https://neculaifantanaru.com C. popescu ulmu efigii pe meridianele cunoasterii

1. ;jj:! _l
.:n
,F"
' '1 ,:':
'i' l''
rrlt:"i:: : 1. 1 ...:
..':' "f:i
riF'I ",. :l:'t..jli: il,
..:iit,r , ,!i
'li'l
'i, '.
' 'i11,:i
,:. i
';iir
:"d #"'
'&,'.; fu.'
I ". tfl
rr:ii+n llir .:'
'r 11 il:
:'-il-
.!t
':: i.*.,,
. !l'i.l:r -"'.r'r'' l;
:if. il I
. ,..| :
lil:
; ,, . '':1 ,.,1.,

2. itr
.lir
.i1$
r.{,
!i
qr
&
6
{$
dt
t4
s
,fl
*
ft
ry
,?
ii
'.'*
:.:[,
:t'.
Evocarea unor descoperiri memorabile, adeva-
rate salturi in fascinanta spirale a cunoagterii
omene$ti, prilejuiegte autorului, eminent
publicist, schilarea portretelor unor vestiti
savanIi, inventatori $i exploratori.
lnminunchind cu dexteritate situagii gi exem-
ple relevante, cartea pune in lumi-ni trisituri
de caracter gi virtuli caracteristice acestor eroi
ai umanitigii: patriotismul, spiritul de sacrifi-
ciu, cultul adevirului, modestia, devotamentul
gi se constituie intr-un incitant gi pilduitor do-
sar de valori gi modele.
emlecti
n
Cg
H
3tl-
b
CJ
a@
:r ''.:r i'Lffi,tihq
Lei I

3. CITEVA IiIII'IrItIii I NT'rlODLi(_I't V ti...
* Frjeclrich vitn Schr'llet., Sctl€ri r-ister.icd. 'I.r,il.d. dc G'it. Cjoi.+-
g;rlu" Editurl Univers, IJucur.esti, .ltlill. it]{rJpre grnlie :ii tlent.n!_
tate, p. 228-22$)"
Iilitr,
'irmc'ii'r' cie ;rrin.tir - bitzirl;l in c,s.r.)r.rr 1:r, t,rrltr_ll
r'uncii;i al .cclitr"rdi'ii. pr, rrl,l")t;i.i'.ir rrr-rLr i 1r,.,,g,...*,,.,_c()i'lteiril ai;tiirr'..ci. in s.ltiirra p;rti'it:i si rr r-lrnaiiiliiiii : rr,.
poat-c sr"rgeli:r r:,listr,'rtlrl -- -i rlt,slrviilsilt:ir .'rrlrnLra --, ;;
unol'caiifii{i ct-r 1o1r,r} crrrrrst:rli1r':rir,i'1 iirirrci,,,,,l,,r.,,.,ri-,r*
rnt'hirraL rriuta itiirrlr,i.
Fric'di"ich von Scirillc'i. r,,)i'bt,ii cilslrr.r, us1..ru.at rir r;111111i1!
sp'c ,.un sr,iilt.:1 l,.unrr;.s" (r.;irtt: :;r.:ltiirte ,Sr:cie1.';rt:trs1;r i,r*"u,_
'i'd;Ler:a
al'm<ii-rir.
- il.lrpl'*'iii rt r-rirrrrrir;llii dcs,rrii.siri,-*
itr caLtl stt gtiscse: r{)(:r,il ins;tincl.frlUi si lr.rlr.rtr nro|ali1.
Pcnt'u schiilt:r' rr') r)r'rl irir, .511,i/a,1 fi.r{r?}().q r:iLrcr sinri*iru'l'41,. J-iincl sigr,r' de ioirl(' s..iri't:rt..lrr
'uulr,ri
i,ri,:-ui,i
g'ud destul de in.1t, pOtr1.t," i5s;r (.{}rlclr(:(,rl'(:il ,-()int(-i r.l{l
s*iin'r. nattrr"ii sernsibile, la.ri tt'arria cic ir ;r.irr'.q,, i' t,,.,r-, trti-
cijctic cr"r hol"irrir:ilc ;r(:esl,ciil *.
Arr cottst,:nmirt ccjt'rl.r'Lll r:r'rt:r.,1:1. st:rriilr:r.ian p(:ur.r'rr r,ii
i.rc inclcauu:rfi ;i nc ilrg3iiclr_tit:" 1-;t.in riitiilugir,. ui ri:1irir,nl )ii
sri crli-rtr-u'ittrr cilcvrt clirr I,r'asi.iii-rlil<: dc i.irrlrir,:tt:t.;rlt) ur!iL.riri
tle stiinfii, Car'c clcsurl'i niei .,i-rr-r-5j d;r sr.,ur.nt flcr splclld(]iiti.,ir
riclr,rlui sar.r;i nici nu*i 1r..ct-.t: l,l'iir Llinc.] r.l s-irr: pLitt,ir i,e_
!iona snu sim1,i in alt chip".
,.I)espre vi'lulile ornlrlr_ri clc ,rt.iirr1a, i':, jlul.il ".ipLll)(,. (,ll
sul'ic:icnl temri, pe baza rrnrr' .'r'iriirc 5i ,.i.renrpte'r:or,r'ln-
giitoa'e -- adep{i *i pr.er:t:pr.r-rl'i kiirrli,r', clupil .:,r.i,;,itiri1i,,
litird conccpt cste oar:bii, ia' c,-,'ct-ptr-rl fiiiii ir-ri.r-ri{ic.src:
p'l
- cii sinl, acelea ale u''"ri .,sr-rf'lct gc'rr'os"" lnrr,-irtlr:viir..
analizind nol,irutea de "qen,e.xts
* mai clegrabir t:utr:garir:,
intl'-a1it este llllndame'tnlir :pi l.up'i'zdloai.c * ol:sc].r,am
u;or c[ ea inr:ludo o largii sci.ic" dc rexclinle irlttrtive" c]rr
O Colecliu eristal t

4. sim{nrninte, de inclinalii gi atitudini superior altruiste, cu
viltualitdli bogate de actualizare, atit de frecvent intilnite
in piiihologia omului de qtiinla : abnegalie, eroism, ddruire
de sinc, devotament, dezinteresare, -noblele sufleteascd,
modestie etc.
- firrd a omite chiar Ei accepliunea gene-
rozita!ii mater.irle.
Considerim cd sc poate vorbi de o psihologie oarecum
difc.en,tiatd a omului d-c ;tiintd - dotat, neceslr, ab itnitio,
cu {acult5{i inteiectr-rale superi'are. Ridicat, ir,'-oa *airr*r-lt sau mai pufin constient de semenii rui pe
""
i"i au
socli-r al prestigiului, i se va preti'de, intotdeaun";; ;li:pl*r'itatc pe-i'fect[. Un act-care, sivii:git d.e altcinevi,-ar
lL'erce: cur totul neobservat, savantului nu i se iartd, stirneqte
tolcntc:ie. d.e prol;este a1e contemporanilor..
SA citim un exemplu elocvent, furnizat de Ilia Meci-
rrik<,'v. care. referindu-se la via{a lui Robert Koch *, con-
sem*eazi ci ..prol:erbil, in viit,r, geniile binefAcdtoaie ale
umaniti{,ii vor .[i mult mai apreciate decit in zitrele noastre,
iar prejudecii{iie erbsurde care planeazi incd deasupra spi-
ritel:or'. chjal inderiiuns de independente, nu vor mai
exisla".
La incepr-rtu.l carier:ei sale medicale, Koeh s_a eisdtorit
cu o lhrd.r'6" ce a fost o mamd ireprogabild ({iica lor l_a
a-iul.at, ulterior, 1:c I{,,ch in exper.ienfele sale).
'
Lupta impotriva tubcrculozei, dusd de Kclch, ii cerea
un e.fort intclectual i.tens. De aceea, pentru
"
l" oaifr*
dupii mun.ca sa cotidiarrri, c'l frccventa cu asiauitate-reairul
Lessing. din vecinitatca labor.atorului in care l;";;. 6talentatd pi i'tcligentir actrifd. care juca in roluri ,n"rr,--
dare" l-a fermecat. A urmat o idilb. Fapt este cd Robert
Koch a divortat de prtma solie gi s-a cdsdtorit cu tindra
actrilri, ,nAcest evenirnent, noteazd Mecinikov. a dezldnluit
firqte o ful'tun5 ; in 1892, la Congresul medicilor germani
la care am asistat. cisdtoria lui Koch a constituit subiectul
tuturor conversatiilor confralilor lui. Koch, care nu reu-
gise sd-q,i faci ier{at5 superioritatea 'sa gtiinlifici, a fost
{inta celor mai grave acuzaiii, iar episodul amoros ii in-
tcresa pe profesori, in mod sigur, cu mult mai mult decit
toate comunicdrile suslinute la congres".
Iertatd fie-ne relatarea acestui episod, poate mai pulin
cunoscut sau voit uitat de unele biografii, dar faptul ne
faciliteazi unele precizSri. In primui rind, faptul cd omu-
lui de ;tiinti ii sint proprii, i,n esenfd., o gami de virtuli
pers.onale cum ar fi : cong.tiinciozitatea, minutiozitatea
;i precizia in munci, tenacitatea in urmdrirea unor obiec-
tive gi sarcini fixate, generozitatea Ei modestia, spiritul
de sacrificiu, dezinteresul material ertc.
- tot atitea izvoare
de gesturi frumoase.
Este preh evident c5 nu
".r"
U" conceput crealia !n do-
meniul qtiintei fira o muncl permanentd, incordalS., in-
vers,ynatd, ce nu admite programe rigide de lucru
-
pentru
a stdrui prea mult asllpra acestui fapt. Ne vom multLtmi
ru citeva exemple. S5 rea"mintim astfel cit de concis se
pronunli Edison in a:eastd privin{i: ,,Pentru a reu$i in
viati, este foarte simplu. Lucrali tot timpul. S[ nu dali
niciodatd atentie orei. Sei nu aveti pendulS in biroul saru
laboratorul dumneavoastri. Sa nu p5.rdsili o lucrale pe
care nu ati terminat-o. Nu munca omoard, ci singele riu".
Sd nu se creadd ci preceptele l',ri Edison erau destinate
altora. Primul car"e le urma ela cl insuqi.
De pildd, mai mult de doui zile gi doui nop1i, in
oct. 1B?9, el gi colaboratorii sdi apropiati nu au inchis
mlcar o clipi ochii, supraveghind filamentul electric in-
candescent al unei lf,mpi electrjce, pind c:e acester s-a
&rs,
- dar becul electric se ndscuse !
La fabricarea gi perfectionarea discurilor de gr.amtl1on,
in 1911, Edison gi colaboratorii siri au lucrat, practic, zi
gi noapte. In perioada de incheiere cu succes a unei carn-
panii ce a durat cinci ani, Edison qi credincio;ii lui asis-
tenti
- poreclifi, nu fdr5 urnor, .,brigada celor fd:'ir de
somn"
- nu au pirisit uzina timp de cinci sdptluiini.
Dormeau foarte putine ore pe noapte, pe apucate, in la-
borator, in atelier, in bibliotecd, pe bdnci sau pe mgse, $i
iEi reluau munca de indati ce se trezeau !-
Cu mult inaintea lui_Edison, vestitul naturalist Georges
Cuvier era recunoscut drept un cercetStor neobosit. I{u se
* Elie Metchnikoff. Trois fond,ateurs
Pasteur
- Lister -- Kctcit. F6lix Aican,
de Ia mddecine mod,erne.
Paris, 1033, p. 109 gi urm.
t Colec{ia Cristal O
t Colecfia Crietal t

5. culca decit la miezul nopfii, PinI la orele unsprezece
noaptea se indeletnicea cu studiiie sale preferate. De 1a
orele unsprezece pin6. la miezul nop{ii se deStindea cu lec-
tura unor pagili cn subiect istoric sau literar. Cind ieqe:r
seara, lucra gi in cupeu, unde pusese sd i se instaleze'un
felinar. Era de altminteri foarte metodic. Fiecare ord din
zl era_fglositi pentru o n"luncl determinatd, qi pentru fie-
care fel de activitate avea un cabinet special, cu cdrfile,
dosarele ;i toate obiectele utiie"
L-am putea considera. fSrh discu{ie, pe Cuvier un ,,ge-
neros" prin excelenll, de vreme ce iatd cum il caracteri-
zeazd zoologul Georges Duvernoy : ,,Acest mare om avea
calitdlile morale tot atit de inalte. pe cit ii era de profundA
inteligenla. Caritatea sa inepuizabill, generozitatca. sacri-
ficiile fdrd de numbr pe care lc-a fdcut pentru qtiin!5, i-ar-r
consumat anual apr'oape toate veniturile. astfel incit mo1-
tenirea lui s-a redus la nirnica loat5, cu excep{ia imensci
sale biblioteci".
Cercetdtorul devine ..sclavul" preocupdrilor s:rle q;tiin-
{i{ice, focalizate pe o anumita temd centrali, la tensitrnea
psihici cea mai inaitil Cit adevdr profund se ascunde ind5-
l'5tul cunoscutei loctrliuni cu aer de butadd a vestitultri
matematician francez Henri Poincar6 : ,,DacA ai gisit fdrl
sA cauti, este pentru ci ai chutat f[rd sd gSseqti !"
Numai cd sint totugi atilia ;i atifia oameni de ;tiinfir
care au ciutat indelung, flr6 sf, cunoasc,S, fdri s[ se im-
pdrtiqeasci decit arareori din acel extaz care inseamnd
descoperirea !
,,Distractia", neatenti:r fatir de ceea ce se petrece in
iurul lor a savanlilor, atit de frecvent ironizate, nu in-
seirmnd. de cele mai multe ori, clecit reflectalea tensiunilor
intelectuale, febrile qi epuizantc.
Citi savan'fii, cu tumultul lor de idei, prinqi in virtejul
pasiunii mistuitoare pentru izbinda ptiinlei, nu au cbzut
victimA acelei nepSsdri. mai mult sau mai pufin indelun-
gate. fa![ de mijloacele de apSrare in ambianla uneori
potrivnicS.
Si ne amintim numai. de ilustrul pierre Curie
- intru
totul generos- pini la sacrificiu
- cu merite nepieriioaie
in qtiinfi. Cel care, impreuqd cu Henri Becquerel-, in 1g01,
public6 lucrarea intitulatil Cercetdri asrLpr&bfectetor {ieio1
Itrylice cde ruzelor rudi,ulu,i. Marie Curie, in cartea inchi-
lralir sotului ei, consemneaz[ : ,,1n scopul examindrii
ircestol. efecte care tocmai fuseserd anuntate de citre
.tti-. Giesel, Pierre Curie qi-a expus in mod voluntar un bra!
la acliunea radiului. timp de citeva ore. A urmat o leziune
tisemdn6toare cu o arsurl, care s-a dezvoltat in mod pro-
qr:esiv qi a fost nevoie de mai multe luni pentru a se vin-
deca. Flenri Becquerel a suferit o arsurd analoagd in mod
itcciciental. pe cind transporta intr-un buzunar af vestei un
Lr"lb de sticld ce conlinea o sare de radiu" *"
Se qtie cd savantul, fiind ingtiin{at c5, pentru anul 1g0J,
Academia de $tiin{e din Stockholm a clecernat Premiui
iliobel pentru fizic6 jumitate lui Henri Becquerel, iar ju-
t-lrfltate lui qi so{iei sale, pentru descoperirile lor privitoarc:
l.:r radioactirzitate
- dup5 ce multumeqte Academiei de
$tiinte din Stockholm pentt'u marea oltoare ce le-a fosl
{5cr,rtd prin decernarea Premiului Nobel, aratd cd tui qi
sotiei sale Ie este {oarte greu si se deplaseze in Suedia
6rentru gedinfa solemnd din 10 dec. 1903.
,,Nu putem sd lipsim in aceastl perioadi a anului fdrd
ii provoca o foarte rnare tnlburare in predarea cursurilol
ce ne-au fost incredinlate fiecdruia dinlre noi" In cazul in
care am lua parte la aceastir qedintd, nu ar fi posibil si rd-
rninem decit foarte pufin timp, ;i abia dacd am putea face:
cunoptintf, cu savanfii suedezi.
In sfirqit, doamna Curie a fost bolnavd in cursul acestei
l'eri qi nu este inci restabilitd pe deplin."
- Pierre Curie, la 6 iunie 1905, rostind in numele soliei
sale qi al sdu, in fa{a Academiei Suedeze de $tiin{e, con-
flerinta publicd obligatorie, subliniazi consecinlele desco-
peririi radiului : in fizicd, descoperirea modificd profund
principii fundamentale. In chimie, ea susciti ipoleze in-
dr5znefe privitoare la sursa de energie care intreline fe-
nomenele radioactive. In alte- gtiinle, de asemenea, des-
chide perspective nebdnuite. ln biologie gi medicini ac-
{lulea radiului asupra celulelor canceroase se anunli tr
ii eficace.
Radiul a imbogdfit gtiinta, qi a slujit Binele. Dar nu
poate oare sd slujeascS, de asemenea, R6ul ?
* Marie Curie, Pieme Carie. Denodl, Paris, 1928, p. ?b.
e Colec,Nia Crisfal C
I Colec{ia Cristal C

6. ,....Se poate concepe incd, subliniazi Pierre Curie, c5.,
in miir-ri criminale, radiul poate deveni foarte periculos,
qi aici ne putem intreba dacd umanitatea are un avantaj
in a cunoaEte secretele Naturii, daci ea este maturS pentru
a beneficia de aceste secrete sau daci aceasti cr.rnoaEtere
nu ii este ddun6'toare. Exertph.ll descoperirilor' lui Nobel
este caracteristic : expLozibilele puternice au permis o:t-
rnenilor sd fiureascd lucr5.ri admirabile. Ele sint, de ase-
noenea, un rnijloc teribil de distrugere in rniinile marilor
crirrinali care tirdsc popoarele spre rdzboi.
Eu sint dintre aceia cere gindesc, in'lpreuni cu Nobr:1,
cd umanitatea va obline mai mult bine decit riu de pc
ur"rnil noilot' dcscoPerit'i.''
Erau cl-tvinte rostite in 1905. Cit de clarvdzdtor s-a dr:-
vadit a fi Fie:il'e Cut.ie este lesne de apreciat'..
TlnEr:u] savrnt, tril 19 aprilie 1906, dup5 ce'plec;rse d':
lll Casa Srlcieti{ilor Sllvanie
- unde conversatia genel'aIa.
intre ciliva profesori de la Facultatea de $tiin!e, se a-asc
asi.xpra acciclentreh.rl" cate pot surveni in laboratoare, Pierre
Curie oferirrdtt-"<i irnediat sprijinul pentru redactarea pro-
iectillui cle l'egutrarnetrt care sd duci la limitarea perico-
lelor ia care slnt expu;i. cercetdtorii
- traversind neatent
rue Dauph,ine, arnurrecd gi lgi pierde viata intr-un accident
stupid, sub ro{iine untti can'lion.
TatiiX -qdu" cioctolul Cttrie, la aflarea tragicei vegti, nu
se poate stapii-il t,otuqi sil nu-i reprogeze, dezolat, neatenlia
rarc t-a costat viiii1.:t" l'epctllrcl intr*una ! ,,La ce mai visa
ual"€ ?t'
Cite vieli de milri savan{.i nu au secerat oatre asemenea
,,vtse" ? Dacd istoria ",qtiinlei - asemcnca istoriei literare
gi istoriel al'tei, care {in o evidc'ntri destul de precisd asupra
pricinilor mor{li poefilor, literatilor Ei artiqtilor, consem-
nind, de piicld, cA Schumann, Kleist, Gogol Ei-au luat viata,
ci Hcilder'lin, tr-enau, Van Gogh, Maupassant, Nietzsche ar.r
sfirgit nebuni, cd Ra-ffael, Watteau, Mozart, Schiller,
Chopin, &Xr-rsset au nrurit de tineri, secerati de teribila tu-
berculozd
- ar intocrni o listd a oamenilor de gtiinti mor{i
la datorie, chiar !n serv"iciul qtiin{ei, sau de pe urma vie{ii
inchinate acesteia, lista ar cuprinde un numdr lrnpresionant
de nurne, incepind cu Arhimede
- marele invdlat grec
din antichitate (287-212 i.e.n.), unul din cei rnai mari
matematicieni din toate timpurilen ucis pe malul m6rii, la
Siracuza, de soldatii inconqtienfi ai consulului roman Mar-
ccllus, pe cind era cufundat in meditalii matematice
- gi
cu Pliniu cel Bdtrin
- naturalistul, filologul qi istoricdl
rornan (23-?9 e.n.),_ autorul cunoscutei litorii naturale,
o sintezi a cunoqtintelor epocii. Prefect al flotei din Misena,
in anul 79, in orele cind are loc eruptia Vezuviului, care
a acoqerit cu lav5 gi cenugd oragele Pompei, Herculanurn
gi Stabies, Pliniu cel Bdtrin, din datorie profesionali dar
mai ales din curiozitate de savant, se apiopie primejdios
de mult de centrul dezastrului gi moare, pc ilrmul ni6rii,
ia Stabies, sufocat de gazele otr6vitoare
- aga cum rela-
teazi Pliniu cel Tindr (nepotul qi fiul sbu adoptiv) intr-o
scrisoare trimisi lui Tacit"
$i intr-o ultiml parantez5 privitoare la Pierre Curie,
s5 notdm, contrazicindu-l pe Henri Poincar6, care spunea
lntr-un elogiu funebru : ,,Pierre Curie era unul dintre
aceia pe care gtiinta qi Franta credeau ci au dreptul si se
bizuie Virsta sa ingSduia cele mai rnari speranfe ; ceea
ce didtrse pinE atunci pirea o promisiune [...] ". In realitate,
este lucru constatat, Pierre Curie, la d,a'ta accidentulul mon-
tal era grav bolnar6 era condamnat : manipularea" filr5 cele
mai elementare mijloace de protectie, a atitor substanle
radioaetive, iqi ficuse efectul. Pierre Curie n-ar rnai fi
tn[it, cu sigurantd, mult timp.
, Dacd generozitatu" rrrru"rlr.E, mai ales, ddruire de sine,
abnegatie
- ipostaze pe care le vom ilustra tn alte sec-
venfe
-, €B inseamni in acelagi tirnp gi atitudini umane
su un confinut nfai prozaic, dar delnne totugi de toati
stima noastrfl.
Nu poate s5 nu te migte gestul, de atitea ori repetat"
al naturalistului Bernard Lac6pdde * cel care, dohav
fiind de variol,5, cu putin timp lnainte de a muri avea se-
ninitatea ca arbtindu-qi miinile, pline de pustule, fiului
s5u, s6-i spun5: ,,Pe_mine, care am iubit atita natura, iat6
cum mi trateazl ea !"
Lac6p6de (1756-1825), continuator aI operei lui Buffon,
era un om integru gi cit se poate de dezinteresat. Mare
cancelar atr Legiunii de Onoare, a venit 1n ajutorutr fami-
10 ir Coleegia Cristal a O Colecfia Cristal O tr1

7. liilor membrilor ordinulili ;i aI r;iduvelor sirace ilie
i.lccstor membri cu proplii s5i bani, l5sincl si se c:rt':ada cd
pensiile pe care 1i le piitea proveneau din fonduli pr.l-
blice... Este lesne de inteles cd a murit in sdricie.
i
Pe linia,,r'epeLelor irlt.olucrive"o considerim nir:rerit
si' ne referim la citeva reflec{ii ale autorultti unor por-
trcte de savanti ",si scriitoli, in care semnatarul, membrtr al
Academiei Franceze, se dovederste a fi 5i un subtil psihoiog.
Consemnilile sale ne par cu atit rnai pretioase cu clt,
irlr:rr'fin unui savant de excepfie : Heni-i Poincar6 ".
Dupd el
- si nu nurnai dupd ei
- savan!.ii sint nro-
deqti, ..Cind te mf,sori cu un ideal inalt, nu poti decit s5
te socotepti mic""
Ar fi supdrAtol insa ca aceastd modestie sd genereze
neinclerderea in sine, care ar constitiri un obstacol pentru
urice oper-i a cirrei realizare implici un mare efort Ei timp
indelungat. Din fericire, savantii cei mai neincrezitori in
l"rlrtele ior ar-r inci'edere in metodele lor ; cea mai mare
parte dintre ei sint con5tienli de posibilitAtile facultdtilor
personale, Ei nu se gir-rdesc si-si fduleascf din acestea o
podoabi cu care ar i.nten,tiona sd se fdleascd ; ei fin rnuXt
la ele. ca la un instrument folositor.
Savanlii sint optimigti, susline Polncar6, pentru cd pa-
slunea lor pentru Etiinti 1e procurd nenum5rate bucurii,
crulindu-i de amdriciune qi de tristete. Ei nu igi pierd
niciodati speranla cd vor girsi adevdrul, dar se consoleazd
r:qor in aceasti privinta, pentlu ci nu sint lipsili astfel de
pldcerea de a-l cduta.
Sint ginduri care ne readuc in minte ideile lui Gotthotrd
Ephraim Lessing, care
- sub un unghi etic
- nota c5
pretuie;te mai mult drumul cdtre adevdr, cdtre acest {el,
str'ddania de a-l atinge, decit adevdrul insugi.
O altd trdsdturd a oamenilor de gtiintd : cea mai rnare
parte dintre ei rdmin continuu tineri sufleteqte. Poate cd
rlLr au fost la fel de tineri ca allii, noteazd Poincar6, tlar
* H. Poincar|, Sauants et 6criuaitts. Flammarion, Paris.
rru fosi timp mai indelungat. Chevreul, la o virstd foalte
inaintat[, ela inc6 tinir.
$i socotim ci este instructiv sI deschidem o parantezi
penlru a-l prezenta in citeva rinduri pe acest iavarnt cu
acievdrat original.
Chimistul Michel-Eugdne Cherrreu.l s-a ndscut in
F'r'an{a, la Angers, la 31 august 1786 *. Lucrarea sa Cer-
q:et,(tri chinti,ce &supre cor.pilor gragi de origine animuld.
avea s5-i aduc6 celebritatea. El este ryi creatorul proce-
deului de-fabricare a lumindrii de stcarind. Invenfia, in-
rlr-istrializertd cu timpr-rl in intreaga lurne, nu i-a adus lui
Chcvreul decit un premiu de 12 00t) franci, decernat de
"[nsLitutul Franlei. ln anul 1826 este ales membru al Aca-
clsniieri de $tiin{e din Par.is, desfdqurind aici o activitale
.ft'urctuoasS. Timp de 63 de uni
- [u, nu s-a strecurat nici
o gre;eall in date !
- nu a lipsit de ia nici o qedin{5, Era
de altminteri foarte sind.tos. Atribuia sindtatea lui i-o-
l:ustd pasiunii pentru munc5, sobrietStii 5i principiilor sale
culinare. ,,Bnc5"tdria, spunea el, trebuie sb fie Stiintificl
5i nu artisticS. ln p1us, toate alimentele trebuie sd fie
Ioarte bine coapte. Iatd secretul perntru a evita bolile li a
intirzia sfir'qittil". l/Iari trebuie addugat cA nu a b5ut
rlecit apd.
Chevreul era Ltn mai.e riptimist. El credea in perfecti-
l:ilitatea continui. moraiir ;i fizicd, a omului, pi in putelea
nelimitatd a gtiinlei. A publicat mai mult de qase sute
cincizeci de memorii, c5r{i sau brripuri, 9i a murit la Paris,
[a I aprilie 1889, la virsta de 102 ani, T luni 6i 10 zile,
fiind considerat decanul * de longevitate * al savan-
tilor din lurnea intreagl.
$i noi avem un Chevreul. Vreau sd md re.ter. la ma-
relc nostru matematician Ei mecanician Octav Onicescu,
creatorul gcolii romAneqti de calculul probabilit5lilor, care,
cul o admirabild tinerete sufleteascd qi o inalterabild bunf,
dispozitie, a strdbfltut, creind si luminlnd mai depar.te,
nnii bitrinetii mult inaintate. A trlit aproape g1 de ani,
intre anii 1892 9i 1983.
, . Vechi oblig_atii morale contractate cu mulli ani ina-
inte
- pe cind eram redactor la publicalia ,,progresele
r E. Le Gal et L. Klotz., lfos gran(ls $auqnts. Delagrave,
Faris, 1$26, p. 66-08.
12 I Colecfia Cristal a O Colecfia Cristal l 13

8. $iiinfei", academicianul Onicescur Fe linia unei amabilitSii
gi."a unei generozitdli pe care nu-le puteam uita, u
"ori:tribuit la ridicarea prestigiului revistei, colaborind, i" ""-meroase rinduri, cu articole valoroase'* au fdcui sd nu
rdn'lin insensibil la rugdmintea venerabilului ."v""t-, lur.iEi scria citeva cdrli de mernorii, de a-i ad.uce, ,pr6 ; i;c-onsulta, numeroase volunre de la bibliotecile importanie
din capitald. Voia si le co_nsulte pe indelete, ;"'"t-"ii;,pentru a verifica riguros datele gi afirmaliile pe care'le
eonsemna in filele manuscrisclor, congtient"cd fieeare rind
tipirit implici o indiscutabila responsabilitate.
Ori de cite ori mi duceam la reputatul savant, in ul-
tirnii ani ai vielii sale, il gdseam in plind activitate, la fel ca
altddatd, cu decenii in urmd. Fie ia discuta c* cercetdtari
mai virstnici sau mai tineri, c.drora desigur, nu de putine
ori le va fi ardtat calea cea bund, care si-i scoatd clin irr,-
pasul in care se aflau, fie cd parcurgea, concentrat, cdi.ii
sau reviste recent apdrute, fie cd icria sau reveciea c,-r
aten{i.e, dar gi cu viditd pldcere, filele ultimelor sale cdrli.
Md irnpresiona pe tringd-putere.a sa de munc6, adevdraia
sete de a cunoagte, de a se documenta neincetat.
. I se potrivea. credem, profesorului Octav Onicescu
(-creatorul mecanicii invariafrtive, care constituie o extin-
dere a meeanicii newtoniene, la care ea se reduce in cazul
vitezelor qi distanfelor obignuite) nemuritoarea imagine
din versur"ile erninesciene :
'Iar calo bd,trinut el.ascd.l crr-a lui haind, roasd-n aoate,
lytr.-ury cat-cul fdrd. capitt tot sociite Si socoate
gi de frig lu piept Si-ncheie tremurihd halatut uechiu_
Igi inf.undd gitu-n guler qt bumbacul ?.n urechi ;
U-sc.dfiu $_$a clLrn este, girboui.t qi. d.e nimic,
Uniuersu.l fdrd margiii e in d,egetttt ttti mie [...1
" Cbignuirn in mod
"rrr,urto
sd asociem termenii sauant
Si Olorie..Oar, dup-5 Poinca_r6, oamenii de qtiinld ar tref"isi fie indiferenti fa!6 de glorie. ,,Cind ai avut fericirla-se
ract o descoperire, ce-poate insemna satisfactia de a_i da
yumgle- tdu, fatd de bucuria de a fi contomplat o
"iipa,fafd in fald, adevirul ?,..
$i el consemneaz5 ci a cunoscut savanli cdrora pufin
lc pasa de glorie. AceEtia se bucurau de cucerinile lor, nu
r:a de un triumf personal, ci ca de un fe1 de succes colectiv
al armatei in rindurile cireia luptau. In aceasti armatS
multi bravi ostagi, firi indoiald, au murit f5rf, sl li se Etie
nrlrnele, dupi ce au contribuit cu folos la victoria comun6.
Sperdm ci profilul psihologic al omului de qtiinld se
va contura incd, mai nuantat, pe misurt larcurgerii fi.
lel.or ce vi se deschid in fa{E.
74 O Colec{ia Cristal O

9. }I,XEITITE IIASPLATITE...
l,a 28 rrprilie 1381, Lotris Ptrsteur ii trimite, din Paris,
celui mai apropiat colaborator al sHu, o scrisoare ur.gentd :
,,Dragui rneu Roux, experienfele de vaccinar-e incep la
Melun in ziua de 5 mai. lin foarte rnult sd fili inapoi pe
da.ta de 3 sau 4 cel mai tii'zin. Este vor.ba de o acfiune
foarte important;i qi gravd. Avem de discutat in mocl se*
rios toate aspectele ei mai inainte de a trece la lucru. Cu
mult[ prietcnie L. Pasteur". ,,P.S. Foalte frumos raportul
dlui Bouley, prezenhrt ieri la Societatea de agriculturi ctr
privire la premiul B6hague, acordat dlor Chamberland 6i
Roux. 60 de oi qi 10 vaci ne sint puse Ia dispozilie pentru
expelicn{e. I)aci succesul este complet, cer crucea [de ca-
valer al Legiunii de Onoarel pentru dnii Chamberland gi
Roux ; asigurare datd de dI Tisserand cd va sprijini cu
caldurd propunerea mea. A1i vdzut r:ujetul ? [agentul pa-
togen al rujetului *] Mare mortalitate a porcilor in Ame-
rica Ei in Anglia. Ag line extrem de mult sd am la dispo-
ziie bacillus al lui Klein pentru a-l atenua. Vd dau mind
liberd sd-mi aducbtri mucoase, piele etc. de porc atins de
r:ujet, cind treceli prin sudul ldr.ii - Ia Vaucluse se g;isesc
totdeauna porci bolnavi. Trimite{i depe6d, in legdturi cu
aceastd problemS. Vreti bani de drum ? L. Pasteur" **"
Cititorul ar putea rimine putin mirat de aceastS intro-
ducere er abrupto in care este redati in ertenso una din
su,tele de scrisori irle lui Pasteur, qi una din zecile de scri-
sori adresate de Pasteur lui Emile Roux.
* Pasteur intenJiona sd efectueze experienfe asupra rujetului
porcilor.
** Correspondance d,e Pasteur, 1840*1895. Reunie et annotde
par Pasteur Vallery-Radot. Flammarinn, Paris, 1951, il vol., vo1. III,
p, 191-193.
Sr: dcrl:r'ind clin ea clar cel pulin patru aspecte princi-
plrlt'. l{ui intii, Pastellr, ca totdeauna, este preocupitt con-
utnr.i!.<:ti.t de mai nriilte problcme ;tiin{ifice, intre cale, de-
sii.lnr', existii o lergirturi rnajclrl. Rezultd dupd aceeer ci.
li,rrux es1.e un colaborator de mare nS.clejde. Apoi, Pasteur
lace o promisiune, a crirei realizare nu depinde de cL In
atr patrulea rind (de fapt in primul rind, cronologic) este
vol'ba de ,,o acfiune fr:arte importantd gi gravd". Despre
ce este vorba ?
Pe iinia pleocupArilor sale privind originea bolilol
contagioase qi epidemice, Pasteur
- din 186? directorul
lalroratorului de chimie fiziologicd din cadrul $colii Nor-
male
- incepe sd studieze, in 1877, boala ce producea
uria;e pagube crescdtorilor de oi Ei de vite : clalacul sau
antraxul, salr c5l:bunele. Pierderile de r:i se I'idicau pind
Ia jurndtate din turme in unele ferme ce c6p5taser[ tristul
nume de ferme cu dalac. Se vor6ea ;i de anumile cimpuri
blestemate, de mun$z blestema{i. Animalele ce pdqjteau prin
aceste locuri rnureau, de dalac, intr-o proportie inspdi-
mintirtoare.
Agentul dalacului fusese descoperit cu mult limp ina-
inte. Un profesor de la gcoala din Alfor:t, Delafond, aritase
elevilor sdi, incd din 1BSB, existen{a in singele auimaleloi'
bolnave de dalac a unor mici bastonaEe. Davaine, in 1861.
s-a intrebat
- in tirma lecturii memoriului lui Pasteul
asupra fermentului butiric, ale cdrui befi;oare mici cilin-
drice au caracterele vibrionilor sau ale bacteriilor
- daca
corpusculele filiforme observate in singele oilor bolnavc'
de dalac nu ar actiona in modul unui ferment qi nu ar
constitui cauza bolii. Davaine, care numeEte ulterior cor*
pusculul filiform bacteridie cd.rbunoosd, este combdtut clt:
confralii sai gi nu obfine noi rezultate. in 18?6 tindru]
medic german Robert Koch cautl un mediu favorabil de
culturi pentru bacteridie (sau bacillus anthracis). Se
opregte la umoarea apoasi, extrasd din ochiul de bou sau
de iepure. Dupi citeva ore de nutlifie in acest mediu"
bast<lnaqele observate Ia microscop erau cle 10-20 de ori
mai mari decit ini{ial. Dupd un anumit timp, Koch r:bservd
cd filamentele, in lungimea 1or, erau acoperite, ici qi colo,
de spori. Inocularea, fdcutd de Koch la cobai sau la iepuri
cu o solutie con{inind spori, provoca antraxul t<lt atit cle
16 + Colecfia Cris{al a <} Colec[ia Cristal O lT

10. uior $i de mortal ca singele extras din venele unui animal
rnort de antfax.
inaintea lui Pasteur, aqadar. o serie de savanli cerce-
taserS. Ei vizuseri la microscop migunind fiinte infinit de
rnici. cdrora le atribuiau in nrod indistinct valoarea de
agenli infectiogi. ,.Mdrefia lui Pasteur, subliniazi un cer-
cetirlor mai recent, nu constS in a-gi fi conceput doctrina
intr-o intuitie genial5, ci in a fi introdus in acest domeniu
o implacabil5 rigoare experimentall gi in a fi inuentot
rnetode de prevenire gi de vindecare fundamentate expe-
rlmental. "*
Cercetiriie un<rr pionieri, cercetirile sale anterioare, ca
6i studierea agcnlilor patogeni ai antraxului ,si ai septice-
miei il conduc pe Louis Pasteur la edificarea unei doctrine
coerente. fecundd prin p,erspectivele pe care le deschidea,
dar cu totul rer,:oltttir.-lnard pentru acea epoc5.
La 30 .aprilie 1878 prezintir in frita Academiei de Me-
dicin5
- unde fusese ales membru, in 1873, doar cu o ma-
Soritate de un vot, qi unde va intimpina o invergunati, sis-
tematic[ qi indelungatd ostilitate din partea citorva colegi,
care nu pot uita, printre altele, cir Pasteul este la bazi
ahimist qi fizician, qi nu medic
- faimoasa comunicare
asupra teoriei germenilor. Coautorii comunicirii erau
Joubert pi Charnberland. ,,Toate Etiinlelc au de ciqtigat din
acordarea. unui sprijin reciproc. Cind, in urma primelor
rnele cornuniciri asllpra fermentafiilor. in 1857-1858, s-a
putut admite cd fermen{ii propriu-zir;i sint fiinte vii, c!
germeni ai unor organisme microscopice abund[ ]a su-
prafala tuturor Lucrurilor, in atmosferii pi in apc, cd ipo-
teza unei generatii spontanee este himericd acum,, cf vi-
nurile, berea, otetul, urina Ei alte lichide nu suferf, nici
una din alterdrile obiqnuite in contact cu aer:ul pur, me-
dicina Ei chirurgia qi-au indreptat privirile spre aceste
tumini noi. Unui medic francez, dr. Davaine, i se datoreazd
prima aplicare fericiti a acestor principii in medicin5.
in 1863" [...] ,,Daci este inspdimintitor cind te gindegti cd
f iata poate fi la discretia inmullirii acestor fiinl;e infinit
* Louis Pasteur:. Pages cholsies. Introduction. notes et corn-
mentaires par Ernest Kahane. Eclit,ions Srciales. Faris, 19?0,
p 106.
de mici, te consolezi
-Ia speranla ci gtiinfa nu va rdminemcrtu neputincioasd in fafa unor asemenea dusmani.., t...igi un ultim frag,ment'din aceastd ;;;";1fi;";;1nicare. Este vorba__de critica violentd
"d;.t-;;16n "'*iidin Academia de Medicind, c.u. ,p".iuUt"i"t
"fiil;;et".,,Dacd-aq avea onoarea sA fiu chirurg, convins
"u* ,irrt-a.pericolele pe,care le prezintd g"rmu".rii *i""oUii* rAsp#dili la suprafala tuturor ob,iec"telor, in special in snitaie-
nu numai ci nu rn-a; folosi decit de instrumerrte G;?;;,icurate 1111, d-upe ce mi-ag fi curdfat miinile .u
"in-*rimare grijd gi le-ag-fi supus la un flambai rapid,
"u;;" ;;inseamnd mai multe inconveniente decit acelea afe tu*all;crului care trece un ti.ciune dintr_o mind intr-altu,
""
-"s
folosi.dec-it scamd,-figii de pinz5,, bureli, d;;-;"p;; ilprealabil Ia aer incdlzit plla -ta
temperaturu d" 1tO;::i;#;
5u _1;,int1gbuinla niciodati decit afd care ar fi fost fiarig
la 110o-120o. Toate acestea sint fbarte p"".ti"u-.-i";;;;
rnod, nu aq mai avea sd rnd tem decit de germenii aflati in
suspensie in aerul din jurul patului boliavului.,t t._i
Teribild leclie dati chirurgilor gi medicitror din r.r'e-
rnea sa...
Dar sd ne relntoarcem 1a... oile noastre, mai exacl la
oile cdrbunoase ale lui pasteur...
,.P.asteur-igi dd seama c6 rezolvarea problemei antraxului
sclicitd mai mutte for{e gi timp mai inaetungat: AG1;;f J;Charles Chamberland vi mai^ lucra medicui E*i6 R;r;
lastpqr stabilegte pentltl aceastd campanie imp.rtri""-J"_
Jacului _un plan de mobilizare cale avea sd se intindd pe
mai.multi ani. Chamberland. gi Roux aveau sd se instalez_e,
in timpui verii, lingd Charties, la un f"r.r"i;, M;;;;;;:care qi-apus ferma qi turma de oi la dispozi{ia'e"l_,lp"ii,ii
Pasteur. In fiecare saptdmind, pasteur venea s6 clea dii.ec_
tive qi si urmdreascd stadiul lucrdrilor. kneaiJt, se a;;;"Ia tarcuri. Nemigcat, lingd bariera de lemn,
"o;r;;;;;;;Roux in Opera medicald a lui pasteur, acesta observa lo-
turile de experienfd cu o atenlie susiinutd, oaG" ,rr_lscdpa nimic ; ore intregi urmdrea din ochi
" ""i_
p"
"*
_
o credea bolnavd. punea multe intrebdri fu"*il",.rt.'r-i;i;;.:
gatilor ; tinea totdeauna seamd de-pdrerea ciobanilor,'caie
datoritd vietii lor solitare,.igi indreapte lntreag;;i";;spre turmd ;i devin adeseori niqte obs6rvatori toirte
";;;;.
a Colecfia Cristal t 'to

11. i .;s.[cur' 5i echipa sa lucr.eazd simultau pe mai multe
fi'or-rtuli. in februai'ie I BU0 Pasr;eur prezintd o dr-rbli con-lu-
nicaie. 1:r Acaden-ria de $tiintc qi 1a Acadcmia de Medicin;i :
Asuyrra, bolilor uirwlente qi in special asupra bolii tzzLtttil&
p ct p trlrn' l'L oler u c1 dinilor.
Dupii o serie dc experiente. Pasteut. stabileste ce me-
cliul de culturi cel m:il pi'opice pentru dezvolt:rrea micr.o-
buiui * holelei girinilol este bulionul din ;nu;chi de glinii.
$i acum se petlece un lurcru extraordinar. Un f;rpt da-
torat hazardului, cum li se intimplii cekrl care au geniut
observafiei -- notcazi llen6 Vallely-Raclot ** in monumcn*
lala l:iografie inchinatii socruiui sau Louis Fasteur ._ ir"ea
si marcheze in curind un pl'ogres imens 5i sh plegateasca
rr rnare descoperire.
-
Dar, de br-rni seaffIit. cum avea sd s1:unii Pasteur'. in-
timplarea nu ajutA decil o minle pregitita. intlucit o minte
nr)pregetit5 nu vede niina pe care i-o intinde hazardul. *
Alit timp cit se insirminfase, fdr'5 intren-rperer. din
24 de ore in 24 de ore. baloanclc de culturd. cu microbuL
holerei giinilor. virulentil rdmisese aceea;i. Dar luind o
cultui'[ vechc. uitat5, datind de citeva sipif,mini, qi ino-
cuiincl g[ini. mare a fost surpriz:r cind s-a observat c[ p6-
sdrile se imbolniveau. dal i'ru lrrureau. Ce avea si se in-
timple dac[ se inocula acestor giini refractare cultura din
ajun, proaspdtl, activa, rirortald cu siguran![ ? A avut loc
acel:rrsi fenomen de rezistenfi. Ce se schimbase ? De unde
venea aceastri atenuare ? Cauza. cum au dovedit-o cerce-
tirlile. o corrstituia oxigerrul din acr'.
Fapt nr"r mai pufin curios. subliniarzi ptrstetrr'. dacf, se
ia fiecare din aceste culturi de vilulent[ atenuatA ca plrnct
de plccare pentru cultni.i succesive pi fdr6 un intervai sen-
sibil in pregitirile culturilor, intreag:r scrie a acestor cul-
turi va reproduce virulenla atcnuatd a aceleia care a servit
ca punct de plecare, La fel, virulenta null reproduce vi-
lulenfa nuld,
Se deschidea astfel perspectiva ob{.inerii, prin cultur.i
arti[iciale. a unol vi.usuli-vaccinuri impotriva bolilor ','i-
* Terr,nenul rnio.ob a fnst
Seclillot.
** Ren6 Vallery-Faclot, Lo
1900, p. 392.
creat, in lB?8, de raredicul francez
uie cle Pa.ste?rr, f"iamtnarion, paris,
lulc.nte, care decimau atitea rrieti nmeneqti, fdrA a rnai
volbi de ravagiile printre animale.
lfe la rrt.rccinul impotr-iva hole'rei gf,inilor, ugol' de ob-
fintrt, Pasteur cu echipa sa trcce la prepalar.ea, trrult mai
ciilicil5, a vaccinului impotriva antraxului.
ln bulionul neutru de g[ind, bacteridja nu se rnai cul-
tirrii la 45"C ; ea se cultivl incd, ;i cu uqurinli, la 42o gi
43nC, dar 1a aceastei ternperatur-d sporii nu se mai for-
rneazd.
Cultura car:e, la origine, ontclra l0 oi din 10, dup.l rtpt
zile nu mai omoara decit 4 sau 5, iar clupd zece sau doud-
sprezece zile, ea nu mai omoai'l dekic. Ea tlansmite ani-
malelor doar o maladie benignd care le apdr'* dupir aceea
impoti'iva bolii mortale.
* Intre timp Pasteur qi colaboratolii sii rezolvaserd,
dupii indelungate cercetir"i, misterul ci,mpurilor. bleste-
mate: r'imele aduceau la sriprafata pdmint inflect;rt cu
spori de antrax provenind de la animalele moarte de an-
Lrax, ingropate in aceste terenuri.
in ziua de 28 febr. 1BB1 Pasteul prezenta. la Acade-
mia de $tiinte, celebra sa comtrnicat"e despre vaccinul
trntraxului si intreaga gama de virulenle. Deoarece an-
traxul nu recidiveazai, sublinia el, fiecare clin n"ricr^obii
cirbunoqi, atenuati iir laborator, constituie pentrLl rnicro-
bul superior un rraccin. Ce e mai u;or, deci, dccil de a
gdsi in aceste virusuri succesive virus',rri capabilc sd dea
febra chrbunoasi la oi, vaci, cai, fir'5 a provocn moartea
airimalelor ;i care sd 1e apere ulterior de boala mor:tald ?
Noi am practicat aceastd inoculare asupra oilor', cu mare
succes. De indatd ce va sosi epoca trecerii oilor: in lalcuri,
in regiunea Beauce, vom incelca aplicarea inoculdrii pe
r) scal'd intinsd.
Dorinta lui Pasteur avea si se implineasci in culind,
5i i s-au oferj.t mijloacele mai repede decit se agtepta.
Promotorul unei foarte mari experienlc, un adevirat test
rnamut am spune, a fost veterinarul Rossignol din Melun.
,,Unii sperau intr-o demonstratie strllucitd a adevdrului
,stiintific, ceilalli doreau in goapta o revan$d, la fel de
str5lucitd." *
* Ren6 Vallery-Radol, op. cit.. p. 408.
O Colcc{ia Cristal + O Colectia Cristal O 2l

12. La iniliativa lui Rossignol, Societatea de agriculturd
din Melun a propus lui Pasteur s5 efectueze o expe-
rienld decisivi asupra rezultatelor pe care le comunicase
Academiei de $tiinle privind posibilitatea de a vaccina
animalele impotriva antraxului.
La aceast5. faimoasd experienld, efectuatd in ferma de
la Pouilly-1e-Fort, llngi Melun, i se puneau la dispozilia
lui Pasteur 60 de oi ; la 25 urma s5 li se faci doui ino-
culdri vaccinale, la interval de 12 sau 15 zile, cu virus
edrbunos atenuat. Citeva zile mai tirziu, aceste 25 de oi,
in acelagi timp cu celelalte 25, vor fi inoculate cu antrax
foarte virulent"
,,Cele 25 de oi nevaccinate vor pieri toate, scrla cu
certitudine Pasteur, in acest gen de convenlie; cele 2b
vaccinate vor rezista."
Acestea urmeazd sd fie comparate ulterior cu cele
10 oi care nu au suferit nici un tratament qi care sint
destinate si serveascd drept martori. Astfel se va de-
monstra c5 vaccindrile nu au impiedicat oile vaccinate
s5 ajung6 iariqi la starea lor normald, dup6 un anumit
timp. Mai erau gi alte prescriptii, mai putin importante.
56 lotdm, totuEi, c5 au fost oferite, pentru experienld,
gi 10 vaci : 6 urmau sd fie vaccinate, iar 4 nevaccinate"
CitH dreptate avea pu.t"L", cind ii scria lui Roux cd
e vorba de ,,o actiune foarte importantd gi grav4,,. Expe-
rientele aveau s5 reupeascd pe deplin, decurgind conform
prevederilor lui Pasteur.
- La 5 mai, in fata unei mari mulfimi, printre care 5i
destui sceptici, Pasteur, asistat de Chamberland qi Roux,
precum gi de un al treilea colaborator, Thuillier, au pro-
cedat la instalarea subieclilor experientei. In ultimul mo-
:rnent, doud oi au fost inlocuite cu doui capre. A urmat
prima inoculare. La 17 mai, o noul inoculare cu un al
doilea virus atenuat, dar mai virulent. ,,Mar!i 81 mai, ii
scria Pasteur lui Ren6 Vallery-Radot, va avea loc cea
de-a treia gi ultirna inoculare, de data'aceasta la 50 de oi
qi 10 vaci. Am mare incredere, pentru ci primele doud,
din 5 qi 17 mai, s-au efectuat in cele mai bune condi{ii,
f6rd cea mai micd mortalitate in lotul celor 2b de oi vac-
2:J t} Colecfia Cristal O
cinate. In ziua de 5 iunie, cel mai tirziu, va fi cunoscut
r:ezultatul definitiv, adicd 2b de oi supravieluitoare _ cele
25 vaccinate, precum qi 6 vaci sujraviefuitoare-_
""ie6 varccinate. Dacd rezuitatul ,r" *rru" acest caracter cate-
goric, va fi una din cele mai frumoase realizdri Etiinfiiice
si de aplicatie ale acestui secol, consacrind una dintre cele
mai mari gi mai fecunde descoperiri,,.
Totugi, cite zile qi ore de tensiune Ei de ingrijorare
pcntru
.
Pasteur qi colaboratorii sdi, ca Ei pentru" familia
n'ra'erul savant car'e pa'ticipa din plin la emotiile iscate
de acest memo.abil iest I ia z iunie. i" .;;;"; f"i',",oJ,
caclavrele a 22 de oi nevaccinate zdceau unele iingi al-
tele ; alte doud oi eraLl pe cale cle a pieri, iar ultimi oaie
clin lotul sac'ificat prezenta semnere cirracteristice are i'-fectiei cdrbunoase. Toate oile vaccinate ei:.au in cleplind
sindtate" Succesul ei.a complet.
Expcrienlr'le c]c' llr Pouillv-ltt-For.1 :rrr ;r. r)l rrn r,,-:crr.-a*
extra*clinar;".,"r"'i,X'Ji,"f
t*f
lrtl''ju|,,i","",'J.,',,:::#::il'j
gtiin!ific5.
^
Guvernul Republicii Franceze, vr.ind sA ;rcot:cie o
inalt5. distinc{ie ]ui pasteur,, ca o deosebitd ,:""rr.,f 1.,, ia strdlucitei descoperi'i , vaccina'ii impotr.iva ant'axui,i,
i-a oferit marele cordon al Legiunii de Onoar,e.
. insd Pasteuro dlntr-un aclinc simlimint cle genei,rrzi-
tate nu a acceptat decoralia decit cu conclilia ca, ii acc..n;i
zi, cei doi colaborator.i apropiafi, Chamberlancl fi nortr,
sd primeascd panglica logie de cavaleri al Legunii cie
Onoare. $i sd nu se creadd cd au lost cuvintJ de clr_
cumstanfd, simple fraze formale I Martulie stau scriso_
ril.e sale pentru sentimentele de insal,isfaclie pe care Ie
incerca, pentru marea stdruinld depusa spre a_i fi irnr_
pusd dorinla (inclusiv promisiunei ini[i;ra facutai rui
Roux). Astfet, ta 21 iunie 1BB1 ii *"ri" i"l- Er;;;;''T;;_serand, director in Ministerul Agricultur.ii : ,,Ari insistat
"l:Igtj [pe lingd ministrul Agricuiturii] asr-ipra ne"u.i-
tdtii de a se acorda [lui ChariberlanO gl noux] aceastd
. distincfie excepfionald. t...1 Ag fi cel mai mihnit orn a" e*lume dac6 acegti tineri savanli
"" uo primi recompensa
O Colecfia Cristal a Zl

13. pe care au melitat-o cu pr-isosinti, Ei a;; fi pi mai mihnit
la gindul c5 numai eu all:t fost decorat [...1
Md bizui mult pe clumneavoastr'i qi, a;a cum i-am spu_s
ministrului. voi depune toate eforturile pe lingd dl. J. Ferrr,
[primul ministru] (ministrul mi-a promis, ci bunivoin{;i,
si intervinf, gi e1), pentru ca, lmpreund, sA aducd la in-
deplinire aceastd dorinti atit d*e legitirnA.,,*
La 26 iunie 1881. iati ce ii scrie ginerelui s5u : ,,Scum-
pul meu Ren6. ceea ce imi st5 grozav pe suflet,, in aceste
clipe. este sd oblin decorarea lui Chamberland si a iLri
Roux. Decernarea marii cruci [a Legiunii cle Onoarr-cl
nu-mi va face plScere decit cr-r ;icest pi'e!. Igi dau atita
osteneald ! Ieri s-atr dus sd vi,rccineze 10 vaci si 2b0 de oi
la 15 km de Senlis. Joi am vaccinat impreund 300 cle r,j
la Vincennes. I)uminicl s-au dus ling[ Coulommiers.
Vineri mel'gem la Pithiviers. Ceea cc doresc mai cu seamir
este de a conferi descoperir.ii consacrarea uneri distinctii
exceplionale acordate celor doi tineri devotali, plini clc
9y1aj li de merit. Ieri i-am scris lui paul Ber.t [zoolog.
fiziolog ;i om politicl rugindu-l sf, intervind cu cildurl:i
in favoarea lor. [...'| Pini atunci vaccinez maimr_r{e [im-
potriva antraxuluil 5i lucrurile merg foarte bine. Sper.
c6 unii veterinari vor cere si fie vacCinati. pericolul este
nul. absolut nul, sint ccinvins de acest fapt,,. **
.Descoperirea era epocall, meritele ceior doi colabora-
tori prea mari, iar stirruinleie lui pasteur pe cit de gene-
roase,pe atit de neobosite * ca sri nu fie fasite gi remiser
cele doud mult dorite panglici roqii de iavalei.i ai Le-
giunii de Onoare,." ,,Dl Grandeau
- avea s6 scrie solii.r
lui Pastet{ copiilor
- a venit in laborator sf, anunfe cir
Roux gi Chamberland au fost decorati si cri dl pa;te;r
a primit marele cordon. S-au imbr,dliqat cu to{,ii cordierl
in mijlocul cobailor gi al iepurilor,,.
*
$i acum citeva cuvinte despre coraboratorii rui pasteur
in ,,campania antraxului,,. Si incepem cu Emile Roux"
* Corresponilance d,e pasteur, r,ol, III, p.2lS*214.
** Correspondance de pasteur,, vol. III, p. ZIS*Zf O.
!l Colecfia Cristal a
cal'c avea sir fie nu numai cel mai rcnumit discipol an
accstuia, ci el insu;i un male binefdcf,tor al omenirii.
Ndscut in 1853, Emile Paul Pierre Roux a studiat me_
clicina la Clermont-Ferrand gi Paris" Se iniliazi in prac-
tica medical[ 6i tn chimia biologici la spitalul Hdtei_Dieu
clin Pai'is. Chimistul Emile Duclaux. colaborator al lui
Pusteur. ii di posibilitatea si palticipe, in lahoratoarele
cle la $coala NormalS, in calitate de clinician, Ia cerce-
l,ilile asripra bolilor virulente.
Cucerit imediat de ideile 1ui Pasteur devine cliscipolut
sritt foarte fidel gi foarte capabil
- clupi cum am Vizr-rt.
Iloux va iua parte apoi. in mod activ. 1er cercetirile asu-
pra atenuririi virusului rabic
- care vor' . dnce la prof i_
liixia turi:drii. in lBCB se cleeazl Institutul pzrsteuri care
avea sA fie in acelaEi timp un male dispensar pentru tla-
lamentu] turbdrii. trn centru de str,rclii pentru bolile vi-
i'ulente gi conl;agioase, $i, in fine, un centr.u de invdtii-
mint. Obiectul cercetdr.ilc-rr lui Roux ii cr,rnslituie acunl
imunitate,a ob{inuti prin substanlele solubi}e confinr_rtc
in culturile bacteriene. Emile Rcxrx improuna cu Alexan-
dr_e Yersin (1863-1943)
- descopelitirrul bacilului spe-
cific al ciumei, in 1894 -_ anunfir, in citevir memoi.ii. in
rrnii 13BB-1890, clescopclir.ca trnei substanle toxicc in til-
tratele culturilor cu bacilul lui Klebs Si Ltn{fler : toxirur
diftericd. Dar starea precari a sdndtirlii sale (suferea cle
turberculozd), precurrr qi plecarea lui yersin nu ii per.mit
lui Roux si trtilizeze proprietdfile imunizante ale trixine-
lcr_in scopuri terapeuticer. Intre timp. E. von Behring 5i.
S. Kitasato descoperi antitoxinele. Mai tirziu. Roux lm-
preun6 cu Martin Ei Chaillou pun la punct seroterapia
trntidifteric5, aritind avantajele ce se pot obtine din l.<i-
iosirea calului ca animal producAtor de ser,.
DupE incetarea din viali a lui Duclaux. in 1g04. Rourx
devine directorul Institutului pasteur. post pe care il vir
cietine pind Ia moarte (1933).
Charles-Edouard Chamberland (1851-1908), doctor in
;tiinte, a fost unul dintre colaboratorii cei mai activi al
lui Pasteur. La crearea Institutului pasteur i s-a incre-
clintat serviciul de vaccindri impotriva antraxului. A in_
ventat filtrul igienic ce ii poarti numele.
24
O Cotec{ia Cristal rl 25

14. Louis-Ferdinand Thuillier (1856-lBBB) contribuie la
descoperirea inoculabilitelii rujetului porcuiui.
- In 1883, deciangindu-se o teribili epidemie de holeri
in Egipt (mureau pini Ia b00 de persoane zilnic), pasteur
propune Comitetului pentru igiend sd se trimita o mi
siune qtiinlificd francezd la Alexandria. propunerea fiind
acceptati, se cere lui Pasteur sd aleagd membrii misiunii.
Acegtia vor fi : Roux, Thuillier', Siraus qi Nocarcl, toli
francezi.
Ni s-ar putea obiecta cd ddm o serie de amdnunte mai
pulin semnificative. Dar avem un temei... La 26 iu-
lje 1883, Pasteur ii adreseazd lui Roux, geful de drept qi
de fapt al misiunii, o ampld scrisoare,-in care indemnu-
rile patriotice gi r.ecomanddrile gtiinlifice abundd. Iatd
insi conlinutul celei de-a doua fraze : ,,Dt Cornil imi cere
cll oarecare insistenld sri p|opun includciea printre membrii
misiunii a dlui Ba.bds, spunindu-mi cd dl.-Straus ar con_
simli bucuros la aceasta. Voi rdspunde dlui Cornil ci eu
nu pot accepta propunerea sa cu toati utilitatea pe care
al putea si o aibl includerea domnului Babds.,,*
^ Iat5-l pe Victor Babe;, tindr gi renumit savant, la cei
29, de
-ani ai srii, animat de f ocul sacru aL qtiinlei gi de uri
spiendid spir.it de "sacrificiu, oferindu-se voluntar sd in-
tre intr-o luptd realmente teribild, cu un duEman incd
foili'te pulin cunoscut...
$i poate ci altul ar fi fost rezultatul misiunii fran-
ceze, daci ar fi pai'licipat qi Babeg. poate cI vibrionul
holelic nu ar fi fost pus in evidenfi, mai intii, de Robert
Ki;ch, prezent Ei el la Alexandria,'gi poate cd atit de in-
zestratul Thuillier nu ar fi pierit, in chinuri, dle 'lrolerd,
la pulin timp dupd sosirea sa la Alexandria...
in incheierea acestei secvenle, sd not6m cd nu putem
fi cle acord cu nota de subsol a lui pasteur Vallery-Radot
(vol. III, p. 368) privitoare la Babeg, conceputl astfel I
,,Victor Babds, medic qi bacteriolog romAn, niscut Ia Viena
in 1854, elev al lui Vir.chow gi Kock in Germania. al lui
Cornil iir Franfa" !
Cam mulli profesori ! Babeg, elevul lui Cornil ! Mai
degrabd invers, intrucit Victor Cornil (183?-1908) _
profesor de anatomie patologici la Facultatea de Nlecli-
cini din Paris, membru aI Academiei de Medicind din
liilt" 1 ilpreund cu care Victor Babeq elaboreazd, in
1885, primul tratat de bacteriologie din iume, nu pui:Ii-
case, pind la intilnirea sa cu Babep. nici o lucrare in clo-
meniul propriu-zis al bacteriologiei !
* Correspondance itre Pasteur, vol. III, p. J6B-;J7f .
'O Colecfia Cristal a

15. 0 CoBESPONDENTA MEMORABTLA...
Transfini.t-gi _continuu, precum gi coresponclenta dintre
Cantor'qi Dcdckind
In 1976, Pierre Dugac, Ce iii Uniirei.sitaten pierrc ;iMai'ie Curie din Pa'is, publicI o ;rmpli l'r:i,:*.e .. Richurtl
D e cl el,;i n cI q i ! un d am. ent eI e mu t e tna t i <:iktr . *
Daca Filozofr,a matemcLticd a lui Cavaillds este sclisir-
in gener-al de pe pozilii cantolicne, luclar.r:a lui Dugac,
intr--un fel simetricd pr.imei, se situeaz[ pe pozi{ii aJOe-
kinciiene.
Si sul:linierm faptul cd f)ugac pui:licd. in lucrarea mcn-
t,ionatir. nuirreroase scrisori (incLusiv clir.ii poirale, tele-
grame). pinI atunci inedite, schimbate infr.e Cantor Ei
Dedekind, in cadrul indelungatei lor. ,,prietenii matema_
tice". Aceste scrisoli inedite, in afar'6 de una, au {ost r.e-
g-lsite in S.U.A., unde le dusese Emmy Noether.
Cum cei doi corespondenfi sint matematicieni vestiti,
stdm pufin in cumplnd in prirzinla conturdr.ii vie{ii Ei
ope_rei lor. Aici, ca de altfcl ir-r n-rai toate secven{eIe volu-
mului_de fa!5, vorn fi nevoili sd ne orientlm cu gr,iiir
intre Charybda ** prea putinelor date si Scylla unui"sui.-
plus de informa{ii...
Georg Cantor era Jiul ,,.1r, ,r"*rrtor bogal, carc ar. fi
vrut ca fiul lui sd imbrdtiqeze cariela de inginer. aceasta
fiind mai bine remuneratd, spre dezolar.ea
"tiulrului,
ex-
ceptional dotat. care tinea din tot sufletul sI se coniacre
matematicilor pure.
_ Ii{ s_e supune dorinlei tatirlui. Dar', cum noteilzd
p. T. Be-tt ***, tindrul, spre a fi pe piacul piir.intelui siu,
incercind si-qi indbuqe inclinaliile naturaie, arunca si-
minta lipsei de incredere in sine, care. mai tirziu, avea
, In anul 193? reputata matematician5 germand EmmvNuerher. ;;i. tindrut piofesor franccz J";; C";;iii;;;;i,';;iip.efti'u p.ima datd, in limba ge.mani, ;;, l;-;;it;;;jriziand l{ermann, vasta coresfonden{i _ inclusiv nume_
r:oase scris.ri inedite pind atunci _- di'tr-e aoi c"ieuri
rnatematic.ieni : Geolg Cantor gi Richard Declekind.
----.-
Jean Cavaillds, profesol la Soi,bona, avea si_pi con_
sacre scurta dar str5rucita sa ca'ier.5 firozofiei m;rtema-
tice, ;i indeosebi istoriei teoriei mulfimilor. astfel, i,_,
1938, publicd. volumul Remarci, asupra formdrii teoriei
abstracte a mullimilor (cu capitolele : preistor.ie : numere
irationale, serii trigonometrice, te<tria r:rcqterii ; Crealia
cantoriand).
Izbucnind cel de-al doilca r5zboi monclial, Cavaillds
va deveni, dupi infringerea Franlei, unul dintre primii
si cei mai activi organizatori ai relelelor de rezisteni.e.
Cade in mai multe rinduri prizonier, dar va reu;i sd eva_
deze. Filozoful, devenit qeti rdzboinic avea sL fie, i' ceie
din urmd, executat de germani, in 1g44, lliind o bulcatd
de vreme necunoscutul nr'. 5 din cimilirul din Arras.
Ultima lucrare a lui Cavaillds, Asupra togicii qi teo-
riei gLiin[ei, a fost redactatd in inchisoare, ;i i fosi tipi_
ritd in 1947 de prietenii sdi.
Tot prietenii sdi_ i-ir3 pultj9at gi lucrar ea ph,itosophie
mathdmatieue *, apdrutd in 1g62, la editura H""mn.,r, I
Paris, care include lucrdrile sale antume, studiul postum
t Lucrare apiruti gi in rir,nba romind : Jean cavaillEs, studii
a'sTLpfQ' teotriei murlimi,ror, traducere de constantin popescu-urmu.
Eclitura gtiin{ific[, Bucur:eqti, 1969.
* P.ierre Dugac, .Ri,chard Dedekinil
ntathdm,atiques (avec de nornbreux textes
I 976.
** Viltoare periculoas[ in strirntoarea Messina. Colibielii"
clutind s-o evite, nirnereau adeseori in stinca apropiati, nuniiti
Scylla. De aei dictonul i A ninleri din ScAlta tn Chargbda.
*** E. 'I!. BelI, Les grands math4maticiens, payot. paris, 19F0,
p. 594*595.
et Ies fon.d',en?e?rfs des
in6clits). J. ri'in. Palis,
O Coleclia Cristal a O Colecfia Cristal I ZS

16. si faci din el o victimd ugoard a atacurilor dugminoase
ale lui Kronecker qi avea sd-i imprime o indoiaii atit de
adincd in valoarea operei proprii. Dacd ar fi fost tratat
pe cind era tindr ca un spirit independent, el nu ar fi
cdpdtat niciodatd acea timidd deferenln fald de autori-
tiiile matematice ale epocii, cu reputafie stabilitd, care
i-a otr[vit viafa.
Cind tatdi sdu cedd, dupd terminarea studiilor medii
ale,fiului sdu, autorizindu-l sd se consacre matematicilor,
riul era consumat.
Am citat opinia lui Bell, pentru c5, ni se pare, explicd,
in buni parte, soarta tristd a lui Cantor, qi, in aielaEi
timp, ne autorizeazl, sd remarcd.m rolul bineficitor pe
care I-a jucat un alt matematician in viala sa, qi, mai ales,
pentru opera sa matematic5.
La virsta de 17 ani (se nlscuse in anul 1845, la pe-
tersburg), Cantor i;i incepe studiile superioare la Univer-
sitatea din Zririch, spre a tlece, dupd un an, la Univer-
sitatea din Berlin, unde se speciaiizeazd in matematici,
filozofie qi fizic6, avind ca profesori, la matematici, pe
Kummer, Weierstrass ;i Kronecker, neimblinzitul sdu
inamic de mai tirziu.
Teza de doctorat, ca Ei pr.imele sale lucrdri, desigur
valoroase, pe iinia lui Gauss Ei a lui Weierstrass, nu
-ie-
sau sd se intrevadd cd autoi.ul lor avea sd devini unul
dintre inovatorii cei mai radicali din istoria matema-
ticilor !
Dar mai inainte de a implini treizeci de ani, Cantor
publicd primul sdu memoi.iu revolulionar, asupra teoriei
g'rupurilor infinite.,,Rezultatul neagteptat gi paradoxal
la care ajunge autorul cu pri.vire la grupul tutuior nume_
relor algebrice, precum gi noutatea completd a metodelor
utilizate l-au cc;nsacrat imediat pe Cantor ca pe un ma_
tematician creator, de o originalitate extraoidinarf,,, *.
Un vis_, niciodatd realizat, al lui Cantor : oblinerea
unei catedre de profesor Ia Universitatea din Berlin. ln-
treaga sa activitate profesionald qi-a desfdgurat-o in cadrul
u_nei institulii destul de modeste de invdlimint superior :
Universitatea din Halle, unde este numii ,,privatiozent,,
t E. T. Bell, op. cif., p. d96.
O Colecfia Cristal O
la virsta de 24 ani (in 1SG9), pentru ca ln 1B?g sd fie ntr."
mit profesor titular. Cantor l-a acu.zat pe Kronecker, pe
drept sau fdrl temei, ci I-a impiedicat incontinuu s6'ot-
find catedra mult rivnitd de la Birlin.
Dar se impune ca, mai ,rrlrrrru d.e a continua biografia
Iui -C-antor, .
sd spunem citeva cuvinte gi despre niihard
Dedekind. Acesta era cu 14 ani mai vii'stnic-decit Georg
Cantor gi se nisc_use in 1BB1 la Braunschweig. ca fiu i'l
unui profesor de drept.
La virsta de 19 ani se inscrie la Universitatea din
Gottingen, unde, printre allii. iI are ca profesor pe Gauss"
Tot aici, dup[ ce iqi d6 doctoratul, Ia Z1 de ani] in 18b2,
cg 9 tez-a despre-integralele lui Euler. este numit, in l8b4,
,,Privatdozent". in anul universitar l'Bb?.-bg {ine un curs
despre teoria lui Galois asupra ecualiilor', Declekind fiind
unul dintr,e primii matematicieni carc au aprcciat impor-
tanta fundamental[ a notiunii de glup in algebra gi irit-
metici.
- In 185?, Dedekind este numit profesor la $coala poli,
tehnici din Zririch, unde rdmine cinci ani, dupl car.e,
in 1862, se reintoarce la Braunschweig, ca pr6fesor la
$coall superioare tehnic6, unde avea s{ rimind o jum6-
tate de secol ! E. T. BelI * nu-9i poate explica fapiui c[
,,Dedekind a ocupat vreme de cincizeci cle ani un post
relativ abscur, in timp ce oameni care nu erau denrni nici
sd-i lege gireturile de la pantofi ocupau catedre univer-
sitare importante qi influente". Vom vedea mai tirziu insf,
cd lucrurile nu stlteau tocmai aga !
Activitatea matematici a lui Dedekind s-a concentrat
aproape in intregime asupra domeniului numdrului. in
acceptia sa cea mai 1arg5.
In cadrul teoriei_sale asupra numerelor iralionale, nu-
cleul il constituie ideea de ,,tiieturd,, : o tfieiurd separi
foote numerele rafionale in doud clase, o clas5 ,,supe_
rioard." gi o clasl ,,inferioard,,, astfel incit orice ,rrr*e"
din clasa inferioard este mai mic decit orice numdr din
clasa superioarS.
* E. T. Bell, op. cif., p. b51*552.
t Colec{ia Cristal otdl

17. O alti contlil:ufie im,portantd. la nofiunea cle ,,numdr.,.o crnstituie nume_{ele alge}rrice. nedeicincl i"il"ii;;;'^;;_
liunea de ideal. TJn id,ea{ t-t'.,.urt" un numdr, ci o clasiinJinitd de numere intregi.
$i acum sintem.cit dc cit prcgjriifi sd parcui.gcm in_tt'-un gen de ,,slarom'' rapid ltic-ne scuzatc nretafo-i'ele l) * in car.e vom ,,ataca'. mai pufin por,fif" ,.**i"_maticjlor" gi mai mult pe cclc ale ,,urd"n"r"ului,, _ amnl:r
;i indelunga[a corespouden t[ ai" t 11"
""i'
.f"Jirrrf .," r' rri, ]tcmaticieni,
_egal de valorogi, clar- l.a'te bon.*t iti
-Ji,.,
pungl de vedere psihic : Cantor _ n*"irr"i,
";;;,;ili;;.'jsensrou, nelncrezdtor,
.
ve;nic glAbit. Declekind j
"it"r,calculat, dominat ae iimtrLt o"Hinui ii aI rigorii. nrlrl-ooldekind se va mai inrpunb ll pli"-"li"
""*ur""bile tr.dsi_turi de caracter...
Acest schimb de- scr.isoli *._ am putea spune i*q_
tolic * in cale r_" fg.,t discuiate gl v'crifi-at".up,:.,,,ii"toate ideile fundamentale ale t"nrlili ilulfimilor csrc inarr_gu'at de cantor, care,
'a
zo martie-rdrz ii trr*iiu--iriDedekind articolul sa,ir, aparut-ii-"J"f"gi an, despre se_riile trigonometrice, i"'"ai"1;i;;d; teoria asupla nu-merelor iralionale.
. Dedekind, la rindul.sdu, cind ii apare volumul Con-tinuitate 6i numere irationiie, i-r*t"i#t" rui cantor-, carc.din Halle p_e Saale, ii '.*:i", ju'zg"
#rlt" lB?2, ulnri.toa__rele (vSdind scrioase preocupdri comune; : ,,Vd mulfu-mesc foarte cd.lduros pentru tr:imiterea tratattrlui du*nea_voastrd asupra continuitdlii ;i nu_eilltor iLaiicrnail;;;cum mI convinsesem.mai inainte.-punctul de veckue lacare am ajuns de cifiva. ani in privinla u"*.tui *Uil"t,pornind..de la preocupari arltm"t'i"",-coir."ia" de fapt cuconcepfiile dumneavo-aqtr:d ; si'gur:;' jC;;;; .; ;fi; ;;introd u cer ea conceptuard a' r.tlii-ii"i
-^"1*;r:r""
tr, Jiipus bine in evidenfd
"u",
,"
"orr.iiirri"
*."rr1a continui_tdtii, de acest lucru iirrt
"U.olrt;;;;.". Cantor iqi va cla lepede seama cd Dedekind ii va nu_tea fi de un real folos i1 p"i"i"1""-";;ift";;;i;i ;:,#f.i:cdrii teoriilor qi ideilor rii",- uri*Tii"' pri"a;i;,.;d-#il.
't corespondenfa provine din succesiunea lui Dederri'd ; scrt-sorile lui Dedekind ciitre Cantorcint .ior.*.lu cdpii.
32 a Colecgia Cristal O
$i de bund seam6 cd n-a fost chiar din intimplare ciGeorg cantor gi Richard Dedekind se intirnesc. i" a""i#
1n, in Elvetia, la Gersau, pe malul Lacului .'"1"" p;;ir.
9.qltg3"g _(fapt men{ionat d-e Cantor in scrisoarea sa ine-
diti din 17 iulie 1SZ3).
Prima solicitare importantd a lui Cantor intervine la
29 nov. .1S73, cind ii slrie iui Dedekind, ,,Va
"G;:;;permitefi sI vii supun o intrebare care piezinte"pentru
mine un oa'ecal'e interes 1;eoretic, dar ii
"ar" -'i_" ".,neputintd si r6spund : poate cd ve!,i putea dumneavoastrd
;i ve{i avea an"rabilitatea sd-mi sc.iefi in aceasta pri"i"te.
Iatd dcspre ce cste volba.
.. .Sd h;6m mulfimea tutulor indivizilor intregi pozi_
tivi n, ,si sd o reprezentd.m prin (n) ; arpoi sb conJlderdm
rnullimea tuturor md'imilor num"rice reale poziti"" ;;r;isd o- reprezentdm prin (r); chestiunea este doar de a'sii
!ac! (.!) poate. fi- py? i-n coi'espondenfd cu (r) i"
";; i;iincit fiecdr:ui individ dintr:-uni din mullimi'sd-i ;;r;:punldun.individ gi numai unul singur- din cealalti,, [,..j *
Dedekind nu zdb_ovegte mult cu* r.ispunsul.
La 2 dec. 1873 Cantor ii scrie : ,,Ain fost extrem de
Iericit ci am primit astdzi rirspunsul dumneavoa.d l;ultima mea scrisoare^. Dacd-v-am sllpus intrebarea mea,
aceasta se- datoregte {aptului c5' mi-am mai pus_o incd de
acum multi ani ;i m-am intrebat intotdeauna daci difi_
cultatea de clre md loveam era de naturi subiectivi sau
dacd ea--tipea chiar de problema in sine.,, [...]
La 10 dec. 1"873 Cantor ii scrie lui Dedekina, ain l{alle :
,,Confirmin{":"5 primirea rindurilor dumneavoastri prie_
tenegti din. B dec.,- til $ vd asigur cd nimic nu md foatebucura mai mult decit interesul pe care am avut fericirea
s6-I trezesc in dumneavoastrd in privinla anumitor chei_
tiuni de analizd ; permiteli-mi sd adaug cd nimic nu md
poate stimula mai mult de a-mi continua strddania pi sd
vd _1-og
de a continua in viitor sd-mi transmiteli ntjr"r-
vafiile dumneavoastri,, [...], iar la 25 dec. 1g?8, d;n Ber-
lin : ,,Cu toate cd nu avearn intenlia de a public" p"nt.l,
* ?raducerea Corespondenfei, Cantar_Dedekind, prezint.l cIi-
ficultatea cd r"nulte concepte maternatice, care constituie .biecrui
acestei ior:espondenle, er:au in acea epocii incd: in formare, jar 1er-
menii utilizafi nu 5i-au rnai pistlat, totcieauna, astiizi, aceragi sens.
+ Colec{ia Cristal a 83

18. :nxoment cl.restiuinea pe care am dezbatut_o r_eccnt pentrupl'inna datd cu dumneavoastr.d. am fost nevoit p"^ ;;;;_teptate sd fac acest- lucru. intr-oJ""dr. am comunicat re-zuLtatele mele in ziua de 22 dl;i- W;i'".rti.nr.;.1--i--A;scris deci un mic articot. cu titiui , nurpii"i irie:rilii"ina nnul{i.mii trttttror numerelor aiArice re(Lleo, [...] ,,Dupf,curn veli I'edea, remarcile 5i modul dumneavoastrl de e_r-prirnare mi-au fost foar tc utire pentru redacta'ea acestuial'ticol. Am {inut sd, r,i spun
"""rii""rr...Tot din Bertin, ii sciie iui D;;;Li"d i;r 2? dec. 1B?3 :
, ct'r obiceiul pe care 1-arn
"apaiuT-'i"
ultima- vre;;"
"r.a scrie mi*a c{c,venit un lr-ic*i
"tli A"
""trir,l,
'i";ii"_
li:?ririte si t-Sspunsr-rrile cui'g din condei r.,i,i'""^ra *egrndesc p'ea nrult_l. e',: ;i ap.oapc ci uit,e f..:"rtiii"stlu,si TA.L"ut_ pcntrr-r lr.ccvcnf^ lt.,ri: aceasta se dai..r,eaz[poatc similitudinii pr.(,,)(.r.rpiilil{,r noirstrc li frpirfri-'"i,an-lindrri linem deopctr ir.li-la dezvoitar.ea Sliin{ei penti,ur
tolnsutr tuturor'.., 1...J
. c'rcspondenr.. clup:i N'ntt: iLrdiciire. a ..demerrat,, in,cetre mai bune condi[ii...
Numai
-ca, iatii.c1 s€_, puatr, citi in insemndrile si bru_ioanele or-donatului^D*.*jnd
".,
pri,rir* i; .;;tr*ii; ;;-rnite cle ia Cantor in 1BZ3 (scrisorile r_c.spective ale luifJedeltind s-au- pieldut, iar
"l ;;";- sa racd mai tirziu
;Sj"f: br''nei dlep.tate, clupi
"r* ro* veclea _ ,;;;;i;rrte r*rlllo's.r'iso.ilor pe cai'e i ie va trimite tri c;;i;t;,"Domnril G. Ca-ntor (Ilalle) imi pune intrebarea ur_nr[ioare : poate multimea 1n.t ri tutur-i, int.egikrr p"litj"i{numgrg naturalo) s6 fie pusi in
"or"rp,,.ra"rila "".*riii-ullea (r) a tuturor. miriniilor numer.icel ,."ntu'poritid'i;a5a fei incit unui individ di'tr._una Ji' rnullimi;_i'";:respundA un individ si numai unul .i.g;"
-j*;;;_
laltA ? [.,.]
{-1y fat.p,ul*
plin poqta lrlmirtriale ca nur eram in md_
:,1:r_.t
.u d,ecid in privinta pr.imei chestiuni, dar in
"""ir_iilntp irnt Iormulilt Si am dcm<_rnstlat in intlegim"
"d
i".il;nlutrfimea tuturor. numerelor- atgcU.ite poate fi pusd inco.esprndentA in modul aratat cir mulgime" ("j
"';;;_relor n*tur-ale (putin timp dupd *"""", aceastd teo'emdgi c{en-rcrns.rafia ei au fost^rep.irJr.*
-rproup"
acl litteram,ntrclr-rsi' f,losi.ea ter.menului tennlc,li'atii*"]i, "i;";;l:
cniul lui Cantor aplrut in ,,Crelle,.- i.lournat fl *ir*
".
34 I Colecgia Cristal ;
ange'Ju. Math.], tomul 77, cu o singurd diferenld, menli-
nutd in ciuda sfatului rneu, cd nurnai mulfimea tuturor
numerelor algebrice reale este luatd in consideralie.)" [...]
Acum mulli ani. cind traduceam in limba romani
acest pasaj, credeam cd nu am infeles bine textul sau ei
era la mijloc vreo gre$eald de tipar... Nu ! Dedekind, fiind
desigur interesat de problemele pe care le discuta cu
Cantor, dar dind mai presus de toate dovadi de mult6
generozitate gi infelegere fali de neincrezitorul deschi-
zhtor cle drumuri, trece cu multd senindtate, f[rd vreo
eontestatie, peste faptul cA nu a fost mentionatd contri-
hulia sa, ci nu a fost citat in nici un mod (de altminter.i
Irrcrurile se vor mai repeta !), ;i corc,spondenla va con-
tinua...
Cantoi' ii scrie lr,ri Dedekind, la lB mai lB?4, din Halle :
,,Simlind nevoia de a discuta cu dumneavoastrd despre
suiriecte qtiintifice ,si de a intrefine relafii personale mai
apropiate cu dumnearroastrd, aq dori sd vd fac o vizitd lir
Bl'aunschr,vcig intr*o zi din vara aceasta.
[...] Dac[ veli.binevoi sd*mi rdspundeli in legdturd
t:u acest lucru, aE dori s[ gtiu dacl gdsili aceeaqi dificul-
tate ea qii mine in intrebarea pe cate v-am pus-o in ia-
l'lr,rtrr:ie asupra corespondentei dintre o suprafatd gi o linie
sau dac5 m-am ldsat indus in eroare in aceasti privinli :
l;r Bel'lin" prietenul meu" c[ruia i-am expus aceeaqi dili-
cultate, mi-a declarat cd lucrul este absur:d, clci se infe-
lege de la sine cl doud variabile indepenclente nu p<-rt fi
aeluse la una singur{'u"
. Corespondenla continu5, intreruptd fiind ri de inde-
lungi disculii prin viu grai.".
La 20 iunie 1B?7 Cantor li scrie lui Dedekind : ,,Mul-
{urnindu-v5 pentru scrisoarea din lB mai, cu care sint
lntru totr.rl de acord, recunoscind cd dezacordul nostru nu
er"a-decit superficiai, am si vd adresez o noub. rugdminte.
Vedeti cd interesele teoretice care ne leagi prezint5 perr-
tru dr-lmneavoastri dezavantajul cd vb inoportunez poate
rnai adeseori decit ati dori-o.
Aq vrea sd gtiu clacd socotili e[ o metodd de de-
m,r:nstra{ie aplicatil de mine este ar.itmetic riguroasi.
Hste vorba de a al,dta cd suprafelele, volumeleli chlar
varietSfile continue cu p dimbnsiuni pot fi puse in co-
responden{d unit'oc:i cr.l curbe contjnrre- decti cu rrarietdli
+ Colecfia { rirtal e 3i

19. cu o sinflr.trd dimensiune,, cA suprafefele, volumele, varie-t5!i1e cu p dimensiuni ay $i itg deci
'aceeagi-ph;;;';^
si cu'belc ; [...] (Ei urmeazd pagini inrregi a" il,il"".i""iiisupuse competentului. cor.espondent. care este totdeauni,prompt cu sugestii, obieclii. r:eformuieri;.
Dedckind, pestc, douii zile. ii laspundc pe alte citevirpagini, cu o obieclie. cunchizi"a , ,.liu $;i""Ju;;';b'i;:i;,,rnea,este de o impoltanld csenlialA pentL.u iauu" au_i_r"'"_voastrd, dar nu am. vrut sa o pdstrez_ pentru mine,,. Cinclcant,r'.iqi va publica. in 1g?B,
"".""taritu i"
"-rr"riiJ""..respectivd. cu o demonstra[ie a teor.emei i"
"u"ri-"iifi_zind metoda fractiir.r continuer, c-1- va reprocluce textuarlobieclia lui DedekinA ta.A
""
-l"iir"o aurorul. *
I.a 25'iunic l8Z? Cantol ii scrie ncobositului Dedt,_Itind : ,,lntr-o carte po5tafi pe,-cai*'ir_am trimis_o aialtl_ier.i, am
'ecun.scut
l,icuna Our"op.r.ita Oe dumnea""".iiiin demonstlafia mca 5-i,-in acckqi iirrrp, am remarcat cderam in mlsurd sd,o inldtur,. cu toate'ca ,ru ;t;;;"r;:{ine .
de a-mi explimir rln Lor:""*" regret cI aceastii
chestiune nu poatc fi sc_rlu[ionata fdlri i"t"i."""1iu;;considei'alii mai cornplicate i...1
Dar lucr.urile. incep sd se limpezeascJr, irr creatia r:rin_
t.riani sd capete :ispectur unui' adevaiat
-".riii"-ii,l'- ""'-
La 29 iunie 18?? C.a1!or- ii scr.ie, infrigurat qi cu ac_cente patetice, lui Dedekind
: ,,Vt'
"og
Je *"uiutri ,"Iulmeu in privinfa acestei chestiuni tin es*en1e , O-*'"ftipfi_cil.ate ** conlinud cu e Uimeniiun'i'foatc fi pusf, in crr_respon-denfi univocd
-
cu o multipii"ft"t" continui cu osinguri dimensiune
]J ti fantui A f;; atit de
-des""p"i
r"bundtatea qi osteneali "Au*nuuuo".iii
;
"*"n
ce v-am.co_municat
'ecent
este-pentru mine insumi atit de neasteo-tat, atit de nou. incit nu
"$
p;l;";6ri';;;.;il-fiiri:"*.spi'ituali mai inainte a" J ti-p"i*iiiu r* dumneavoas_
trf,, prea *lj3Ll prieten, pdrer;;-p; care o avefi in pri_
'rnla exactitetii sale. Atiia timp'cit nu voi
";;;-;i;_balea dumneavoastr.[, ,ru poi a'""it
-au
spun : ,,vdd, drrrnu cred,,. De aceea, vA rog ,a_*ii"i*itefi o carte pogtalii
---^ P. Drgac, op. cit,,p. lZ0.
*'t, Multiplicitate _ in origintrl, in lirnb;l gertnani, Mannig-f s tt iskeit .. in limba francezi. iirr*ir"iie."" "'
Sii
'
Colecfia Cristal a
pcntru a-mi spune cind credeli ci afi putea termina exa_
minarea chestiunii Ei dacd m[ pot bizui pe clumneavoastrA
r.,,o imi vefi satisface cerereb, desigdr foarte preten_
1ioas5". [...]
La 2 iulie 1877, Dedekind ii rdspunde prompt lr_ri Can-
1.or', printr-o ampld scrisoare, din care i'eproducem in-
ccputul pi fraza final5, in care Dedekind se dovedeqte, din
t.tou, qi un adevdrat prieten, Ei un bun povdluitor'. ,,Arn
cxaminat incd o dati demonstrafia dumneavoastrd gi nu
i-am g6sit nici o lacund ; sint convins ci interesanta d.um-
neavoastrd teoremd este exacti si vd felicit. t...1 Sper czi
arn dat expiicatii destul de clare : aceastd scrisoare n,-r
:,1'9 al! scop decit de a vd luga sd nu pornili polemici pu-
blice impotriva dogmelor acceptate pinl in prezent pli-
vitoare la teoria multiplicitd{ilor:, mai inainte de a exa-
rnina in mod apr.o.fundat obieclia mea.,.
_ Cantor ii rdspunde imediat. prinfi'-o car.t;e pr:gtalii :
..Sint foarte fericit cd ali studiat lncrarea mea qi aii ga-
sit-o exact5. Ve rog si persever.afi in proiectul dumnea-
voastrd gi sd-mi comunica{i ideile pe care le ave{i cu pri-
vire- la semnificalia rezultatului, in detaliu gi cu preciiie ;
a; dori, tinind seama de aceste idei, sd-mi'formez opinia
asLrpra modului in care voi continua intreaga ches-
l,iune",
- pentru ca, dupi doud zile, la 4 iuiie 1B??, sd-i
scrie o ampli scrisoare, din cale. r,our cita citeva lt.lze.
.,Am fost fericit si primesc scrisoareil clumneavo:rstlii clin
2 iulie, gi vzi mulfumesc pentru remarcile precise ;i ex-
lrem de competente" [...]. ,.Ary doli numai s[ aldt prin
aceste rinduri cd este departe de mine ginclul de a fi vrut
sf, utilizez in mod neconditionat rezultalul meu imptitr.irra
dogmelor teoriei multiplicitililor, ci, dimpotrivi, cii clo-
resc sd pot contribui cu ajutorul acestuia la intdrirea, pe
cit posibil, a teoremelor. Nu a$ vrea si vi deranjez mi,ri
mult- astdzi ; I'i rog, daci aveli timp, si examinali ches-
l,iunile.care _se
impun, sd nu neglijali acest lucru, gi si-mi
arduceti apoi la cunogtinli rezultatete la care aii"aju,-,r.,.
Dedekind, incetul cu incetul, devine un autentic co_
Iaborator al trui Cantor, care, am putea spune, ntr mai
face un pas
- in cercetdrj.le sale
--fdrd sd-l consulte pe
corespondentul siu de Ia Braunschweig. La 1? ian. lBitl
ii scrie din Halle : ,,Cred cd am solu{ionat acum in motlul
O Colec{ia Cristal O B?

20. cel mai simplu si mai nguros chestiunea aplicafiei uni-voce ;i, continue a multiplicitalilor. care s_a ,iai""i i" *ranatural in urma cer-cetariior'mele ; aceaslai chestiune o
aduc la teorema fu'd.mentald binecunoscutd a analizein,dupd care :
(I) O funclie c'ntinud de o v*r.iabila c<intinul f, care
pentru t : to ia o valoare negativi gi pentru t ;1, ;r,'aloare pozitivb. se :inuleazA cei pufin o data intre ace'ste
rnalori.
Incercirile resper:tirre ale lui Thonrae. 5i Netto sint in_
complete, dupi cum poate a[i obser vat [...]
Demonstra{ia generald pe care o rroi cla acum, o cu-
nosc la drept vorbind .de mult, de pesLe un an : dai, piniacum nu o credeam riguroasd 9i de aceea md fcrearir s6
volbesc
"despre ea.
-DcsJopelir.ea pe cale am f6cr_rf_o acr"rm
citeva zile constd derci in fond nu'rai in f:rptur
"i i"",r.ii-,demonstrafie este riguroasd.,' [...1
$i dupd citeva pagini de text matematic, C,t,org Crin_
tor scrie, in final : ,,Cum Academia din Gdttin.g;";.-n
ales recent membru corespondent si dat fiind ci iho*u"pi-a,pr-ibiic:,rt dernonstlalia sa in Gdttinger Anzeige",i ;dgindesc sa trirnit gi eu aceluiagi per"iodic aceist,a' cle*
monstra[ie : de aceea ag dori mult si qtiu
"e
pdrer:e
aveNi".
Dedekind iqi va da cu pr.omptitucline avizul si de data
aceasta : ,,Am studiat cu griji demonstlalia clumnc.avoas_
I.1, !i-l,y am_gdsit decit un detaliu care al putea provoca
indoialS". [...]
Cantor nu se utai_poate lipsi cle ;n,izele, sugestiiie, re_
rnarcile lui Dedekind. Ar doi.i. dacri ar fi cu i*ii"U, ,*discute qi sf, se consulte zi de zi cu acesta. Si se iveiie-o
acazie neaqteptatd ce i-ar putea implini aolin1i..
-rr'- -
La 27 oct. l881_inceteazd din viatd coiegul siu de la
universitatea din Halle, profesoru.l cle rnaternatici Eduar.ci
Heine.
-- Cantor lncearcd din rdsputer.i, aruncind in luptd t.aleforfele de care dispune, spre a-l convinge pu 6.;"k*;si accepte catedra univeriitari de la I{alle.
Cu scrisoarea ineditl a lui Cantor din 11 nov. 1BB1 in-cepe istoria numirii ,,ratate', a lui Dedekind la C"irG=i-
38 t Coleefia Cr:istal a
tatea din Halle. * Cantor ii scrie lui Dedekind c6 Facul-
tatea de Filozofie (care includea gi catedrele de matema-
tici) a decis s5 propund ministeruiui, cu cea mai mare in-
sistenfd, numirea lui Dedekind, ceea ce l-ar bucura nej
spus.
Dedekind rdspunde, la 14 nov. 1881, nrulfumindu-i in
mcld deosebit lui Cantor pentru dorinJa acestuia
- ,,care
l"r'anspare in fiecare rind din scrisoarea dumneavoas-
ll'e((
- de a-I vedea ,,Iucrind aldturi de e1,,. Afirmind c[
acest fapt ar fi constituit, Ei pentru el, ra{iunea esenliali
a eventualei sale acceptiri, el refuzd totugi acest post dc
pr"ofesor ,,pentru multiple'motive a cdror disculi6 ne-ar
duce prea departe",
... Frt" de-a dreptul impresionantd stdruinla lui Cantor.
lll insistS, iardEi, gi iarSgi, in scrisorile din B0 nov. si
lit {ec. lBBl pentru ca Dedekind sd accepte postul. La
lll dec. 1BB1 Dedekind ii rdspunde. Regretind cd pierde
prilejul de a preda materiile care ii slnt dragi, insist5
asupra motivelor familiale care il impiedicd sd'accepte
u:atedra Ei mentioneazd, de asemenea, ,,^chestiuni bineqii.,.
Mai lnainte chiar de a primi rdspunstrl lui Dedekind,
Cantor. ii scrie acestuia, din Beilin, in aceeagi zi',
3L dec. 1881", ci a avut o intrevedere cu ministrul Instruc-
{,iei publice, care urmeazd s6 ia imediat contact cu Dede-
kind privitor Ia venirea acestuia Ia llalle. DupA cum se
vede, Cantor nu-$i precupeleqte nici un efort... In plus,
spre a-l indupleca pe-Dedekind, Cantor adaugA cd ingigi
l{ummer, Kronecker [cu care Cantor se afld inci in re-
lalii bunel gi Weierstrass ,,!in mult,, ca l)edekind s[ ac-
cepte un post de profesor de matematici la o universitate.
ln special Weierstrass, care ,,are o foar'te bund pdrere,,
fdespre lucrdrile iui Dedekind], ,,mi-a incredintrat mi-
siunea, in rnod expres, sd vi transmit dorinta sa cea mai
vie ca dumneavoastri sd revenili la viala universitarb,,.
Cantor ii scrie lui Dedekind, la 2 ianuarie IBB2, d"oud
scr-isori-; prima din Berlin, a doua din Halle, de indati
ce se reintoarce aici...
E iarfigi un apel, aproape patetie, cum noteazi pieme
ulrg'ac, pe care Cantor i-l adreseazd lui Dedekind I
t P" Dltgac, op. c.it., p, 126-12?,
0 Colecgia erirtal C 39

21. ,,Weze,rstrass, ??.1, pol sti ua repet indeajuns acest lucru.
{ine in cel mai, inalt grad sd uenili'ta Halte. Ag fi nespus
de dezolat dac[ numirea dumnc'avoastrl r-tu
"-ar]
pelfecia ;
sint convins ci ve{i accepta""
^. Cantor. s-ar putea spune. este desperi,it. A doua zi,
ii scrie iardEi lui Dedekind pentru a-i alita cd interve-
nirea unei atari schimbdri. ir-r viala ser. la vilsta de b0 de
ani.- trnume plecalea din Braunschu'eig qi stabiiirea la
Fiaile. nu al fli un caz izcilat plintle matermaticieni. El
citeaza in acest sens numele aitor veslili matematicieni :
Euler. Jacobi. Dirichlet qi Weierstrass. In privinl:a celui
din.ulm5. se qtie ci a fost cit pe aci sa pdrlseascii. la
56 de ani. Rerlinul pentru Gdttingen, Si daci acest proiect
nu s-a realizat" ,,f'aptul s-;i dalor.at nnmai unei ch-estiuni
biinegti ".
Pinir in cele rlin ulrna. Dcdckind r"lu a acceptat rrenirea
la H;rlie, pi la g izrnutrrie l8il2 ii trimite doul sclisor.i lui
Canl,or. recunoscind, in prima, ci unirrersitatea ar {i fost
un loc mai adecvat pentru el, dar cir nu poate si se des-
partir de familia sa care rdmine Ia Braunschrveig, cu atit
rnai mult cu cit remuneralia ce i se oferea nu putea decit
sd-l decidi la a cleclina numirea. Dedekind revine, in
palte. in a doua scrisoare. asupra celor scrise cu citeva
ore mai inainte. precizind unicul siu motiv de ref uz : ,,EI
qi-a dat seama cd ii era cu neputintl s6 se desparti de
rnarla sa, acum in virstd de 82 de ani. cat.e. cu o admi:
rabild vigoare inteiectuala. cnnstituic centlul fericilii lot.
f amiliale".
C:rntor va trebui agadar sir se lesernneze doar la a co-
responda mai_ depar.te cu Dedekind, Daci. la acea epocA,
ar fi dispus de telefon, sintem convingi c[ nota de plata
a lr"ri Cantor ar fi fost de-a dreptul imfresionant5.."
Neacceptarea catedrei de la Halle de c6tre Dedekind
avea sd insemne pentru Cantor o adeviratl loviturd mo-
rald, ale cdrei urmdri nu vor intirzia s6 apar[.
In acest sens, sA citdm qi rindurile scrise de Cantor
matematicianului g,erman Felix Klein (1S49-1g2b), la
25 febr. 1882. Ar6tind,,cit ii va fi de dificii se se consoieze
1" {"p!"1 ci speranta pe care a nutrit-o,,, de a-I veaea feDedekind la Halle,- nu s-a realizat, Cantoi menlioneaza 'ca
a finut realmente la aceasta ,,intr-un rnod cu tirtul deose-
bit, intrucit eram in drept sd sper mult de la o cc.rlaborare
cu e1".
Cind se qtie ci marile epoci creatoare ale lui Cantor
urmau si se incheie, fapt de care era conqtient. nu se poater
sd nu intrevezi ceva patetic ln deceptia sa *.
La 15 apriiie 1882, arfiati" n".Un. Cantol ii scrie lui
Dedekind : ,,Aq dori sd cunosc reacfia dumneavoastrl fala
de conlinutul matematic al ultimei mele scrisori [...]
Iat6 de ce md intereseazd, acest lucru : in. urma cer-
r:etdrilor noastre qi a rezultatelor la care am ajuns, dum-
neavoastrii. ;i cu mine, independent unul de altul, nu der
pu[ind vreme,-in privinla conceptului de numdr iralional
q;i a naturii sale ideale, in sensul lui Kummer. se sta'bilisc:
cd, pentru a c<lnstrui conceptul de spa{iu. nu exista nici r,
necesitate intetni de a-l repr.ezenta ca peste tot con_
tinuu [...]".
La $ s9pt. ]BB2 Cantor dore;ile sf, discute prin vir-r
$r.1.cu Dedekind gi ii adleseazd invitalia de mai jos: [...1
.,AlSturat se afld o incercare de formulare a unei cfr,es-
tiuni care md intereseazd de mult. anume de a qti ce tre-
buie in{eles sub numele d.e continuu; daci nu gaJi| ;A;;;,,
inutil, am puteu sd discutdm verbal despre aceit lucru.
Am incercat sd generalizez conceptul- dumneavoastr:i
de tSieturd 5i sd-l folpsesr:,pentru definilia generald a con-
tinuului, dar nu am reuqit. In schimb, puncful meu d.e pler-
care, ,,giruriie fundamentale" numdrabile [....| pare si se
adapteze fdrd. dificultate la aceastd incercard,^[...]
Dedekind, generos ca totdeauna cu Cantor. cu"ex""o-
{ia acceptdrii de a vcni la Halle, ii satisface rugeminted...
La 5 nov. 1BB2 Cantor ii trimite lui Dedekiid celebra
scrisoare, vestitoare a mult agteptatei sale izbinzi :
- ,,[...] Lacuna mea este cu atit mai usturitoare, cu cit
de mulfi ani incoace m-am obiqnuiL si supun judecl{ii
dumneavoastrd incercate experien{ele mele maternatice in-
terioare gi, de aceea, de la ultimele noastre intilniri de la
Harzburg [unde Richard Dedekind avea o casd de lar5] fiEisenach, Domnul atotputernic m-a ajutat s6 ajung la re-
velafiile eele mai uimitoare 6i mai neaqteptate if, teoiia
40 e Colec{ia Cristal C
* P. Dugac, op, cit., p" l1g.
+ Colecfia Cristal C .{i

22. multimilor qi in teoria numerelor, sau mai curlnd sd gdsesc
ccea ce de ani de zile fermenteazi in mintea *uu- si
""u"ce cdutam de mult. Nu este vorba de definilia gurr;r"le-"
unui continuu punctual despre care am .tror'bit,'si i"-*llvin{a cdreia cred cii am fd.cut progrese, ci au'cld-,ri"itmai general Si deci ma; importanl.
. Ve amintifi ci la-Harzburg v_am spus c6 nu pot sd
demonstrez teorerna uimdtoare":
,.Dacd M' este o parte dintr-o mullime M, M" o parte
din M' qi dacd M $i-y;'. pol.fi puse in coresponderrta Ui-
univoci unul cu celdlalt,-adicd daca tW qi M5;i"-"Ji.riiputere, atunci M' ate gi eI aceeaqi putere ca gi M qi II,,;,Am gdsit acum sursa acestei'te-oreme, qi iroi-*E'r, i"_monstrez in mod riguros qi cu generalitatea'rr"""r"ia. ."*.ce umple o lacuni esenliald in t6oria mullimilor.
Ajung la aceasta printr-o extensiune i...],,
I)ar nu peste mult timp indelungata coresponcien[A
avea sd fie intreruptd...
Extraordinarele eforturi intelectuale, ad.evdrata sufe-
rinld provocatd de alternativere ivite in citeva ."r.*i,*"izadarnice, izolarea morali in care se afla (c' tot
"r"i;r."iacordat de Richard Dedekind), atacurile uo""r.uriiJr: ; i' ;;-boarl pe Cantor, ii intunecd ,itrirrrr""...
-
Mai ales Kronecker, considerind ca neconstructivr: r.a_
{ionamentele lui Cantor, atacd brutal ..teoria poziilva a
infinitului'.. Mai tirziu, ra merge pini'intr-a-d;l;;1" iiva. critica opera nu numai in reviste a" sp.."ia1it;t;, ;;chiar in cursurile pe care le line studengilor *bi ro ri"iii,.,-;
_ rn prtmavara anului lBB4, la mai pufin de 40 dt ani,
Cantor va suferi prima din toiatele i"fJalprJri.;i ;; ;;;;avea si le incerce in^cursul ]glgii ""te "i"1i ,*i ;#; i;;silit.sa se refugieze intr-o criniEr de-tori inihtaie_-rir;;
sa violentd gi iritabitd ii agraveazd boala ; accesele ll umi_
leai in-pronlii sbi ochi ;i"*;,r".*.", i"*lmente, se s. t"O"_
iascd de soliditatea opirei sare *. lrr' ti*p.,i ii"ulu ui*perioadele sale de luciditate va cere ministrurui p;;u.iu;;
aI Instrur.c{iunii publice .autorizalia de
'preda
_ i" i;;;irnatematicilor
- filozofia, Fi curind nu-l mai nr"oo*ron
decit o problemd : sd afte aaca fircrioi;i -ili;r" F;;;li:
Bacon (1561-1626) este inti'-adevdr autorul dramelor lui
Shakespeare. Urmdrile acestei crize se prelungesc vreo
12 ani, noteazd Cavaillds, timp in care Cantor se consider[
mai-a1es-filozof gi cautd cauliuni pentru ideile sale pin6 in
t'r,'ul mediu',
Dar una ciin cele mai buner opere r,rle sale asupra teoriei
pozitive a infinitului a fost concepula in intervalele dintrc
o crizS si alt;r._Cantor insusi remarca de altminteri ci spi-
ritul sdu devenea extraordinal de lucid cind urma o o"*i-
siune dupi un atac.
Cu toata drama lui Cantor. acier,f,r.ata sa oper6 mate-
matici ljungea la maturitate: in 1Bg? apare noua expu-
nere a Contribu{iilor Ia crearea teoriei multimitor trans-
Jinite, mai sistematicd. mai rigr-ir'oasd. cu o dezvoltarr-t
completd a aritmeticii transfinite. Recunoiisterc,a oficiala
a operei sale nu intir.zie : matcmaticianul fr.ancez Jacquers
Fladamard, matematicianul elvetian Aclolf Hur,"vitz si ma_
ternaticianrrl german David llilber.t il r.,magi:rzl ia Congrc_
sr"rl de la Ztirich. din 1Bg?- gi. in acelagi an. Lectriile asr:tpru
t.eoriei_tunc,tiilctr ale lui Emile Borel plezinti o expun'erc
partiald a opel"ei sale gi o utilizare cai.e ave,;r sa i.dmini
clasicS.
Cantor" i5i va relr;a. in 1Bgg. cor,espondc,nfa cu l)ede-
kind. de pe poziliile unui malematician consacral, mrri
irc'ezdtor iir forfele salc.. alungind. mai intii^ fernlomelc
rele. La 28 iulie 1B9g ii sc'ie:,.Aq dori ca de aici i'ai^tr:
sA coresponddrn in mod regulat" [...] Chestiunea Bacon*-
Shakespeare nu m5 mai preocupi citu5i de pufin : m-;r
fdcut sA pierd prea mult timp ri bani,..
Dar a doua mare crizd avea si se iveascb. : dupir impri-
sibilitatea demonstr.drii teoremei continuului. * descope-
rirea paradoxurilor, care amenintd bazele insesi ale teoiiei
abstracte a rnuilimilor.
Dedekind este atit de impresionat incit refuzi multj
rileme reeditarea lucrdrii sale Ce sint usi ce reprezintd, nu,^
'nterele ?
- .Sg.cunosc episoade emolionante. chiar dramaticen din
ultimii ani ai viefii lui Cantor, cind incearc.E, disperat, .iA_rrl
* E. T. Bell, op. cit., p. 605,
3 Colecgia Cristal +
* J. Cavail[&s" op. cit., p. 140,
42
O Colec{ia eristal C a3

23. combate adversarii gi_ sd-gi apere opera... Dar eforturileintelectuale sint de-a,dr9g.tul 6puizante, iu,
"*odif;ift;:board. Perioadete de- tuciditat" .i"i i"i-lrui ,"ru.].-irrJgj;,
9"oTg Cantor ipi sfirqeqte zbuciumaiete zite i;ir:;';;;ide alienali mintali ain ttiUe.,.
I,n ceea ce
-il prive;te.pe Richard Dedekind, gi-a conti-
nuat cariera ]a Braunschweig, iar viala .* u io.t iil;_lungatS, incetind din viali inJgt6, la virsta d" Bb ;;;;;.De;i unele din lucrdrile'sale
- piirrirra teoria ;il;r;i;ir,alionale, nurnerele algebrice -_ erau familiare s;;;;;:
{ilor de ia f.cultrlile de matematicd din g";;r;uil"
""i"-rioare
-morlii sale,
.Dedekind_ parcd intrale i" f'ug"Ldl",rl
p"lt1 il treceau- printre
^ce_i
di,ipdruli. Cu d"i.p;;?;;;;;i naintca decesului sdu, c aren crar ttl M utcmaticie n itor,- sioide Teubner, consemna data mor$ii sale : 4 ,*pt"*nri"'lg;i;fapt care l-a amuzat mult pe ,,defunct.,. fnili""lir-"ii";,;i
scris Dedekind editorului, ar putea fi buni, d;r-";;;; ;;
anului este cu siguranfi fals.d :-,,dupd. carnetul *".r, *_"^bucurat in aeea zi de'o sdndtate^p6rfect5 ;i ;; ;;;"f;ilcerea s,i intretin o..conversalie foarte animatd p"i"it6"r"
Ia ,,sistem qi teorie"_cu oaspetele gi distinsui ;fi;;;;;;
9".org.Cantor, din Halle, caire, cu'aceastd ocazie,
"li
;i:;dat mie, ci a dat uneia din erorile mele _ fo"itu"" a"gra1ie."
Aceastd vizitFth nrurnr"irrl,eig ii era anunlat:i lui De-
clekind printr-o carte poqtal5 datitd B sept. 18b9. Este ui-
lma piesd a indelungatei corespondenle dintre Canior- si
Dedekind care numdrd, in preze-nt, gZ ile sc"iioril------ "'
Astfel se incheia ,aceasid coresponden!,i care a durat
peste trn sfert de secol, corespondenld care atestd influenta
lui Dedekind asupra ,operei iantoriene. Dar iatd
"e,1""T"_9iv ge baza corespondenlei intregite cu numeroase scrisori
inedite, un istoric al matematicilor de talia lui ]. Di"":donne (din
.grupgt Nicolas Bourbaki) ajunge, in fiefila}a volumul lui Pierre Dugag la o serie
-de
ioncruzii mutt
mai categorice.
nl.afirmd, printre altele: Cind ne gindim la proble-
rnele bazelor vnatematicilor in ultima tleime a s&olului
al XIX-lea, numele care este citat totdeauna primul ;;i;acela al lui Cantor, cdruia i se atribuie intregul *"iii-ui
introclucerii in matematici a .,Teoriei mul[imilor". Fii':r
ir ncga originalitatea 5i interesul lucrSr'ilor lui Cantor, sc
plrlc cd este timpul de a repune lucrur,ile la punct q;i der a
l(,nrilera pulin hagiografia cale s-a faurit in jurul nr-r-
rrrr:lui sdu.
Dedekind nu pare si fi acordat vreodati un intel'e,,i
clc,osebit teorici ,,transfinitului". care avea si constituitr
unicr-rl oiriect al cercetirilor lui Cant<lr in cca de-a douil
purte a carierei sa1e. Pe de ait.ir parte, trebuie tinut searr-ili
cit. in oper:i lui Cantor. ceerr ce] r'6inine viu Si lundarnenliit
sinl primele sale lucr5ri privind numlrabilul. nlrmerclc
rcale qi topologia. Derr in aceste clomenii. nccr:ntureazi Dieu-
clorinir. este just sd i-l asociem pe Dedekind. 5i sd considc-
riim td ei irnpart. cu titlu ega1. meritul de a fi prrs bazeie
,,ansamblisl,ri' lensemble : mul[imel ale m:rtematicii clc
askizi.
Dar'. mai presus de loate. cste ciizul sir sublinicm. cores-
pondenftt dintre cei doi strirlucifi savan{i marcheazA o r'5s-
crutce in istoria matematicii. reprezintir un omagitr adu.
coiaboririi durabile ;i fecunde, precum yi o pilcla l,ie a
unui spirit cu adevdrat generos...
-1-I
O Colecfia Cristal O

24. UN IMPERATIV ETIC:
CUTTUL ADEVARULUI.
ryECVryOA$TEREA MERTTELOR INArNragrLoR
$r aLE CONTEMPORANTLOR
Titlu 9i subtitlu ce pot indemna la scrierea multor,
multor file... In esen{d, se deta;eazd, in secvenla de fat6,
doud planuri ce se pot interseeta: planul relaliilor dintre
oamenii de ptiinld ce creeazi in aceeaEi epocd (problema
prioritltii, cu recunoaqterea paternitdtii gi valorii operei
contemporanilor) gi planul receptdrii in timp a operei
qtiin!ifice.
Sub unghiul rela{iilor rnenlionate, pentru a fi mai
lesne urmdri{i, vom baliza traseul mult schematizat
- ce
se intinde, virtual, de la insuqirea muncii altuia (din feri-
cire istoria gtiinlei nu cunoaqte multe asemenea cazuri, dar
cunoaqte totugi !) pind la o admiralie de-a dre,ptul impre-
sionanti fa{5 de opera qi persoana contemporanutrui
- cr-r
citeva cazuri relevante, desprinse din bogata istorie a cul-
turii umanitdtii, pSrdsind in citeva rinduri matca istoriei
gtiin!ei.
Cel mai vestit exemplu al t"rrt"ti,rd cte insu;ire a crear
tiei altuia (din fericire demascati pi stigmatizat[) ni-l plo-
curd antichitatea. Sd-l reamintim pe scurt.
Impdratul August organizase, la Roma. magnifice ser,
bdri publice, care au fost intrerupte de o furtund puter-
nic6. Dar, chiar a doua zi, indreptindu-se vremea, serbd-
rile au reinceput. Poetul Vergiliu (70-19 i.e.n.) scrise
atunci urmitorul distih pe poarta palatului imperial I
Nocte plui,t tota, redeu,nt spectaclia nLane :
Diuisum irnperium cum Joue Caesar kabet"
(Intreaga noapte a plouat, serbdrile reincep in zori.
, 9u Jupiter imparte August, a lumii vast6 impflrltie)
Augurst, a vrut sd cunoascd cine ela autolul acestor ver,;
,;trri alit de rn5gulitoare, dar Vergiliu nu s-a infdliqat. In
schimb s-a declarat autorul lor un poet obscur, Bathyllus,
(:irre ;i fosi coplegit cu laude gi risplitit magnific. SupSrat
<lir"r pricina faptului c5 un a1tul primea onorurile care i se
( r.rtrfen€aLr l,li, cu toate cd nu le dorise, Vergiliu transcrise
.rlin nr-ru cele doui versuri pe zidurile palatului, scriind,
rlcdesubt" un al treilea :
Hos eEo versictilos feci, tulit o,lt<tr llonof,es:
(i-cesie doui versuli der mine sinl facute,
Cu t.oale acc.stea altui e raspiSlit cu onoruri),
cXlrpil care addr-rg5 inccputul altor p:rtru versuri. alc r:itluf
pr"it-ne suvir-ilc sLlnitLl astfel :
,Sir: r.'os ruort tribis
(asi{t'l utri. Idall nu pt,ntlu r',ri).
Auglrst ;i-a exprimat doi'infa de a Ie vedea terminate,
Bath'vllus s-a striduit zadarnic. iar Vergilir.l dezr'Sluind
tne dala aceasta secretul. le-a completat in chipul urmAtor I
Sic tros non uobis ni,dificati,s at;es,
Sic uos non '.*obi,s 'uellera ferti,s oues,
Sic uos nan uobzs melliJicatis apes,
Sic uos ttott. uobts f ertts aratra baues)
(Asttel voi, pds5rilor,
nu pentru voi cuib ridicati,
Astfel voi, oilor.
nu pentru voi lina purt;r{i,
Astfel voi, albinelor,
, nu pentru voi mierea ficeti,
Astfel voin boilor,
nu pentru voi la plug trigefi.)
S;i r-ru trecem *"i a.p"ri. pind nu satisfacem stirnita
c,r-urir-rzitate a cititorului, citind, din istorla gttinfet; dou,[
r'x{:'r:lple de insuqire a rodului muncii altuia:
46 O Colecfia Cristal A O Colec{ia Cristal t 4i

25. In mult discutata problemi a stabilirii ecuatiei ruletei
(cicloidei), a cdrei paternitate a suscitat multe controverse,
s-;'l inregistrat un episod ce a stirnit mult haz in Fran[a ace-
lor vremuri.
Matematicianul Beaugrand a scris o lucrare privitoare
na luletd, pe care i-a trimis-o 1ui Galileo Galilei, gi care,
dr"rpd moartea acestuia, a ajuns la Torricelli (fizician gi
rnatematician italian), care qi*a insugit explicatiile, cu atit
rnai puline scmpule, cu cit Beaugrand, al cirui scris il re-
eunoscuse, murise ;i el intre timp gi nu putea si mai fog-
nruleze vreo pretenfie. In consecin!fl, in Opera geometrica,
pi"rblicatd de Evangelista Torricelli in 1644, acesti,r atribuie
trui Gaiileo onoarea de a fi pr-rs problema cicloidei, iar sie
lnsu$i cinstea de a o fi rezolvat.
Numai cd slllulia cicloidei * aceasti ,,Elen6 a Geome-
l,1'lsi" _-,la care au contlibuit mai mulli matematicieni (De-
sargues, Pasc;ll. lVlersenne, I)escartes, Roberval) era ex-
pusd pe larg si publicatd, la Paris, cind apdrea cartea Iui
l['or"ricel]i... *
in secolul nostru, sd reamintim cle o autenticd insugire
ar mtrncii altuia, care a provocat o adincd suferintd moralii
,.:elui nedreptSlit ;i indignarea celor care cunosc impreju-
ririle in care a fost sdvirqitd. Este vorba de neclreptatea
ce i s-a fdcut saviintului r:omin Nicolae Paulescu ale cdrui
expcriente si studii au dus la descoperirea insulinei, pentru
care insi doi carnadieni vor primi Premiul Nobel in 1923 **.
I)ar, pentru a mai insenina orizontul preocupdrilor
y:oastre * qtiinta insemnind, in esen{d, adevir, sub toate
lpostazele
- sd ne refugiem ia polul opus, unde ne vor
descreli fruirtea felurite chipuri de manifestare sincerd
rr admiraliei gi a mai:ei stime fald de opera confratelui
intru qtiinfd,..
* Louis Dimier., La uie raisonnable ile Descartes (Viafa ra-
{ionald a lui Descartes). Librairie plon, paris, 1926, p. ll0-111.
** Pentlu-amdnunte privitoare la acest episod, care nu face
einste isteriei qtiinlei, se poate consnlta pi capitolul Dupd, cinci-
aeci cle ani, in volumnl C. popescu-Ulmt, Aaraeni ile gtiingd,.,, co-
nexiuni,,. gesturi frr.nnoase. Editura Albatros, Bucuregti, lg8l,
p. 173-101.
In cunoscuta lucrare a lui E.T. Bell *
- Mu'ii rnatema'
ticieni
- este relatat[ vizita 'ficutd de matematicianul
cnglez Henry Briggs (1561-1631), de Ia Gresham College
din Londra, care a calculat prima tabld de logaritmi co-
r.rlnni, John Napier baron de Merchiston (1550-1617),
inventatorul logaritmilor naturali. ,,S€ aude bitind
in poartd ; John Marr [un matematicia-n care tinea sir asiste
lu intrevederea celor doi matematicieni pomenili mai susl
coboard gi constatd cu plScere c5 il are in fa{d pe domnul
Br:iggs ; il conduce in camera lordului Napier, $i se scurse
attrnci aproape un sfert de ord mai inainte de a se fi pro-
nunlat un singur cuvint, deoarece liccarc dintre cei doi
interlocutori il privea pe celSlalt cu admirntie".
Dar, peste sute de ani, in 1885, Briggs are un imit"ator
in privinta acestui chip de exprimare a admiraliei : pe
leputatul matematician englez James Joseph Sylvestcr'
(1814-1897). Acesta avea se noteze : ,,Am inleles ctt totui
sentimentele iui Briggs cu ocazia intrevederii sale cu Na-
pier, cind i*am fdcut recent o vizit| lui Henri Poincard
[1854-1912] in mica sa locuintd
- cocotatf, la etajul al
treilea
- din strada Gay-Lussac. [...] In prezenla acestui
puternic rezervor de forfi inteleel.uali inmagazinatS, limba
mi-a refuzat la inceput serviciile, .gi doar dupd ce mi-am
luat rdgazul (poate doud sau trei minute) sd examinez gi sI
absorb, pentru a md exprima astfel, trdsiturile extelioale
ale tindrului, am fost in stare sd dau curs vorbelor".
De bund seami cd marii matematicieni sint mai putin
reticenfi in manifestarea admiratiei, pentru c5, iat5, imi
vin in minte alte exemple foarte grditoare.
Matematicianul, astronomul gi fizicianul francez Louis
Lagrange (1736-1813), cu ocazia unei expuneri a lui Gas-
pard Monge (1746-1818) la $coala politehnicd din Paris, in
care acesta aplica teoria sa, a liniilor de curbur5, la elip-
soid, i-a adresat urmbtoarele cuvinte : ,,Scumpul meu con-
frate, ali expus chestiuni foarte elegante; ag fi vrut sd le
fi elaoorat eu !" Monge mArturisea mai tirziu cd nici un alt
compliment ,,nu l-a uns pe suflet" mai mult ca acesta.
Tindrul matematician suedez Mittag-Leffler, care avea
sd se bucure ulterior de o reputafie binemeritat5, vine la
* E.T. Bell, Les grands mathdm'aticietts, Pa;rot, Pitt'is, 1950,
p. 559.
rl {) t} Colec{ia Cristal t e Colecfia Cristal + 49