Basile Valentin - Cele 12 chei ale filosofiei

tr.1
1,
Colecfia
QUINTA ESSENTIA
Este incontestabil faptul cd transmutarea metalelor $i ceutarea pietrei filosofale au
fost, pentru farmacia chimicf,' ca qi Pentru medicini, surse de Progres' Pregitirile
extraordinare, curioasele efecte produse de cltre amestecuri' diversitatea de culori a
metalelor care fuzionau, toate acestea ii ofereau laboratorului o atractie misterioasA, care
nu putea fi separati <le neobositul lucriLtor. Printre acegti ceutatori, 9i in fruntea 1or,
trebuie sd il plasim pe ciluglrul benedictin Basile valentin... ca 9i Albert cel Mare, el a
fost unul dintre inventatorii medicamentel0r chimice. Lucririle sale au realizat o trans-
formare care maitirziu avea si revolulioneze rutina medicinei qi a farmaciei
Emile Gilbert, autorul cirlii Farmacia de-a lungul timpului
inCeledoudsprezececheial,fito,o4inisuntamplureprodusediferiteoperalii
alchimice, codificate alegoric, in cuvinte la care au fost adiugate imagini Fiecare capitol
sau ,,cheie" descrie alegoric o etapi distincti din procesul complex in urma ciruia poate fi
creata piatra filosofali. Descrierea etapelor e {bcuti in aga fe1 incdt si reveleze 9i
deopotrivl si ascund[ ,,metoda" folositl; e nevoie de un maestru alchimist priceput t]ii:
si inter-preteze corect limba voalati, a textului alegoric 9i imaginea afiliati. Tratatul a fost
comentat in repetate rinduri de alchimigtii din secolul XX' $tim ci iung' Berthelot 9i
Newton au citittratatele lui Basile Valentin.
Toate metodere ut'izate in chimie oJnr lu Uo".hnurre sunt expuse in Iucrlrile lui
vaientin. E1 a realizat o aplicare a chimiei pe organismul omenesc; a ciutat s'i stabileasci
daci trupul omenesc prezenta, la scarl mici, aceleaqi fenomene pe care Iumea 1e prezintl
la scari mare, gi in acest fel a creat delrumirile de microcosmos 9i de macrocosmos, prima
dintre ele referindu-se la corpul omenesc' iar cea de-a doua la marele corp al naturii'
Scrierile sale cuprincl multe alte lucrufi care ar putea fi cu totul remarcabile, dacd, nu ar fi
fost amestecate cu o mullime de idei stranii 9i de expresii extraordinare'
Georges Cuvier, autorul lucririi
lstoria Stiinlelor naturale, de la origine ;i phnii in zilele noastre
/_
dnb
I1l)11'tiltA
il l,.tr n l,l)
ISBN 978-973 -111 -489 -7
ll I I ill
ll Iilllllltltl
il ill
Cxtx sz Cnxr
Basile Valentin
Cdlugdr al Ordinului SfAntului Benedict
EDITURA Sh HERALD

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei
BASILE, VALENTIN
Cele douisprezece chei ale filosofiei/ Basile Valentin;
trad.: Gabriela Nica gi Cristian Ene. - BucureEti: Herald, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-973 - t1 t-489-7
I. Nica, Gabriela (trad.)
II. Ene,.Cristian (trad.)
133.5:,54
LES DOUZE CLEFS DE PHILOSOPHIE,
attribu6es ir Frdre Basile Valentin, Religieux de l'Ordre de Sainct
Benoist, Traitant de la vraye M6decine M6tallique,
Paris, M.DC.LX.
BASILtr VALENTIN
Cdluglr al Ordinului Sfintului Benedict
Cele douisprezece chei
ale filosofiei
ix canB sE voRBEgrE DESeRE ADtrvARATA
MEDICINA METALICA
Traducere din limba francezd. gi ingrijire editie:
GABRIELA NICA $I MARIUS CRISTIAN ENE
EDITURA dlb Hener,o
Bucuresti

Redactor:
RaduDuma
DTP:
Vadim Cazacu
Viziune grafici:
Teodora Vlddescu
Corector:
Simona Dragnea
Toate drepturlTe rezervate. Nici o parte
^
acestei ci.rti nu
poate fi reprodusd sau transmisi sub nici o formi gi prin
nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere,
inregistrare sau prin orice sistem de stocare a informatiei, {Xrd
permisiunea editorului. Edilie in limba romdnd publicati de
Editura Herald. Copyright A 2075
Introducere
Scrierea intitulati,,Cele doulsprczece chei ale filoso-
fiei" ii este atribuiti lui Basile Valentin si, in primi fazd, a
fost publicati de cel putin trei ori, mai intdi la Eisleben in
7599,apoila tr'rankfurt in 1602, pentru a fi in cele din urml
reluatl de Michael Maier, in 16LB, care a propus o versiune
in limba latind., cu ilustratii atribuite gravorului Matthdus
Merian. Tratatul, intitulat ,,Duodecim Clavibus", a fost
Tffitatus Chymici Selectissimi".In afard. de,,Cele doui-
s rinde ,,Testamentul" lui
Abbot Cremer gi ,Tractatus chymicus dictus crede mihi
sive ordinale" de Thomas Norton.l.
Tratatul a reapirut in 1747, in edigia a doua a ,,Bibli-
otecii Filosofilor chimici". Versiunea latind a lui Michael
Maier a reapirut in reeditarea din 1678 a ,,Musaeum
Hermeticum", apoi in ,,Bibliotheca Curiosa chemica" a lui
Jean-Jacques Manget, din 7702.
l Thomas Norton, alchimist care a trdit la sfirgitul secolului al
XV-lea gi inceputul secolului al X{l-lea, igi datoreazi celebritatea,
in mare mdsuri, chiar acestei traduceri in versuri latine a tratatului
siu intitulat,,Ordinall of Alchemt'',realizatd de Michael Maier. De-
dicat iniEial lui Edward al IV-lea al Angliei, la curtea ciruia triise
Norton, tratatul va fi tipdrit in limba englezd, abrain 7652,in cadrul
unei coleclii mai vaste, intitulati ,,Theatrum chemicum Britanni-
cum". in ceea ce il privegte p. Cr..@
ffi[-a a fost un alt mare pasionat de ocultism, care l-a cunoscut
personal si pe celebrul$3ygglglg!]9.
7

Bestrn Ver-BrsrrN
,,Cele doulsprezece chei" au fost comentate in repetate
rdnduri de alchimistii din secolul )O(. in special Fuliane-
lli si Eugdne Canseliet se referi adesea la aceastd. lucra-
re; Canseliet ofer[ inclusiv cdteva fragmente, in volumul
s5.u intitulat ,,Alchimie expliqude sur ses Textes classiques"
(Alchimie explicatl folosind textele clasice).
TRIP Ir$..AYRXY&
llscslt* ' i .,,,._
TRgs TRACT{?YS
{: r-.rY Mr{ { 1[L [{:T ; 5.j il { :,
' l{ry
," &rtstLil yiLt$TINI" ttElr;EnICT',tff{ Sf(ut
n&rr*,nrclr,{*rnsnr. f e I c r I e :, vn*rlrs rr-cltuilrul i.
rppcrrd rrc,rr Grmrnr ro,
ll. Tit-olt.._ Noli, (,rr!, $,:l{.tt ril1L{}tf}n}tt
tltdile X!tr l*U r&Sl}{.{t. r ! a*tf,;nn${t*f,:hrll-
, tho;ed:rirzufni nilt{ rx An*;,.,i1, -t,,it!!ur!rirr,! ru L*ou{.,o
..- Itr:{rru ;, pi., rYft.r-,rtqu:.rlitr,,,r,,
", i. i. nrJn.,.r,. ;;,,;r.
llt CR L. tt F it J ( ,ti,$t),r,.t Atitl:tTli 1&.tir"_
ilo:lll4rrcrlr, {r -l, l'rltrnlc:r.r111. i, ;s}11,111 r.ep,l .r l,ul,lr
.1. &r&r$, r fttrl,: ilr ri:lr{;f in,lt:i fililolulq gi:r:rrn c,lrtr. * fuur,,
ctpo dfrbrc r,rr:/ir rr rrrL up<ri & rlgJro
:;:::, Ji{fJ{Jfrrr!Sii?*cl ;ri{*x.J,t}.6r*,!.*r-
Tripas Aureus, Frankfurt, 1618
Si Ferdinand Hoefeq in a sa,,Histoire de la Physique
et de la Chimie depuis les temps les plus reculds jusqu'i
nos jours" (Istoria fizicii gi a chimiei din cele mai vechi
timpuri gi pind in zilele noastre), publicatd in 7872, face
ample trimiteri la Basile Valentin.
B
in secolul al XV-lea
se spune r4gtriit rq!@
Cplr oouAspREZECE cHEr ALE FrLosoFrEr
i-a fost atribuiti, in mod incorect,lui Adrian de Mynsicht.
in aceeagi lucrare, se vorbegte pentru prima dati despre
spritul slrii (acid clorhidric), pregitit cu ajutorul sirii
marine si a vitriolului. %
Acest acrcl era tolosrt la prepararea untulur (clorunr)
de antrmonru. t'rocedeul de extragere a metalelor pe cale
ffiAfiC;riginea in opera luiBasile Valentin. Astfel,
pentru a extrage cuprul din piriti (sulfuri), autorul ,,Caru-
lui triumfal al antimoniului" susline ci este necesar ca, mai
intdi, s[ se transforme pirita in vitriol (sulfat) prin umidi-
tatea aerului, apoi sd se dizolve v4lle4j! 3pljar in
brina ce il caracteri
considerati de alchimisti o adevS.rati transmutare.
=-ffiffi; al lui Basile Valentin, ilr-iortu,,,Hali-
ographia" (Scriere despre siruri), se vorbegte pentru prima
dat[ despre aurul fulminant. Pentru a-I prepara, autorul
.....tru
siu)@ culegea precipitatul, pentru
a-l usca la aer. Aici este folosit, pentru prima dat[, cuvdntul
,,precipitat",,,precipitatum", care ulterior a clpitat o utllzare
universali.
Avegi grijn - spune autorul - si uscafi acest precipitat
la foc sau numai la clldura soarelui; cici acest var de
Scrierile sale, dintre care nici una nu a fost tipdriti inainte
de secolul al XVII-lea, au iegit la lumini intr-o bunl z4
dintr-o coloand a Catedralei din Erfurt, unde fusesg{as--2ft
cunse timp indelungat in tratatul numit ,,Caryffimfalt
antimoniului". B asile 6Eltin aratd '+'cunoasterea./ f
diferitilor oxizi de antimonil
a antimoni
e prlntr-o slm

Basrrp VRlnNrIN
a:ur, calx auri, va displrea indati, cu o bubuiturd. violen-
tn. Fiind apoitr^t^t cu otet, manipularea lui nu va mai
reprezenta nici un pericol.
,,Carul triumfal al antimoniului" (frontiscipiu)
in acelagi tratat referitor la slruri, Basile Valentin a
fost primul autor care a vorbit despre biile minerale artifi-
ciale. Slrile pe care le folosea in acest scop eraLr: azotatul de
potasiu, vitriolul, alaunul si sarea de tartru. Prehia-ae*tei
r;-l--
bdi dr , in special impo-
triva r6.iei. i.ttr-o altl lucrare, intitulata ,,Macrocosmos sau
Tratatul mineralelor", acelasi autor vorbeste despre prepa-
rarea uleiului de vitriol cu ajutorul sulfului si a apei tari:
, o**-
Crrp oouAspREZECE cHEI ALE FILosoFIEI
Pentru a face si apard chintesenga sulfului
buie ca acesta si fie dizolvaLjn Pide-tare;
vantul va fi separat prin distilare.
mineral, tre-
apoi, figo!;
,$f
t,/
In ceea ce privegte salpetrul, autorul se referi la acesta
in urmitorul fragment:
Dou5. elemente se gisesc din abundeng[ in mine, aerul
gi focul; acestea doua se afld in jurul pimdntului; apa
nu este in abundengn. Astfel cI sunt inflamat, arzltor,
volatil; in mine se afid un spirit subtil; servesc dregq
accident-necesar in erozi unea metalelor.
4..t,S ta* p""t,a,i
Finalul acestui fragment se referi la combinarea spiritului
azotatului de potasiu:
Atunci cdnd sosegte sfArqitul vielii mele - igi spune
--slesr azotatuf Oe p A)
@nsotite de o flacari puternicl;
,r'
atunci cdnd suntem unili prin prietenie gi dup[ ce am
asudat impreuni in infern, subtilul se separi de grosier
gi astfel avem copii bogali etc.
Ce era oare acest spirit al merc@ &
n"ra urarrfr,gr ,.o .
q5a"t"i trq" d. -...q Urmitorul pasaj ne-ar putea face
si credem acest lucru:
Spiritul mercurului se afli. la originea tlrturor metalelor;
acest spirit nu este nimic altceva decdt un aer care zboa-
ri incoace si incolo firl, arip; este un vdnt migcdtor
care, dupi ce a fost izgonit de citre Vulcan (focul) din
domiciliul siu, se intoarce in haosl apoi se dilati gi se
amesteci in regiunea aerului, din care iesise.
11

BRsrr-B VersNrrN
Valentin adaugi cI acest spirit actioneaza in acelaEili.pqp--
t" tr.t r.g""rt'
"t
Fiecare se hrineste adesea cu el, urmdndu-si instinctul
propriu; daci s-ar dori acest lucru, as putea vorbi foar-
te pe larg despre ceea ce am afirmat mai inainte.
Dar tocmai in legiturl cu acest subiect autorul spune, din
picate,prea putin, de parcd gi-ar fi impus t[cerea printr-un
jurimint. Cisltoria lui Marte cu Venus - despre care y)
Basile Valentin vorbeste in lucrarea sa intitulatl ,,Revelare/
artificiilor secrete" (tratat tipirit in limba germa;t, 1;
se cristalizeze.
legate unul de celilalt. Supus calcinirii, producea o pulbere
stacojie (amestec d..g.+fa de fier si de cupru), iar aceasti
pulbere era aceea.urd".rr-u si dea -...,.rr.r1 si sulfului filo-
sofilor. Autorul ne indeamni.:
Pune aceasti pulbere intr-un vas de distilat bine lutuit
si inci.lzeste-o treptat; r.ei obfine mai intdi un spirit
alb, care este
+elqurius philosophorum. aooi un spirit ,
Basile hlentin este primul autor care a folosit cuvin-
tul ,,wismuth" (bismut), vorbind despre un metal anume, in
anaiogic cu antimoniui. Deffi
b@icolul de otrlvire la care se expun
cei care lucreazd. in minele de arsenic.
Cine este autorul scrierilor puse pe seama lui Basile
Valentin? Se pare cd, rpoteza cea mai atri.gi.toare este aceea
care il aduce in prim-plan pe Johann Tholde, secretar al
@giautor@,
,,Halographia"l intr-adev5.r, scrii toru l, profesorul si juristul
german Vincent Placcius (7642-7699) a remarcat faptul cI
I2
Cple oouAspREZEcE cHEr ALE FrLosoFrEr
Johann tolde a fost, in..pa.rd cu anul 1500, principalul
editor al tratatelor lui Basile Valentin... Sudhoff se afla,
printre altele, in posesia unui exemplar din ,,Carul triumfal
al Antimoniului", pe care Tholde il editase in 1604 9i in
care pretindea, in cadrul unei dedicafri, c5, el ar fi autorul.
Ilustrafiile din,,Cele douisprezece chei ale filosofiei" - cele
existente si in editia de fagd - au aplrut in ,,Tripus Aureus"
a lui Michael Maier, publicati la Frankfurt in 1618. Dar
exist[ gi alte ilustralii, publicate in,,Chymische Schrifften",
apiruti in7677,la Hamburg, extrem de interesante, deoarece
amintesc stilul gravurilor asemlndtoarc cu cele care ilus-
tteazd.,,Legenda lui Siegfried incornoratul". Probabil cd la
aceast[ edigie, recunoscut[ ca fiind una extrem de rari, se
referd. si Eugene Canseliet, afirmdnd cd dateazd. din 1717.1
Aceste gravuri sunt, de altfel, mult mai interesante
decdt acelea, mult mai siricicioase, pe care le amintegte
Jacques Van Lennep atunci cdnd se referd la,,Bibliothe-
ca Chemica Curiosa" a lui Mangel, apiruti in 1702. in
schimb, versiunea latind, a lui Michael Maier se regS.ses-
te, impreund cu gravurile originale, in reeditarea, din anul
1678, a tratatului ,,Musaeum Hermeticum". E clar ci Van
I-ennep nu a alut acces la aceste gra'v'uri, cici altfel le-ar fi
rnclus cu srguranta ln lucrarea sa.
--G;ffiarlGustavJung,
autorul lucririi,,Psihologie gi alchimie", a introdus in opera
sa vreuna din grar,urile care apar in ,,Duodecim Claves" -
sub acest titlu a fost cunoscutn inigial lucrarea de fagl 9i
astfel este amintit[ in bibliografia luiJung. Ei bine, acolo se
aceea care se reglseste in ,,Amphitheatrum sapientiae" al
lui Khunrath. In partea dreaptd este ieprezentat un labora-
tor, in care un birbat, purtAnd - din cauza cildurii - doar
tSe
preot, un cilugir gi un laic. In centrul cuptorului se observi
1
in Introducerea la,,Cele doudsprezece chei ale fiiosofiei", de
Basile Valentin, carte apdruti la Paris, in 1956.
seste chiar gtavwr^ de pe frontispiciul cu
Aureus". In@ o amlntegte pe
t3

Besrr.c ALENTIN
un trepied, cu o retortlj
htonian al garpelui cu principiul aerian al pisirii: ar fi vor-
ba, dupd cum afirmi. si Ruland in,,Lexicon Alchemiae", de
o varianti a lui Mercurius. Aceastd. interpretare spune mult
si, in acelasi timp, prea pufin; asta aratl, increderea limitati
pe_care o aveCurg_- la nivel profun@
care se spriiinn alchimia, in sensul operatiqnal al termenu-
i r --:---:--ff-----t--- - :: '
lui. Aceastd A I reia Cheie este una dintre cele mai com-
plexe din punct de vedere al simbolismului gi ar necesita un
studiu special, care ne-ar putea conduce foarte departe. Si,
cu toate cnJung a descr:is in amdnuqlmani&!.ltil!1s gslpglgi_
care isi musci propria coadI. el nu a stiut si desorindi de
aici invitltura magistlali_pe carexumai Fulcanelli a gtiut
* 1n sens
in elementele sale binare, ternare si cuaternare.
in cartea sa despre ,,Simboluri", Albert Poisson ana-
lizeaz6, una din ilustratiile din ,,Cele doulsprezece chei",
care nu are decAt o leglturd indirecti cu edigia oferiti de
Michael Maier. Tema Regelui gi a Reginei ii oferi ocaira
si examineze' Prima Cheie.
Sulful si Mercurul, principiile masculin si feminin,
erau simbolizate de cdtre un birbat si o femeie, de obi-
cei un rege si o regini. In acest fel sunt reprczentate
in Marele Rozariu imprimat in tomul Il, pagina 243
din <Artis Aureferaeu. $i tot folosind simbolurile re-
gelui si reginei sunt reprezentate si in primul simbol
din cele doud.sprezece chei ale lui Basile Valentin, la
pagina 3939 din,.Museum hermeticum>.
Nu existi nici o indoiale cd., atunci cind se referl la
,,Marele Rozariu", Poisson nu are in veclere nimic altceva
dec6.t ,,Rosarium Philosophorum". Tot in leglturI cu Pri-
ma Cheie, el scrie si urmitoarele:
r4
intuneiicul ubirqlg!_pggg u
-9
ailuce in lumina blnndt gi
raiTanirorei, asemenea unei comete. In aceeasi lucrarg
CsI,o nou;.spREZEcE cHEr ALlr FrLosoFrEr
Este primul din cele doulsprezece pentacluri care
insofesc cele douisprezece chei ale filosofiei lui Ba-
sile Valentin. Purificarea aurului, Regele, prin antimo-
niu, lupul intr-un creuzet 9i a argintului, Regina, prin
plumbul Saturn, intr-o capeli.
Trebuie oare sI luim astfel,literalmente, indicagiile
oferite in aceasti figuri? Ar insemna si revenim la lupul
cenusiu, considerat devorator al metalelor: intr-adev[r, an-
timoniul nu devoreazi doar metalele - afirmim acest lucru,
bineinleles, in contextul chimiei din secolul al X{II-lea.
Nu e nevoie decit de indepirtarea impuritltilor si devine
posibiln prepararcz- metalelor purificate.
Astfel, se pot obflne metalul pur martial antimoniu
(fier pur), metalul pur al lui Venus (cupru) gi a9a mai depar-
te. Nu. Functia dizolvanttr este cea indicati astfel in partea
stingi a figurii, prin imaginea acestui lup in sirituri, pe
care, folosind cabala, l-am putea numi, de asemenea, lu-
rnin5. care fignegte: aurora. In partea dreapti, urmind un
procedeu deja de multe ori folosit, se impune esoterismul,
cu figura acestui zeu gchiop in care, de altfel, ii putem iden-
tifica la fel de bine fie pe Cronos, fie pe Hefaistos; oricum,
este vorba, mai presus de orice altceva, despre zeul focului,
r-ln foc care consum[, cdnd vine vorba de Cronos - indepli-
nind aceeagi functie ca si lupul cenugiu care devoreazd.
metalele -, dar si un foc de regenerare, dacl vorbim despre
Hefaistos, care ii prinde in laturile si in plasele sale pe Rege
gi pe ReginI, astfel figurati in grar,uri. Oul aflat in cupa
micl nu este altceva decdt microcosmosul filosofilor, in-
velit de carbonat, acoperit cu siliciu si inarmat cu aur.
Asadar, se pare ci in aceasti accepgiune ideaticl trebuie
inteles oul din cupa cea mici:
Ai griji ca unirea dintre so1 gi solia lui sI nu se rea-
lizeze decit dupi ce le-au fost indepirtate hainele 9i
podoabele, atat de pe fa,td, cit 9i de pe restul corpu-
lui, astfel incit ei sd intre in mormdnt la fel de goi ca
atunci cind au venit pe lume.
I5

Basrr,B VarnNrrN
Aici, este vorba despre un extras din comentariile la cea
de-a Doua Cheie. Dintre elementele acestei chei, sarpele
aflatinpartea stingi si pas5.rea din dreapta sunt cele care
ne permit si intelegem sensul: acest sarpe este unul re*
gal, dupd cum st[ mirturie coroana) si este anexat simbo-
lului solar: este Sulful regal sau tinctr.rra, dispusi pe o parte
a caduceului lui Hermes, ca o materie vdscoasd.. Pasd"rea se
afld in legituri cu Luna. Dar aici nu este vorba despre o
pasire de noapte - chiar daci 9i aceasta e frecvent intilnitd
in iconografie, sub formi de cucuvea, bufnigX ori liliac pitic
sau soarece cu aripi, asa cum e numit in ,,Typus Mundi".
Nicidecum. Este o pasire de pradi, acvili sau poate chiar
r.ultur, identificat cu Isis gi cu Apollo. Totugi, suntem de
pirere ci acolo se afli mai degrabi o mici acvih, simbotr al
apei minerale de care Artistul are nevoie pentru a-gi con-
duce cu bine sublimirile.
$tim ci Jung, Chevreul, Berhelot si Newton au citit
tratatele lui Basile Valentin - bineinteles, apocrife. Este insi
mai putin cunoscut frpnil ci si ilustrul anatomist gi paleon-
tolog Georges Cuvier a scris un capitol despre alchimisti* sau,
mai degrabd, despre proto-chimiEti - in lucrarea sa intitulati
,,Histoire des sciences naturelles, depuis leur origine jusqu'i
nos jours, chez tous les peuples connus" (Istoria stiintelor
naturale, de la origine gi pdnn in zlIele noastre, la toate po-
poarele cunoSiute), apdrutl. in 1 841 :
Primele lucriri de alchimie in care sunt expuse aceste
adevlruri au fost publicate sub nume astfel compuse,
incdt si creeze impresia cd,ar apartine antichitlfii celei
mai indepirtate, asa cum au stat lucrurile, de piidi, cu
numele lui Basile Valentin, care inseamni <reE;e puter-
nicr. S-a crezvt ci un birbat cu acest nume a triit in
secolul al XV-lea 9i chiar s-a emis ipoteza ci ar fi fost
cdlugdr benedictin la Erfurt... oricum ar fi stat lucru*
rile,lui Basile Valentin ii este atribuiti denumirea de
antimoniu, pe care o poarti acum stibium-ul din An-
tichitate. Se spune c5. el ar fi hrinit porcii cu aceast[
substantd si, observAnd ci mai apoi acestia s-au ingr5,sat
foarte mult, i-a {hcut s[ ia antimoniu 9i pe cdiugirii din
I6
CErp oou,A.spREZECE cHEr ALE FrLosoFl-Er
minlstire, extenuati dupi atitea posturi si infriniri;
dar cei mai mulgi dintre acestia, in loc si se ingrase, au
muriq prin urmare, a numit,,antimoniu" (anti-cilugir)
substanta pe care le-o administrase.
Data la care au fost scrise lucrlrile lui Basile Valentin
nu este cunoscutd cu exactitate, asa cum nu se cunosc
ami.nunte nici despre persoana sa, dar nu poate fi at6,t
de indeplrtatl pe cat se afirma, deoarece se referi, in
opera sa, 1a,,riul de Napoli" (un nume dat sifilisului,
deoarece francezi contractaserd. aceastd. boali la Na-
poli, in timpul expedigiei regelui Carol aI VIII-lea, in
7495), denumire care nu a apdrut decdt la 7495; d,e
asemenea) el vorbeste despre foloasele utilizirii mer-
curului in terapeuticd, care nu a fost cunoscut[ decdt
de la inceputul secolului aI XVI-lea, datoriti experien-
gelor efectuate de Berengario da Carpi. Existi chiar gi
unii critici moderni care sustin c[ lucr[rile sale ar fi
fost scrise in secolul al XWI-lea; ceea ce e sigur este cl
ele nu au fost publicate inainte de aceastl dati. Pentru
a li se oferi mai mult credit,le-a fost atribuit[ o origine
extraordinard: s-a rispdndit zvonul ci fuseseri desco-
perite intr-o coloan[ din Biserica din Erfurt, dupi ce
aceast[ coloani fusese sparti de un tunet. Cea mai im-
portanti operd. a sa este ,,Currus triumphalis Antimo-
nii",,,Carul triumfal al Antimoniului". Prima edigie a
apirut Ia Lepzig, in 1624; este parlial teoretic[ 9i
partial practici. Partea teoretici este scrisd in stil
mistic, fiind presiratl cu numeroase injurii la adresa
medicilor acelei epoci, precum gi a lui Hippocrate gi
Galenus.
Totusi, se poate distinge, in toati aceasti harababurd.,
si un soi de teorie; se poate observa, pentru prima
datd., dezvoltarea doctrinei celor trei principii ale mer-
curului, sulfului gi sirii, care existase la arabt si fusese
d€1a prczenti la Raymundus Lullus gi la Arnaud de
Villeneuve, insi la acegtia era expusd cu mai pulinl
atenfie gi intr-o manieri mai putin generali. Prin sare,
se intelege principiul oricirei dizolvabilitili; prin sulf
principiul combustibilitdfii; iar prin mercur, principiul
t7

BRslr-r, Ver.pNrrN
metalicititii, sau al substantele care au leglturi cu
metalicitatea; cici sulf sare si mercur se gi.sesc, de ase-
menea, si in plante si in animale. Ansamblul acestui
sistem este stabilit prin intermediul comparatiei intre
diferite actiuni: astfel, Valentin, compard foarte frecvent
actiunea medicinalX a mercurului cu acfiunea focului
9i cu aceea a spiritului de vin; acesta, in stare purd., pare
si contind. un fel de mercu! sau cel pufin de principiu
mercurial. Dar toate aceste idei sunt foarte vagi, iar
addugarca unor metafore si idei mistice, imprumutate
de la alchimistii precedenfi, nu contribuie in nici un
fel la limurirea 1or.
Lucrurile pozitive care se reglsesc la Basile Valentin
sunt metodele de preparare a diferitelor substante me-
dicinale, descrierea procedeelor necesare pentru a le
obgine si indicarea mai multor utllizdrt posibile in
arte. Astfel, sunt descrise foarte bine babbitul si untul
de antimoniu (un puternic coroziv ce continui si fie
desemnat cu ac_e..s[ nume in farmaceutica vulgarl),
precipitatul rosu de mercur, alcalinul volatil, ficatul de
sulf, apa regald., zahdrul lui Saturn, acizii vitriolic,
nitric si muriatic.
in concluzie, se poate spune ci, in afaride procedeele
pneumato-chimice, a acelora care au drept obiect des-
compun€rea gazelor si analiza acestorar toate metode-
le utilizate in chimie pdnd.laBoerhaave sunt expuse in
lucririle lui Valentin. insugi Boerhaave a recunoscut
acest fapt,la inceputul secolului al XWI-lea, gi l-a afir-
mat in scrierile sale. Valentin a rcalizat o aplicare a
chimiei pe organismul omenesc; el a ci.utat sd stabi-
treasci. daci trupul orrrenesc ptezenta, la scard, mici.,
aceleasi fenomene pe care lumea le prezintd, la scari
mare, si in acest fel a creat denumirile de microcosmos
si de macrocosmos, prima dintre ele referindu*se la
corpuL omenescr iar cea de-a doua la marele corp al
naturii. Scrierile sale cuprind multe alte lucruri care ar
putea fi cu totui remarcabile, dacl nu ar fi fost ameste-
cate cu o multime de idei stranii si de expresii extraor-
dinare, care fac lectura fastidioasl.
IB
r9
CBIB pouAspREZECE cHEI AI.li FILosoFIEI
Un alt text,,,Pharmacie i travers les sidcles : Antiquitd,
Moyen Age, Temps modernes" (,,Farmacia de-a lungul
timpului: Antichitatea, Evul Mediu, Epoca modernd"),
apdrut la Toulouse, in 1886, aduce omagii talentelor de
chimist ale lui Basile. $i asta nu e totul: intr-adevIr, ni-
meni nu va putea sd nu observe faptul cI tonul folosit de
autorul acestui volum, Emile Gilbert, este acela al unei
persoane care a studiat textele 9i a meditat asupra ideii
alchimice; in fine, este tonul unei persoane care a fhcut
eforturi - gi poate si-a fixat gi sarcina - de a citi dincolo
de aparenge. De aceea, textul pe care il propune este bogat
in invilituri si permite observarea faptului ci pini 9i in
pozitivistul secol XIX existau 9i altfel de spirite decdt ace-
lea ostile ideilor de alt[dati:
Este incontestabil faptul ci transmutarea metalelor 9i
clutarea pietrei filosofale au fost, pentru fzrmacia
chimici, ca gi pentru medicine, surse de progres.
Pregdtirile extraordinare, curioasele efecte produse de
citre amestecuri, diversitatea de culori a metalelor care
fuzionaurtoate acestea ii ofereau laboratorului o atracfie
misterioasl, care nu putea fi separatd de neobositul
lucrdtor.
Printre acegti ciutitori, si in fruntea 1or, trebuie si il
plasXm pe ciluglrul benedictin, Basile Valentin... Ca
9i Albert cel Mare, a fost unul dintre inventatorii
medicamentelor chimice. Lucr[rile sale au realizat o
transformare care mai tdrziu avea sd revolulioneze ru-
tina medicinei 9i a farmaciei. Cercetlrile sale au fhcut
cunoscute proprietlgile farmaceutice ale antimoniului,
precum si ale altor preparate medicale care se folosesc
qi astdzi gi a ciror denumire comuni s-a pistrat. Teoria
sa despre chimie este, in general, copiat[ dupi cea a
arabilor din Spania; manipulirile despre care vorbeste
in opera sa sebazeazi pe teorii plstrate pdnl in secolul
al XWII{ea...
Daci Basile Valentin e legendar gi daci insl9i existen-
!a sa e contestatd, cu atdt mai bine; cici, indiferent

Besrr,B VernNrrN
dacd. acest nume a fost sau nu un pseudonim, lucri.rile
sale nu s-au scris singure; ori, savantul demn de a le fi
fost autor trebuie plasat fbri nici o ezitare printre pu-
tinii oameni inteligenti care au lucrat pentru dezvolta-
rea si mi.retia stiintei".
Albert Poisson, in cartea sa intitulati ,,Th6ories et
symboles des alchimistes" (,,T'eorii 9i sirnboluri ale al*
chimistilor"), insisti asupra laturii mistice a lui Basile
Valentin 9i il apropie de Kunrath si de Paracelsus. Dupi piire-
rea sa, acestor trei alchimisti li se datorcazd, introducerea
principiului SARtr (de fhpt, acest principiu fusese cunos-
cut mai devreme, chiar 9i inainte de Geber). ir, ..ru ..
priveste ,,Cele doui.sprezece chei ale filosofiei", Poisson
{ace o anzhz5., in cadrul ci.reia citeste n-rai ales Prirna Che-
ie, A Sasea Cheie, A Unsprezecea Cheie si A Opta Cheie.
Culorile operci trebuie ciutate, conform lui Poi:rson, in A
Noua Cheiel 9i in A$pptea Cheie [primivard = si,iblimare,
vari = inrosire, toamni. = inllbire, iarni = putrefactie,
cunoscdnd faptul ci cercul timpului, ia fel ca si cel al zodi-
acului, nu este respectat intocmai de citre Adepli]. Poisson
isi incheie ,,Simbolurile alchirnice" cu un pentaclu, atribuit
lui Basile, pe care insl nu il interpreteazi.
De fapt,'este vorba de o grar.'uri in care se regi.seste
acrostihul V. I.'t R.I. O. L. U. M. in cercul exrerior. Chipul
din centru, ale clrei trisi.turi le amintesc pe cele ale lui
Hristos, desemneazi. Sulful rogu sau tinctura Pietrei; de
altminteri, chipul este heliocefal, cu sapte raze, fiecare din-
tre acestea corespunzind unei planete.
Hieroglifele trebuie citite in sensul invers acelor de
ceasornic, pornind de la simbolul lui Mercur, din partea
dreapti. In partea stingl se afli. un rege care doboar[ un
leu si un dragon care iese de sub pirndnt. La dreapta, o
Diana ale cXrei tri"situri nu se mai pot distinge. Sapte me-
dalioane sunt dispuse intre raze, de la stdnga la dreapfa,
1
Fenlr, lebidd, corn, piun - respectiv inrosire, inllbire, putre-
zire, sublimare.
20
CnlB pouAspREZECE cHEI ALlr llLosor-rEr
pornind de jos: pasirea cu cap de mort (putrefactia); apoi
copulalia; alegoria porumbeilor Dianei; coroana perfecfu-
rrii; asteptarea; sulful pregitit pentru reincrudare falegoria
I icornului] ; invierea.
2l

PRIMA CARTtr
A CLAVICULEI
PIETREI PRETIOASE
A VECHILOR FILOSOFI
Scris[ de Fratele Basile Valentin
din Ordinul SfAntului Benedict

cuvANTiNerNru
Drag5. cititorule, in prefata pe care am scris-o (la
'ltatatul despre apariyia Planetelor) m-am angajat in
flrta celor interesati de gtiingn si doritori si cerceteze
sccretele Naturii si ii invil (in felul in care Dumnezeu
ntr-a hfudzit lucrul acesta) de unde si in ce mod au
cxtras gi apoi au pregdtit strlmosii nostri pratra triun-
shiulard, dati cu voia Domnului Dumnezeu (gi pe
('are au folosit-o pentru a-si pistra sindtatea in timpul
rrcestei viefi pimAntegti 9i pentru a indulci suferintele
rrcestei lumi cu o adeviratd. sare celestd). $i, petttru
rr-mi putea tine aceastl promisiune fhr[ si o invelesc
irr artificii insel[toare, ci pentru a ardta izvorul tuturor
buniti.tiloq asa cum am spus, de la un capit la celdlalt,
fii cu luare aminte, cititorule, si ia seama de indati la
ccea ce umeazd. si iti spun (dac[ egti insetat de cu-
rroastere), cici nu imi place si vorbesc in zadar si nu
caut s[ folosesc vorbe usuratice in acest scop, din mo-
rncnt ce ele nu sunt de nici un folos gi nu pot si ne
invete decdt prea pufine; dimpotrivi, scopul meu este
sir arit in cdt mai putine cuvinte lucruri temeinice, cu
rrn fundament de valoare si intemeiate pe experiente
l)c care se poate pune temei.
Mai trebuie stiut ci, de;i sunt multi cei care se
lrrefac ci ar putea si cunoascd aceast[ Piatrd.,prea putini
tlintre ei reusesc totusi si i9i atingi telul, clci Dumne-
zeu nu a transmis decit la foarte putini cunoasterea
)5

BesIlr VeI-nNrlN
acestei operatiuni, si mai ales celor care urisc minciu-
na, care imbfiliseazi intotdeauna adevirul 9i care se
dedici artelor gi gtiinfeloq si mai ales acelora care il
iubesc mult si care ii cer acest dar prelios cu multi
ardoare gi cu rug[ciuni.
De aceea, daci vrei sI glsegti Piatra noastr[, te
indemn si imi lrmeit sfatul: in primul rAnd, roag[-lpe
Dumnezeu sd ili sprijine lucrarea; rar dacd' ai cumva
constiinta inci.rcati de picate, te sfhtuiesc sI o eliberezi
si sd o cureti prin regrete sincere 9i prin spovedanie 9i
si te silegti si pistrezi intotdeauna adevirul, astfel in-
cit inima ta si fie intru totul curat5, iar spiritul tiu si
fie cur[1it cu lumina adev[rului; in afard' de asta, cuge-
td in sinea ta cd, din moment ce vei avea o mare
onoare dupi ce vei fi primit acest dar divin, vei incepe
si ie intinzi o mdni de ajuto{-Qglor cufundali in mlag-
tina slriciei, ii vei ajuta si se refaci pe cei copleqili de
nevoi si vei folosi aceste bog5lii pentru a-i ajuta pe cei
care trdiesc in mizerie, astfel incit s[ ai parte cu mai
mare usurin15" de binecuvdntarea divini, iar credinta
si i1i fie intdrit1. de fap.tele tale bune, pentru a te putea
bucura, in cele din urm[, de fericirea vegnici!
Pe ldngi aceastnu disprelui cirfile vechilor Fi-
losofi, ci.ci unii dintre acestia au dobandit Piatra inaintea
noastri, ci citegte-le pe de-a-ntregul, pentru ci, dupl
Dumnezeu, lor le datorez faptul ci am obtinut-o si
eu; citegte-le de mai multe ori, ca si nu uiti principiile,
s[ le infelegi temelia, iar lumina adev[rului si nu se
sting[.
in plus, aratdrdvnl,in ciutarea acelor lucruri care
se dovedesc in acord cu ratiunea gi cu cdrlile celor din
vechime; nu arita deloc nehotlrdre,ci tintegte neince-
tat scopul tlu, pe care il au si cu care sunt de acord toti
26
CBrE oouAsPREZECE cHEI ALE FILosoFll'll
infelepfli, si aminteste-li ci un spirit nehotirdt nu are
nici o bazd, stabild. si ci un Arhitect uguratic va intim-
pina mari greutiti cdnd va incerca si construiasci un
edificiu puternic si trainic.
in plus, nu lua pittra noastri, fiinga 9i nasterea sa
din lucruri combustibile (cici trebuie ca ea si poati
iupta chiar 9i cu focul 9i sn ii suporte, fhri vreo pagubn
de un fel sau altul,toate zbaterlle gi capcanele), si nu o
scoate din astfel de materiale, din care atotputernica
naturi nu o poate produce.
De pildI, dac[ cineva ar spune ci ea e de naturi
vegetali, ceea ce nici nu e cu putint[, chiar dacd'aparc
in ea gi ceva de naturi vegetalil; cdci trebuie si gtii ci
daci Lunarul nostru2 ar fi fost de aceeagi naturi cu
celelalte plante, ar fi produs,la fel ca acestea' materii
care zt fi ars in foc 9i nu ar fi produs altceva decdt sare
moart[; gi dac5, in pofida faptului cX inaintasii nogtri
au scris pe larg despre Piatra vegetali, tu nu egti totusi
cu nimic maiclawdzitor decit Linceu (amintit inAta-
lanta Fugiens), crede-md. cd ea va depigi puterea de
intelegere a spiritului tdu, cici a fost numitd vegetali
doar pentru ci ea creste si se multiplici la fel ca ceva
vegetal.
Pe scurt, afl^ cd. nici un animal nu poate sd-si per-
petueze specia si sI dea nagtere unui seamln al siu
decAt prin intermediul unor lucruri aseminS.toare si
1
Aluzie la sarea alcalind de origine vegetali, care e o parte
a Laptelui Fecioarei sau a apei Permanente' dupi spusele lui
Artephius.
2 E vorba despre SARE; este unul dintre cele mai obscure
puncte a1e gtiinlei, fhcind parte din cele rnai bine pdstrate secrete
ale magisteriului. S-a spus si s-a scris totul despre acest Lunar, care
a fost chiar comparat cu nostocul' Fulcanelli s-a ffacut ecoul acestor
discuiii in cartea sa, Misterul catedralelor.
27

BesrrE Ver-eNrrN
de aceeaqi naturi; iati cle ce nu vreau nicidecum ca tu
si te strLduiesti cS.utind Piatra noastri altfel gi altundeva
decdt in simdnta propriei sale naturi, din care chiar
natura a produs-o pentru prima dati.
Pornind de aici trebuie sd mai tragi inci o conclu-
zie sigurd, si anume ci nu trebuie nicidecum s[ alegi
in acest scop o naturi antmald,cdci tot asa cum carnea
si sdngele le-au fost oferite de Dumnezeu numai ani-
malelor,la fel gi sdngele singur, propriu numai 1or, doar
pe ele le poate naste si doar lor le va da nastere pentru
totdeauna. Dar Piatra noastr[, pe care eu am awrt-o la
fel ca vechii Filosofi, este fhcuti si compus[ din dou5.
lucruri si din inci unul, in care e ascuns a1 treilea, si ea
e ste adev[rul adevdr at, ardtat fhri cusur sau ins elitorie,
cici sotul si sotia nu erau considerati de vechii Filosofi
decdt un singur corp, nu din cauza vreunor accidente
exterioare, ci datoriti iubirillor reciproce gi a virtutii
uniforme produse de seaminul 1or, ndscut si api.rut
atit dintr-unul, cit si din celi.lalt, de la prima 1or nagte-
re. Si, tot asa cum au o virtute de conservare si de
propagare a speciei lor, la fel gi materia din care este
produsd Piatra noastr'i poate si se inmulteasc[ si si se
intindi datoriti virtutii sale seminale.
De aceea, daci esti intr-adevir interesat de gtiin-
fa noastri, nu vei neglija ceea ce tocmai am spus, ci vei
lua aminte la acestea, de teaml si nu te lasi atras, ald-
turi de alti sofisti, orbi cu privire la acest lucru, in
groapa nestiintei, si ajungi repede in acest abis, iar
apoi si nu mai pofi si te intorci din el niciodati. Ori,
prietene, ca si te invdl de unde este luati aceasti si-
mdnli si aceasti materie, cugetd in sinea ta in ce scop
vrei si facrPiatra si la ce vrei si o folosesti, iar atunci
vei gti ci ea nu este extrasi. decdt din rddicini metali-
28
Cpr-E, rouAspREZECE cHEI ALE FILosor,'rDr
cd, ordonati de Creator numai la generarea Metalelor.l
Sau inleiege in puline cuvinte cum se face acest lucru.
La inceput, pe cind duhul iui Dumnezeu se
preumbla pe deasupra apelor, iar toate lucrurile erau
inviluite de intunericul tenebros al Haosului, in vre-
mea aceea Dumnezeu cel puternic si vesnic, inceput
f}ri sfdrgit, din inlelepciunea sa care a existat de la
inceput si va exista pentru vegnicie, prin sfaturile sale
de nepitruns gi providentiale a creat din nimic Cerul
si pdmAntul gi tot ce se afli pe acestea, vdzute si nev5-
zrfierrndiferent de felul in care tu le numesti sau le-ai
putea numi. Cici Dumnezeualbcut toate lucrurile din
nimic. $i cred c[ nu este acesta locul potrivit pentru
a ne preocupa de modul in care a fost realizatd,
aceastd creafie minunati", cici astfel de lucruri trebuie
mai degrabi sd fie confirmate de credintl si de citre
SfAnta Scripturi.
in timpul acestei creatii, Dumnezeu a oferit fiec5.rei
naturi atdtfrica de a nu pieri, supus[ striciciunii, cit si
simdnfa sa fiecireia dintre ele, astfel incdt, printr-o
astfel de virtute seminali si poat[ s[ se fereasci de
moarte, iar oamenii, animalele, plantele 9i metalele si
poati fi pistrate pentru totdeauna; insi. omului nu i-a
fost oferitl o asemenea virtute, de a putea si faci noi
seminfe, dupi propria sa plicere si impotriva voinlei
lui Dumnezeu,ci i s-a ingiduit numai s5. poati perpe-
tua si inmulli propria lui specie. Iar Dumnezeu a
pistrat pentru sine puterea de a face seminte noi, cici
altfel creatiz ar fi fost posibild si pentru om, care este
cea mai nobilI dintre creaturi, insi acest lucru nu il
1
Tiebuie si intelegem ci aici se vorbeste despre umedul radical
m.etalic. i.r ...u ce priveste ridicina metalici per se, ea- este luati,
conform lui Fontenay, din Arbore Solari.
29

Besrr-B VRr,pNrrN
poate face, ci a rd.mas numai in puterea singurului
Creator al tuturor lucrurilor.
i.r c.ea ce priveste virtutea seminali a Metalelor,
vreau ca tu sd o cunosti si pe aceastal. In primul rdnd,
influenta celesti coboari de sus, prin voinla si porunca
Domnului, si se amestecl cu virtufile 9i proprietdlile
Astrelor, iar astfel puse impreun5. se formeazd un fel
de ter! intra-terestru. Astfel e fhcut principiul semin*
tei noastre 9i astfel este prima sa producere, prin care
poate oferi mirturie suficient[ despre rasa sa. Din
acestea trei se fac apoi elementele, adici Apa, Aerul gi
Pimentul, care, apoi, cu ajutorul focului aplicat in mod
continuu, sunt conduse gi indrumate pdnl cdnd vor fi
produs un suflet de naturi mijlocie intre cele dou5,
un spirit care nu poate fi inteles gi un corp vizibil 9i
corporal2.
Cdnd aceste trei principii sunt aduse impreuni
printr-o uniune adevdratd, e1e devin, datorit[ trecerii
timpului 9i prin mijlocirea focului aplicat in mod
convenabil, o substanfd sensibilil este vorba despre
Mercurialul, Sulfurosul'gi Saratul, pe care Hermes si
toli ceilalli dinaintea mea, neputdnd si le spuni asa de
la inceputul Magisteriului,le-au numit cele trei princi-
pii, care, puse acolo in mod proportional rse coagaleazd
1
Aceasti influenli trebuie si fie inleleasi in felul urmdtor: un
adevdrat discipol al lui Ifermes nu ar avea acces acolo prin ratiune.
Despre virtutea seminali a metalelor, in leglturi cu planetele, pot
fi consultate ,,Tratatul lucrurilor naturale si supranaturale" de Ba-
sile Valentin, precum gi ,,Filosofia naturali a metalelor" de Bernard
Trevisanul.
2 Si.ri.r uitim cd acest text a suferit doui traduceri succesive:
expresia ,,spirit care nu poate fi ingeles" poate fi o modificare a tex-
tului original, la fel cum s-a intimplat in ,,Tabula de Smarald" intre
cuvintele,,mediatione" gi,,meditatione".
30
CBTE OOUASPREZECE CHEI ALE FILOSOF.IDI
in conformitate cu diferitele operatiuni ale naturii si
cu dispunerea seminlei, poruncitl de Dumnezeu in
acest scop.
Agadar, oricine isi propune si caute iz,ortl acestei
fhntdni salubre si sperd si obflni, in urma unei lupte
mult-dorite, premiul acestei nobile Arte si mi cread[ -
martor al acestui adev[r find Domnul Dumnezeu! - ci
in locul in care se gisesc Sufletul Metalic, Spiritul
Metalic 9i corpul Metalic se afli de asemenea, frrd
nici o indoiali, Argintul viu, Sulful si Sarea Metalici,
care, intr-adevir, nu ar putea si faci altceva decit un
corp perfect metalic1.
Daci nu vei vrea si inlelegi ceea ce trebuie inv[-
!at, fie nu vei ajunge si cresti niciodati in gcoala
intelepciunii, fie nu vei deveni un copil al gtiinlei, fie
Dumnezeu te va socoti nedemn si incapabil si i1i in-
sugegti o astfel de invdtituri.
i1i spun asadar in cuvinte putine cd., dacd. nu vei
pune laolalt[, in mod exact, aceste trei principii intr-o
formi metalicl, igi va fi imposibil si obgii vreun profit,
oricare ar fi acesta,din materiile metalice. in legituri
cu acest lucru, trebuie s[ mai gtii gi cn nu doar omul, ci
si toate celelalte animale pimintesti, fhcute din carne
gi din sdnge, sunt inzestrate cu Suflet 9i cu spirit vital,
dar ci ele sunt lipsite de puterea de intelegere, care ii
este proprie numai omului. De aceea, atunci cdnd ele
nu mai triiesc, nu mai pot fi folosite la nimic bun,
totul fiind mort in ele.
1
Togi Fiiosofii Focului au vorbit despre aceasti Fdntini a ti-
neretii care imbini, intr-o sintezd unicd, virtulile FOCULUI gi ale
APEI, acegti doi mari dugmani. Cel care a vorbit probabil cel mai
bine despre asta este Bernard tevisanul, conform notelor la ,,Ver-
bum dimissum".
3t

Basllp VerENrrN
Dar atunci cdnd Sufletul omului este silit prin
moarte 9i prin separarea de trup si se intoarci la Cre-
atorul slu, de unde a venit, el triiegte in continuare iar
in final se intoarce si locuiascl impreund cu corpul
purificat gi limpezit de citre foc, astfel incdt Sufletul,
Spiritul 9i Corpul se ilumineazi unul pe cehlalt cu o
anumitl limpezime cereasci si se imbritiseazd' in asa
fel incit niciodati dup[ aceea nu vor mai putea fi
despdrtite.
Iati de ce, datoriti sufletului slu, omul trebuie si
fie considerzt creaturd fix[, deoarece (chiar daci pare
ci moare) el va tr[i pentru vegnicie; datoritl acestui
fapt, moartea omului nu este altceva decdt o clarifica-
re prin care (trebuind si treacd prin anumite grade
poruncite de citre Dumnezeu) el trebuie ca, dupi ce a
plrisit aceasti viati muritoal%.s-[ trS.iasci cu mai multi
noblele o viald. nemuritoare. Lucrurile nu se intdmpli
la fel cu celelalte animale, care din acest motiv nu tre-
buie considerate creaturi fixe, pentru cd dupi moarte
ele nu au nici o speranti de inviere gi de viali noui,
cici sunt lipsite de acel Suflet rational pentru care a
suferit si a virsat sdngele sdu prelios adevlratul mijlo-
citor gi unicul fiu al lui Dumnezeu.
intr-adevir, dacd. spiritul poate si locuiasci in
Suflet si in corp, nu inseamn[ totugi c[ sunt si legate
intre ele, chiar dacl sunt in armonie gi nu existi nici
un dezacord intre ele; clci ele au nevoie de o legituri
si mai puternicd, adic[ de Sufletul pur, nobil si care nu
poate fi inteles1, ce1 care le poate lega cu tirie pe amAn-
doui, le poate proteja de toate pericolele si le poate
1
Pn"t. ci sufletul este considerat imposibil de lnfeles in raport
cu misterul naqterii BINtrLUI gi RAULUI, potrivit ,,Genealogiei
moralei" a 1ui Nietzsche.
32
Cu,B nouAspREZEcE cHEI ALE FILosoFnir
apira impotriva oriclrui dugman. intrucAt locul din
care sufletul a plecat este stins cu totul, acolo nu mai
existd nici o urmd de viali 9i nici vreo speranti de a o
dobAndi din nou, astfel ci un lucru lipsit de suflet este
cu totul imperfect, iar acesta este un mare secret, pe cafe
trebuie neapdrat si il cunoasci inleleptul care cautd
Piatra noastri, iar constiinla m-a silit si nu trec sub
ticere un astfel de mister, ci si il dezvdlui celor intere-
sati de stiinta noastri.
CAntireste deci vorbele mele cu bigare de seami
9i afl[ cd spiritele ascunse in metale sunt mult diferite
unul de celelalt, unul fiind mai volatil, celdlalt mai fix,
iar aceastl diferenli se regisegte
^tdtin
Sufletul, cit si
in corpul lor. Asadar, orice metal care este format din
astfel de spirite, cu adevlrat fixe (ceea ce reprezinti o
caracteristicd atribuiti numai Soarelui), are o mare
putere si o mare virtute, cu ajutorul cdreia poate lupta
chiar si impotriva focului, iar prin puterea sa poate si
isi dep5geascd orice dusmanl.
Luna are in sine un Mercur fix, prin care sustine
violenta focului mai mult timp decit celelalte metale
imperfecte, iar victoria obtinuti de ea aratl, suficient
cit de fixd este ea,avdnd in vedere faptul ci ripitorul
Saturn nu ii poate aduce nici o Iezare sau sciderez.
1
Existd o importanti analogie intre lumea mirrerali gi lumea
spirituali a celor vii.
2
Prin,,ripitor", trebuie sI inlelegem participiul prezent al ver-
bului ,,a ripi", adici ,,a deposeda", ,,a oxida", tradus in limba latini
prin ,,rapere". Aceastd actiune de separare poate fi pusi in corespon-
den1i, la nivei mitologic, cu Parcele - Morpc, ctgurpetrq-, despre
care s-a vorbit 9i in ,,Aurora Consurgens". in versiunea lor romani,
Parcele capitd numele de Moire gi se dezvolti sub forma a trei tesi-
toare, dintre care una are in stlpdnire nasterea, a doua cisitoria, iar
))

BesirB ValBNrrN
Voluptoasa Venus e bine colorati si aproape c5.
intregul sIu corp este culoare, o culoare asemlnitoare
cu cea a Soarelui, care - datoriti bognfiei sale - bate
mult spre rogu; dar, atunci cind corpul s[u este lepros
gi bolnav, pe el nu poate fi menfinuti o culoare fixi; ci,
odati ce corpul zboard., culoarea trebuie neap[rat s[ il
urmeze cdci acesta, fiind pieritor, Sufletul nu poate si
rdmdnd. acolo, domiciliul siu fiind consumat de cltre
foc, astfel ci nu mai apare gi nu ii mai este oferit nici
un loc 9i nici un refugiu, de care dimpotrivd ar avea
parte dzcd" ar rdmdne cu un corp fix.
Sarea fixn ii oferd. rdzboinicului Marte un corp
dur, puternic, solid si robust, in care isi au originea
mdretia sa gi marele siu curaj. De aceea este atdt de
greu si il depigegti pe acest Cipitan valoros, deoarece
corpul siu este atit de tare_ci nu poate fi rinit decit
cu mari eforturi. Dar daci cineva combini forta si du-
a treia moartea... in alchimie Morta se afli in raport cu dizolvarea:
ea este cea care alc[tuiegte horoscopul noului-niscut' urmirind cu
o bagheti miscarea astrelo.r .trasate pe un glob. Nona' cu pene pe
cap, simbolize azd dtratavielii gi numdrul de ore acordat omului. in
fine, Decima tine un pergament desfhsurat, care reprezinttr cxtez
destinului omului. Nona purta, la greci, numele de Lachesis; ea ii
oferea fieciruia o parte din firul siu. Morta era numitl Atropos; ea
era cea care tiia firului, la momentul stabilit. Atropos are' in alchi-
mie, sensul de ,,cdmp nearat", trimilind spre ideea de eternitate si de
permanenti. i.t ..." ce o priveste pe Decima, ea tese pur gi simplu;
este Clotho. Nu e deci prea greu si vedem in Decima echivalentul
lui Mercur - conform plangei XIV din ,,Mutus Liber". Pornind de
aici, putem ajunge la urmitoarele corespondenle herrnetice: Parce-
le il fin pe Mercur sub influenla 1or: Lachesis gtverneaztr nasterea'
despre Clotho putem spune ci este substanta in sine, iar Morta este
cea care hotirigte sfirgitul, dizoivarea. Or, pe calea uscati, dizolvarea
Mercurului nu poate fi separati de volatilizarea sa; aceasta este cheia
reincrudirii Sulfului in Corp.
34
Cple oouAspREZECE cHEI ALE FILoso!'Iltl
ritate sa1 cu constanfa Lunii2 9i cu frumusetea lui
Venus3 gi gtie si le echilibrcze pintr-o metodi spiri-
tuald,va putea si obpnd astfel o desnrl de buni armonie
blind[, cu ajutorul cireia bietul om care a folosit in
acest scop cdteva chei ale Artei noastre, va putea, dupi
ce a urcat in vdrful acestei sciri 9i a ajuns pind 1a sfir-
situl operei, sd cdstige viafa, cici natura flegmatici si
umed5 a Lunii poate fr.incdlzite 9i uscati de citre sin-
gele cald si coleric al lui Venus, iar marea sa negreali
poate fi corectati de citre Sarea lui Marte.
Tir nu trebuie si cauti aceastd simdnti in interi-
orul elementeloq pentru cd ea nu se afl[ atit de departe
de noi, ci a fost agezztd, de naturi foarte aproape de
noi, astfel ci o vei obflne daci vei corecta in asa fel
Mercurul, Sulful si Sarea (vorbesc aici despre cele ale
Filosofilor) astfel incdt Sufletul, spiritul 9i corpul si fie
atdt de bine unite intre ele incdt sI nu se mai poatd'
desp5.r1i niciodati, iar atunci va fi {hcut adeviratul
lan1 al iubirii 9i va fi construiti casa slavei si a onoa-
rei. $i trebuie sd gtii cd toate acestea nu sunt nimic
altceva decdt cheia adevdratei Fi1osofii, asem[nltoa-
1
U.rii nl.hi.rtiqti il numesc Ogetul ingeleptiloq dar prin aceas-
ti formulare ei confundi CORPUL cu SUFLETUL.
2
in{hgigata aici sub forma lui Mercur sau a apei Permanente;
Luna este un simbol dual; in ,,Mutus Libel' gi in alte iucriri, se poate
observa ci Luna are un sens diferit, in funcgie de modul in care este
infhligatn de c[tre Adepti: la primul pitrar sau la al doilea pitrar;
in primul c z, este vorba despre Mercurl in al doilea caz, este vorba
despre SAREA fixn, altfel spusd de citre Lunari.
3
Iar Venus este infhligati aici ca crepuscul de seari, sub for-
ma sa de stibini, adic[ de PAMANT alchimic; este deci vorba
despre CORP sau SARE in sensul in care le inleleg Paracelsus si
Pseudo-Geber.
35

Beslr-B VRTBNuN
re proprietdtilor cerestr, r r odat[ apa uscatil unitd
cu o substanti piminteascd, toate lucrurile vor reve-
ni intotdeauna in acelasi punct, ca si cum toate ar fi
unul si acelasi, care t originea din trei, din doi 9i din
unul. Dacd implinesti acest scop gi ajungi pdnd acolo,
e mai presus de orice indoiaii faptul ci ai implinit
magisteriul.
Dup[ aceea uneste sotul cu sofia, astfel incit si se
hrineascl cu propria lor carne si cu propriul lor sdnge
si sI se inmulteasci prin simdnta lor la nesfArsit; si, cu
toate ci, din generozitate, as fi vrut si i1i spun inci si
mai multe decit acestea, de teaml totusi si nu depi-
sesc hotarele pe care Dumnezeu mi le-a stabilit, nu
voi vorbi mai mult si mai pe larg, deoarece mi-e frici.
si nu abuzez de marile daruri ale lui Dumnezeu si s5.
nu devin cumva autorul 9i cauza unui mare numir de
riutifi ce ar putea fi sivd.rsite si sd stdrnesc astfel mi-
nia divinl, fiind condamnat, alituri de cei rdi, la
chinuri vesnice.
Prietene, daci aceste lucruri sunt atit de obscure
incdt nu pofi si intelegi nimic din ele, igi voi ardta in
continuare practica mea, datoritd, ctrreia am obtinut,
cu ajutorul lui Dumnez,eu,ptatra ocultI; gindeste-te
la aceste lucruri cu multd grijn gi fii cu luare aminte la
cele Douisprezece Chei gi citeste-le nu doar o singurl
datd., apor lucreazd. aga cum te voi fi inv[tat, cici ele
sunt intr-adevir putin obscure,dar foarte exacte.
Ia aur din cel bun, fh-l bucili gi dizolvi-l aga cum
ii invafi natura pe cei pasionati de gtiingi si redu-l
1
S.tbrtuttlu sdrati care formeazdpartea cea mai importanti a
Mercurului, numiti 9i alkali fixe, arcanum duplicatum; poate fi pusi
in legituri 9i cu apa divini a lui Zosimus.
36
CplB oouAspREZECE cHEI ALE FILos()FMI
astfel la primele sale principii - tot asa cum Medicul
realizeazd, diseclia unui corp omenesc pentru a cu-
noaste pd.r1ile sale interioate -,9i vei gdsi astfel o
si.minfi care este inceputul, mijlocul si sfirgitul ope-
rei, din care au fost produsi aurul nostru gi sofia sa;
este vorba de un spirit subtil 9i pitrunzdtorr,, de un
suflet delicat2, curat gi pur, gi o sare si esenti a Astre-
1or3, care, unite, nu sunt altceva decit o licoare 9i apl
Mercurialia.
Aceasti ap6,va fi dusi laZeuIMercur, tatll sius,
ca si o examineze, s5 vrea si se cisitoreasci cu ea gi si
o facd. solia sa 9i si facd din ea un ulei incombustibil6,
dupi care Mercur devine atAt de orgolios si de superb,
incit nici mdcar el nu se mai recunoaste pe sine, ci,
aruncdnd aripile sale de Vultur, isi devoreazd coada
1
Spiritol pitrunz[tor este Mercur, rezultat din topire 9i con-
iindnd o sare de potasiu; unii au crezut ci
^ceastd
faimoasi sare
dubli este kainitul; de fapt, nu e vorba de altceva decit de o sare de
potasiu si magneziu, care participi la formarea alaunului]
2
Este vorba de tinctura Pietrei sau-Sulful rogu; acest magne-
ziu, pe care l-am amintit, poate fi deja considerat drept un candidat
la numele de Sulf; cea mai mare parte a adeptilor au preferat si folo-
seasci o sare vitriolici, creati din vitriol verde transformat in albeali
sau din vitriol albastru; vitriolul alb, care oferi acces la gahnit, a fost
prea pulin folosit.
3 Este vorba despre CORPUL Pietrei, pentru care e folositi
in alte pdrli si denumirea ambigud de Lunar.
4
Ert. Mu..u filosofilor, despre care vorbeste Lambsprinck in
prima sa figurd din ,,De Lapide Philosophorum" si pe care alfi o
numesc apa lor permanenti
5
Mercurius senex, despre care vorbeste Jung.
6 Ad.r.u numit salamandri, chiar daci nu se gtie inci daci
este vorba despre SARE propriu-zis incombustibild., care formeazd.
corpul pietrei sau daci este vorba despre Compost, dupi cum spune
Fontenay.
37

BesILB Va.lrNrIN
alunecoasi de dragon 9i ii declard' rdzboi lui Marte;
nestipdnitul Marte isi strdnge herghelia de cai rcpezi,
il prinde pe Mercur, ilia prrzonier 9i il face pe Vulcan
Paznic al inchisorii sale, pdni cdnd va fi din nou eiiberat
de sexul feminin.
De indat[ ce aceast[ zawd s-a auzitin 1ar[, cele-
lalte planete s-au adunat si s-au sfhtuit in legituri cu
ce trebuiau sd facd de acum inainte, astfel incdt totul
s[ fie trat^t cu prudenta 9i maturitatea consiliului;
atunci, Saturn, cu o gravitate frrd. de seam5.n, a fost ce1
dintdi care ainceput si isi ofere sfaturilel.
Eu, Saturn, cea mai inaltl dintre planete, protes-
tez 9i mlrturisesc in fata voastri ci am fost cel mai mic
dintre toti, cu un corp slab gi coruptibil, de culoare
neagri, supus tuturor vitregiilor acestei lumi mizera-
bile. Totugi, eu sunt cel care'pune la incercare toate
puterile voastre, pentru ci nu as sti si rdmdn intr-un
loc si,ludndu-mi zborul,duc tot ceea ce glsesc aseml-
nitor cu mine. Si pun gregeala si aceasti nenorocire a
mea doar pe seama 1ui Mercur care, prin delisarea si
lipsa lui de griji, mi-a provocat toate aceste nenoro-
ciri. De aceea vi rog gi chiar vd implor pe toti si vI
rdzbunayi pe el pentru aceasti nenorocire a mea. si, din
moment ce se afl[ deja in inchisoare, sn il dali mortii,
si il lisa1i si se strice in asa fe1, incit s[ nu-i mai ri-
mini nici o singurl piciturl de singe.
Dupi Saturn, s-a ridicatJupiter, cirunt 9i gdrbo-
a fhcut o reverenli si, intinzdndu-si sceptrul, l-a
1
Ne aflim aici in fala unei scene care aminteste de ,,Teatrul
Astronomiei Terestre" de Edward Kelly, conform lui John Dee, in
,,Monada hieroglifici". Este vorba de defilarea culorilor operei, care
apar in ordinea traditionali zprezenttrrtr Artistului.
3B
Celo oou.A.spREZECE cHEr ALE FrLosoFrl)r
salutat pe fiecare in functie de calitatea sa; dupi o mici
introducere, a liudat sfatul tovarisului sdu Saturn si a
cerut ca toti cei care nu vor fi de acord cu aceast5 p[rere
si fie proscrigi gi exilali, dup5. care si-a incheiat discursul.
Dupi aceea,in fayd a iegit Marte, purtdnd o sabie
dezgolitd,, impodobitl cu admirabile culori (de ai fi
putut spune cd era formatd, dintr-o retea de oglinzi
care arunci fldcdri,dincauzarazelor care str[luceau in
fiecare parte a sa) 9i i-a oferit-o lui Vulcan, paznicul
inchisorii, ca si duc[ la indeplinire sentinfa pronunlati
si si transforme in cenusi oasele 1ui Mercur; iar dupd
ce acesta va fi mort, Vulcan si i se supuni lui in mod
neconditionat, ca cel ce imparte dreptatea, 9i si fie
pregitit si ii indeplineascd orice porunci.
Or, dupi ce Vulcan gi-a indeplinit aceasti sarcini,
a fost vdzutd, sosind o frumoasi femeie albi, imbrica-
ti cu o rochie lungi, de culoare gri-argintie, cu fesdtura
fhcind ape-ape; dupl ce toti cei prczenti au privit-o
mai de aproape, si-au dat seama cd. era Luna, sotia
Soarelui, care s-a aruncat la picioarele lor gi, dupi mai
multe suspine insotite de lacrimi, r-a rtgat, cu o voce
tremuritoare si intretiiati de multe suspine, s[ fie eli-
berat sotul siu, Soarele, inchis din cauza minciunii si
inselitoriei lui Mercur; altfel, el ar fi urmat s[ piari
impreun[ cu Mercur, deja condamnat la moarte prin
judecata celorlalte planete. Dar Vulcan, gtiind bine ce
are de fhcut si ce ii fusese poruncit, nu si-a plecat ure-
chea la aceste jelanii si nu a ezitat si ii supuni pe
bielii criminali executlrii sentintei sale, pdni. cdnd a
sosit gi Venus, imbrdcati cu o rochie rosie si verde, cu
un chip neasemuit de frumos, cu o voce dulce si cur-
tenitoare, o stipinire de sine si o tinuti admirabile,
purtdnd un buchet de flori frumos mirositoare, care
39

BestlB VeI-aNuN
i-au {hcut pe bnrbali si se minuneze intr-una datoritd.
minunatei diversitS.li a culorilor.
Ea l-a rugat pe Vulcan, in limba chaldeenilor, sI
il elibereze pe Soare; a incercat si il facl sI igi amin-
teasci faptul ci trebuia sI fie eliberat de citre Sexul
feminin, dar totul a fost in zadag cici acesta avea ure-
chile acoperite.
in timp ce ei vorbeau astfel, s-a deschis Cerul si
de acolo a apdrut un animal mare si nenumirate altele
mai mici, iar acesta l-a ucis pe Vulcan gi cu botul deschis
a devorat-o pe nobila Venus, care se ruga pentru el
si a strigat cu glas tare: femeile m-au niscut, ele au
seminat si au rdspdndit peste tot slmdnta si au umplut
lumea, iar sufletul 1or este unit cu mine gi de aceea voi
trli si din sdngele 1or. Dupi ce a spus acestea cu voce
ridicati, s-a retras, impreupi. cu toate fiarele mai mici,
intr-o inc[pere gi a inchis usa, apoi a mdncat bine 9i
mai mult decdt de obicei, a biut primul sdu incom-
bustibil gi a digerat cu mai mare ugurinti bdutura si
mdncarea, si a creat un numir infinit de fiare micufe 9i
a fhcut acest lucru de, atdt de multe ori, incdt a umplut
cu ele lumea intreagdr.
Dupi ce lucrurile s-au intdmplat in modul descris
mai sus, s-au adunat mai multi oameni invilagi din
intreaga lari 9i impreund au ciutat si descopere mrj-
locul de a cunoagte acest mister, pentru a dobdndi o
cunoastere mai aproape de perfectiune a acestui fapt;
dar, din cauzd" c[ nu s-au pus de acord unii cu altii, au
1
Aceasti scen[, care pare inspirati de Apocalips[, se aflI in-
tr-un anumit raport ct Masacrul Inacentilor,alegorie creati de Nicolas
Flamel; dar foarte r^t avem ocazia sd o vedem dezvoltztd intr-o ase-
menea misuri. Imaginile eidetice cirora le di nastere pot si evoce si
anumite scene ale lui Diirer si Bosch.
40
l
CcLB oouAspREZECE cHEI ALE FrLosoprr,)l
muncit fhri nici un folos, pdni cdnd auvdzut ci soses-
te un bitrdn cu barba si cu pletele albe ca zdpada,
imbricat in stacojiu din cap pdni in picioare, cu o co-
roand. de aur presiratl cu pietre pretioase nespus de
scumpe. De asemenea, purta o centurl plini de slavd
si de fericire, iar picioarele ii erau goaie; vorbea prin-
tr-un spirit unic care se afla in el, iar cuvintele ii
pdtrundeau intregul trup, in aga fel incit Sufletul siu
se resimfea. Acest om se hnl1n putin mai sus decit
ceilal1i; trebuia s[ se asigure ci ceilalti vor face liniste,
deoarece era trimis de Ceruri pentru a declara si pen-
tru a explica prin discurs fizic parabola gi enigma
descrise mai sus, asa cd le-a atras atenlia si igi lin[
urechile deschise si si asculte cu ribdare.
Agadar, dupi ce s-a fhcut liniste, bitrinul gi-a in-
ceput discursul, dupi cum :urmeazd:. trezeste-te, popor
muritor, si priveste lumina! De teami si nu fii inghigit
de intuneric 9i de tenebre, Zeri fericirii, marii zei mi-
au descoperit aceste lucruri in timp ce dormeam! O,
fericit este acela ai cirui ochi s-au deschis si care poa-
te si vadi lumina care mai inainte ii fusese ascunsi!
Prin bunitatea 1ui Dumnezeu, s-au inillat doui stele
pentru oameni, pentru a cduta infelepciunea adevdratd,
9i profundi; privifi-le si inaintati spre limpezimea 1or,
cdci acolo se gisegte intelepciunea!
O pasire meridionald,rapidd, si usoari smuige ini-
ma din trupul unui animal mare din Orient si, dupl ce
o smulge, o 9i inghite, iar apoi ii oferi animalului din
Orient nigte aripi, astfel incit ei doi sI devini aseme-
nea, cici trebuie czfiarei orientale sd ii fie smulsi pielea
sa de Leu gi ca aripile sale si mai dispard o datd,, iar
apoi sd pltrundi amindoi in marea cea siratX, dupi
care si iasi de acolo avind o mare frumusete, iar apoi
si i9i arunce spiritele miscitoare intr-un put bine sco-
4T

Basrrp &r-eNrrN
bit, in care apa nu seaci niciodati., astfel incdt si fie
fhculi asemenea, ca si mama lor care este ascunsd. aco-
1o si care a fost compusi acolo, si sI se nasci din trei1.
Ungaria m-a ni.scut cea dintii2, Cerul si Astrele
md hrd.nesc3, p[mdntul mi al5.pteazda.$t chiar daci as
muri si as fi ingropat, ag recipita totusi viafi 9i m-a9
naste prin Vulcan, si de aceea Ungaria este patria mea,
iar p5.mdntul care contine toate lucrurile este mama mea.
Dupn ce toti cei prezent au ascultat aceste lucruri,
bitr6,nul a continuat si vorbeasci.
Faceli astfel incdt ceea ce este sus si fie gijos, vizibi-
lu1 si fie invizibil, corporalul incorporal gi apoi mai
faceti ca ceea ce este jos si fie gi sus, invizibilul sI de-
vind, vizirbrl si incorporalul corporal, pentru ci de
aceste lucruri depinde intreaga perfecliune a artei, in
care totusi siligluiesc moaft€d si viata, nasterea si stri-
ciciuneal este o bili rotund5. in care se invdrteste
schimbltoarea roatd. a noroculuis 9i care le aduce
oamenilor divini intreaga intelepciune si fericire si in
numele cdreia sunt chemate toate lucrurile; totugi,
Dumnezeu este stipan si singurul care porunceste in
privinta lucrurilor eterne.
Iar acela care va dori si stie ce inseamnd. toate
lucrurile in toate lucrurile, sd. ii faci pimdntului aripi
1
Nicoias de Valois vorbeste, in ,,Cele cinci cirti", despre o
pas[re meridionali pe care o numeste ,,repupu". Termenul ar putea
si fie o corupere a denumirii,,repipi", ceea ce i-ar da arunci sensul de
liliac pitic sau de soarece cu aripi.
2 Aluzie la vitriolul de Ungaria.
3
Varui metalic si roua de mai.
aLaptele de fecioari al lui Artephius, numit gi grisime de
rouI.
5
in legituri cu azecea arcani aTarotului.
42
CEm oouAspREZECE cHEI ALE FTLOSoFIEI
maril gi si il stringn gi si i1 apese astfel incit sit se
inalte 9i si zboare pe deasupra tuturor munplor, pinl
la firmament, iar apoi si ii taie aripile cu forta fierului2
astfel incit s[ cadi in marea rosie si si se inece acolo,
apoi sd caJmeze matea gi si sece aripile sale cu ajutorul
focului 9i apoi al aerului, astfel incdt pimdntul si re-
nasci3 gi atunci, intr-adevir, va avea totul in toate
lucrurile; tar dacd nu poate si il giseasci, atunci sI se
uite in propriul sin, sd caute gi sd.viziteze tot ceea ce
se afl.[ in jurul acestuia 9i pretutindeni va gisi totul in
tot; ceea ce nu este nimic altceva decdt o virtute as-
tringenti a metalelor 9i mineralelor, provenind din
Sare gi din Sulf 9i de doui ori nlscutl din Mercur. ili
jur c[ nu as sti si i1i vorbesc mai pe larg despre toate
lucrurile in toate lucrurile, dat fiind ci toate lucrurile
sunt cuprinse in toate lucrurile.
Dragi prieteni (a spus bitrdnul), incheind acest
discurs cred ci, ascultdnd astfel intelepciunea, ali pu-
tut si invilali 9i si inlelegeti, din aceastl cuvdntare a
mea, din ce materie si prin ce mijloace trebuie si faceti
Piatrz pretioasi a vechilor Filosofi. Ori aceasti Piatrd.
a noastri nu numai cd vindeci'Metalele leproase si
imperfecte si le reduce prin regenerare, convertindu-le
intr-o naturi cu totul perfecti, ci eapdstreazi si sindta-
tea oamenilor 9i ii face si triiasci timp indelungat si
prin virtutea sa celest[ m-a adus p6,n5.Ia o asemenea
bdtrenefe incdt, plictisit si triiesc atirt de mult timp,
am ajuns si doresc sd pdrdsesc aceastd lume.
1
P.intr. creagiile pictorului si graficianului venetian Lorcnzo
Lotto se afli si o superbi imagine a acestui pimint inaripat, care
seamini cu corabia Argo.
2
Fierul este asimilat principiului fix. Este vorba de rugina de
fier sau despre cocleali.
3
Aparilia din Rodos, gdzduirea Latonei, nasterea Dianei gi a
lui Apollo.
43

BesIr-B Var-nNrrN
Domnul fie lIudat, ale Lui fie onoarea, virtutea si
slava in vecii vecilo! pentru harul si intelepciunea pe
care de buni voie mi le-a oferit in urmd cu atdt de
mult timp! Aga sd fie!
Acestea fiind spuse, bitrdnul s-a in5ltat in vdz-
duh 9i a dispirut dinfagalor. Dupi ce lucrurile acestea
s-au intdmplat cum am spus, fiecare s-a intors in locul
din care venise gi gi-a concentrat spiritul, actiondnd
dupi intelepciunea pe care i*o oferise Dumnezeu.
Grar,'urd. din editia din 1.624, p.22.
[Aceasti gravuri inclusi intr-o medalie ne permite si vedem
cercul celor sapte plaltete, in partea superioard. Mercur susline o
cupi in care vin si se scalde Soarele 9i Luna. Jos, existi trei mici
l:Iazoane, pe care se distinge, in partea stengi, r,rrlturul dublu, care
aminteste imaginea unui manuscris din ,,Atalanta fugiens", emble-
ma XLV. in dreapta se distinge leul. Lupta acestor doud naturi face
loc apei instelate si metalice, care Lpare pe micul blazon situat in
partea de jos a mandalei hermetice. Deasupra acestui blazon este
reprczentatd. hieroglifa stibinei. De o parte si de cealaltd se afld
simboluri ale migcirii planetelor. in jurul acesfui ansamblu este
44
@
@
Cnln ooui.spREZEcE cHEI ALE FrLos()r,'u.l
acronimul Visita. Interiore. Terrae. Rectificando. Invenies. Occul-
tum. Lapidem. Unele elemente a1e acestei gral'uri sunt preiuate
dintr-o guagi din anul 1590, din ,,Viatorum spagyricum" de Her-
brandt Jamsthlaer. De altfel, aceasti imagine avea si fie prezenti si
pe frontispiciul ,,Ldnii de aur" atribuite lui Salomon Trismosin.]
. Ilustralie din edilia germani de la 7877 .
fDragonul simbohzeazd. Materia primi. Apar doud mici cercuri,
dintre care unul ii inconjoard aripile, pentru a indica Voiatilul, iar
celllalt labele, pentru a indica Fixul. Cei trei gerpi gi triunghiul re-
prezinti. cele trei principii, iar torul este cuprins in Oul Filosofilor].
Sfdrgitul cuvintului inainte
si al primei c[rti
45

CARTtrA A DOI]A
A CLAVICULEI
PIETREI PRETIOASE
A VECHILOR FILOSOFI

Srima cfreie
r R {MA CLrrY dS.
fPrima cheie arati ,,cuplul alchimic", folosind simbolismul cla-
sic: la dreapta se afli principiul feminin al Mercurului tinind o
ramuri pe care se afld trei flori, iar la stinga pelerinul, un cdlitor
care poarti in mina dreaptd un baston. in prim-plan, in partea
stingi, se afli un lup care sare pe deasupra unui creuzet (calea
uscati); in partea dreapti este un bitrin care face un gest ame-
ninlitor cu o coasi si se afli deasupra unui ou. Corespondentul
ramurii este varul, indispensabil pentru obginerea Mercurului
filosofic; coasa reprezintd lira lui Orfeu, care potolegte zawa si
imblinzegte animalele silbatice. Prima cheie simbolizeazi obli-
nerea Mercunrlui prin intermediul sulfurii de antimoniu.- N.tr.]

CAPITOLUL I
DnspnB pnncAtrnnR
PRIMEI MATERII
Afli, prietene, ci nici un corp necurat sau lepros
nu este potrivit pentru opera noastri, pentru ci lepra
si necuritenia lor nu numai cd nu pot si producd
nimic bun, dar 9i impiedici si se produci ceea ce este
curat. .{:i:' -
Orice marfr, a unui negutitor de minerale este
vdnduti la pregul siu potrivit, dar atunci cdnd ea a fost
falsificatX devine cu totul nefolositoare, deoarece e
stricat[ si, nefiind aseminitoare cu ceea ce este natural,
nu va putea sI faci operatiunile necesare.
Asa cum un medic curdtl interiorul corpului si
indepdrteazi toate impuritllile cu ajutorul medica-
mentelor,la fel 9i corpurile noastre trebui purificate si
curS.tate de orice murdirie, astfel incdt pe parcursul
generirii noastre ceea ce este perfect s[ poatl indepli-
ni operatiuni perfecte, pentru ci inlelepfli cer un corp
curat, care s5. nu fie nici murdirit, nici contaminat,
deoarece un amestec de lucruri striine ar insemna le-
pra gi distrugerea metalelor noastre.
Agadar, coroana Regelui trebuie sd fie din aurul
cel mai pur, iar lui s[ i se aldture casta sa sofie. Daci
vrei asadar si lucrezi cu materiile noastre, ia un lup
50
CrrE ooui.spREZEcE cHEI ALE FILosoF'IEI
infometat gi fermecitor, supus, datoriti etimologiei
numelui siu, planetei Marte, dar flndnd ca rasd. de Sa-
turn, ca si cum ar fi fiul acestuial.
il ge.i- in vii 9i in munti, intotdeauna in prag de
a muri de foame2. Arunci-i corpul Regelui, astfel in-
cdt sI se sature din acesta, iar dupi ce va fi m6.ncat
facest corp1, arunci-l intr-un foc mare, care si il ardi
in intregime, iar Regele va fi sa1vat3. Dupi ce vei fi
fhcut acest lucru de trei ori, Leul il va fi invins cu totul
pe Lup, iar Lupul nu va mai putea si mindnce deloc
din Rege, astfel ci mater'a noastri va fi pregititi gi
vom fi gata si incepem operaa.
$i afle ci doar pe aceasti cale vom putea sI pre-
gitim materiile noastre pure, cici Leul este spilat gi
curilat cu sdngele Lupului, iar natura Leului se desfa-
ti minunat in acesta, deoarece intre sAngele unuia gi al
celuilalt existi o mare inrudire, de parci unul ar fi p[-
rintele celuilalt. Agadar, atunci cdnd Leul va fi situl,
iar spiritul siu intdrit, ochii sii vor striluci si vor lumi-
na precum Soarele, iar puterea sa l5.untrici va fi de cel
mai mare folos cu putinfi pentrti tot ceea ce veti vrea
si faceti. Iar dupi ce va fi pregitit aga cum se cuvine,
va putea fi folosit drept remediu potrivit pentru epi*
leptici, iar zltt suferinzi de boli grave si zece leprosi
il vor urmiri, vrind si.-i bea sdngele, ;i toti cei care
1
Newton era de p[rere ci antimoniul trebuia pus in legiru-
ri cu Berbecul, deoarece Soarele se aflI in cxaltare in acest semn,
in conformitate cu traditia chaldeeand. A se studia, de asemenea,
,,Introitus", de Philalethes, cu referire la oglinda 1ui Marte si Venus.
2
Ert. dtugotlul babilonian sau vitriolul roman sau, altfel spus,
alaunul, conform lucrdrii lui tipied despre Vitriolul filosofic.
3
De vizut gi emblema )CflV din ,,Atalanta Fugiens".
4
Pregitirea Leului verde pornind de ia dragon, adici pregdti-
rea Mercurului filosofi c.
51

Besrlp VerENrrN
sunt bolnavi, indiferent ce boali ar avea, se vor simti
minunat in spiritul sdu. Pe scurt, toti cei care vor bea
din aceasti fdntlnd, din care curge aur se vor simti bine
in trup si in spirit, se vor bucura de o s[nitate perfecti,
vor resimti o intremare a puteriloq o reimprosphtare a
sdngelui, o linistire a inimii si o mai buni stare a tutu-
ror organelor,atdt diniuntru cdt 9i dinafar5., pentru ci
aceasti fi,nt6,nd. vindeci nervii si deschide ciile
pentru a izgoni boala 9i pentru a pune in locul ei
slnitatea.
Prietene, fii foarte atent si grijuliu ca aceasti f1lnt6lnd,
a viefii si fie foarte puri 9i cain ea sI nu se amestece
nici o altd. apd, str[ini1 de teami si nu se nasci un
monstru gi ca pegtele salvator si nu fie transformat in
otr avd. venino as i; iar dacd. a fo s t adiug atd. ceva apd, tare
si corozivd pentru a dizolva materiile, aceasta si fie
indeplrtati si s[ fie spnlata- bi griji orice forti coro-
zivd., pentru c[ nici o acreald. si nici o coroziune nu
sunt potrivite s[ goneascd bolile, pentru c5. si acestea
pitrund, insi cu distrugere si cu striciciune, astfel ci
ajung sI dea nastere la multe alte boli; si asa cum tre-
buie sd impingi un cep folosind un alt cep, tot astfel
trebuie si indepirtim otrava cu ajutorul otravei,
pentru ci e nevoie cafdntdna noastri si fie deplin pu-
rrficatd, si in ea si nu apard nici un fel de striciciune2.
1
Autorul este aici invidios: Francois Marie Pompee Colonna,
in ,,Compendiul doctrinei lui Paracelsius", scrie: ,,Voi incheia acest
articol - despre principiile Chimiei - indemnindu-l pe artist si fie
vigilent atunci cind vrea si extragi aceasti chintesentl a corpurilor
cdrora trebuie sd li se adauge ceva strdin, si aibi griji ca lucrurile si se
potriveasci". Ori, este necesar ca o parte a Mercurului si fie ameste-
catd cu corpurile Soarelui 9i al Lunii.
2
Alegoria de mai sus este bazztd" pe diferenlele subtile exis-
tente intre cuvintele frantuzesti,,poisson - peste" gi,,poison - otravi".
52
CBr,o nouAspREZECE cHEr ALE FTLOSOT.'rir
Orice pom care nu face fructe bune gi frumos mi-
rositoare va fi tdiat, iar trunchiul sdu va fi altoit; odatl
{hcut acest lucru, trunchiul va produce o ramur[ si din
aceasta se va face un pom roditoE dupi cum va dori
gri.dinarul1.
Suveranul cilitoreste prin gase orage ceregti si
rimdne si locuiasci in cel de-al gaptelea, pentru ci
palatul siu regal este impodobit 9i infrumusetat cu aur
si acolo sunt clediri aurite2.
Daci ai ascultat ceea ce tocmai am spus, ai des-
chis prima poarti a primei Chei, ai trecut de primul
obstacol; da4dacd,nuvezi nici o picituri de cerneald
si nu ai dobdndit nici o limpezime, degeaba vei mai
intoarce si vei mai privi cilimara, cdci lucrul acesta nu
i1i va fi de nici un folos gi nu i1i va aJUt^ in nici un fel
ochii trupesti si giseasci la sfirsit ceea ce ti-a lipsit la
inceput, pentru ci nu voi mai vorbi de aici inainte
despre aceasti cheie, aga cum m-a invltat Luce Papirius.
In simbolismul crestin, pegtele nu e nimeni altcineva decit Hristos,
purtat pe creuzet. Mirturie in acest sens stau altarul din Issenheim
qi sfintul Ioan Botezitorul.
1
Aluzie la stejarul lui Flamel si la nuca galici, care formeazd,
una dintre cele mai subtile alegorii ale alchimigtilor, conform lucririi
,,Introitus", cap.W.
2
De vdz'tt ,,Yisul verde" al lui Bernard tevisanul, in care ero-
ul trece prin sapte sili, fiecare de alti culoare.
53

A foua cfieie
TI. i{l/J&
[A doua Cheie i-a fost consacrate Mercurului dublu; inaripat, el
va trebui si isi piardi aripile, ceea ce se va face cu ajutorul unei
coase. Atunci va fi oblinuti reduclia sa.-N.E.l
CAPITOLUL II
La Cu4ile prinlilor se gisesc tot felul de bluturi
9i de licori si nici una dintre ele nu este asemindtoare
cu alta, din punct de vedere al mirosului, culorii gi gus-
tului, cici au fost preparate in feluri diferite 9i de
fiecare dati cu scopuri diferite, ele fiind necesare pen*
tru a intretine si a fi biute de oameni diferili.
Cdnd Soarele stripunge norii si isi rS.spdndeste
razele,se spune in popor ci Soarelui ii e sete si de aceea
avem parte de ploaie; iar dacd. acest lucru se intimpl[
in mod frecvent, aptoape intotdeauna gtim c[ vom
avea un an rodnic.
Ca sI construim o casi neinchipuit de frumoasi
avem nevoie de multi arhitecti, gi asta inc5. inainte de
a fi terminat'i si infrumusetatl asa cum trebuie, cici
lemnul nu poate si inlocuiasc5 absenla pietrei.
ferile care se afl5. in apropierea md.rii sunt imbo-
gnfite de fluxul si de refluxul acesteia, care e provocat
de simpatia si de influenfa corpurilor ceresti, astfel ci
fiecare reflux le aduce nu putine lucruri bune, ba chiar
o mare multime de bog'ilii prelioasel.
O fati care se mdrttd" e impodobiti cu haine
scumpe si frumoase, pentru ca sotul ei si. o giseasci
atrdgtrtoare si, vdzdnd-o impodobiti astfel, sI se in-
drlgosteascd. de ea; dar atunci cAnd ei doi se vor culca
1
D. .o-pnr"t cu Fuga XV din,,Atalanta fugiens" si cu ume-
dul radical metalic.
55

BASILE VALENTIN
impreuni, ii vor fi indepirtate toate vestmintele 9i nu
va rimdne decdt cu unul singur, acela cu care s-a nds-
cut si pe care il are inci din pdntecele mamei sale.
in acelagi fel, atunci cdnd trebuie si ii cisitorim
pe viitorii soli Apollo si Diana, e necesar si le facem
mai multe feluri de vesminte, sd le spdlim cu multd
ribdare capul gi chiar intregul corp, cu o api pe care va
trebui si o producem dupi o distilare indelungi; cdci
existi mai multe tipuri de api, deoarece unele dintre
ele sunt excelente, iar altele mai putin bune, in
functie gi de diferitele intrebuintiri carc trmeaz1. sd.
li se dea, asa cum am spus atunci cdnd am vorbit despre
diferitele tipuri de bduturi pe care le putem gisi la
Cu4ile printilor si ale seniorilor.
Si trebuie si gtii c[, daci sunt vapori si nori care
se ridicd de la pS.mAnt gi se ipgrim[desc in Aer, acestia
vor cldea inapoi, dincauzagreutdlii naturale a apei, si
astfel pdmdntul igi va primi inapoi umiditatea pierdu-
ti, de care se va bucura gi care il va hrini 9i va fi
astfel mai pregitit s[ igi produci roadele. De aceea e
nevoie si repetdm ace$tg pregitiri ale apelor prin mul-
te distiliri, astfel incdt pimdntul si fie pitruns de
multe ori de aceast[ umiditate, iar aceast[ umiditate
si fie trasi de tot atdtea ori ca in Euripos, unde pi-
mdntul rimAne de multe ori uscat, dupi care apa
se intoarce intotdeauna p6.nd. cdnd i9i recapiti cur-
sul sdu obisnuitl.
Agadar, atunci cAnd palatul regal va fi fost deja
construit cu mult[ trude gi impodobit cu mare griji,
1 O dati in plus, ajungem la cel mai inalt secret al operei;
cine ne va limuri oare misterul acestor sublimiri repetate, al acestor
redistiliri? A1 acestor convectii brugte? Pentru aceasta, e nevoie si
studiem unul din cele mai inalte puncte ale gtiingei: multiplicarea.
56
CBIB oou.4.spREZECE cHEI ALE FILosoFIEI
iar marea de sticlil il va fi imbogitit, prin fluxul gi re-
fluxul siu, cu multe lucruri pretioase, atunci regele va
putea cu sigurantl sI vind 9i si locuiasci in el.
Dar, dragul meu prieten,ai grrjd, ca unirea mirelui
cu sofia lui sI aibl loc doar dupi ce le-ai indepirtat
toate vegmintele si podoabele,atdt de pe fale cdt 9i de
pe tot restul trupului, astfel incit ei si intre in mor-
mdnt la fel de goi cum erau atunci cind au venit pe
lume, de teami ca locuinla 1or si nu devini mai rea si
si nu se strice cumva din catza amestecului cu vreun
lucru str5.in2.
Pe lingn ceea ce fi-am spus mai inainte, vreau si
te mai inv[t un lucru: pretioasa api cu care trebuie
spilat Regele trebuie produsi cu mare griji gi iscu-
sinti, prin confruntarea gi lupta dintre doi campioni
(prin asta, inleleg doui materii diferite), cici unul
dintre acestia trebuie si il provoace pe celilalt pentru
a-lface mai activ si a-l incuraja si oblini victoria; de-
oarece nu trebuie ca r,rrlturul si-9i facl de unul singur
cuib pe culmile Alpilor, cici astfel puisorii sii ar muri,
din pricina zdpezlor care acoperi vArfurile mun1ilor.
Dar daci adaugi un dragon ingrozitor, cum se afli.
mereu in cavernele Pimdntului si care a fost mereu
oaspetele muntilor reci si acoperiti de zdpadl,, Pluton
va sufla astfel incit in cele din urmi va goni din dra-
gonul cel rece un spirit zburdtor inflicirat, care prin
violenta c[ldurii sale va pdrjoli aripile r,ulturului 9i va
degaja cildur[ atdt de mult timp, inc6,.t zdpada aflatd,
1 Se gtie ci puiul lui Hermogenes este o casi de sticli; de
comparat cu fuga IX din ,,Atalanta fugiens", unde se vorbeste despre
o vazd. a naturii.
2 Ert. ,r...r"r s[ se facl lichefierea materiei, obiect al putre-
facliei. $i si nu uitim niciodatd cd dizolvarea este cheia conjuncliei.
>/

Besrr,B Ver-pNuN
pe culmile muntilor se va topi si se va transforma in
api, astfel ci. se va putea pregiti cu bine si asa cum se
cuvine o baie minerali curate gi foarte sinltoasi, pen-
tru Rege1.
1
Alegorie a celor doud tipuri de sulf; ce folos si pregitesti un
,,Mercur alb" - in sensul unei opere la alb,ftr:a actor sau sceni - daci
nu ai suflu care si-l locuiasci: acesta este ingelesul acestor vorbe. in
acest fel le intelege si Limojon, atunci cind ne asiguri cd Lunariul
este Mercurul alb - partea dreaptd a celei de-a doua Chei, in timp
ce otetul foarte acru - descris gi de Artephius in ,,Cartea secreti"
- este Mercurul rosu, care corespunde pirtii stangi a acestei Chei.
Cele doud pirli reunite formeazi. dublul Mercur central, Mercurul
filosofic, cdruia trebuie si facem in aga lel incit s[ ii tiiem aripile.
58
,4. treia cfreie
ITI CLAYTE
lin prim-plan se afli dragonul care, de fapt, apare cu trislturile
unei himere; dragonul cu solzi simbolizeazd. una dintre mate-
riile prime, probabil sulfura de antimoniu; poate, de asemenea,
si fie vorba de gisturi piritoase sau alunifere, din care se extrage
alaunul (in cazul in care pdmintul folosit are alumini); r,'tilpea si
cocosul sunt cele doui simboluri a1e fixului gi volatilului, a ciror
actiune se petrece in a treia operi. Mai trebuie adiugat faptul ci,
in depdrtare, castelul este un simbol a1 athanorului, in timp ce
pidurea simbolizeazl. materia primi. De cercetat si,,De Lapide
Philosophorum" a lui Lambsprinck.- N.tr ]

CAPITOLUL AL TREILEA
Focul poate si fie sufocat de citre apd, rar multi
apd.vdrsatd. peste un foc mic devine stipdna acestuia,
astfel cd Sulful nostru infliclrat trebuie si fie fhcut,
moderat, invins 9i obflnut cu api potriviti, astfel incdt
prin forta sa inflicirati sd. depdgeascl 9i si domine
apele in retragere. Dar aici nu va putea fi oblinutd. iz-
bdnda daci Regele nu a imprumutat apei sale din
virtutea gi din puterea sa si daci nu i-a oferit o cheie
din vesmd.ntul gi din culoarea sa regali; astfel, ca si fie
dizolvat de ea 9i sd devind'.invizibil, trebuie sd. apard.
din nou gi si fie vdzut. Si, cu toate ci acest lucru nu se
poate face decdt cu vitlmarea gi rdnirea corpului slu,
aceasta va duce totusi la o sporire a naturii si a virtulii
sale1.
1
Ac"artu este operatiunea din care alchimigtii au fhcut devi-
za lor: SOLVE ET COAGULA. Atunci, vom putea intelege fhri
nici un fel de greutate de ce vulpea, aflati in plan indepirtat, este
insotiti de doud pdsiri 9i nu de una singuri, lucru pe care nu pare
s[ il fi semnalat cineva pdni acum... Dar aceasti alegorie poate
fi explicati odati ce am inteles misterul porumbeilor Dianei lui
Philaletes 9i daci am mai pitruns si inlelesul celor doui claviaturi
- exoterici si esoterici - la care cinti autorul acestei gravuri. Vul-
pea - cr),olnr1(- este legati de parabola griunlei de aur - asemini-
toare bobului de griu: ol,roq - o formi a marelui zeu Nil; frrlXDG,
acesta desemnind, prin meandrele sale, onduiirile unui sarpe. Am
putea adiuga 9i faptul ci crl"ornqf seamini cu crl"oneyrcr, loc in
care sarea se solidifici. in legituri cu pisirile, ar trebui studiati si
,,Aurora consurgens".
60
Cpre oouAspREZECE cHEr ALE FrLosoFrEr
Un pictor poate sI puni o aItd. culoare pentru un
alb gnlbui, un galben rogiatic si un rosu veritabil, gi
chiar dacd toate celelalte culori ale sale rimin impre-
uni, totugi aceasta din urmd va fi cea mai vizibili si va
ocupa rangul ce1 mai inalt, mai presus de celelalte.
La feI trebuie procedat 9i cu magisteriul nostru:
atunci cind i1 vei fi fXcut, trebuie si gtii ci el a dobdn-
dit lumina intregii inlelepciuni, care se rispdndeste
chiar gi in intuneric si care totusi nu arde si nu este
ars[, deoarece sulful nostru nu arde si nu este ars, chiar
dac[ strdluceste si igi rlspindeste lumina pdni in de-
pdrtare,si nici nu vopseste deloc, dacl nu este pregitit
mai dinainte si vopsit cu propria sa vopsea, pentru ca
dupi aceea si poati si vopseasci metalele bolnave si
imperfecte. $i acest sulf nu poate sd. vopseasci dacd nu
ii este oferiti si imprumutati aceasti culoare, pentru
ci niciodati cel slab nu va putea si obtini izbdnda,
intrucdt cel mai puternic i-o smulge, iar cel mai slab
este nevoit cu atdt mai mult si o cedezel.
Prin urmare, desprinde din-ceea ce !i-am spus
aceasti concluzie, cd cel slab nu poate nicidecum si il
forteze sau s[ il ajute pe altul slab 9i cL o materie com-
bustibili nu poate salva din foc o alti materie, care e
combustibili ca 9i ea. Agadar, daci avem nevoie de un
protector care si apere materia combustibili, un ase-
menea protector trebuie in mod necesar sd aibd mai
multi putere si mai multi virtute decdt partea pe care
o are de apdrat gi si fie in afara oricirui pericol, fiind
incombustibil datoriti unei virtuti naturale de a rezis-
1
Aceasti vopsire radicald, nu poate fi tealizatd, decit prin di-
zolvarca Sulfului; altfel spus, deschiderea metalului si transformarea
sa in var-
6r

BasrlB Ver,nNrrN
ta cu tirie foculuil. Oricine va dori si pregiteascd
sulful nostru incombustibil trebuie s[ il caute intr-o
materie in care el este incombustibil intr-un mod in-
combustibil - ceea ce se poate face inainte ca marea
siratd, sn fi inghilit un corp, gi apoi sn-l fi respins, el
fiind sublimat intr-un asemenea grad incdt s[ depi-
geascl cu mult in splendoare ceilalti Astri, iar sdngele
siu si fie in asemenea misuri sporit si perfectionat,
incit, la fel de bine ca un Pelican, si poatd si igi 1o-
veasci pieptul cu ciocul frrd, caprin asta si isi slibeasci
in vreun fel sindtatea si si isi poati hrini toti puigorii
cu propriul sdnge, 9i fXrX ca asta si produci vreo vi.ti-
mare celorlalte pdryr ale corpului slu2. Despre aceastd.
Roud a Fi1osofilor, de culoare purpurie, gi despre acest
sdnge rosu de dragon au vorbit si au scris toli Filosofii;
prin mijlocirea acestui stacojiu al impiratului artei
noastre, cu care este acoperi$ Regina salvirii, si a1 aces-
tei purpuri sunt incllzite si aduse la deplina realizare
toate metalele reci si imperfecte.
Iar acest superb vegmint, impreunS. cu sarea As-
trilor, vine dupi acest sulf celest, pdzit cu mare grijd,
de teami si nu se stiice, 9i il face sd. zboare asemenea
unei pisdri , atdt cat va fi nevoie, iar Cocosul va minca
vulpea si se va ineca si se va sufocain apd., iar apoi,
cipltdnd din nou viafi prin foc,vafi (astfel ca fiecare pe
rdnd si isi indeplineasci rolul) inghigit de citre Vulpe3.
1
Acest concept de protector este cu totul remarcabil; aproape
ci putem si vedem aici presimtirea unui agent de reducgie. Astfel
sunt, intr-adevir, cirbunele si varul r,'ulgar, cak.
2 Imaginea Pelicanului se impune precum cea a lui Mercur
devorindu-se pe sine, la fel ca garpele Ouroboros.
3
Dupi cum se va vedea in continuare, aceasta evocl intr-un
mod irezistibil miscS.rile de conveclie. Fulcanelli 9i-a amintit aceastl
viziune atunci cind a comentat Viciile 9i Virtuple de ia Catedrala
Notre-Dame de Paris, in special medalionul numit al Redistilirii.
62
A patra cfieie
t4a CLAIt{S
[A patra cheie: este ,,putrefactia", adici scufundarea corpului in
baia astrelor (Mercurul filosofic), oblinuti pe calea uscat5,. Sche-
letul se afle aici si pentru a ne aminti ci cenusa de os (cirbunele
animal) va fi necesari pentru a obline crema de tartru.- N.E.]

CAPITOLULAL PATRULEA
Orice carne niscuti din pimdnt va fi drzolvatd,
gi se intoarce in pdmint, astfel incdt aceasti sare
pimdnteascd.,alutatl, de influenta Cerurilor, si facd si
apard. o noui simdnld; cdci, daci nu se face deloc pI-
mint, nu va putea si aibi loc in opera noastri nici vreo
inviere, pentru cd, alinarea naturii este ascunsl,in pd-
mint, tot aga cum este gi Sarea acelora care au c[utat
acolo cunoagterea tuturor lucrurilor1.
in ziua judecetii, lumea va fi judecati prin foc, iar
ceea ce a fost fhcut din ettnic va fi transformat prin
intermediul focului in cenusd, iar din aceasti cenusl
va renagte o pasire Phoenix, pentru ci in aceasta este
ascuns adevdratul tartrv, cu ajutorul ciruia, daci este
dzolvat, se pot deschide gi cele mai puternice lac[te
ale palatului Regal2...
Dupi arderea general5, se vor face un plmdnt nou
gi Ceruri noi, 9i un om nou, mult mai glorios gi mai
minunat decdt a fost cel c re a triit in lumea dintdi,
deoarece va fi purificat.
1
Ert. o alegorie clasici, care ajucat un rol important in apro-
pierea alchimiei de gnoza crestini, insi aici se dovedeste ci aceast[
operaliune este una foarte reald.; carnea niscuti din pimant repre-
zinti insigi substanfa metalului deschis, este varul vechilor chimigti,
iar sarea pimdnteasci este apa instelati si metalici pe care alchimigtii
o numesc apa lor permanenti, pentru a ilustra durata 9i calitatea
cildurii sale, care o fac in acelagi timp APA gi FOC.
2
Tartrul amintit aici de Basile Valentin nu are nimic de a face
cu tartrul urlgar; Este vorba despre Alkahest.
64
CsI,n oou;.spREZEcE cHEr ALE FrLosoFrEr
Din cenuga gi din nisipul fierte in foc un sticlar
poate sd,facd, sticli de o culoare aseminitoare cu aceea
a pietrelor pretioase, iar aceasta nu va mai fi conside-
rati cenusi; ignorantul socotegte ci acolo se afli o mare
perfectiune, dar nu si omul invifat, cu atdt mai mult
cu cit acesta s-a obignuit cu astfel de lucruri datoritl
unei cunoagteri 9i unei experienle indelungatel.
Pietrele sunt transformate in var potrivit pentru
multe lucruri, iar inainte ca varul sd fie {hcut cu ajuto-
rul focului el nu este altceva decdt piatri, pe care nu
am putea sI o folosim in loc de var; insi ea este ars[ cu
ajutorul focului si, primind de la acesta un grad inalt
de cilduri, dobindegte o virtute atit de potriviti incit
spiritul infldcdrat al varului se adaugl perfecfunii sale,
cu care nu poate fi asemuit nici un lucru.
Orice lucru redus la cenugi arati gi scoate la iveali
Sarea sa2. Daci vei gti ca, in timpul disoluliei sale, si-i
pdstrezi separat Sulful si Mercurul, iar din acestea sl
redai cu iscusinti ceea ce trebuie dat sirii, se va putea
1
Aici, am putea ad[uga faptul ci Basiie Valentin rezumd in-
treaga operd in aceste cdteva cuvinte: cenusd, nisip, fierbere.
2 Aceasta este o frazi cheie in elucidarea simbolismului al-
chimic: reducerea la cenugi corespunde, aga cum amvdzrtt, oxidirii
metalelor. Orice sare este deci un oxid: loq, pe care cabaligtii il tra-
duc prin otravd sau venin, de unde se desprinde imediat un corolar:
garpe, linind cont de starea de vdscoutate in care se afli materia
pentru o piatri aflatd. in foc, lucru care, in parantezd fie spus, nu
poate s[ se petreaci decit pe calea uscati. Dar aici se mai afli gi alt-
ceva, atunci cnnd SAREA este comparati cu ceea ce autorul spune
imediat despre SULF 9i despre MERCUR. Este vorba de faptul cI
SAREA rezistd. la foc: este salamandra pe care o putem vedea in
emblema )O(IX din ,,Atalanta fugiens" a lui Maier sau in granrra X
a lui Lambsprinck. $i, in czz,tl de fa1i, nu poate fi vorba decit despre
doui,,SARI": pimintul lui Ammon sau pirndntul lui Chio.
65

Besrlp ValpNuN
face acelasi corp ca inainte de disolutia sa1. inleleplii
acestei lumi numesc acest lucru nebunie 9i il consideri
o minciuni, strigdnd ci este cu neputinfi ca un om
pdcdtos sd facd o creaturd noui, fhr[ sd fie insa atenli
cd aceasta fusese si mai inainte o creaturi 9i ci Artis-
tul, fhcdnd o demonstrafie a gtiinlei sale, nu face altceva
decdt si inmulteascl simdnta naturii.
Cel care nu are cenusi nu poate sd,facd, Sarea po-
triviti pentfu lucrarea noastri, cici aceasta nu se
poate face in absenta SArii, deoarece nu existi nimic
asemenea ei, care si le ofere o astfel de putere tuturor
lucrurilor.
Tot a9a cum Sarea pdstreazl, toate lucrurile 9i le
fereste de putreziciune,la fel gi Sarea Filosofilor apdrd.
si pizegte toate metalele, astfel incdt ele sd nu poati fi
niciodatl distruse sau redySe" la neant si si nu se poati
face altceva a doua oari cu ele, frrd, ca astfel si nu
moari si balsamul si spiritul Serii pe care o au, pentru
ci in acest caz ar rimdne pur si simplu un corp mort,
care nu ar mai putea fi de nici un folos, deoarece ar fi
pdrXsit de spiritele .metalice si, odati ce acestea ar fi
indepirtate si pierdute prin moarte naturald, si-ar lisa
domiciliul gol si mort, iar acesta nu ar mai putea si fie
adus din nou la vta+#.
Dar, dragul meu prieten, trebuie si gtii ci Sarea
care provine din cenugi are cel mai adesea o virtute
ocultd; totusi, ea nu poate fi folositi la nimic daci in-
teriorul siu nu este intors citre exterior, cdci numai
1
D".
".r.r*
este vorba despre un corp reinnoit si reintinerit;
acesta a trecut de la o stare amorfX la o stare cristalizati. Acesta este
marele secret.
2
Am ar,rrt deja ocazrasi vorbim despre ceea ce pot si ofere ca
materii,,albe" un Mercur izolat sau un Sulf izolat.
65
Cple oouAspREZECE cHEI ALE FILosoFIttl
spiritul poate si ofere via![ 9i putere; corpul nu poate
nimic, de unul singur. Daci vei putea si gisesti acest
spirit, vei avea Sarea Filosofilor gi uleiul cu adevdrat in-
combustibil, atdt de renumit datorite cd.rtilor vechilor
in1elepfl1.
Daci vei ghici numirul meu 9i il vei dubla,
$i dacl vei vrea sd mI aduci cu ei,
Vei gisi totusi prea putini inlelepfl
Care si imi cunoasci virtutea si puterea.
1
Ul.inl incombustibil este tinctura pietrei; viata este iumina;
puterea reprezintd forla Sulfului incarnat in Sare; agadar gi aici este
vorba despre o sintezi mentali in care trebuie si vedem incarnarea
Sufletului in Corp.
67

A cincea cfreie
tr,, cLay{-s,
[A cincea cheie: Este vremea pentru Marea Coacere, cind cup-
torul functioneazd. din plin (pe calea uscatd, la o ternperaturi. de
13000 Celsius, dupi Fulcanelli). Privili cu atentie desaga
principiului feminin, foarte incircati, si comparati dimensiunile
sale cu cele ale desagii pe care o fine, in mina sa stdngd, persona-
jul aflat in partea dreaptd din Prima Cheie: este acelagi obiect.
Corespunde lunii cu coarne si isi giseste corespondenta in em-
blema XLI din ,,Atalanta fugiens" de Michael Maier.
Observati, de asemenea, burdufi:l. Creanga a crescut, semn al unei
viitoare acrefii a Sulfului in risini de aur. Personajul micut, care
se pregites,te sdtragd" cu o slgeati, este un simbol al rapidititii cu
care trebuie realizatd. prima intervenlie ce corespunde regimului
Mercurului la Philalethes. in partea dreapti a acestei grar,rrri
CBIB oou.LspREZECE cHEI ALE FII.,osorrrEr
trebuie si vedem principalele elemente nutritive ale Rebisului:
FOCUL si laptele Fecioarei: ramura este un simbol al aga-numi-
tului Arbore Solari, cu gapte flori, a cirui riddcini este o inimi:
Sufletul Pietrei. Cupidon, prezentatin forma sa traditionali - cu
ochii acoperigi, pentru a simboliza orbirea dragostei - se pregitegte
si isi lanseze slgeata de argint: asta vrea si spuni ci Principiile
operei sunt aproape de conjuncfie.
Aceasti plangi ar putea, pe buni dreptate, sd reprezinte alegoria
formirii alamei. intr-adevir, in conformitate cu Pernety: ,,Filo-
sofu1 Hermetic doregte ca Alama (un alt nume pe care l-a dat
materiei sale) s[ fie compusl dintr-un aur si dintr-un argint cru-
de, volatile, ingropate gi pline de negreali in timpul putrefactiei,
care este numiti pintecele lui Saturn, din care a fost zimisliti
Venus. Acesta este motilrrl pentru care ea este consideratd, ca fi-
ind nlscuti din Marea filosoficl. Sarea produsd. in acest fel este
reprczer:ta;tl. de citre Cupidon, fiul lui Venus si a1 lui Mercur,
cdci atunci Venus simboliza sulful, iar Mercurul argintul-viu sau
mercurul filosofic". -N.tr.]
69

CAPITOLUL AL CINCILEA
Viaya care este ascunsi in pimint produce lu-
cruri care iau nagtere din acesta, astfel ci oricine spune
ci pimdntul nu este deloc insufletit e un mincinos,
pentru ci ceea ce este mort nu ar putea s5. ii ofere ni-
mic unui ceva viu si nici nu ar fi capabil si faci orice
alt lucru, din moment ce spiritul vielii a zburat de acolo
si s-a impristiat. De aceea,spiritul este viafa si sufletul
pimAntului, acolo unde rimine 9i unde igi dobdndegte
virtutile, imprumutate naturii pimdntesti de citre fi-
inta celesti 9i proprietilile Astrelor. Cici toate ierburile,
arborii, rldicinile, metalele si mineralele isi primesc
puterea si hrana de la spiritul pdmdntului, deoarece
viata acestui spirit, care este hrdnit de citre Astre,
susfine toate lucrurile care cresc pe pimdnt. Si, tot ast-
fel cum o mami il hrinegte ea inslsi pe copilul pe care
il poarti in p6.ntece, si pimdntul produce si hrineste
cu spiritul dzolvat al Cerului mineralele pe care le
poartd. in miruntaiele sale1.
Agadar, nu pimintul este cel care di formi fieci-
rei naturi, ci duhul de viali pe care acesta il conline. $i
1
Istoricii chimiei au vrut si vadi oxigenul in acest tip de spi-
rit universal. Putem pune aceasti intrebare, iar problema este, cu
siguranti, dificil de rezolvat. Dar daci rlmdnem in lumea mici a
alchimiqtilor, creuzetul 1or fierbinte sau cuptorul 1or inchis - iucruri
identice pentru invilicelul care a prins deja gustul acestei stiinte -
acest spirit ajunge sd se confunde cu unul dintre elementele pe care
vechii chimigti le numeau Nitrat aerian sau salpetru.
70
Crlp nouAsPREZECE cHEI ALIt r.'lr,()s()rf r ril
dacd, ar fi deposedat vreodatl de acest spirit, ar fi mort
si nu ar mai putea sd ofere nici un aliment, cici i-ar
lipsi spiritul Sulfului s[u, care conservi virtutea vitald
gi din a cirui virtute iau nastere toate lucrurile.
Doui lucruri opuse, chiar si daci sunt puse impre-
uni, nu vor putea totusi si se armonizeze cu adevirat,
dup[ cum putefi vedea, de pildi, ci atunci cdnd pu-
nem foc ahturi de pulbere in teava unui tun, aceste
doui spirite diferite se separi unul de cehlalt cu mare
zgomot si violent[, zbwdnd in aer astfel inc6.t nimeni
nu mai poate si le vadi, si nu se mai stie unde au ajuns
si ce au devenit, daci nu ai inteles ce sunt si in ce ma-
terie fuseseri ascunse.
Astfel, vei ajunge si cunogti faptul cd.vtala nu este
altceva decdt spirit pur si tocmai de aceea tot ceea ce
un nestiutor ar considera mort trebuie si. triiasci. o
viati de neinteles, dar totusi vizlbtld, si spirituali, gi si
fie pistrat in aceasti vratS,.Dacd.vrei ca viata sh. coope-
teze cu viafa, aceste spirite sunt alimentate si hrdnite
de roua Cerurilor 9i i9i au originea intr-o fiinti celesti
elementarl si terestr5., care se numeste materie fdrd.
formi.
$i tot asa cum fierul atrage la sine magnetul prin
simpatia si calitatea oculti care existi intre cele doul,
la fel 9i in aurul nostru existi un magnet, care este
prima materie a pietrei noastre pretioase. Daci vei pri-
cepe acest lucru, vei deveni indeajuns de bogat si de
fericit invtata tal.
1
Aceasti calitate atractivd,l-a fascinat pe Newton, care a cre-
z.rt ci. ar pvtea - in domeniul infinitului mic - si refaci lucririle sale
importante referitoare la gravitatia universali. Dar am vizut c5. el a
esuat, deoarece a pornit de la o ipotezi fantezisti: asa-zisa putere de
atractie a antimoniului.
7r

BesrLB VeLeNuN
Tot in acest capitol, iti voi mai oferi un exemplu:
atunci cdnd privim o oglindd, vedem reflexia tuturor
lucrurilor, intru totLrl asem[n[toare cu cel care privegte;
dar dacd, acesta vrea s5-gi atingd. cu mdna imaginea
reflectati, nu va atinge decdt oglinda pe care o privestel
tot astfel, din aceast[ materie trebuie si extragem un
spirit vizibil, care si rimdni totugi de neinteles.
Acest spirit este ridlcina viefii corpului nostru si
Mercurul Filosofilorl, din care se pregitegte, cu mult[
iscusinl5, licoarea artei noastre, pe care o vei face din
nou materiala gi pe care, prin anumite mijloace de un
grad inferior, o vei face si ajungi la perfectiunea suve-
rand. a celui mai perfect remediu. Cdci inceputul
nostru este un corp bine legat 9i solid, iar mijlocul este
un spirit fugitiv 9i o ap[ de aur fhrd nici o coroziune,
cu ajutorul cdreia in1elepfli se bucur[, in aceastd viafd,
de implinirea dorinlelof.Tai sfhrgitul este un remediu
foarte fix, atdt pentru corpul omenesc, cdt 9i pentru
corpurile metalice, iar cunoasterea sa le-a fost dati
mai degrabi ingerilor decit oamenilor, chiar daci el a
fost obtinut 9i de unii dintre acegtia din urm5, care i
l-au cerut lui Dumiiezeu cu stiruintl si cu rugiciuni
neincetate si nu l-au necijit cu nimic nici pe El, nici
pe cei sirmani.
1
E,ste deci vorba de prima stare a Mercurului, dupi cum arati
Artephius, care a vorbit mai bine despre acest lucru, la fel ca Ponta-
nus gi Lavinius.
2
Aceasti limurire,,,fhr[ nici o coroziune", este fundamenta-
1i pentru intelegerea modului de funclionare a Mercurului. Printre
altele, ea permite demonstrarea misurii in care diferitele substanfe
desemnate cu termenul de vitriol, amintite atdt de des in aceste tex-
te, nu sunt folosite de fapt decit ca oxidanii pentru materiile prime;
ele oferi tinctura, iar douX dintre ele, fhri indoiali, unul dintre prin-
cipalii compusi ai Mercurului filosofic.
7)
CErE oouAspREZEcE cHEI ALE FILosoFIEI
$i, p. deasupra, i1i mai spun adevirul adevirat: o
munci trebuie si urmeze dupd alti munce, pentru ci
la inceput trebuie si spilim 9i si cur[fim materia
noastri, apoi si o dizolvim, si o facem buciti, apoi sd
o facem pulbere si cenusi, iar apoi trebuie si facem
din ea un spirit volatil la fel de alb ca zipadal gi un
altul la fel de volatil si tot asa de rosu precum este
sdngele2, iar acestea doui contin un al treilea, gi totusi
e1e nu formeazd, decdt un singur spirit, si ele trei sunt
cele care menlin si prelungesc viafa. Adu-le impreuni
gi ofer[-le o hrand gi o biuturl proprii naturii lor3 si
pdstreazd,-le pe un pat de rou[, si ai grt1d. si fie cald,
pdnd in momentul generlriia. $i atunci vei putea sdvezi
ce cunoagtere ti-au oferit Dumnezeu si natura.
Si trebuie si mai gtii ci niciodati nu am mers atdt
de departe in dezvdluirca atdtor lucruri, ar[tdnd ase-
menea secrete, gtiind cd Dumnezet a oferit naturii
mai multi putere si mai multe miracole decdt ar putea
vreodati sd creadi un om. Totugi, mi-au fost fixate
anumite limite si granite in ceea ce priveste scrisul,
astfel incdt aceia care vor veni dupi mine sd poatd pu-
blica efectele minunate ale naturii, acelea despre care
Dumnezeu ingiduie si se vorbeascd, care sunt socotite
1
Este vorba despre Lunariu sau despre Mercurul alb.
2 M"r.rr..,l rogu sau otetul foarte acru despre care vorbeste
Artephius. inparantezdfie spus, autorui incearci si arate in acest f'el
ci Mercurul contine deja, in forma sa primitivi, tinctura, lucru pe
care, dupi cunostintele noastre, nu il mai spusese nici un alt Adept.
3 E,ste l-aptele Fecioarei, despre care vorbeste si Artephius;
ar trebui studiati, de asemenea, si ,,Aurora Consurgens", pentru o
viziune extraordinari a acestei alegorii.
4
Se observ[ faptul ci roua de mai - adicl a lui Zeus - cores-
punde Mercurului; la cite confuzii a putut duce interpretarea plan-
qei cu numirul IV din,,Mutus Liber"!
73

Basile Valentin - Cele 12 chei ale filosofiei

Basile Valentin - Cele 12 chei ale filosofiei

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Basile Valentin - Cele 12 chei ale filosofiei

Similar to Basile Valentin - Cele 12 chei ale filosofiei (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Basile Valentin - Cele 12 chei ale filosofiei