,,Criste-
|;gcmc" iic Ortol'an. /rd.lugim fiLptui cir accstc refiectii a1e lui -Basiic
sr-inl i)iuecllrn simpl.iste, cici nu vcclr:nr, dc excnrpit-t, cie ce r:lemcnrclc
?rll xr putca si apar:i dintr-un haos la c'.rre parricil-.i intr-rln moti lirnitat,
rm putoa spunc...lim putezr tot irfa de L.inc c'.I, pentru a defirri
,'Fllrutr,, si extragem f):NIANTIII- t.lin cele petrr,r E,lcmcnte; din
PfuVANT, AERUI-. Aceste elemente nu surlt complernentare: ast-
91
&l

46. BRstrB VeLr,NrIN
Si, pentru ca rlu cumva ignorantii si imi consi-
dere discursul frivol gi cu totul nefolositor, iti voi
demonstra ceea ce am spus prin probe suficiente. Afl5.
deci, tu, care vrei si cunogti diseclia si anatomia natu-
rii si separarea ele mentelor, ci, in distilarea plmintului,
aerul, care este mai ugor decit celelalte doui, se disti-
leazd. p{mul, iar apoi apa, iar focul, datoritd naturii
sale spirituale, care le este comuni. amindurora, si
datoriti unei simpatii naturale, este unit cu aerul, iar
plmdntul rimdne pe fund si contine Sarea gloriei. in
distilarea apei, focul si aerul ies primele, apoi apa, iar
parte^ pimAnteasci rfunine intotdeauna la fund.
in acelagi fel, gi din focul redus la o substantii vi-
zlblld, gi mai material, decit in mod obignuit, se pot
extrage focu1, aerul, apa si pimAntul, gi s[ fie pistrate
deoparte. in acelasi fel, 9i ae-rul este format si din cele-
lalte trei, iar niciunul dintre acestea nu se poate lipsi
de el, cici nici pimdntul nu este nimic si nu poate s'i
producl nimic in lipsa aerului. Firi el, focul nu Poate
nici si ardi, nici sd triiasci. Apa lipsiti" de aer nu poa*
te si produci nici yr fel de generare. Pe deasupra,
aerul nu consumi nimic si nu seaci nici o umiditate
daci nu are cdldurl naturali. Asadar, daci in aer se
glseste o cilduri, rezultd. prin consecinti ci acolo tre-
buie si existe foc, cici la tot ceea ce este de naturi caidi
si uscati trebuie si participe natura focului. Acesta este
motivul pentru care toate cele patru elemente trebuie
si fie reunite impreuni si au intotdeauna grijI unul de
celilalt. Astfel, putem vedea ci eie sunt amestecate
impreuni in producerea tuturor lucrurilor. Acela care
fel sunt numai APA 9i FOCUL, pe care Bossrtet le numestc ,,ecesti
doi mari dusmani". Apoi, pentru FOC am putea sd extragem PA-
N4ANTUL, iar pentru APA, AERUL. Gesim deci pe de o parte
cuplul APA-FOC, iar pe de alti p:rrte cup1u1 PAMANT-AER.
92
CpLe oouAspREZECE cHEI ALE FIL()s()rrr r,l
ar contrazice aceasti doctrind nu a pitruns njciodati
in cabinetul Naturii si nu i-a vtzitat secretele cele mai
ascunse.
tebuie si stii cd ceea ce se nagte prin putrefactie
este astfel zimislit. Pi.mAntul se strici cu siguranti din
cauza umezelii pe care o contine, care este principiu
de putrezire, pentru ci nimic nu poate si putrezeasci
fdrd umezeali, adici fhri elementul umed al apei. Or,
dacd generarea trebuie si provin[ din putreziciune, ea
trebuie si fie excitati de cildura care este legati. de
elementul focului, pentru cd nimic nu poate si vini pe
lume fhri cildurl natlrrale; ca s5. incheiem, daci lucrui
care este produs are nevoie de spirit vital 9i de miscare,
ii trebuie de asemenea gi aer, clci dacl acesta nu ar
colabora deloc cu celelalte si nu si-ar indeplini funcli-
Llnea, atunci generarea, sau mai degrabi materia lucrului
care trebuie si fie produs s-ar sufoca singurl din lipsl
de aer, iar generarea s-ar transforma imediat in strici-
ciune, iar dincolo de asta devine limpede ca lumina
zrler cd, toate cele patru elemente sunt strict necesare
in orice fel de generare, si in plus ci fiecare dintre ele
isi poate arita cu limpezime puterile si operatiunile in
fiecare dintre celelaite, dar mai ales in striciciune,
pentru c5. frrd" ea nimic nu poate si nici nu ar putea
vreodati si vini pe lume. $i reline aceste lucruri, pen-
tru a demonstra ci cele patru elemente sunt necesare
pentru producerea oricirui lucru, indiferent despre ce
ar fi vorba.
Astfel, trebuie sI cunoastem si faptul cd. Adam,
pe care l)urnnezeu l-a creat din niniolul pimAntului,
nu a a,-ut nici o functie vitali si nu a triit deloc pini
cind Durnnezou nu a suflat asupra lui sufletul si du-
hul de viatd, si, odati acestea pltrunse, el a inceput
d
93

47. Besllp VelENlrN
imediat si triiascd. Sarea, adici trupul siul trebuie ra-
portatl la pdmdnt, aerul inspirat fiind Mercurul, adici
spiritul, iar suflul de inspiratie i-a oferit imediat o cil-
duri vitali, iar acesta era sulful, adic[ focul, gi Adam a
inceput indatl si se miste, iar prin aceasti miscare a
oferit mirturia suficienti a unei inimi vii, cici focul nu
poate si existe ffud aer, si nici invers, aerul fird foc, in
timp ce apa este amestecati cu amindoui, proportio-
nal gi in egali misurd2.
Adam a fost deci compus,la inceput, din pi.mint,
apd., aer si foc, apoi din suflet3, din duha 9i din corps,
apoi din Mercur, din Sulf si din Sare6.
1 Indicalie de importanfi capitali asupra naturii ermeticc a
Sirii, care trebuie pusi in legituri cu tupul si nu - cum consideri
mulgi - cu SAREA numiti de legituri, care 1lu este altceva decit
lVlercurul.
2
trrt. AERUL inleleptilor, desprc care vorbeste Philaltehes,
aer care mai e numit in aite locuri si Mercur rosu sau Leu rosu.
3
Sulfspiritualizat.
a
Episcopul, vicarul, conform Cheii numirul 4. Aici ti'ebuie
si vedem acel ,,Scnsorium l)ei" desprc care vorbeste Newton in ,,Is-
toria Magiei". I)atoriti acestei tesdturi intrcpitrunse, fiecare punct
din univers este, ca si spunem asa, in lcgituri cu toate cciclalte, aga
cum a fbst si in mornentul crealiei: I''IAT LLX. in acest fcl poate
accst minunat artificiu al naturii s'i asigure lcgitura intre doui cxtre -
mit'iti alc vasului n'.rturii.
5 SARLIA, care mai este numitl .Arsenic, de cirtrc Pseudo-
Geber, sau riiqini de rur.
6
Aceste trei principii sunt numite dc citre hermeti;ti si prirr-
cipii prir-rcipiale. Acesta cste L1n punct important iri doctrinei. lispr:it
Cobineau de Montlrrisant, scrie : ,,Acegti trcri copii scmni{ici prirnclc
trci clemente aie tuturor lucrurilor, numitc clc ciitre ilrlelepii prin-
cipii principalc, dirr care i;i trae originea ccl,c trcl pi:ilcipii intcri-
orre - sare, sulf 9i mercur - ;i care sunt numite principii principiaie
pentru a 1e cleosebi der cele dint6.i, chiar daci toirte imprellnir coboari
din Cerul arhetipal gi pleaci din miinile 1ui l)umnezcu, crre prin
94
Crle tou,{st,REZECE cHEI ALE FIl,os()1. l,;r
in acelasi fel si Eva, cea dint6.i femeie si prima
noastri mami.) a cuprins in sine toate lucrurile, deoare-
ce ea a fost extrasi si produs5. din Adam, care continea
aceste lucruri. Ia aminte la ceea ce tocmai am spus. Or,
ca sd revin 1a ceea ce spuneam despre putrefactie, tre-
buie ca orice amator si ciutitor al intelepciunii si
considere drept lucru sigur ci, in mod asemin[tor,
nici o simAnti metalic[ nu poate si opereze dacl nu a
putrezit cu totul prin ea ins[si si {hri amestecul vreu-
nei materii strdinel si, cum nici o si.mAntl vegetali sau
animali nu poate (dupn cum s*a spus inainte) sI
creascd 9i sn igi inmulteasci specia fdri putreziciune, la
fel trebuie judecate lucrurile si in ceea ce priveste me-
talele. Iar aceasti putrefactie trebuie si se faci prin
operatiile elementelor, nu pentru ci. ar fi (cum am
spus deja) simAnta 1or, ci pentru ci simdnta metalicl,
1u6.nd nastere dintr-o fiintI celesti, astrali gi elemen-
fbcunditatea sa umple intreaga naturi, iar toate influenlele spiritualc
si celeste par si fie cmanate din primele doui Ceruri, inainte dc a
se uni cu orice corp sensibil..." (,,Exp1icatie a enigmelor si figurilor
hieroglifice afl?rte pe marele portal al bisericii catedrale si metr<ipcr
iitane Notre-Dame de Paris", 1640).
I 'lo"t" textele vechi sunt de acord ci pentru acest lucru este
necesar un grad ridicat de purificare. Atunci, trcbuie si fie vorba des-
pre materia pusi si circule prirr vas - prin care se intelege vasul natu-
rii; ne-am ingela dac'i am crede cI este vorba despre tin vas din sticli
vulgari, desi c iucru sigur ci nici sticla nu este striin[ de operi...
Scndivogius afirmi ci nu trebuie adiugat nimic striin, deoarece di-
solutia corpului se face in propriul siu srnge. in,,Cele cinci cirti" ale
sale, Nicoias de Valois este de acord cu ceea ce spune Pseudo-Flamel
ir ,,Dorinta doriti", si anurae ci nici APA, nici PRAFUL si nici alt
lucru nu trebuie sI fie aclSugat la ,,Fiinta" operei. Autorul tratatului
,,liuginlrs la Barma" se multumeste si spund ci opera trebuie si fie
ficuti prin APA USCATA. Anonimul din ,,Recreatiile hermetice"
scrie cd vaza naturii este pimintul pregitit.
95
*i

48. BasrrB VaIBNTIN
tari qi fiind redusi la un corp sensibil, trebuie si fie
putrezitd prin mijlocirea elementelor.
in pius, observim ci vinul are un spirit volatil, cici
atunci cind il ilistilim spiritul iese primul, iar flegma
ultima, dar dacd prin cilduri continui este transfor-
mat in otet, spiritul sdu nu mai este atit de volatil, ci.ci
la distilarea ogetului flegma apoas5" urci prima spre
partea de sus a alambicului, iar spiritul ultimul, si,
chiar daci gi unul 9i celilalt au aceeasi materie, in otet
se afli totuqi alte calitili decit in vin, pentru c[ otetul
nu mai este vin, ci o putrezire a vinului, care din carlz;a
c[ldurii continue s-a transformat in o!et, iar tot ceea
ce este extras din vin sau din spiritul slu gi indreptat
spre un vas circulator are cu totul aite puteri si opera-
tiuni decit ceea ce este extras din o1et. Ceea ce este
extras din vin sau din spiritul acestuia va fi prea laxativ
9i va curita cu prea mult[ vehementi de sus; din mo-
ment ce rrirtutea sa veninoasi. nu a fost depngitn ;i
stinsi, el se afli inci intre hotarele otr[vii; insi dacl" il
vom extrage din otet distilat, ceea ce va rezrtlta de aco-
1o va avea o culoare frumoasi, iar apoi' dacd trecem
ofetui printr-un bain-marie si spalam pulberea gnlbLr-
ie care rimitre la fund, vlrsind peste ea' de rrrai muLre
ori, api comun'i, si retri.gind tot de atdtea ori si etrimi-
nind intreaga forti a o(etului, se va face o pulbere
dulceagir, care nu va slibi pintecul, ca mai inainte, ci
este un remediu excelent, care poate s'i vindece nurle-
roase bo1i, fiind pe bun'i dreptate recunoscLtt drePt una
dintre minunile Medicinei. Pusi intr-un loc rimed,
aceast'i pulbere se transformi intr-o licoare care, fhri
si produc'i vreo durere , este suficientd" pentru a vinde -
c:'.r mutrte boii externe.
Pe scurt, in asta consti. ideea principaii a acestui
capitol: trebuie si stim ci este o creaturi. celesti, a ci-
96
Cpla oou,4spRrzECE, cHEr ALE FIr-osor.'r r,l
rei viati este hriniti de cltre Astre si alimentatl de
cele patru elemente, iar ea moare, apoi putrezeste, dupi
care Astrele, mijlocind Elementele care au aceast[
sarcind, ii vor reda viati acestui corp putrezit, astfel
incAt sd se faci celest si si meargi, cu aripile sa1e, in
cea mai inalti cetate de pe firmament. DacI vei face
aceste lucruri, vei vedea pi.mintescul consumat in in-
tregime de cdtre celest si corpul pimdntesc avind
intotdeauna Coroani celestd de onoare si de glorie.
J
97

49. f,, noua cfreie
{X.CLAYTS,
[A noua cheie: Grarurarcprezint'a cuplul Sulf-N{ercur si coho-
ba$ile filosofice care corespund imbogafirii progresive cu Sulf a
principirilui Ferninin, in timpul NTarii coaceri; se observi o pirsi-
re Fenlx, o lebndi gi un corb. Aceasti fazi corespr-rnde ,,rotatiei"
compusilor. in sfirsit, se observi ci imaginea generali a gravurii
corespunde unei cnrci qi ci, in functie de pozigia sa, poate simboli-
za pimintul sau pe Venus. Corbul este sincnim cu putrel-actia (cii-
solulia radicali), fenlrul este sinonin-r al ,,mugurelui" 9i coresputtde
reincrudirii corpului; lebida in corespunde Leului verde. in shrgit,
trebuie remarcat piunul aflat la picioarele femeii, despre care gi-
sim aminunte in figure XV din ,,Aurora consurgens" - N.E ]
CAPITOLUL AL NOUALEA
Saturn, cea mai inalti dintre planete, este cea mai
de jos si cea mai abjecti in magisteriul nostru, dar
totusi el detine Cheia principali gi, fiind cel mai nein-
semnat si neavAnd aproape nici un fel de autoritate, el
ocupi cel mai fiumos loc 9i, chiar daci a dobindit,
prin vointa sa, ceea ce e mai inalt, mai presus decat
celelalte Planete, trebuie totugi sd cadi cel mai jos, si
ii fie tiiate aripile, iar lumina lui obscur[ si fie mult
diminuati si prin moartea 1ui si vini intreaga perfec-
tiune a operei, astfei incdt negrul s[ fie transformat in
alb, iar albul sI capete culoarea rogie.
$i el trebuie si depigeascd toate celelalte planete
prin exaltarea tuturor culorilor care existi pe lume, pe
care le vom vedea pdnl cdnd va api.rea culoarea su-
pra-abundentd a Regelui triumfitor gi acoperit cu
onoruri, semn foarte sigur aI izbdnzli; si chiar daci
Saturn pare ce1 mai neinsemnat si cel mai mic dintre
toate) el are totugi o foarte mare virtute gi mult'i efici-
enfi, cici fiind nobila esenfi (care nu este altceva
decdt un frig foarte puternic) uniti cu un corp metalic
volatil si infliclrat, el o fbce fixi gi mai solidi si chiar
rnai bun[ si rnai ferrn[ gi mai permanenti decAt este el
insusi.
Aceastd transrnutare igi are originea in Mercur',
Sulf 9i Sare si, fitnd reahzatl prin acestea, de acolo isi
va iua gi sf?rgitul gi ultima perioadi.
*i
99

50. Besrr-B Ver-BNrrN
Aceste vorbe vor depdsi intelegerea multora, pen-
tru ci, intr-adevir, acest mister este atit de inalt, incAt
numai cu greu poate si fie inteles. Dar cu cdt este ma-
teria mai neinsemnati si mai abjecti, cu atdt trebuie si
fie spiritul mai inalt si mai subtil, astfel incdt si se
pistreze inegalitatea din lume, maestrii si poatl fi dis-
tinsi de slujitori, iar slujitorii s[ fie recunoscuti de
cdtre maestrii, dupi indatoririle 1or1.
Din Saturn, pregitit cu multi griji, vor iesi nu-
meroase culori, precum culoarea neagri, culoarea
cenusie, culoarea galbend si culoarea rosie, precum si
alte culori intermediare intre acestea, gi in acelagi fel
si materia Filosofilor trebuie s[ capete si si lase nu-
meroase culori, inainte de a ajunge la finalul si 1a
perfectiunea doriti. De cite ori se rJeschide o poartd
noui a focului, tot de atitea.ori Regele va irnprumuta
de la creditorii sii haine noi, pini cAnd, d6nd inapoi
1 Aparent, nu existi o legiturl directl intre text ;i Cheie.
Acest lucru devine cu atit mai important dac[ avem in vederc faptul
cI ,,Cele douisprezece chei" au constituit, initial, o carte muti, dupi
exemplul oferit de ,,Mutus Liber". Abia dupl aceea a fost scris si un
text, incepind cu edilia lui Michael Maier. De spre acest Cronos-Sa-
turn ne putem face o idee cu ajutorul cercului in care se rotesc ini-
mile legate de cei trei serpi. Numirul inimilor nu are alti menire
decit si reflecte numirul principiilor si si arate ci o parte a tincturii
regale existi in principiile principiale: Mercur, Sulf si Sare. Nu existl
nici o indoiali asupra faptului ci principiile noastre vor fi dizolvate
si corupte; insi Arta reprezinti o garantie a unci invieri sigure qi a
transformirii lor in corp de glorie; asa cum din intuneric trecem la
lumini, de la confuzie la ordine, secretul alchimigtilor este ce trecre m
- prin iscusinga Vicarului * de la amorf la cristal. Asta a incercat s5
ne faci si inlelegem si Fulcanelli, in capitolul siu despre cadranul
solar din E,dinburgh, unul dintre ultimele capitoie ale celui de-al
doilea volum din ,,Demeures Philosophales".
100
CBlr uou,[spREZECE cHEI ALE FILoso]'rEr
aceste credite, devine bogat si nu mai are nevoie de
nici un creditorr.
Venus apare cea dintAi,luminoasd si strilucitoare
intr-o manieri rcgall,ginind in mAinile sale conduce-
rea Regatului si oferind, dup[ obicei, slujbe fieci.ruia.
Mtrzica poartd. inaintea ei o flamuri rosie, in centrul
cdreia este pictatl in mod artistic Carrtatea, purtand
un vesment de culoare verde. Saturn este Majordomul
qi Intendentul casei sale qi, atunci cdnd el se afli acolo,
Astronomia merge in fafa lui, purtdnd o insigni care
de fapt este de culoare nea:gri, insi reprezinti totusi
portretul credintei imbricate in galben si rosu2.
^ Jupiter, cu sceptrul si"u, are calttatea de Vicerege.
Inaintea lui merge Retorica, purtind $tiin1a, de culoare
alburie si cenusie, unde este reprezenta:ti Speranta, in
culori foarte phcute.
Marte, Cipitan experimentat in fapte de arme,
domneste si el, foarte inflicirat si cu multi cildurd.
Geometria merge in fala lui, purtdndu-i drapelul in-
sdngerat si colorat cu singe, in mijlocul clruia se afll
efigia Fortei, care poarti o haini rosie.
I Aceste culori nu sunt decit sinteze mentale si nu este vorba
nici mlcar, in sensul lblosit de Chevreul, de faptul ci ar trebui si le
acordlm proprieti.ti organoleptice, ci de proprietiti ideatice, deoa-
rece aceste culori trebuie interpretate cu ajutorul simfului raliunii;
ele tin, ca sd spunem asa, de ordinul sensibilului: culoarea neagri se
rtporteazl,la PAMANI culoarea cenusie, care, conform lui Pernety,
corespunde regimului lui Jupiter, nu poate sI se raporteze decit la
cenug5, adici la var. Culoarea galbeni ar fi aceea a AtrRULUI si, de
asemenea, a Sulfului care se nagte.
2
.A..rt." care ne sunt prezentate sunt Virtutile si elementele
Oglinzii Moralei si Stiintei, confbrm lui Gobineau. Dupi. Fulca-
nelli, Caritatea ar disimr-rla pregitirea dizolvantului universal gi din
acest motiv este descrisi aici ca gi cum ar purta un vesmint de cu-
loare verde.
101
J

51. Bastr-B VRLoNTTN
Mercur este Cancelarul tuturor, iar Aritmetica ii
poarti steagul, vopsit in toate culorile din lume (p.tt-
tru cI acolo se afll, o diversitate de nedescris), iar in
centru este Cumpdtarea, pictatd cu o varietate admi-
rabild de culori.
Soarele este guvernatorul Regatului, iar Grama-
tica ii poartl steagul, pe care se zdregteJustilia pictati
cu aur; gi, chiar dacd o astfel de guvernare ar trebui sl
aibl mai multi putere si autoritate asupra Regatului
siu, Venus 1-a depigit totusi, datoritd marii sale splen-
dori, si 1-a {bcut si igi piard[ vederea.
in s{hrgit, apare si Luna, iar Dialectica poartl
steagul s[u, de o culoare foarte albe 9i strllucitoare, pe
care se observi Prudenta, pictat[ cu albastru; 9i, deoa-
rece sotul Lunii este mort, ea trebuie sI ii urmeze la
stlpdnirea Regatului. De aceea, observind-o pe Venus
si cu ajutorul Cancelarului va reforma statul si va crea
o poligie noui si amdndoi vor prelua dominatia asupra
nobilei Regine, Venus.
Rernarcim deci ci o Planeti trebuie sI o faci pe
alta si-gi piardi slujba, stipdnirea 9i Regatul gi sn ii
indeplrteze orice putere si maiestate regali, pdnX cAnd
cele mai importante dintre ele vor tine Regatul in
propriile mdini pistrindu-l, si, prin culoarea lor con-
stanti si permanent[, obtinind victoria impreunl cu
mama 1or, gi unite inci de la inceput, se vor bucura de
o asociere perpetui si naturali si de dragoste, pind
cind lumea cea veche nu va mai fi lume. $i in locul slu
va fi flicuti una noui, iar o Planeti o va fi consumat
spiritual in asemenea misuri pe alta, incit, cele mai
puternice hrinindu-se cu celelalte, vor fi singurele
care vor rirnAne din restul, iar doul sau trei vor fi in-
vinse de citre una singuri.
102
Cola oouAspREZECE cHE,I ALE L'rr.()s()rrl r,rl
Remarc[, in fine, cd trebuie si ridici balanta ce-
lestI gi sd pui pe bra1ul ei stdng Berbecul, Taurul,
Racul, Scorpionul si Capricornul, iar pe braiul drept
Gemenii, Sigetitorul, Paharnicul, Pegtii si Fecioara si,
din moment ce Leul p<>artd. aut se va arunca la sdnul
Fecioarei gi astfel Balanta va atdrna mai greu in aceas-
ti parte. Pe scurt, fX astfel incit cele douisprezece
semne ale Zodiacului, formAnd constelaliile lor cu cei
sapte guvernatori ai Universului, si se priveascl toli
cu ochi buni 9i si aib[ loc (dupn ce vor fi trecut toate
culorile) adevdrata conjunctie si cisdtorie, astfel incit
cel mai de sus si devini cel mai de jos, iar cel mai de
jos si devini cel mai de sus1.
1
Se observi cu usurinti faptul ci toate aceste rccomandlri nu
sunt altceva decit alegorii despre desfhgurarea operei si conducerea
operatiilor. Pe baza unui zodiac alchimic gi a Fgii numirul XLV
din,,Atalanta Fugiens", putem incerca si oferim corespondente her-
metice cu raportr-rrile 1or cu hieroglifele operei. Dacd linem cont de
exaltirile planetare, autorul ne s{ituieste si punem pe unul din bra-
ge te Balangei Soarele, Luna, pe Jupite r ;i pe Marte, iar pe ceiSlalt brat
pe Venus si pe Mercur. $tim c[ astrologii chaldeeni nu au acorclat <r
exaltare anume urmitoarelor semne zodiacale: Gemeni, Leu, Scor-
pion, Sigetitor ;i Vnrsitor. in sehimb, guvernatorii acestur scnur('
erau, in ordine: Ntercur, Soare, Nfarte,Jupiter si Saturn. Observ'inr
cd Leul este considerat christophor --purtitor dc aur: Leul rosu sau
sfintr-rl Christophe. in ceea ce il priveste pe Paharnic, este vorba des-
pre Aquarius, VirsItorul. Virsitoml a fost identificat cu Ganymede ,
un tin.ir fiumos pe care Zets I-a. ridicat gi l-a adus pe Muntele
Olimp pentru a deveni paharnicul zeilor (constelatia Cupei era re
prezenta'rea cercasci a rrneltei funcliunii pe care o indeplinca). Daci
rezumim, vom obtine urmitoarele asociatii: Saturn = astronomic,
Jupiter = retorici, Nlarte = geometrie, Mercur = aritmetici, Soarc
= gramatici, Luni = dialectici, Venus = N1uzici, Caritate. tivium
este lbrmat din gramatici - Soarele, din retorici - Jupiter ;i din
dialectici - Luna. Qiadriviurn este format din aritmeticii - Nlercuq
geometrie - Marte, astronomie - Satu.rn si din muzici - Venus.TIi-
viurn e pus astfel in corespondenti cu cele trei principii principiale
ale alchimigtilor: SARE, SULF 9i MtrILCUR. Corespondenla este
103

52. ry
BesrlE VRTENTTN
Din Univers daci natura
Ar fi fost pusi-ntr-o figuri,
Si nu s-ar fi putut schimba,
Nici prin arti modifica,
Nimeni nu ar fi putut sti
Ce miracole poate-mpiini,
Si de aceea trebuie si-i multumim
Lui Dumnezer,de la care asemenea daruri primim.
usor de stabilit:SARtr = LUNA = DIALECTICA, SULF = SOA-
Rtr = GRAMATICA, MtrRCUR = JUPITtrR = RETORICA.
in ..." ce privcste gtiingele din quadrivium, acestora le corespund
Elementele lui Empedocle: AtrR = MtrRCUR = ARITMETICA,
APA = VENUS = MUZICA, I'OC = MARTtr = GEOMETRItr,
PAMANT = S,{|UI].N = ASTRONOMItr. DC AiCi, rCZUlti i:i
Mercurul fi1osofic, fiind format din APA 9i din AER, tine ir.r mod
necesar de aritrnetici si de muzici; ci Sulful sau tincfura line cle
geometrie si ci, in sfdrsit, Sarca este de origine celest'i, lucru pe care
il afirmi toatc texteie.
104
f, zecea cfieie
X CLAYfS,
Nxrvs s vM rx l{r n }r{l L r, Nr.
f A zecea cheie: Simbolismul exprimat de aceast,i giavuri este
cornplex: reg'isim acolo sirnbolul apei, care circumserie un cerc
dublu; in cele trei unghiuri alc acestui triunghi cu baza in partea
de sr"rs sunt puse simbolurile Sulfillui, I.unii si Mercurului. In-
scriptia spune: ,,M-arn nlscut din Hcrmogene. Ilypcrion m-a
a1es. [,'ira Iamsuph, sunt nevoit si pier". J. Van l,ennep scrie, in
,,Alchimia" sa, ci ,,Iamsuph" ri.mine e nigmatic. I'Iermogcne re-
prez.inti fifercurui si nu acolo se liii conrplexitatc..t acrsrei pro-
bleme . Conform oricirei logici, Hermogene rcpr-czinti o fbrm.i a
lui ,,Ifern-ro gcncs" -,,facut de c:Itrc Mercur"" ceea cc aichimistii
;ru ardtat sub fbrma,,casei puiului" sau a,,puirrlui 1ui l{err:ro-
gene". insi aici nu este vorba despre p:is.irca 1ui llernics, care
estc pasiirea Phoenlr. Expresia ,,pullus Hennogenis" nu trebuie
s'i produci vrco confuzie: ea nu desemneazi altccva decit in-
I
rflit::,
a

53. I
Bastlr: VnlrurrN
chisoarea de sticli in care se coace rnateria. I{yperion, tati al
Soarelui, trebuie pus in legituri cu Sulftrl ro$u sau ctL tincturu;
intr-adevir, trebuie ca prin asta si inlelegem Sulful care urneazi
si fie reincrudat sar.r aurul alchimic. in ceea ce priveste a treia
enigmi, IAMSUPII, ea desemneazi un rcbus care trebuie sii fie
interpretat irr iurnina sensuiui literelor ebraice. i,-t ..., ce privr's-
te textul ebraic aflat deasupra hieroglifelor planetare, estc vorba,
probabil, de transcrierea semnelor zodiacului gi de cornbinagii
numerice, dupi cum arati Blaise de Vigenere, in ,,Tiatatul Ci-
fielor". inqeles in sens alchimic, IANISUPH poatc fi tradus prin
expresia DRAGON RO$tl siru Camtrar, clcscmniind Mercurul"
'li:xtr.r} care inclici ,,Farn I/MSUPIl, sunt rievoit sii. pier" indic'i
in mod explicit faptul ci este i:r.'rira despre prinr:ipirrl clc generare
aopcrei. NE]
CAPITOLUL AL ZECELEA
In Piatra noastri) pe care infeleplii de odinioari,
inaintagii mei, au {bcut-o de multe ori, sunt cuprinse
toate Elementele, toate formele si propriet[1ile Mine-
rale gi metalice, chiar si toate calititile care existi pe
lume, pentru ci acolo trebuie si gisim o cilduri extre-
mi si foarte eficienti, deoarece corpul rece al lui
Saturn trebuie si fie incilzit gi purificat prin vehe-
menta focului sIu liuntric. Acolo trebuie, de asemenea,
si gisim gi un frig extrem, cu atat mai mult cu cit
trebuie sd fie temperatS"marca Gnus, care arde si con-
sum[ totul, si sd fie congelat Mercurul viu, iar din el si
se facl un corp solidl. Catza tuturor acestora constl
in faptul ci, deoarece natura i-a oferit materiei Pietrei
noastre divine toate proprietitile, ea va trebui ca prin
anumite grade de ciiduri. si coaci, si aduc'i la matu-
rrzare si apoi la perfectiune, ceea ce nu se poate face
inainte ca muntele Gibel din Sicilia si. isi fi dus la bun
sfarsit imbrltigirile sale si si nu se mai poati glsi nici
un frig in muntii Hiperboreei, pe care vei putea la fel
de bine sd ii numesti Fougeraye, mereu inghetagi de
frig gi acoperiti de zipezi"
Orice mere culese inainte de a se fi copt se veste-
.iesc si apoi nu mai sunt bune de nimic, si acelasi lucru
se petrece si cu vasele olarilor, care nu pot fi fblosite
I Am vorbit in rnai multe rinduri despre asem'inarea
existi intre Venus gi Saturn.
cafe
r07106

54. Basrr.r.; Vnr.nNrrN
daci nu sunt arse ia un foc indeajuns de puternic, de-
oarece atunci focul nu le-a putut aduce la perfectiune.
tebuie si fim cu bigare de seami la aceasta si in pre-
pararez Elixirului nostru, astfel incdt s[ nu il vitimim
in nici una din zilele dedicate gi consacrate generlrii
sale, de teaml ca fructui nostru si nu fie cumva cules
prea devreme din gridina Hesperidelor si astfel si nu
poati ajunge la o maturitate desivdrsiti, iar aceasti
greseali si nu il faci sI sufere pe lucritorul putin
intelept, care) cu lipsi de chibzuinti., s-a gri.bit prea
mult, clci este lucru stiut de lumea intreagl ci o floare
smulsi dintr-un copac nu va mai putea sd producd
nici un fruct.
Tocmai de aceea, orice fel de grabL trebuie evita-
ti in arta noastrl, ea fiind periculoasi si diuni.toare,
deoarece daci ne gribim doar cu fJreu vom nrai putea
si ne atingem scopul, ci intotdeauna vom face ca lu-
crurile si meargi din riu in mai rdu.
Acesta este motivul pentru care cercetdtorul sAr-
guincios a1 minunatelor efecte ale artei si ale naturii va
avea grt1d. ca nu cumva,impins de o curiozitate dluni-
toare si de o dorinti mult prea mare, si cuieagl ceva
din arborele nostru inainte de vreme, si ca fructul,
odatd ajuns in miinile sale, si nu lase acolo decit o
urmi si o rimisitd. mrzenbile, cIci, dac[ vom lisa
piatra noastrl si ajungi la maturitate, ea nu va putea
niciodati, pe buni dreptate, si. ofere maturitate vreu-
nui lucru1.
1 Ert. ...u ce alchirnistii nLrmcsc ,,:rrdcrea florilor": lasi si
scape Mercurul 1or neascultirtor, tlirr cnrz:i cir nu l-au potolit astfel
incit sa poatl face din el L,cr-rl lor ro:;rr. Atunci, Lcului verdc ii va
lipsi sprijinul.
108
CBln, oouAsPREZECE cHEI AI-l,r If lr.()s()rf lr,l
Materia se deschide si se dizolvl in api, sc uneste
si rdmdne insircinati in timpul putrefactiei, in ce-
nusi dobindeste flori demne, care anunti. aparitia
fructelor; intreaga umiditate suplimentarS. se scurge
in nisip, iar flicIrile focului o aduc la maturitate
deplinn si la o fi-ritate des[v6.rsiti, asa cum trebuie si
aibi, folosindu-se in mod necesar de Bain-marie, de
excremente de cal, de cenusi si de nisip. Si e nevoie
ca focul sI fie minuit si stipinit intr-un asemenea
grad, deoarece piatra inchisL intr-un cuptor go1 si in-
zestratd. cu o intlriturd tripli se formeazi 9i se coace
intotdeaunapS"nS" cdnd toti norii si toti aburii se im-
prdstie si dispar si pi.ni. cind ea va fi imbricati gi
impodobitl cu vesminte de triumf si de glorie si va
rd.mi.ne in cel mai de jos oras a1 Cerurilor si se va opri
din goani.. Cici atunci cind Regele nu mai poate si
isi ridice mAinile in sus, el a obtinut izbdnda intregii
glorii lumesti, pentru ci, fiind atunci plin de intreaga
fericire si inzestrat cu constanfi gi cu fortd.,de atunci
inainte nu se va mai teme de nici un pericol.
igi spun asadar si usuci pim6.ntul dizolvatin pro-
pria sa umoare, folosind un foc aplicat cu griji, iar odati
uscat aerul ii va oferi o viat[ noui., iar aceasti viall
inspirati. va fi o materie care, pe buni dreptate, nu mai
trebuie sd fie numiti in alt fel decdt mare a Piatrd. a
Filosofilor, aceea care, asemenea unui spirit, pS.trunde
corpurile omenesti si metalice si este remediul general
pentru toate bolile, deoarece ea indepS.rteazd. tot ceea
ce este vlt[mitor si pistreazi ceea ce este folositor,
oferind tuturor ]ucrurilor o fiinli desdvirsitil ea face
acordul gi asociazl perfect ri.ul cu binele. Culoarea
sa este cea a rosului stacojiu, sau culoarea rubinului
amestecat5. cu culoarea rodiei, iar in ceea ce priveste
r09

55. Bast t,t'r Vn t.l':t tL'tN
greutatea sa, trebuie spus cii ca cintdreste mai mult
decdt propria cantitatel.
Cei care va fi gisit aceast[ Piatri trebuie sd ii mul-
tumeasci lui Dumnezeu pentru acest balsam celest si
si. il roage si ii acorde gratia de a putea si depdgeasci
in mod fericit hotarul acestei vieli mizerabile gi de a se
bucura in final de fericirea vesnici.
Ldudat fie Domnul, pentru darurile sale si pentru
plicerile unice pe care ni le oferi, si se cuvine si ii mul-
tumim intru vesnicie. A9a si fie.
I A.,totr-r1 nu poate si desemneze aici altceva decit o sr.rbstanti
pebau;d de siliciu gi/sau de alurniniu: este granatul infeleptil<'r. ede-
viratul carbunculus al Anticilor.
110
fl, urcspre.zecefr cfieie
x{r cLAFr{5.
lA unsprczecea cherie: Lr-rpt:r dintre Leul ",rertlc si Lcul rosu
o ariiinteste pr: rrceea dintre crlinelc din Corasccn si t.itcrrrrrr
din Arn-renia, din ,,Clrtea sccretl"" :i lui Artephius. 1oi nu
crcdern cir aici ar fl r.ori:a dcspre inceputul gi sfirgitui operci,
asa curn nc ariiguri -|. v:Ln Lennep; intr-adeviq Fuicanelli scrie
c[ treccreil cie la Lcul verdr: la Lcul rosu se realizeazi printr,o
tranzilie treptati; poate fi vorba despre o ir-rdica"tie rc{critol-
re lil sclrimbarea de fbrrni. a une'r substanlel. in:rurq,r, Lcrrl
niascul; 1a dreapta, ferncla si puiul s.rr,r. in phnul irrrlr:prirf rrr,
r:av:ilcrul, cere sf, prcgiterite sli lclveasci la rnomentul potrivit,
astfel incit sI inriep:irtcze r.iptrarce; esrc lnonlentul ilr (.;rr(l
1nI )c cxr'rnplil, l!i:rr-lrrl ilr:tr(.t
c,;rir arnorf.: alurniniuI s:rrr riIiL rrrl.
in structuri cristalina :r untii

56. BesrlB Ver-BNrrN
Artigtii spun c'i inhturi coaja, solzii - lepw - dragonului 1or
lepros. I)e asemenea, Fulcaneili insisti asupra dragonului sol-
zos care, sub ruinele sale, ascunde cea mai strilucitoare stAnci
alb'i - lepaioV: iati enigma piritei vitriolice. Iati secretr-rl dra-
gonului babilonian.
Aici se afli adevirata SARE si adeviratul SIGILIU alfiloso-
filor; steaua si floarea apar pe rind, mascind, prin acest ritm
al pulsaliei, nasterea viitoare a acestei inimi de leu, Cor Leonis,
marcati in colgul cerului, in constelatia Leului, si numiti de
asemenea si Regulus; este micul rege al operei sau BasileuV.
Nu putem si vedem aici altceva decit semnitura Artistului
necunoscut care se ascunde in spatele pseudonimului de
Basile Valentin [puternic, robust pap,a),eoy]; si, prin aceas-
ti penultiml Cheie, autorul gi-a iscllit opera. Basile Valentin
sau B asileuV pap,"a,Aeoy1.
in ...u ce priveste ingelesul pe care trebuie si il ddm
acestei chei, e1 trimite ia sublimarea materiiior si isi gisegte
intreaga explicatie in capitolul. L)CO(WI din,,Testamentul"
lui Raymond Lullus: ,,Argintul nostru viu este cauza propriei
sale morti, deoarece el se ucide pe sine insugi: el isi ucide in
acelasi timp tatil 9i mama; le smulge sufletul din trup si bea
intreaga 1or umiditate".r Lullus rezumd marea operi intr-o
singuri {razd: eI ne face si intelegem cI Mercurul nu este alt-
ceva decit un Amestec, format dintr*un Corp inzestrat cu un
Suflet, care 1a inceput apare sub forma prea putin glorioas'i a
unor zdrente sordide; in prima faz'i, acest Suflet _- amorf in
intelesul propriu, dar si in cel figurat al termenr-rlui - trebuie
si fie purificat, iar aceasti operatiune este re:rlizati intr-un
dizolvant.
Iar pentru aceasti purificare este nevoie de disolulie, care
se rca7izeazl, sub efectul primului agent, imagine a cavalenrlui
[jucind, printre altele, rolul 1ui Vulcan] care isi fluturi sp:rda.
in acest moment al operei, materiile formeazi un Amestec,
naturile 1or sunt intrepitrunse si nu am sti cum si. deosebiln
r Bibliotheca Chemica Curiosa, vo1. I, p. 758, Qromodo men-
struale est causa mortis argenti vivi ct Tcstamentum, f. 1'18.
I12
Cplr nouAspREZECE CHEI Ar.r,r rrr r.()s()rrr l.l
masculul de femela sa, de unde apare accasti arnbigr:itate re-
feritoare la locul in care se gd.seste sufletul, clin care ies pe
rXnd Soarele si Luna. Putem gisi o emblemi asemdni"toare,
dar mult mai puiin elaborati, in ,,Philosophia Reformata" de
Johann Daniel Mylius. - N.tr ]
113

57. CAPITOLUL AL UNSPREZtrCELEA
iti voi explica cea de-a unsprezecea cheie, care
serveste la multiplicarea Pietre noastre celeste prin
aceasti similitudine.
intr-o lari din Levant triia un cavaler viteaz, pe
nume Orfeul, nespus de bogat, cici avea bogilii cu
1
Otf.., cinti din lira lui 9i imblinzegte animalele silbatice,
ccca ce reprezintl o alegorie a transformirii Lcului verde in Leu
rosu. Aceasti imblinzire este rezultatul unui alexiph:rrrnaon special:
sarea armoniaci, care nu este clorhidrarul nostru r.ulgar, dupi cum
arati Marcelin Berthelot, in ,,Introbucere in studiul chirniei Anti-
chititii si a Enrlui Mediu". !'aprul ci Himera - o alt1 alegorie a
lui Typhon, primul Mercur - nu a fost imblinzitd decit de citre
Hercule gi Orfeu nu se datoreazd hazardului. Cici, intr-adevir, gi
de altfel la fel ca l{ercule, Orfeu poarti in sine propria distrugere si
constituie, pentru clutitor, gn avertisment referitor la lipsa de fo4i
sufleteasci din cauza cireia, de pildl, Orfeu nu rcugeste si. o salveze
pe Euridice din Infern. Care este ingeiesul ascuns al alegoriei? Unde
se afli secretul, artificiul, cheia tr:turor lucrurilor? Ei bine, este un
fapt cunoscut cd, pe durata pcrioadei de lucru din Marea Mcditera-
ni, in timpul trasirii celei dintii brazdc - care ii corespunde Lucri-
torului nostru trecind cu carul prin Cimpul lui Marte - rlcestzr, care
este Hercule al nostru, Cadmos al nostru, trebuie sI rimini. td.cut,
la fel ca tesitoarea - cea care isi tese pinza in plansa cu num[rul
XIV din ,,Mutus l-iber". $i tot mut trebuie si rlmdni gi omul care
sapd un mormint, adici discipolul care aseazi in mormint rnateriile
operei, conform celei de-a Opta Chei. Prin urmare, in acest punct
nu va lipsi misterul, pe care il vom vedea, in legituri cu poerul - spi-
ritualist gi purtitor de nemurire -, numele sdu fiind legat de obscuri-
tate si de amestecul de NtrGRU, RO$U si ALB prin care, de altfel,
regisim pasirea noastri Phoenix,
114
CELE, no u,[ s l, r{ r.]zl.;c Fr crr Er ALE ! rLOSOr. r Frr
nemiluita 9i, neducind lipsn de nimic, s-a cisitorit cu
propria 1ui sori, pe care o chema Euridice. Dar, pentru
cd nu a putut si faci un copil cu ea si a crezut cA aceas-
tL nenorocire ii fusese trirnisi drept pedeapsi pentru
incestul siu, s-a rugat neincetat la Dumnezeu, nidij-
duind si obgin[ mila lui si aprobarea rugimintii sale.
intr-o zi, ir-r timp ce dormea addnc, i s-a pirut ci
vede cum spre el z.boafi. un om pe nume Phoebus,
care, atingand picioarele sale foarte calde, i-a vorbit in
felul urm'itot: ,,yiteazrile cavaler, clupl ce ai stribltut
mrilte regate, tiri. provincii si orase 9i dupn ce ai in-
fruntat multe perjcole pe Mare, gi dupn ce te-ai intors
victorios din rizboiul cu cei care ifi stiteau impotrivi,
ti s-a oferit pe bund dreptate recunoasterea drept ca-
valer, cu atAt mai rnult cu cat ai rupt multe linci si in
diferite infruntiri gi turniruri si ti-au fost de mai mul-
te ori oferite de citre doamne, odat'i cu aclamatiile
intregii asistente, premiile si onoarea victoriei, astfel
incit tatil ceresc mi-a poruncit si vin si te vestesc cI
a ascultat rugiciunile tale si, de aceea, vei lua sdnge din
partea ta dreapt5", si din partea dreapti a sotiei ta1e,
precum si sAngele care se afla in inima tatilui si a ma-
nrei tale1, acest sange care singur este, prin natura sa,
dublu si totusi nespus de simplu, il vei uni si i1 vei
pune in globul celor sapte intelepti, bine inchis, iar
copilul nou-n'iscut, de trei ori mare, va fi hrinit cu
propria sa carne, i;rr gloriosul siti singe ii va servi
drept biuturi2" L)aci vei far:e bine acest lucru, va sosi
cu mare Lrogigie si va avca uurlti copii.l)ar trebuie si
I ir, ,,Aurora Consr-rrge ns" se gisi:gte o picturii carc ar plrtca si
reprezinte o l'lustrare a aceste.i parabole.
'l C) cxplicatic a n-rodului in carc toate m'rteriilc trebuie sir fie
puse in vasul naturii.
L,I
115

58. -r
Besrre VelE,NrrN
invefi c[, pentru a perfectiona ultima ta sdmdntd, este
nevoie de a opta parte din timpul acordat celei dintAi,
cea din care tu ai luat nastere.
Daci vei face acest lucru adesea si dacd. o vei 1ua
de la inceput de fiecare dati, vei vedea copiii copiilor
tii si cresterea nesfdrsitl a neamului tiu, iar lumea in-
treagi va fi in asemenea misuri plinn de fertilitatea si
de fecunditatea micutului, cd acesta va putea si pose-
de cu ugurinti Regatul celest alcreatorului universului".
Dupi ce a spus toate acestea, Phoebus si-a luat
zborul, iar cavalerul, trezindu-se indati, s-a apucat si
indeplineasc[ ceea ce i se poruncise si, intr-adevir,fr.-
cind toate aceste lucruri, nu numai ci a fost de indatd
binecuvintat cu fericire in toate faptele sale, ci, spriji-
nit de bunitatea lui DumnezeL^ dat nastere si mai
multor copii, care au mogtetit bunurile plrintegti si au
obtinut o mare fatmd, plstrAnd intotdeauna ordinul
cavaleresc pe care il dobd.ndiserd prin mostenire de la
pirintele 1or.
Daci esti intelept si dornic de intelepciune, nu
trebuie si faci decit. o ampl6 demonstrafie a ce ea ce
am spus; dacl nu, atunci nu trebuie si dai vina pentru
greseali pe mine, ci pe propria ta ignoranti, cici mie
nu imi este permis si spun mai mult, nici si deschid
aceasti cutie si si scot astfel la vedere toate secretele;
totuqi, ceea ce am spus se va dovedi suficient de clar si
de manifest pentru acela pe care Dumnezeuil va so-
coti demn, pentru cI am scris totul cu cea mai mare
limpezime cu putinti si am ardtat intreaga operi cu
ajutorul unor figuri, tot astfel cum au procedat vectrii
Filosofi si Maestri, dar cu mult mai multi limpezime
(cici eu nu am ascuns nirnic) decit oricare altul. Daci
vei izgoni de la tine tenebrele ignorantei gi astfel vei
tt6
CpLt: uorrispREZECE cHEI ALE FILosoFrEr
dobdndi clarviziune pentru ochii mintii, vei descoperi
cu siguranti. o Piatri pretioasd pe care mulli au clutat-o,
dar putini au gisit-o, pentru ci eu ti-am ardtat pe
cle-a-ntregul materia si 1i-am demonstrat in mod su-
ficient inceputul, mijlocul si sfirgitul operei.
l17

59. T 1
Crlr: oouAspREZECE CHEI ALr.) rrr r.()ri()rrrr,rl
pimintul, apa, focul si aerul. Butoiul descnrncuzi uthanorul in-
lelepgilor si originea unuia dintre compone ntelc lirculr-ri sccret,
pe calea uscati 9i pentru una din posibilitdlilc de obtinere a
arcanum duplicatum; insi. poate trece, de asemenea, pe calea
alcalinului fix. Aici nu existi exclusivitate. - N.tr l
A Doudsprezecea Cfieie
x{{. cLr*rf ts
[A douisprezecea cheie: Iatl un rez,umat despre athanorul secret,
despre care s-a mai vorbit: butoiul in foc simboltz,eui tlutrul,
pornincl de la care se face crerna de tartru. Aceastl crem'i trcbr-rie
s'i fie hidratat'i, in'.rintc dc a fi proicctati intr-un vas cie fonti cu
salpetru, in:rinte de a ajunge la sarca albtr de carbonat de potasiu
pur. Varul (simbolizat prin oalir gi prin cele dou'i flori) va scrvi
atunci l:r formarea pot:isiului caustic. Soarele si Luna vor putct
rtunci sii treacl prin proba ,,biii astrelor". Leril care inghite un
sarf)e corespunde fhrl indoiafi dizolventuiui univcrsal. (lisirn
printre ultimele arcanc bajanga, sinrbol al cunoastcrii grcutililor
naturii.
ir-,...r. ce priveste vasele asezate pe etajeri, elc sirnbolizeazi. r:ele
patru Elemente, in urrnirto;,Lrer. ordine, de la stinga 1a clrcapta:
Lt9

60. I
CAPITOLUL AL D OISPRE ZECELEA
Sabia unui spadasin care nu stie si lupte nu ii
poate foiosi acestuia la nimic, deoarece el nu poate s'i
o md.nuiascn gi de aceea va fi cu multl usurinti pus la
pimdnt de un altul, care stie mai bine decdt el sd md-
nuiascl sabia gi si dea o lovituri cu ea; insi aceia care
intelege scrima la perfecliune va smulge cu ugurinfi
rzbdnda din mdinile tuturor celorlalti.
Astfel i se va intimpla si aceluia care, cu ajutorul
lui DumnezetLa obtinut tiqetura, dar nu stie sd o fo-
loseascd, la fel ca un gladiator care nu isi cunoaste
meseria. Si tocmai de aceea iatd, cd,,in a dou[sptezecea
9i cea din urmi cheie, cu care inchid aceast[ carte, nu
voi mai vorbi cu ambiguitate filosofic[, ci voi explica
in mod clar 9i fhri ocqlisuri aceasti Cheie referitoare
la tincturd; ascultd, agadar, invltitura pe care o voi ex-
pune in continuare.
Ia o parte din acest leac si Piatri a Filosofilor pre-
gdtitn cu grijd si fhcuti din lapte virginall gi trei pi4i din
aurul foarte pur trecut prin creuzet impreuni cu An-
timoniu2 gi bitut in lame foarte fine, impreuneazd-Ie
intr-un cretrzet 9i oferi-le un foc moderat in primele
douisprezece ore, apoi topeste-le si tine-le in acest foc
1
Este vorba de partea mercuriali a ceea ce va lorma com'
postul.
2
C..u .. permite obtinerea de aur bine purificat; dar se stie ci
aurul r,ulgar nu e ste de absolut nici un folos pe calea uscati.
t20
Cer-B nouAspREZECE cflr.)I ALlt If rr,()s()trtt')l
pe durata a trei zlIe naturale, iar Piatra se va trans-
forma intr-un adevirat leac, de o naturi subtili,
spirituali si pdtrunzdtoare. Si ea nu se va colora cu
ugurinti, din cauzz rnarii sale subtilitili fhri fermentul
de aur, dar atunci cdnd este fermentati de citre cineva
asemenea ei, tinctura pitrunde cu usurinti. Ia apoi o
parte din aceasti masi fermentati si arunc-o peste o
mie de piese de metal si intr-adevir totul se va schim-
ba in aur din cel mai bun, deoarece un corp ia cu
usurinti in posesie un ait corp, gi chiar daci nu ii este
asem[nitoq trebuie totugi si fie unit cu el si, prin ma-
rea sa putere 9i prin virtutea care devine asemindtoare,
se observd" ci cel asemlnitor a fost niscut de cel ase-
menea lui.
Cel care va fi pus in practici aceasti metodi va
cunoaste si toate celelalte imprejurlri. Intririle pe
po4ile Palatului Regal sunt, in sfirsit, deschise; iar
aceastS" subtilitate atdt de mare nu poate fi comparati
cu nici un Lrcru creat, pentru ci ea este singura care
intelege si posedi toate lucrurile in toate lucrurile ce
pot fi g[site sub Soare.
O, inceput al inceputului! Arninteste-ti de sfdr-
git! O, ultim sfirgit! Aminteste-ti de inceput si ai mare
grijn 1a mijlocul opereil! Si Dumnezeu Tatil, Fiul gi
Sfintul Duh i1i va oferi ceea ce este necesar spiritului,
sufletului 9i corpului.
1
Adi.i de Mcrcur: mijlocul opcrei trebuic inteles ca mcdiu,
intermediar intre cele doui extremitili ale vasclor nafurii.
l2t

61. -1
DESPRE MATERIA PRIMA
A FILOSOFILOR
Se vede a piatrd care se dnde la prel de nimic,
Iar din ea aPare unfocfugitit',
Piatra noastrd efdcutd yi campusa din el
$i e impodobita cu culorile alba si ro;ie,
Ea este piatrd ;i nu piatra, yi nurnai in ea
Poate natura sa i;i demonstreze virtutea
fard asemdnare,
Caci rLaface ca din ea sa tdsneasca un rau limpede
si curgatar,
in tort,uaface sa se inece tatal sau;
$i, dupd ce acesta aa16 mort, lacamd, ea se,ua odihni
Pdnd cdnd sufetul ;i trupul ii vor rena;te,
Iar mama sa, care e de naturri zburatoare
Vaf in putere ;i intru totul asemdnatoare
$i, inh'-adewdr, tatdl sdu renascdnd
'4re
ntai multe virtuti decdt aausese inainte.
Mama Soarelui inlrece anii
Ca airstd, tu ajuthndu-l pe Vulcan, in acest scop.
$i totu;i tatdl sau o precede ca origine,
Prinf,inla sa spiritunld ;i prin esenta divin,i.
Spiritul, sufetul ;i corpulsunt cuprinse in doi,
Magisteriul vine rJintr-unul singur ;i unul find,
Poate sa impreuneze-fxul ;i ?olatilul.
Ea este doi, ea este trei, ;i totu;i nu este decdt una,
Iar dncd nu dai dovada de inlelepciunea
in aceasta privinta,
123

62. -t
Besrlp Ver-eN'rrN
Nu vei inlelege nimic altceva.
Spa/,i-/ pe Adam, cel dintLi ?drinte, intr-o baie
in torc se scalda Wnus, nTatna aolupta/ilor.
Aceastd baie vaf pregdtita de un Dragon ingrozito6
Iar cdnd $i va pierde tonte virtutile ;iforTele
$i rum i se cuaine prea bine unui Geniu al Naturii,
Nu tlputem numi altfel decdt dublul Mercur;
Acum tac, am incheiat, am numit materia,
Fericit, de trei orifericit e cel ce va inlelege acest mister
Sa nu te ia prin surprindere daca cel ingrijorat se
zta plictisi,
Rezultatul r.,af ca vei vedea acest punct atdt de dorit.l
SFARSIT
1
,,Piatri si nu piatri" este o expresie care ne permite si ne
facem o idee despre aceasti primi materie a filosofilor: este vor-
ba despre o sare ce constituie unul. dintre componentii principali
ai Mercurului. Acest Mercur - primul din rasa lui - nu poate fi
potoiit decit daci i se adaugi cei doi porumbei ai Dianei despre
care vorbeste Philalethes: sulfalb 9i rosu. Acest N{ercur este drago-
nul pe care il putem vedea, combitut de cele doui naturi - metalici
9i minerali - intr-una din cele mai cunoscute picturi din ,,Aurora
Consurgens".
t24
CARTtrA A TRtrIA
Care contine o repetitie prescurtati"
a tot ceea ce este cuprins in tratatele celor
Dou[sprezece Chei ale Pietrei pretioase a Filosofilor.
ir, .u.. este pusi in lumini., de citre acelaqi autor,
Fratele Basile Valentin, Lumina inteleptilor.

63. f
Eu, Basile Valentin, membru al Ordinului Sfdn-
tului Benedict, am compus aceste tratate precedente,
prin care, mergdnd pe urma vechilor Filosofi, am ard,-
tat pe ce cale si prin ce mijloc poate fi c[utati gi gisiti
aceastl comoari pretioasi, cu ajutorul clreia cei inte-
lepti gi-au pistrat sinltatea si si-au prelungit viata cu
multi ani. Si, cu toate ci nu m-am indepirtat in nici
un punct de adevlr, dup[ cum propria mea congtiinti
poate si depund mirturie in fala lui Dumnezeu) cate
cunoagte ascunzisurile inimilor noastre, si am ar,rrt
mereu in vedere adevlrul potrvit cdruta o mijlocire
docti nu ar putea si ofere mai mult decit ceea ce am
oferit acolo, cred ci. aceste explicatii, unite cu cele do-
ui.sprezece Chei referitoarelapractici, vor fi mai mult
decit suficiente, vorbind despre noptile pe care le-am
petrecut veghind, in care cel mai putin plicut moment
de odihni pe care il luam nu insemna somn, ci diferi-
tele gdnduri care formau obiectul imaginatiei mele
m-au convins s[ explic intr-un mod mai clar, pun0.nd
intr-un rezLLmat cartea in care pusesem in lumini
flacira pe care o aprinsesem, mai strllucitoare, astfel
pentru a-i limuri si mai bine, pentru descoperirea rdv-
nitei noastre Pietre, pe aceia care sunt interesati de
arti. si curiosi si cunoasci Natura.
$i chiar daci stiu prea bine ci vor fi multi aceia
care vor spune ci arn invdtat mai multe lucruri decdt
s*ar fi cuvenit si c[ din aceasti cauzd" mi-am incircat
constiinta cu numeroase picate, acestora le voi ris-
r27

64. "1
Besrr-B Ver-aNrrN
punde ci totusi ceea ce am scris este destul de obscur
pentru cei ignoranti si pentru oamenii inzestrati cu
prea putin spirit, dar va fi limpede si manifest pentru
copiii gtiinfei. I)e aceea, daci vei asculta si vei cintiri
bine cuvintele mele si dacd urmezi ceea ce ele te vor
invlla, vei ajunge si pitrunzi cele mai ascunse mistere
ale Artei gi ale Naturii.
Nu am scris nimic din ceea ce nu a9 putea si
aprob si pentru care nu as fi pregdtit si dau seama in
ziua judec[tii.
$i vei gdsi acest rezumat in instrucliunile care ur-
meazd.,simple si adevirate,pentru ci. nu mi-am propus
deloc sI folosesc cuvinte afectate si eronate, ci urmind
adevirul gol-golug.
in tratatul precedent, am invitat ci. toate lucruri-
le se nasc si sunt compuse &n trei, adicl din Mercur,
din Sulf gi din Sare, ceea ce este un lucru sigurl.
Dar trebuie sd mai afli gi ci Piatra noastri este
compusi din doi, din trei, din patru gi din cinci. Din
cinci, adici din chintesenta sa, patru care reprezintd"
cele patru elemente, din trei adici. cele trei principii
ale lucrurilor naturale, din doui, care reprezint[ o re-
ferire la Mercurul dublu, 9i din unul, care este primul
principiu al tuturor lucrurilor, care a fost produs pur si
preacurat de la creatialumin,faL si se fac[2.
1 in ,,llezumatul doctrinei lui Paracelsus", de Frangois Ma-
ric Pomp6e Colonna, publicati In 1724, autorul adaugi acestor trci
principii flegn.ra si capul mort, pe care le ridici asadar la rangul de
principii principiale. Colonna mai spune ci daci vechii alchimigti au
vorbit pe larg despre l,lercur si despre Sul{ in schimb ei au rilmas
mult mai discregi in ceea ce priveste Sarea. El mai observi cd Para-
celsu* nu csrc dcloe rutorui accttei SARI.
2 Este vorba despre umiditatezr radicai.i a metalelor; in pa-
radigma dominanti in cpocrr rrorrstrir, cstc fhcut'i din energie puri.
l28
CE,r-B oouAspREZECE cHEr ALE FrLosoF-rrr
Pentru ca nimeni si nu trudeascd pentru a intele-
ge aceste lucruri si si nu se chinuiasci sd caute inzadar
intelesuri ascunse si explicagia adevdratd,. voi vorbi in
cuvinte putine. Mai int'ii de Mercur, apoi de Sulf iar
apoi de Sarea pietrei noastre, care sunt materialele
principale.
Despre Mercur
Primul principiu al operei Filosofilor
in primul rind remarcim faptul ci nici un fel de
argint viu comun nu poate fi de folos pentru opera
noastri, pentru cd argintul nostru viu este extras din
cel mai bun metal prin arta spagirici, si este pur, sub-
til, lurninos, limpede precum apa de stdnci, diafan
precum cristalul si {hri nici o murdiriel. Redu-l Ia api
sau ulei incombustibil - pentru ci, dupi cum mi-au
mirturisit infelepfii, Mercur a fost apd.la inceputuri2
- dizolvd.in acest ulei incombustibil propriul siu Mer-
cur, din care a fost {hcutI aceasti apd, apoi pune-o in
propriul siu ulei. Si vei avea Mercurul dublu3. Dar
I Conform lui Colonna, argintr.rlui viu nu i se oferi califi-
cativtrl de mercur decit pentru a abuza de cei care il confundi cu
argintul viu; in aceiasi timp insi, Colonna s-ar putea picili pe sine
insugi? Pentru ci el adaugi ci mercurul - care are drept nume pe
acela de argint viu - posedi de asemenea mercurul siu esengial 9i
particular, care este adevdrata esenfi, la fel de prelioasi ca si cea a
aurului.
2
Tot confbrm lui Colonna, argintul viu nu ar fi decit o umi-
ditate uscati si substanta cea mai aseminitoare, gi eare contine
aderriratul mercur filosofic al tuturor corpuriior, atunci cAnd este
pcrfect.
3
Ul.i.,l incombustibil are o formi sulfuroasi particulari: este
salamandra.
t29

65. Besrrp ValeNrrN
tine minte ci Soarele, dupi ce a fost purificat aga cum
te-am invitat in prima cheie, trebuie si fie dizolvat
intr-o anumiti api particulari, despre care am vorbit
in cea de-a doual si redus in var subtil, despre care
te-am invitat in cea de-a patra. Acest var trebuie sl
treaci prin alambic impreun'i cu spiritul SARII'z gi se
fie precipitat in acest spirit si redus la foc de reverber
in pudri. subtili, iar Sulfbl siu va putea si intre cu rnai
mare usurinfi in propria sa naturi gi sI ilirnbritiseze
mai strins printr-o dragoste reciproci, iar tu vei avea
atunci doui substante intr-una singuri, care se nu*
meste Mercurul }-ilosofilor, si care nu este decdt o
Naturl, si primul ferment3.
Despre_Sulf
A1 doilea principiu a1 operei Fiiosofilor
Vei cduta Sulful tiu in acelagi metal; el trebuie
cxtras fhrd nici un fel de coroziune, prin foc de rever-
ber, dintr-un corp purificat si dizolvat. Dar cum se
poate realiz acest lucru? !i-am indicat acest lucru
lIrI s'i spun vreun cuvint 9i gi l-am aritat cu suficien-
ti limpezime in cea de-a treia cheie. Vei dizolva acest
Sulf in propriul siu singe, din care a luat nastere, ob-
servind greutatea pe care ti-am recomandat-o in cea
de-a sasea cheie; dupi ce vei {i fhcut acest lucru, vei
1
Este ,.orba de Lunariu, pe care Artephius il consideri acelagi
lucru cu laptcle Fecioarei.
2
Nrl
"rt.
vorba de acidul clorhidric, ci de Sriltul alb sublimat
in Mercur: var care nu se topeste, totusi, nici la cel de-al patrulea
grad de foc, daci ii dim crezare lui Fulcarrclli.
3
Aceasti operatiune subtili nu poete fi vizuti, ca si spunem
asa, in modul dinamic reaTizat in cea dc A I)oue Llheie.
130
CBlr,; uouAspREZECE cHEI ALE FILosol.'rril
drzolva gi vei hrini adevdratul Leu cu singe de Leu
verde, deoarece singele fix de Leu rogu este fbcut din
sdnge volatil de verde, intrucat amdndoui sunt de ace-
easi natur5., iar singele volatil al unuia il va putea face
volatil si pe singele fix al celuilalt. Si, dimpotrivi, fixul
i1 face si pe volatil tot atAt de fix pe cdt era inainte de
solutie; tine-le la o cdlduri potriviti p6"ni cind Sulful
se va dizolva cu totul, iar tu vei avea, prin acordul co-
mun a1filosofilor, al doilea ferment 9i Sulful f,x hrinit
de volatil, care este tinut in alambic drept spirit de vin,
care este rosu ca s6"ngele si este numit Aur potabil, pe
care i1 putem consolida si care nu poate {i redus la
substangi corporaldr.
Despre Sare
Al treilea principiu al operei Filosofilor
Sarea poate sI aibi efecte diferite, in funclie de
modul in care este preparati: poate s[ facl un corp fix,
dar si volatil, deoarece spiritul Serii de Tartru extras
{bri. nici un ingredient face toate Metalele volatile,
prin rezolutie si putrefactie, si le reduce la un Mercur
viu, dupi cum te invati Mineralele mele2. Sarea de
Tartru poate de asemenea si fixeze foarte bine, mai
ales dacd ii este adlugat var viu, cu clldura sa, pentru
cI, odat[ aduse impreuni., acestea doul capitd o mi-
nunati virfute fixatoare. Asadar, in functie de modul
r Ai.i put. si existe o confuzie intre cale:r uscat[, despre carc
autorul pare sd fi vorbit de-a lungul intregului comentariu dir-r ,,Cele
dou'isprezece chei", gi cllea umedi.
2
Cel mlii probabil, este o referire la cartea lui Basile Valentin
intitulati ,,'lratatul chimico-filosofic al lucrurilor naturale si supra-
naturale, al metalelor si mineralclor".
r3r

66. -l
Besru; Var.ENrrr.r
in care este preparatd Sarea vegetali de Tartru, aceasta
poate fie si fixeze, fie si volatllizezq ceea ce reprezin-
td un secret admirabil al naturii si un aspect minunat
al artei Filosofice.
O Sare volatili si in acelasi timp foarte limpede
poate fi fhcuti si din urina unui om care, pentru un
anumit timp, nu a biut altceva decdt vin curat, iar
aceasti Sare dizolvi toate lucrurile fi-xe 9i atrage cu
sine in alambic, insi ea nu poate sd. fixeze, chiar daci
acest om nu a biut decAt vin, din care, prin urina sa,
este extrasi aceastl Sare de Tartru; deoarece in cor-
pul omului se reahzeaz[ o anumiti transformare prin
care partea vegetah, adici spiritul vegetal al vinului,
se schimbi in animal, adicl in spiritul animal al
S;rii de urini., dupi curn de exemplu si in cai se
realizeazd. transmutarea ovizului, fdnului sl a altor
astfel de tipuri de hrani, care'bunt schimbate in pro-
pria lor substantd., adicd. in carne si in alte pirti a"le
corpului 1or.
in acelasi fe1, si albinele fac miere din cele mai
bune pirticele, care provin din ierburi si flori, ;i la fel
se intdmpli si cu alte hicruri a cdror Cheie si cauzi
principali. se afli in putrefactie, de unde provin roate
aceste feluri de separlri si transmut[ri.
Ia spiritul sd.rii comune, extras printr-o anumit,i
metodi pe care ti-am ardtat-o in ultima mea invititu-
ri, pune-l aldturi de putin spirit de Dragon, dizolvia-l
in aur si in argint 9i fh-l si urce in partea de sus a
Alambicului, in acelasi fel in care r,rrlturul se uneste cLr
spiritul Dragonului, oaspete perpetuu al stincilor si
muntilor. Dar dacl se topeste ceva in sare inainte de a
se fi produs separarea spiritului de corp, mai degrabd"
va deveni fix, decit si fic dizolvat.
r32
Cpr.u oouAspREZECE cHEI ALE FILosol.rEr
iti spun, in plus, ci spiritul Sirii comune unit cu
spiritul vinului gi distilat de trei ori impreuni cu aces-
ta devine dulceag gi i9i pierde orice coroziune si
acrimonie, iar acest spirit nu va mai lupta corporal im-
potriva Aurului, ci, dacl este topit pe varul de Aur
pregitit cu mult[ griji, va atrage marea roseati a aces-
tuia, iar daci se va proceda asa cum se cuvine, varul ii
va oferi si ii va imprumuta Lunii purificate o culoare
asemi.ndtoare cu aceea pe care a aut-o la inceput cor-
pul din care ea si-a ar,ut originea.
Acest corp isi poate primi inapoi prima sa culoa-
re, amestecAndu-se gi unindu-se cu lasciva Venus, cu
atAt mai mult cu cdt, incd de la inceput, e^ a participat
la nasterea singelui siu, sau cel putin a ceva asem5.ni-
tor, despre care nu iti voi spune nimic mai mu1t.
Tine seama de faptul ci spiritul Sirii dizolv; de
asemenea si Luna preparati si o reduce (dupn cum ti-
au ardtat inv'Stiturile mele) la o natur[ spirituali, din
care se poate face Luna potabili; aceste spirite ale
Soarelui gi Lunii trebuie si fie unite aga cum se uneste
sotul cu sotia sa, prin intermediul spiritului lui lV{er-
cur sau al uleiului acestuia.
Spiritul se afli in Mercur, culoarea se afli in Sulf,
iar congelarea in Sare, iar acestea trei sunt cele care
pot sI reproduci un corp perfect, adici spiritul Soare-
lui fermentat in uleiul si.u propriul. Sulful pe care il
regisim din abundenti in natura lui Venus, aprins de
singele fix niscut de aceasta, spiritul provenind din
Sarea Fizicd datl", fortifich.nd si intirind intreaga lu-
crare, dar si spiritul de Tartru, de urini si de var viu, cu
1
Drept revansi, dnpi aceste riticiri, iatd cI ne regisim in pre-
z.enta celei mai pure si mai puternice cabale; ea reprezintl expresia
ccici de e Zecca Chci.
r33

67. I
BRsu-p Ver-sN'rrN
otet adevirat ce arc multi virtute, deoarece spiritul
ofetului este rece, iar acela al varului este cald, gi de
aceea sunt pe buni dreptate considerate ca avdnd
naturi opuse, lucru care poate fi constatat si prin expe-
rienti. Am spus aceste lucruri ca un Filosof si nu imi
este permis si merg mai departe de atdt si s[ arit cui-
va cum sunt portile inchise si intirite si pe dinduntru.
ili voi spune si acestea,ludndu-mi rimas bun de
la tine. Cautd materia ta in natura metalici, {h din ea
un Mercur si fermenteaz-o cu un Mercur, apoi cu un
Sulf, 9i fermenteaz-o in mod asem[n5.tor cu propriul
siu Sulf apoi aranjeazd. si pune in ordine cu ajutorul
S5.rii, trece-o o dat[ prin alambic si amesteci totul
acolo, in mdsuri potrivite, si va sosi unul care mai ina-
inte si-a gisit de asemenea originea in unu, apoi
fixeazd,-I si coaguleazn-i prlq cildur5. continui, apoi
inmulteste-l, asa cum te-am invitat in ultimele doui
chei, si fermenteazi-l pentru a treia oar[, si astfel i1i
vei fi atins scopul; in ceea ce priveste folosirea tinctu-
rii, Cea de-a doulsp tezece^cheie te-a invdtat suficient.
Prima adiugire,
care continui opera mai-sus numit5.
Referitor la cele de mai sus, vreau si te inv5.f ci
din Saturn cel negru 9i din Jupiter cel dulce poate sl
fie de asemenea obtinut un spirit, care mai apoi este
redus in ulei dulce, fiind adus la cea mai mare perfec-
tiune a sa, care poate in mod special si cu fermitate si
i1lase fdrd,vtatd, pe Mercur 9i sI il faci mult mai trun,
asa dup[ cum te-am invitat in lucrarea mea despre
minerale.
r34
CE,r-r, uouAspREZECE cHEr ALE FrLosoFrEr
A doua adiugire
la operele de mai sus
Dupi. ce ti-ai pregltit materia in acest fel, trebuie
numai si fii atent la stdpdnirea focului tiu, intrucdt
orice lucrare depinde de aceasta, de la inceput pdni 1a
sfhrsit.
Focul nostru nu este aitfel dec6.t comun 9i natural,
iar cuptorul este unul r,rrlgar, si chiar daci inteleptii
din vechime si predecesorii mei au scris ci focul nos-
trll nu este un foc comun, iti spun totusi adevirul, pe
care cu totii l-au ascuns, dupi obiceiul 1or, ci materia
noastri este cdt se poate de comund., iar lucrarea care e
condusi doar prin regimul focului este la indeminl de
realizat.
Fbcul de lampi cu spirit de vin nu este potrivit
pentru aceasta, pentru ci. presupune mult prea multe
costuri si cheltuieli. BS.legarul de cal nu reprezintd. de-
cdt o pierdere si o distrugere, iar materia noastr5. nu va
putea niciodati si ajung[ la perfectiune prin interme-
diul siu.
Multimea si diversitatea cuptoarelor este com-
plet nefolositoare, pentrrl ci in vasul nostru triplu nu
trebuie decdt si vanezi si si schimbi gradele focului.
Ai deci grrjd ca inselitorij si nu te dezamigeasci
cu marea rrarietate a cuptoafelor, deoarece cuptorul
nostru este unul wrlgar, focul este unul comun, iar ma-
teria este abjecti.
Vasul nostru seamini, in ceea ce priveste aspec-
tul s'iu, cu conturul si forma rotundi a pimintului, iar
apoi nu iti trebuie altceva decdt mai multe instructi-
uni, si, cunosti stipinirea focului si si iti construiesti
cuptorul, cici acela care are rnateria va gdsi indati. si
135

68. -_=t
Besrrn Ver-BNrrN
un cuptot dupi cum nici acela care are {hini nu va
avea nevoie de mari eforturi ca si giseascd un cupto!
gi nu va trebui sd trudeasci din greu pentru a coace o
pdinel.
Nu este nevoie sI scriem mai pe larg despre
aceasti problemi, trebuie doar si fii atent la cildur[ 9i
sd faci astfel incAt si poti deosebi cildura de frig; daci
ai ajuns la capdt, inseamni ci ai fhcut totul si vei fi
ajuns la scopul mult dorit al artei,pentru care se cuvi-
ne sI il lXudem intru vecie pe Domnul, creatorul
intregii Naturi. Aga si fie!
Discutia Spiritului Mercurului
cu fratele.,Albert
Spiritul
Cu ce ocazie m-ai conjurat de atit de multe ori,
frate Albert, ca si mI faci si vin la tine?
Albert
i1i voi spune, dar numai dacd imi vei da asiguriri
pentru corpul, pentru viata si pentru Sufletul meu, si
cb nu voi suferi nici un fe1 de vitlmare din partea ta.
1
A..rt pasaj este citat de citre Fulcanelli: ,,acela care a gisit
fhini va gisi gi cuptorul in care si o coaci", Artistul insistind totugi
asupra faptului ci este posibil ca acrest cuptor si nu fie totusi atit de
usor de gisit.
136
CBrn oouAspREZECE cHEr ALE FrL()s()r.utr
Spiritul
Nu sti in puterea mea s5. iti provoc nepliceri, nici
nu am venit alituri de tine cu un asemenea scop dar,
daci nu vei renunta la chemare, deja esti recomandat
altuia, care te va pedepsi pe tine si pe semenii t5i gi igi
va juca propriul s[u rol in salvarea sufletului tiul eu nu
pot nici si inaintez, nici si dau inapoi; daci ag fi fost
un om, as fi vrut si fiu bine sp[lat si, de aceea, rispun-
de intreblrilor mele.
Albert
Te rog si nu fii suplrat pe mine, pentru ci nu
sunt altceva decdt un om neajutorat, in timp ce tu egti
un spirit puternic si subtil, si tocmai de aceea spu-
ne-mi mai intdi daci egti bun sau riu, ori cum esti tu.
Spiritul
Nu sunt nici bun, nici riu, ci sunt un spirit al ce-
1or sapte Planete care guverneazd, natura mijlociel, ele
primind porunca de a stipini cele patru pi4i diferite
ale lumii, adici Firmamentul, animalele, vegetalele si
partea minerali, iar noi suntem gapte la num'ir, care,
fiind egali intre noi, conducem cele trei pirli inferi-
oare, ascendentul si descendentul, si acfionim prin
acestea, deoarece planetele nu pot si coboare cu corpul
aici jos, ci prin spiritul 1or, acela care ajut5. lucrurile care
sunt dispuse si zirnisleasci prin virtutea celor patru
Elernente. Acela care deline aceasti inlelepciune nici
nu va avea nevoie de operi.
1 Este vorba asadar despre Mercur, care
Arborelui Solari.
este guvernatorul
t37

69. Basrr-r Ver-pNrlN
Alhert
Sunt foarte bucuros ci imi oferi o cunoastere atdt
de minunati 9i ci am putut si inteleg de la tine ceea
ce nu am inleles vreodati de la vreun Filosof, ins5. te
rog si mai imi indeplinesti inci o rugiminte, si iti
voi spune motivul pentru care te-am chemat 9i fl-l
voi spune in amd.nunt dac[ vei vrea sd imi spui nu-
mele tiu.
Spiritul
Numele meu este Spiritul Planetelorl, gi nu zeul
Nlercurului, a9a cum mi" numesti tu in chemirile tale,
si nu am venit datoriti puterii acestor chemlri, ci cu
ingiduinta lui Dumnezeu am venit firi vreo con-
str6.ngere, deoarece fiecirui orn.i-a fost dat un spirit
care il serveste pe Dumnezeu, insi printre oaneni prea
pufini se gisesc care si se faci demni de acest lucru;
pentru acest motiv, nu trebuie sI ili fie defel fricl de
negreala mea, cici ea este necesari pentru inceputul
bogdtiei tale. CIci la inceputul crealiei totul se afla in
tenebre2 si, dupi plicuta roseati a zorlloq Soarele se
inalti intr-o mare de singe si foc;3 daci in acest mo-
I U-iditut." lor radicali.
2
Referire 1a Orfeu, dupi cum am putut vedea mai sus.
3 Referire la Venus, purtetoarea de lumini: Lucifer, cum mai
poate fi numiti, prin cabali )"urcoqog - crepuscul - sau luro<popog
- urmi a unei musclturi de lup; oare nu tocmai datoriti acestei urme
putem si recunoastem materia, la iesirea din athanor? Marca con-
stelati gi radiantd... si nu este oare numitl c{,prtplotct - cu nunele
grec al Dianei cu coarnele lunare - planta care mai are si numele
de ,,sprinceana lupului" sau artemisie? Oricum ar sta lucrurile, ar-
temisia rimine o planti care in Extremul Orient este considerati ca
fiind dotatl cu virtuti purificatoare.
138
CEle oou.A,spREZECE cHEI ALE FILosoFrrlr
ment vei da ctezare cuvintelor rnele, care nu sunt
omenesti, ci ale unei voci rationale, conformi cu natu-
ta mea,te voi asculta cu prietenie 9i ili voi oferi sfaturi
bune; iegi deci afard. din denumirea ta gi lasi-mi sX
pitrund acolo, aseaztr-te la masi si scrie cu bigare de
seaml ceea ce i1i voi spune, dar zi-mi mai intdi moti-
vul pentru care m-ai fhcut si vin la tine si, cdnd faci
acest lucru, nu te rusina, ci fii simplu si scurt in cereri-
le tale.
Albert
in numele Tatilui, gi al Fiului, gi al Sfdntului Duh,
Amin. in numele preasfintei si inseparabilei teimi, 9i
a inseparabilului Dumnezeu unic, iti cer, Mercur, si
imi spui adevirul, si anume daci ceea ce au scris cei
din vechime despre Piatra Filosofilor sau despre tinc-
turi este adevirat in naturi sau daci nu sunt decit
niste speculalii subtile.
Spiritul
Tiebuie s[ gtii ci, din spirit de prevedere, Filoso-
fii au scris diferite lucruri pentru ca ignorantii care nu
doresc altceva decdt aur si argint sd nu poati abuza
astfel de ce1 mai mare secret al naturii. $i se va desco-
peri ci virtutile naturale care ii fac pe toti si caute
adevirul au fost puse de Dumnezeu in natur5., si ci
omul nu poate sd le cunoasci daci nu ii sunt aritate in
mod limpede, si nici nu poate si le inteleagd, din cau-
z atb:rrli sale, si ci el nu poate s[ se recunoasci nici
micar pe sine insusi.
_]
r39

70. Basrlu VRI-ENt.ll,t
Albert
inleleg din cuvintele tale, chiar dacl acestea sunt
obscure, ci te referi la aurul foarte fin.
Spiritul
in parte, ai inteles bine, dar in faga ochilor tii se
mai afli inci un nor de ceafi; este aurul cel rnai fin,
dar nu acela care este rafinat in cuptor, ci acela a cirui
naturi insisi, datorit5. slujitorului sIu Vulcan, a fost
rafrnatd, fbri vreo stiinfi, astfel incdt din el este extras
dublul Mercur, iar cind il vei avea pe acela vei putea si
vorbesti cu Staretul t[u si si ii spui: Azot et ignis tibi
sfficiunt. Este asadar evident faprul ci nu e decdt cel
mai fin aur, ciruia Dumnezeu i-a oferit, in momentul
creatiei, aceasti virtute, pent{U ca ea si le fie manifes-
tati oamenilor, astfel incdt fiecare sI o poatl cunoa$te,
dacl este iluminat de c'itre Dumnezeul.
Albert
Da, dar.,rrde po"i" fi gasit acest aur?
Spiritul
Dedesubtul cerului, in mai multi mungi 9i vni;
toti oamenii il au in faga ochilor, dar nu il recunoscZ.
1
A.e"sta este una dintre maximele celebre, cele mai cunos-
cute din alchimie, una dintre preferatele lui Fulcanelli si Eugene
Canseliet: ,,Azotul si Focul iti sunt de ajuns".
2 Ahnie la dragonul babilonian, adici la gurr-rl vitriolic, in
conformitate cu Fuga XXV din ,,Atalanta fugiens" gi cu ,,Vitriolul
Filosofic" de Tripied.
140
Cer-p uouAspREZECE cHEI ALE FILosoFIEI
Albert
De ce cantitate este nevoie pentru operi?
Spiritul
Daci ai doui uncii din acesta, vei putea cumpira
coroana celui mai mare monarh al lumii si vei pistra
restul.
Albert
Cu ajutorul lui Dumnezer vom gisi atit cit
spui, iar cAnd vom fi adunat doui uncii va fi suficient
pentru inceputul despre care cred ci vorbesti.
Spiritul
Dar tu nu cunosti corpul la fel ca mine, care sunt
spirit; eu nu vorbesc despre corp, ci mai degrabi des-
pre spirit; cum ai vrea tu s[ cdntiregti spiritul, care se
g[seste in cantitate atdt de mici, in comparatie cu
ceea ce tine de corp, dar care in virtute depiseste cu
foarte mult numitul corp; dacd vrei s[ cureti acest spi-
rit de corpul siu corporal, si sd il transmuti intr-un
corp spiritual, ii vei putea spune Stareplui tlau: Ignis et
Azot tibi sfficiunl.
Albert
O, cuvinte divine, cum ar trebui si fac acest lucru?
1 Spiritul vorbeste aici despre reincrudatie, adici despre in-
toarcerea la cenusi sau, daci se preferi, desprc reincarnarca Su.fletu-
lui. E,ste un lucru inleles in lumea cea mici a alchimistilor. Aici nu
este vorba despre metempsihozd...
141

71. Besrr-E, Var-pNrrN
Spiritul
Sol,ue et coagula, dizolvd, si coaguleaz5". Primo ope*
ramo soktere, secundo Coagu/are.
Albert
Cuvintele tale sunt succinte si greu de inteles, si
nu e usor si le pricepi, dar in ele se giseste stiinta in-
treagi; trebuie si dizolv corpul din aur, iar prin
drzolvare sd extrag spiritul tincturii, care este fhri in-
doiali dublul Mercur al lui Bernard fTrevisanul], clci
acest corp nu este extras din aurul fin, ci din tinctura
care este ascunsd in el, din aceasta fiind oblinut Mer*
curul dublu.
Spiritul
Acum, o parte din vi1 a fost ridicati din fala
ochilor tii, ai inteles bine, ascultl acum despre ce corp
este vorba.
Albert
Cu ce trebuie si dizolv corpul de auri
Spiritul
Cu e1 insusi si cu ceea ce este cel mai aproape
de el.
Albert
Aceste vorbe sunt greoaie, mai greoaie decdt sti-
inta inslsi; te rog si imi ariti aceste lucruri si s[ imi
spui care sunt metoda si indemd.narea adeviratei di-
zolv5;ri.
r42
Calp uou,A,spREZECE cHEI ALE FILosoFrEr
Spiritul
Eu, in intregime spirit, nu pot si fl le arit acum,
pentru cd nu am miini, dar, daci as fi avut un corp, aga
ca tine, as fi vrut si fac intreaga lucrare; cauti cu lua-
re-aminte in ci.rtile lui Bernard si vei gisi acolo
metoda si indemdnarea adevS.ratei dtzolvdri, cu toate
amdnuntele, scrise de trei ori, de doui ori adevirat si o
dati fals, drn cauza celor ignorangi.
Albert
O, nefericitul de mine! L-am citit de at6.t de mul-
te ori pe Bernard, ci aproape ci am ajuns la moarte,
firi si il ingeleg; cu ajutorul invititurilor sale, il cu-
nosc pe Rege, dar FintAna mi-a rlmas necunoscuti. si
te rog ca, inainte de a pleca, s[ imi ariti fAntd"nal.
Spiritul
Vrei sI fii prea savant prea timpuriu - gi nu pot si
ti-o ardt; trebuie ca mai intdi si ai Regele, cici baia nu
se va incilzi dacl, acolo nu se afli Regele; mergi si
caut[-lpe Staretul tIu si spune-i ci ai fhcut din bel9ug
zece cdrti din cel mai bun AESAtr din Orient2, dar si
ci vine din pdntecele mamei sale fird foc; dupi. ce iti
voi vorbi despre tot ceea ce nu ai inteles, pdstreazd"
secretul si nu ii arita Starelului tiu nimic din scrierile
ta1e, sub pericolul pedepsei cu moartea, gi nu ii spune
nici ci. m-atvizut; lasd deoparte orice chemiri gi con-
1
Aluzie la Fintina indrdgostitilor de Stiinti.
2
Cuvintul AESAtr se referi la alami sau la bronz: este vor-
ba de amalgamul filosofic sau androgin. Cilrele trimit spre prima
parte a zodiacului, numiritoarea incepind cu semnul Berbecului:
9 ='let- LtrU* 8 = Het = RAC -7 = Zayin= GtrMtrNI - 5 = He
= BERBEC - 6 =Vav =TAUR.
143

72. Besrr.E VRr-pNrrN
jurafii gi rimii mereu binevoitor, si roagi-te 1a Du mnezetr
si. iti diruiasci un spirit bun, cici altfel nu mi voi mai
incumeta sI mi intorc 1a tine; astfel, eu vreau si devin
bunul tiu prieten si mi vei afla aproape de tine de fi-
ecare dati cdnd vei avea nevoie de sfaturile mele.
Albert
Hei! Mai rdmdi putin, spune-mi dacl voi trii in-
deajuns pentru aface tinctura.
Spiritul
Da, o vei face, insd Staretul tiu nu va trii la fel de
multl si o ve realiza dup[ moartea sa; dar, dac[ nu te
vei gospod5.ri cu multi intelepciune, ili va provoca nu-
meroase probleme; inainte de a pleca, iti spun sI ai
mare griji de tine 9i sn fii atefrt"cui i-o vei ardta,deoa-
rece aceasti tincturd i1i va aduce si multi orbire.
Pdstreazd. cu griji cartea si tinctura ta, astfei incit ele
si nu poati fi gisite asupra ta; altfel, norocul va fugi cle
la tine gi vei ajunge la inchisoare, sau chiar la moarte,
asa c[ di dovadi de lntelepciune si fii mereu voios,
cici mul1i, de calitate mai buni sau mai joasl, se str5.-
duiesc si nu fie dezviluit acest secret, deoarece ei nu pot
s[ spuni adevdrul in alt corp, ci numai intr-un singur
lucru, care este totul in tot. Ca si spunem adeviruJ,
restul nu are alt scop decdt inselarea celor nestiutori, si
iti voi spune in putine cuvinte intregul adevlr, care este
lucrul asupra ciruia toti Filosofii, in scrierile lor, au
ctrzut de acord, cu referire la aceasti ptatrd, si tirrcturi
care se afld in naturd.
1
Aceeagi soart'i o are si maestrul Canches, care il insoteste pe
Pseudo-Flamel in cilitoria sa iniliatic'i 1a Santiago de Compostella,
conform,,Cn4ii tr'ip5urikrr Hicroglifi ce" (Vezi.
144
CE,lr: oouAspREZECE cHEr ALE FILosoFrEr
Albert
Spune-mi care este acest lucru unic.
Spiritul
Tu, care esti un artist bun si adevirat, trebuie sd fi
invitat din cartea lui Bernard ce este spiritul dublului
Mercur despre care vorbeste el, si aproape ai devenit
nebun in prima ta materie si in Azot, dar esti inci
destul de departe de adevlratul centru pentru cd tu
caufi viafa impreuni cu morfii, gi caufi cea mai perfec-
ti si incoruptibile putere dintre toate puterile naturale
in materii imperfecte si in lucruri coruptibile. in-
tr-adevdr, trebuie si gtii cd tinctura noastri rosie este
extrasd puri si curat5 din cea mai perfecti creaturi,
asupra clreia Soarele nu si-a indreptat niciodatl ochii,
si ci acest lucru unic este cunoscut de citre spiritele
cele mai perfecte ca provenind din comp ozitia calitl,-
li1or de neseparat ale celor patru Elemente, precum si
din concordanga celor gapte Planete care au fost unite,
fhri nici un ajutor sau cunoastere omeneasci, fiind
perfectionatd, pdnl,la acest grad de perfecliune, care)
de asemenea, printr-o crestere incredibili a propriei
sale seminte a fost inzestratd, in mod natural, tar pdr-
tile sale au fost atAt de bine legate impreunl incit nu
poate fi distrusi de c[tre nici un Element, {hri ajuto-
rul Artei. Iar atunci cdnd acest lucru unic este supus
coruptiei, ti-am spus deja indeajuns, cu referire la
acest subiect, din ce materie si-au extras Filosofii tinc-
tura lor; daci intelegi si cunosti ceea ce este continut
in acest cuvint unic, vei intelege intreaga stiintd, pen-
tru ci ceea ce am spus este suficient pentru acela
ciruia ii deschide Dumnezeu ochii, put6.ndu-se inte-
lege prin aceasta aurul. insi nu ar fi o intelegere buni,
r45

73. Bnsrr.p Var-BNrrN
cici exist5. creaturi care au fost fhcute mult mai nobile
decdt aurul, care se cuvine si. fie ciutate acolo unde se
giseste adevirul, pe care Dumnezeu l-a asezat in na-
turi, si pe care omul nu poate si il cunoasci decit daci
ii este ardtat cu cea mai mare limpezime, si nici mi.car
atunci nu va putea si il inteleagi, din cauza orbirii
sale, si pe care nu va putea si. il cunoasci prin sine
insugi.
Liudat fie Domnul.
Explicalia Spiritului
cu privire la calititile Materiei Prime
Umiditatea este primul l;.ru care insufleteste
compusul,lucrul natural sau umiditatea vivifiantl sau
vivificatoare, sau suflet, sau Aer, printr-o disolutie a
pimdntului si o congelare a spirituluil.
Cdci magisteriul nosiru nu inseamni altceva de-
cit sI congelezipe{ect, si dizolvi corpul si si congelezi
spiritul2.
Iar acest fel de operatiuni realizeazd, impreun[ o
asemenea ahantd",incit corpul nu se dizolvi niciodati
daci spiritul nu este congelat, iar spiritul nu se conge-
leazd" deloc decdt atunci cdnd corpul se dizolvl, fapt
1
Aceastd umiditate care animi compusul este Mercurul insu-
fle1i; atunci, Mercurul este numit dublu Mercur sau Mercur filoso-
fic. El contine Sufletul in Aerul sIu, dupi curn scrie Philalethes in
,,Aerul inteleptilor".
2
Corpul este dizolvat impreuni cu spiritul; este recuperat Su-
fletul, care este spilat de gapte ori in apele lordanului.
t46
CBr-o oouAspREZECE cHEI ALE FILOSOITlrr
care este in deplin acord cu ceea ce spune Raymundus
Lullus, precum 9i al! Filosofi, opera acestora necon-
stdnd in nimic altceva decAt in drzolvare si congelare,
si este intreaga circulalie si imbibare a Apei noastre
Nlercuriale, pe care o stipdnesc filosofii1.
Cici, dace focul trebuie fXcut din materie de pn-
mdnt, este necesar ca aceasta sd fie fhcutl, mar subtili
si si fie pregdttt#. Prin care Apd corpurile sunt fhcute
mai subtile si aduse la materia primi, aproape de pia-
trd sau de Elixirul Filosofilor.
Cici,la fe1 cum copilul este hrinit la sdnul ma-
mei sale cu hrana sa naturali si cu sAngele siu
menstrual,la fel gi Piatra noastr[ trebuie si fie multi-
plicati si sL creasci mult in cantitate si in calitate,
pentru ci gi ea trebuie si fie hrinita din propria sa
grisime 9i din propria sa naturi si substantd. Este ceea
ce Filosofii au pecetluit complet si au tinut ascuns, ca
pe cel mai mare secret3.
Aceastd umiditate grasl a fost denumit[ de citre
Filosofi apd MercurialI, Api permanenti sau locuintd
a focului, de asemenea 9i api divind, iar ea reprezintd.
cheia intregii opere.
1
Dacd vrem si ne pistrim ratiunea, pentru ca PAMANTLIL
si apari, este nevoie ca APA si se evaporeze. Apoi, congelarea cor-
pului, pe care hermetistii o numesc aparitie a lui Delos sau a insulei
Cosmopolituiui, nu poate fi conceputi decdt daci Mercurul se volati-
lneazd: este oare aceasta disolugia sa? Oare nu ar fi mai potrivit si vor-
bim despre sublimarel George Ripley, in ,,Cartea celor doulsprezece
porti. Compendiu de alchimie" a vorbit despre lucn-rrile de mai sus.
2
E.t. .., totul exact faptui cl Artistul trebuie si depuni mari
eforturi pentru a extrage focul din puEurile materiei sale, in confor*
mitate cu ,,Philosophia reformata" de Johann Daniel Mylius, lucrare
ceii datoreazd multe lui Basile Valentin.
3
in orice c ztr^t se intimpli ca un text sdrealizeze in mod
atit de explicit o legdturi intre multiplicare si crestere.
r47

74. BesrrB Ver,pNrrN
Aceastd ap[ nu este api de riu sau de {dntdnd,,asa
cum obisnuiesc si creadi nestiutorii sau falsificatorii.
Apa noastrd nu este altceva decit vapori 9i api
care este numiti purificatoare sau curititoare, care al-
begte gi reinvie si alungi negreala din corp. Aceasta
fiind numitl api impuliti.
Aceasti api Mercuriali nu este altceva decdt spi-
ritul corpurilor convertite in natura chintesentei.
Aceastd api este numiti otet foarte puternic si
pufini oameni o cunosc; in piatri. noastrl ea e conti-
nuti. in doud substante de aceeasi naturi, una volatili
si cealalti fixd., carc se numesc amdndoui si fiecare
dintre ele argint viur.
Si de aici ia nastere pr^tra,dupi prima conjunctie
a acestora, si nu mai inainte, si trebuie ca aceste cor-
puri si fie transformate in non-corpuri, iar acestea in
spirit.
SF'ARSIT
1
Este vorba de o1etul foarte puternic sau foarte acru despre
care vorbeste Artephius.
t48
CBrn oou-LspREZEcE sEMNE erp ZonrRcurur
cARE suNT crrATE iN ncnnsrA LUcRARE
X
ltU
]I
s
a
rfr
-o-
nL
*
b
Aquarius
Pisces
Aries
Taurus
Gemini
Cancer
Leo
Virgo
Libra
Scorpius
Sagittarius
Capricornus
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie

75. CATREIELE AUTORI]LUI
I
Dintr-o singuri substanti. se nasc trei lucruri
diferite,
Iar trei unite impreuni vor naste-o unitate,
Domnul reducdnd totul prin a sa divinitate ,
E1 a fbcut in naturi aceste multe felurite.
II
O esenti de sine de naturd asemlndtoare,
Din al siu compost extrasi. o dulce licoare,
Pe care Artistul o ingrijeste si care de orice griji,
De orice munci si mizerie pe dati ne scuteste.
III
Dar prin acest unic mijloc al unei atit de sfinte
intreprinderi,
tebuie si fim atenti la vremea cdnd ea vrea
si adoarmi,
$i in sfintul siu templu sd-i aducem gi
si-i oferim
Aerul, Focul cel gratios, dar gi vesmdntul siu.
150 151

76. B,qsrLp VerENrrN
IV
Doui sperme am pus intr-un singur compost,
Reunite, adaptate la gridina excelentei,
Unde pdsirile vor fi cele care vor avea puterea
Si ii trezeasci pe aceia care fuseseri adormiti.
V
Voi, care vreti si slujili in templul Memoriei,
Luafi aminte la vremea de-o frumusefe nespusi,
Cici Cerul Cristalin de-o prea mare limpezime
Ne va face ca-ntr- o zr sd, vedem purpura sdngerie.
-.VI
Ca un copil hrinit la sdn,
Avem aceeasi grijn de ceea ce a fost procreat,
Pini cdnd laptele il ajut[ si isi creasci
Tiupul, pentrd a-i oferi carnez care-i prisoseste.
.II
Atunci cind, robust de la nastere si plin de
majestate,
Avem un mare Rege care va ayea puterea
De a-i conduce pe ai sii, gi prin prevederea sa
Are si-i vindece pe cei siraci 9i pricljili.
Cnln oouAspREZECE cHEI ALE FILosoFIEI
Alte catrene,
sub formi de juriminte
I
Sfdnti Flaciri din Ceruri, inlelept si sfAnt
indrumitor,
Care din nimic le-ai fb.urit si pe unele si pe
celelalte,
Pregdtind oamenii, printr-un stragnic efort,
Slevim s{hntul tiu nume gi preasfdnta ta
cunoastere.
II
Rdnduiala pe care tu ai pus-o in Arti si-n
NaturI
Ne face si vedem in faptele tale o preabogati
structuri,
Pe care Pemintul gi Cerurile au fost clidite,
De o voinl[ supremi, de mdna ta porunciti.
III
Iar mai apoi, dupi ce acest corp in care ai pus al
nostru suflet,
E vegnic pus in miscare de flacdra divinl
r52 r53

77. Besrlu' Var,nNrlN
$i dupfl-un ristimp de viali el isi g[seste
moartea,
Pentru cel muritor supravietuieste dorinta
nemuritoare.
IV
Cici viata, dar si moartea, sunt in a ta constiint[,
Iar nemurirea afffleaz[ dupn nastere,
Pentru a urma ciririle vielii viitoare,
Vrei ca, din timpul vielii, si fii pregltit pentru
moarte.
Y
$i omul c te-a tri.it dupi al tiu sfint har,
Murind el va trii gi te va vedea la fagd,,
Fiind primit de tine la s{hrgitul cel din urmi,
Acolo unde*i sfintul tlu Soare si locu1 Cristalin.
SFARSIT
CUPRINS
Introducere
PRIMA CARTE A CLAVICULEI PIETREI
PRETIOASE A VECHILOR FILOSOFI
Cuvint inainte
Cenrpa A DouA A cLAVrcuLEr prETREr
PRETIOASE A VECHII-OR FII,OSOFI
Capitolul intdi
Capitolul al doilea
Capitolul al treilea
Capitolul al patrulea
Capitolul al cincelea
Capitolul al saselea
Capitolul al saptelea
Capitolul a1optulea
Capitolul al noudlea
Capitolul af zecelea
Capitolul al unsprezecelea
Capitolul al doisprezecelea
Despre materia primi a filosofilor
25
50
55
60
64
70
76
82
89
99
1,07
114
1"20
r23
r54

78. CARTEA A TREIA
Discutia Spiritului Mercurului cu fratele Albert
Explicagia Spirituluicu privire la calitilile Materiei Prime
Cele douisprezece semne ale Zodiacului
care sunt citate in aceasti lucrare
Catrenele autorului
Alte catrene, sub formi de juriminte
t36
146
149
151
153
EDITURA {$ unnar-o
OP.10 - CP.33 Sect. II Bucureqti
Tel: 021.319.40.60, 021".319.40.61
F ax: 02L.3'19. 40.59, 021.319. 40.60
Mob: 07,M.888.388, 0745.050.020
website: www.edituraherald.ro
e-mail: office@edituraherald.ro