Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.1)

il
)=
,l
I
a
I
I
=
lj
=
l;=
rA
fi,
E= Us

Coperta de VIORtrL SiMULOV
Redacior: ROI/IULUS BUCUR
Coleclia PANIIR
ingrijitS de
HORIA AL. CABUTI
W. Y. Euans-Wentz
@ TTBETAN YOGA AND SECR.o,[ D}]TRTNES
Oxford University press, London, 1935
@ ,ES YOGA TTBETIAN et tes DC)CT,RI.A/ES SECRETES
ou
Les Sept Liures d.e lat Sagesse d.u Grand, Senti,er
:Tiyglr Jq _traductio!_ clu" Lam; Xn.i-'iln_u Samdup
EDITE pAR LE D. W. y. EVANS_WENTZ, M: i.,---
D. Litt., D. sc.
du Jesus Coildge cl,Oxford
avec
INTRODUCTIONS B? COMMENTAIRES
traduction franqais rte Marg.uerite- iA
-fUpNtU
LIBRAiRE D,AMtrRIQUE ri n,cjiIEiir
- rsss
@ Versiunea romdneascd apar{ine Ed,iturii SO1HIA
S. C. ,,.I"JJACA" _ SRT,
B-duI G,evotu{iei, 103 Arad tel. (0966)16349
Director: pavel ILICA
Redactor sef: Vasile DAN
Consilier editorial: Dorel SIBII
ISBN 973-95662_3-5
YOGA
T'TBETAIA
9r
DOCTRIT{ELE
SHCRh]TE
Cele $apte Cdrfi ale In{elepciunii Marii
urmind traducerea lui
LA,MA KASN DAWA SAIVTOUP
€u
INTRODUCERI qi COMENTARIX
VOLUMUL I
Traducere de
MIRCEA IACOBINI
Editura SOPHIA
Arad, 1993
c5i
qr,"."'
-{fl

Dedic
aceastd, culegere
a celor gapte ale i'nlelepci'unii
cdii. directe a gogd,i
celor care 1,mi uor succeda
in'cd.utarea pe pdmi'nt.
w.Y.E.-w.

CUVINT SI{AINTE*
de R. R. Marett, M.A', D. Sc., LL' D., F. BA', rector Ia
n**t"" College, Oxtord' 9i Conferenliar in antrorpologie
sociald la Universitatea Oxford.
Do la creclin$a celticl in zine la gtiinla tibetani a yogii'
Prietenia mea cu autorul acestei lucrdri coboari un
drum lung in timp, mai precis in anul 190?' cind a venit
pentru ptl*u clati Ja Oxiord, la specializare post-univer-
sitare, de la llniversiiatea Stanford, California' Am ajuns
astfel sd-l cunosc in calitaie de 'coleg 'antropolog; pentru
cA interesul sdu consta in explorarea experientei religioa-
se a cmului in forme atit de variate cit pot permite cele
rnai insemnate contraste. Mai curind, atitudinea lui era,
mai temeinic Atiinlific'[ fald de obiectul slu, in aceea cf,
era hotdrit s5'd.escopere ;i sA stabileascd ce gindesc cei-
lalli gi simlea cd e adevirat, fdrl a permite 'ca enunlarea
de'cdtre el'a faptelor s5 fie coloratd de opiniile lui-parti-
culare despre cdea ce ei ar trebui s[ isimtd qi sd gildeascd'
El avea intenlia sd-qi dea toati silinta de a privi prin
geam fdr6 sd se lase d.erutat e propria sa imagine reflec-
tatd in sticl6.
Exisi;6 un anumit punct, incepind de ia care majori-
tatea noastr5, oricit de imparliali qtiinlifie in intentii'
sintem in stare sd tragern o linie dincolo de care, col-
gtient sau nu, refuzdm sd-l tudm pe cel5lalt ln serios
atunci cind spune ceea ce noud ni se par prostii. 4tt{:1'
termeni depfeciativi cum ar fi ,,credulitate primit-iv[",
,,confuzie J categoriilor((, ,,mentalitate prelogic6{( ,9i aqa
rnai ideparte vin sd invadeze relatdrile asupra gin-dirii sim-
ple, care sint falsificate intr-o anumite misurd, pe-n!ru
il gtlitl" nu are de ce si spund,,greEit(( atunci cind in-
seamnd pur Ei simplu ,,diferito'.
* Cele trei texte care urtneazl, Cuuint inainte, PreJald Ia
edi$i,a a II-a Ei Cornentariu yogic au fost traduse, in reda-ctie dupa
iibet;an Yoga' and Secret Docirlnes, ed. a II-a, Oxford University
Fress" 1958, pp. XXII-XLII.

De asemenea. o,cupindu_ne cu credinfele propriei noas_
tre tdrlnimi, cu greu putem fi congtienfi de implicatia
relativei lipse de insemtatate ;t";;;" sensului pe care il
acorddm unui cuvin!-:y:l
""
ii,i.ipr",ri"f,ri"-+, i"ti?rrr_
valentul sdu latin, superstiti,o,;._il putea avertiza asu_
pra primeidiei. Fiind aceasta'",r*-"" trebui, D_I Evans_
Wenlz,-deqi nu cu mult i"ui"tu-ou il"*u", Universitatea
marelui savant breton anatoiu te*6r^r, sd_i confere pri_
mul doctorat. a insistat
"."p"a
iu""a3ii
"u""-"r-itfrili
folclor €uropean nu ta
"i;;;i,j" iir"ut,ruru aI omului cut_
tivat, ci, ca sd. spunem aga, ta propiiut sdu nivel. El a nro-
pus considerarea cr.ediniei
"*tti"u-1"'
ri;; ;;;;#
"";_
*:: :. ^r"+ionatitilii_ ""lni "lt'i,i*L, ci ca qi cum ar fi
rn ea un anume fel de adevdr vital, cel p"lL'p""rit* ?ri
Este, cred, spre cinste" u"i"Lr.iiiiiro" ai,., oxford si din
R,enncs care.-ta timpui cuv;;tt,;;H'rpldtit cu ti'uri aca_
demice.pe cet a cdrui i*p;;Ji;il;#luaicioasd t_a trimis
in continuare si cotind. i; !;;;;";". i"r""ar,-S;;1i",
insula Man, Wales, Cornwalf S.d"ii""ra,,ln speranla gi-
sirii qi interoEdrii
'autenticului'*irioi""
de zine. cred ci
astfel de oarrFni s-au dovedif a fi putini qi rari; gi nici
unul din ei nu l-a nr1"i i"." p"-n_i
oErr"r*_w"rrtz
si vadd
cu ochii tui o zind. oar, rodil;t.;; nu, metod.a era cet
pulin sdndtoaga qi gata i; ri" i""uriltii intr_un cimp mai
Rog?l, cu cigtiguri iubstanli"b p;;t* gtiinfa pozitivd. In
occident eI putea siudia a,i"" i"^^"a"rurare irhndez, sau
bretond un
-subsrral
s;g]"".a"". ;"d';i;r* primitiv, peste
car€ se suprapune o creglindtate^pi4ial ea insdsi ;,i";;;
inftuenletor secutare; dui" l; ii;iu# d;;;ilffiil "Hlirl
!t-*u,dg-"gep!i fervenli
"
A";;"iigiu
"o""
la o fitosofie
completd de viati De care ei nu ezit8-sa o puna din inimi
in practicd
L4r!q I
Din 1911. cind Oxford lJniversity press a publicat
The F.airy-Faith in cifiti- criiiiinr,"ror. Evans_Wentz a
devenit un fel de savant_nomad, care, in urmd.torii sase
ani putea fi rocatizat ori""a" liril-b;f;*i';i'6;i"iH;
Yjl_l-_o:i",
tot.timpul pr"o""pni Ju'J"f"eurea de imoresii
asupra naturii umalre in toite vr"l"tJ.t-i-tu
^$t
.;;.i;iii; ;i:
$9.9i, in-]e12, din Egipr,
"_;
i;dr"p;;?'"p"" rndia, auto,ri_
talife militare de aco'io do*i-t-i"a
"a]i
"a-itd.
intrarea in
{ard la reeomandarea co,lonel,i;i;;;"nce, odinioard co_
B
legul siu la Oxford qi, am putea risea sd spunem, un spi-
rit inrudit; gi in India, acea rdsadnild de ireligii, a avut
in cele din urmi $ansa si intre in contact cu tot acel mis-
ticism intens care strdbate fiecare secliune gi clasd a ceLei
mai diversificate dintre ,provinciile majore ale ,omenirii.
Nici nu,a fost incet in stabilirea de contacte; edci, un 1an
mai tirziu, a luat parte Ia marele pelerinaj hindus, peste
indllimile acoperite cu ghea!5 ale Himalayei, spre Kash-
mi.r, la pegtera Amar-Nath, consacratd lui Shiva, tstdpi-
nul Lumii.
Marele preot al pelerinajului i-a dat o scrisoare de
recomandare unui Brahman,invd{at, aparlinind unuia din
templele din Hardwar; qi in curind et trdia ca un sad.dhu
intr-o colibd de iarbd in junglele Gangelui superior. Incd.
de atunci era iniliat tn qtiinla 14ogdi; dar ucenicia lui nu
qi-a ,cules roadele depline pind ctnd nu i s-a permis sd
intre in atent protejata posesiune a Imperiului Britanic,
Sikkim, spre care pornise in baza unei invitalii vechi de
ciliva ani de Ia cirmuitorul Sidkyong Tulku, pe care-l
cunoscuse la Oxford, doar ea sd afle cd acesta murise dupi
o scurtd domnie. Un prieten apropiat al rdposatului M-a-
haraja, totuEi, l-a intimpinat in persoana invdlatului Lama
Kazi Dawa-Samdup; gi iatd-I pe savantul nostru nomad
transformat intr-un nou Kim, un chela stind la picioarele
cluru-lui siu spre a se impirtiqi din inlelepciunea lui.
Aceasti asociere a durat vreo trei ani
- de fapt, pini 1a
moartea iui Lama, in martie 1922. Rodul ei e trilogia de
opere substantiale bazate pe traduceri din tibetand qi in-
solite de o interpretare din interion, ceea ce pretinde ceva
;ii mai rar la savanlii occidentali decit dotarea academicd
obiEnuitS, qi anume, o viziune simpateticd, depdgind pre-
judec5lile care-l fac pe omul obignuit si respingd orice
lip de experienld nefamiliard.
Totuqi, nu e de competen{a mea si md aventurez in
cvaluarea acestei cdrli a Dr. Evans-Wentz, nici ca o con-
tribulie la istoria religiilor gi nici ca o expunere de doc-
trin5. Preocuparea mea actuald e pur gi simplu si depun
mirturie despre hdrnicia, ardoarea gi veritabilul abandon,
despre cdutarea adevdrului, ,cdruia fostul meu elev si-a

dedicat atilia din cei mai frumoqi ani. De fapt, nu cunose
pe nimeni care a triit mai sincer dupd pnincipiul cd pen*
tru a cunoagie gi, deci, a iubi pe Toati Lumea, trebuie s-q
cauti Peste Tot.
R. R. Marret
Exeter College, Oxford ? iuirie 1.934
PREFATA I,,q. EDITIA IT DOUA
Sub cele mai bune auspicii," aceastd a doua edilie a
clrllL Yoga tibetunrt gi d"ociri,nele secrete este trimisi c[-
tre popoarele lumii. Cei care studiazd goga 6i stiirrt"fu
orientale v_or descoperi multi valoare aAalglta h; 'C;;L;
!uli{ ei Yogic, pentru care editorul ii esfe recunoscdtor
fl!L""-Chi Chang. tlhe1 Jilhang, n. tr.l. Savanlii occi_
dentall, _mar ales psihologii gi fiziologii, vo, avea un mar.e
profit, dupd eum sugereazd'el, prin"punerea la ineercare
a aplicatiilor practice tn laboiatoarele 1o"
"
ulr"rit"ro,
Aogq pe care volumul acesta le expune.
P*9u VgS_u cdldurii ar fi predatd universal in qcoli, de_
venind astfel o-practicd raspnnAita pes.te tot,
"_d"
*"i ]i
nevoie de incdlzire centrald in loe:uin1e, nici mdear in
Aiaska sau Siberia sau in regiunile arctice sau antartice.
$i, in virtutea unei yoga,coirplementare, n_ar fi nevoie
de cheltuieli exorbitante pe instalalii de aer conditionat
peste-tot la. tropice sau, in anotimpul cald, in ,o"u't -_
p:rag. Apliclnd goga Stdrri de Vii ;i ac,eea a lui. Bardo
gi, a Transferu.lui, oarnenii ar deveni stdpinii tuturor sta_
T-to"r
d: congtiinta
,$i _ar fi in stare sd ireacd dup6 voie
cle la starea de vegJre la cea de vis qi de la starea numitd
vlala la cea numitd moarte gi vieeversa, gi de la o intru._
pare la alta in aceastd lume'sau in alte tirmi sau
"o"ai1i;
de existen!5 fdrd nici o rupturd in continuitatea constiin-
i.i. 3 fi. stdpin pe Yoga T,uminji Clare ar conferi Oeirfina
ln{e_Iep_ciune transcederybali gi, .u ea, deplina
"rrrrouqteru
5i deplina intelegere. .prin capacitate ii Voga C"rf"f"i
lluzoriu, oamenii de gtiin{d din Europa gi cele"doua Ame_
rici ar-obline ,,dreapta cunoagtere((
^a
,constituliei atomn-
lui gi l-ar depdgi pe Einstein in rezolvarea problemelor
legate de gravitatie qi relativitate. prin eficieila in asttJ
de yoga, astfel cum este reprezentat Milarepa, marele
gogin tibetan, in Biografia sa cd a practicat_o'"r, s,r"ce.,
11

obfinlnd.astfel-capacitatea gogicd de a cdldtori prin aer
tn trupul sdu fizic, qi transienzind astfel gravitaiia,
-n_ar
mai fi nevoie de vehi,cule cu motor qi de a'vioa"",
"i"i
Au
poduri gi b5rci. NouI Testament cregtin insugi ii
"epr".
zinti pe Iisus Hristos pd,sind pe ape,
'ca
adeplii gogi'ain
vremea no,astrd.
_ Dupd cum invald Cartea Tibetand a Marii Eliberdri,
Supremul Magician in goga este Mintea. Cosmosul a tuai
forrnd datoritd Minli.i. nl lste menlinut in spaliu p"i" il:
termediul Minfii. prin controlul neimblinziiai -irr1il, ,r'
maestru suprem in goga poate controla toate condiliond_
rile mundane; el poate fale sau aduce in manUesdi;;_
zibild din nemanifestare, toate lucrurile pe care Ie poate
ornul-face, fdrd unelte-obositoare qi fdrd fibrici gala$ioase
gi poluante. Occidentui e, intr-adevdr, in zorii rlnei"epoci
a unei cu adevirat Noi $tiinfe. Vechea qtiintd de azi,^ba-
zatd, mai curind pe studiul fenomenelob Aecit pe cel al
numenelor, va ceda locul, ca qi de acum invechitul mate_
ria-lism al fizicienilor secolului al XiX-lea, unei noi qtiinle
sau metode de cunoagtere, numiti acum ocultd, nu pentru
cd este Intr-adevdr ascunsd sau inaccesibild, ci pentru cd
este transcedentald. $i s-ar putea foarte bine,-a$a cum
TraducStorul-Profesoi Chen-Chi Chang fzhei-r liinaigl
susline, ca acest volum si ajungi si fie*privit ca unul din
tratatele
-ante-rnergdtoare ale viitoarei Mari Epoci a Noii
$.tiin!e, _cin_d,,
in cele din urmd, tobele rdzboiului vor amuli
gi stindardele de b5t51ie vor fi strinse in parlamentul
Omului qi Federalia Lumii.
_a!ql"t doar, va. fi, pe toate continentele, o naliune
indivizibil5,_ o constitulie qi o lege, un steag, o suverani-
tate, o familie a omenirii in spre-unu1-gindiie. Atunci nu-
T"i y.* fi Dreaptd Civilizafie, Dreapti Guvernare, Dreap-
tn $tiin!5.
w. Y. E.-W.
San Diego, Califo,rnia
Wesak, 1957
Comentariul Yogie de Traducdtor-Profesorl Chen-Chi
Chang lZhen Jizhang, n. red.l.
In co'mentariul asupra aeestei rermarcabile ,,Cdr!i a
celor gapte cdrli rale lnlelepciunii a rCdii Directe Yoga",
voi cduta si-l ghidez pe invildcel spre corocta inlelegere
ar Aoga de cipetenie, aga cum stnt iexpuse aici pentru
prima oari in englezd. Astfei de c5l5uzire rnu poate fi
aLtceva decit o sugestie, pentru cd invdtdcelul trebuie si
preia eI insqi Ciutarea gi si atingi felul, a,a cum a
fdcut-o Budldha, ;fdrd a depinde de nici un zeu sau gltlru.
Observali,ile rnele se vor iimita mai ales Ia trei din tris[-
turile remarcabile ale cdrlii, gi anume, Tantrismul ei,
TSoga ei particulare gi legitura dintre sistemul ei Mahd-
rnudrd qi Zen. In concluzie, mi voi referi la insemndtatea
.ltiinlifici a practicilor yogice pentru cencetitorii psiholo-
giei qi ai fiziologiei.
I. Tantrismul
Pentru a inlelege Tantrismul tibetan, de care se leagd
mult din materialul acestei cdrfi, este necesar sI inlele-
gem cd esenla Tantrismului tibetan este discernibilS in
cea mai inaltd Diviziune a Invdldturii Teoretice cunos-
cuti ca Annutara Tantra, In teorie qi practicd, aceasta
doctrind supremd consti din doud p5.rfi: (1) Calea fird
Formd, sau Calea Liberdrii, cuno,scuti in tibetand ca Tar
tr am qi (2) Calea cu Formi sau Calea Tangibili, cunos-
72 13

cute ca Hdsin Lam, Calea fird Formi este cea reprezen_
tatd aici in Cartea
I _II-a,_ prin Calea W*uantci"'a V;;
Marelui. simbol, Mahamu'die. carea cu Formd. cste ex-
ptrsd^prin Eoga mai obignuite, fiind reprezentatd aici prin
cele $ase I'oga.
Nu poate exista. fnlelegere a invdldturii, filosofiei gi
practicii cdii rangibile in-afara teoriei raentitalii nrrei-
giei gi Congtiinlei. Aceastd teorie este depend;;ft;;;i.
mai importante interpretiri filosofice at" p*irrcipiif* f"*":
trismului tibetan qi poate fi expusd foarte pe scurt JupA
cum urrneazS.
Tantrismul con_c!p9 lumea constind din relafii contras-
tante, antitetice: Niruclnq, qi Sangsara, numen qi fe.ro*"rr,
potenlialitate gi manifestar_e, congtiinld Ei praia2. O" ultj
{e1,-Tlntrismul, din punctul'de vedere ai r6ahtdlii
"fti*",
declard cd fiecare dintre cele doud dualitdti, audi
"p"r""i
antitetice, este in mod inseparabil o unitate. i" ;il;;i";-
discipolui, inlelegind gi stdpinind complet il ;";;;;;i
dualitdlii, ,in mod automat-inlelege qi'stdplnepte Ei cefa_
lalt mqmbru. Deci, prin rea_lizarei faptului cn
"a""e"alo
11tur1 a C-ongtiinlei este In{elepciunea Transcedental5
(skr., Prajrud)_ insdqi, gogi,nul
-reiLizeaz6,
simultan cd, in
esen|5, Tsrand este re-prezentati de vitalitate" suprr*.rrr-
dand, sau esenla vitald a unui Buddha.
Bazindu-se pe acest principiu, Tantrismul tibetan o{e_
rd doud cdi sau doud tipuri di practicd yoga. Dacd Aogi*
nul practicd
,Y9g? Min,tii,,, in mod autofral el practicfpi
,:yoSo..Energiei". Dacd mintea e disciplinatd, trbnsformJ_
td, extinsd, asc_ulitd, iluminatd, tot a;a e qi energia vitald"
Scopul Buddhismului este perfecliunea Ei iluminarea
-_ spre a deveni un Ins Deplin Luminat qi beplin Ener-
giyat, trn Buddha. gi astfel si realizezi Intreitul
-Carp,
Tri-
f.aUZ", in completitudinea lui. Cu acest generos scop,-obiec_
tivul practicii este transmutarea .or,"qtiirrtrui qi !"u"gie;
umane normale in lnlelepciune Transc,edentaii si Mlre
Vitalitate. Buddhismul tibetan oferi doud meiode de
transmutare a naturii umane in naturd transcedentald"
Una dintre metode pun_e, ac_centul pe ,,practica Minlii(
(Calea fird Formd sau Mahdmudrai. Cealaltd, pe ,,prac-
ti'ca Energiei( (Calea cu Formd, reprezentati de-cete Sase
Yoga). Prin intermediul diferitelor tehnici sau aborheri
74
ale practicii, ambeie metode sau cii uc la aeelaqi tel
;iupramundan. Adeptul nu trebuie si-qi reprezinte aceastd
rloctrini Tantrici a ,,Identit5.!ii fvlinlii Ei a Pranei''( drept
pr-rr gi simplu teorie sau filosofie, deoarece are mare va-
loare qi in practcile gagzce ;i in dezvoltarea spirituai6.
Deqi nu este necesar sd expunem aici in intregime muj-
l;cle aspecte ale do,ctrinei, unu-1 dintre cele mai importante
dintre ele rneriti o anumitd atenlie, gi anume, ,,caracte-
rul reciproc al minlii qi pranet", ceea ce inseamni ci un
anumit tip de minte sau de activitate mental5 este inva-
riabil insolit de o prana cu un caracter corespunzdtor, fle
ei transcendental sau mundan. De exernplu, o stare sufle-
teasci, un sentiment sau gind particulare sint intotdeauna
insolite, manifestate sau reflectate 'de o prana sau res6li-
ralie cu un ritm gi caracter corespunzdtoare. Astfel, minia
produce nu numai un gind-sentiment inflamat, ci qi o
asprd Ei accentuati violenta a nespiratiei. Pe de altd parte,
atunci cind existd o concentrare calmd asupra unei pro-
bieme intelectuale, gindul gi respiratia manifestS. un calm
a.seminitor. Cind ooncentrarea are loc intr-o stare de gin-
ciire profundd, ca tn timpul efortului de a rezolva o pro-
blem6 subtild, respiralia este retinutd inconqtient. Cind
egti lntr-o stare de minie, mindrie, invidie, ruqine, aro-
ganld, dragoste, desfrfu E.a.m.d., simultan s€ inal!6 9i
,,aerul" sau prdna rnlniei, mindriei, invidiei, ruqinii, aro-
ganlei, dragostei, desfriului q.a.m.d. ln samedhi profund
nu se inalld nici un gind, deci nu existd respiratie p'er-
ceptibili. ln mo,mentul initial a1 ilumindrii, care este 9i
momentul transformirii to,tale a conptiintei normatre,
'prdna suferd de asemenea o transformare revolulionard.
.in concordanld cu acestea, fiecare stare sufleteascd, gind
;;i sentiment, simplu, subtil sau complex, este insotit de
o prd.ne, corespunzitoare sau reciprocd.
In stdrile mai lnaite de meditalie, circulalia singelui
este inceti:rit5 aproape complet, respiralia perceptibild in-
ceteazd Ei yoginul incearcd un anumit grad de iluminare
sau ,,strdlucire((, impreun6 cu o stare mental5 iiberi de
ginduri. Atunci are loc nu numai o schimbare a conqtiin-
!ei, ci qi o schimbare in func{ionarea fiziologicl a corpu-
]ui. In corpul unei fiinle pe deplin iluminate, respiralia,
15

pul.rqul,
,sistemele nervos qi circulatoriu sint destur de di-
ferite de cele ale oamenilorôbiqnuifi. o ruilime aL* ol-
vezi in sprijinul aceston afirmitii 'sint air$"inlu di"
surse hinduse, tibetane qi chinezegti.
IL Cele gase YOGA
Cele. $as_e Yo€?, enunlate in Cartea a III_a invald cum
poate fi, prdna folositd aittel pentru a tr.ansforma respi_
rafia, sistemul circulator, fluidele gi
-secr4ffl"'irp"ffif
sangsaric sau mundan. Aceastd trans'formare fiziologica
-a
corpului sangsaric induce o transformare corespunzitoare
a..r.ninlii sangsarice, d_atorita identitdlii yogice a-i"t*
""""_
gtiinle qi prdna, rezultatul final fiind tiaisformar""
"or-
pulur-mrnte normal in Tri_Kayc sau Intreitul Trup at-iul
Buddha.
*^,I^lj=^f ,cf^ Sgglile exoterice ate Buddhismului, in for-
mere tor mar trrzii. sint in mare mdsurd, teoretic" di iifo*-
fice, ac,centu-l, ca in tot TantrisilG;; pe pracrticd, special
li,T::1," Fl: : I:gq."*" rj*, . .(
ty.'v o sL- ctta
",ii, tzi.y, g;
i:A:1 9l?r:r (3) Yosa stdrii de vls, g) yosa di"p-"i""i
t-tuzoriu, (S) yoga Stdlii_ Bard.o $i (6) Vdgo fransl;ili;;
de.Conqtiinfd. yoga Cdtd{1ri qi'Viga C6ipr1;l II*;*
sint baza celorlalte patru. Vogi CalAurii este cea cdreia
adeptul trebuie sd-i,âcorde
"
it""li" ,p".L;1.5", ;;tff;;
X"^Tjti j:.q1. p ?T-it" reat iz area stdrii h e Di;r;;: i<";;.
y oga
,eorpu-Iui Iluzoriu are ca rezultat realizarea iui
i!312?u! !1V".Fi,simitar, fiecare dintre gogo suplimen_
rare. are propri.ul scop specific.
,^ _t:!fj! .Y,oOa Stirii de Vis duce la stdpinirea stirilor
oe.vtala Sr de m,oarte; la dominarea asupri stdrii de aon_
*ii: L1 :"""d_",1
E,qi s ans s dr i c d. qi ra reari, o-ret - iil i;"p;;_
mundane. Aceastd goga este o ,,piatrd de fncercare,(êx*
trem de
împortantd
rpentry gogiT,ii care vor sd_pi evalueze
sau 'confirme. experienlele -nieditative.
Faimdsul G;;
:ii-: faoshr.se spune cd a stdpinit Tripilaka tn [ntre-
grme.lntr-un vis.
. yog? Lumii Clare duce 1a realizarea stdrii de In{elep*
ciune Transcedentald- gi se_rvegte de asemenea ca o prac_
ticd suplimentard fatl de Mahimud,ra. yoga fui bor.io A"
stipinire asupra stdrii de dupd moarte;?oga Transfor*
16
mdrii. sau Transferului dd stdpinire asupra energiei men-
tale, astfel incit, dupd ce a pregdtit drumul pi condiliile
corecte pentru ca energia mentald si pdrdseasci corpul
urnan, practicantul si poatd, dupi voie, muri in pace gi
voioqie. Aplicalia practicS a acestei ultime groga este
foarte
-in vogd printre gogini, in cuprinsul Chinei gi Tibe-
tului. In China, a fost adoptatd ca o practicd speciald de
cdtre devotalii $colii PS.mintului Pur [chin. Jingtuzong"
jap. J6da-shd, sau $coala Lotusul.ui, n. tr.l. Chiar dacd,
aceasti Aoga nu este stdpinitd deplin, dar practicati cu
convingere, practicantul nu va suferi de confuzie sarx
pierdere a congtiinlei in momentul mortii.
Pentru profan, anumite aspecte ale practicii celor $ase
Yoga pot sA apard, Ia inceput, misterioase qi magice, poate
chiar nenaturale qi repulsive. Totuqi, nu acesta este cazul
cu Yoga Minlii, fald de care toate acestea slnt, intr-o mai
mi'c5, sau mai mare ,mdsurd, suplimentare, dupi cum se
va vedea din aI patruJea vo'lum al lui Dr. Evans-Wentz
din Oxford Tibetan Series, The Tibetan Boak of the GreaL
Liberation [Cartea tibetand a Marii Eliberdri].
Ca o pregitire qi o pnevenire a efecteLor nedorite"
adeptul lnfocat, inainte de a se apuca de practica oricd*
reia din cele $ase Yoga, trebuie si aibd o cunoaqtere solid&
a Buddhismului qi trebuie sd fi practicat'cele ,,Patru Pre-
gdtiri", cuno,scute in tibetana drept Suoro Hgro Bzi. ET
trebuie sd aibd de asemenea o anumiti experienld ln ceea
ce priveqte stadiile avansate ale lui sanfidhi^ Aceasti pre-
gdtire sau ,,Yoga in lJrcare", cum i se spune, dezvoltd o
mare fortd gi putere de concentrare, indeminarea de a
reline ln vizualizare irnaginea specificd a unei zeitdlir
Tantrj,ce fdrd nici o oscilatie qi indeminarea de a vizua^
liza in intregime o mandala dati intr-un spaliu nu rnac
mare decit virful unui deget. Numai dupd o astfel de pre-
g5tire poate sd avanseze adeptul serios ln practica celor
$ase Yoga.
Din cauza dificultSlilor pregdtirii Ei practicii, gcolile'
Kargyiitpa gi Nyingmapa au modificat Calea cu Form6,
qi au pus in schimb accentul pe Mahamudrd.. Cu toate,
acestea, cele $ase Yoga nu pot fi puse deoparte qi avan-.
tajele lor ar trebui sd fie amintite aici. Intii de toate, cele
$ase Yogo produc mai mult[ putere gogicd, decit Mahu*
2 * Yoga tibetane
1r

mudrd. qi pra_cticile Tantrice similare qi aduc metode eN_
tra_ordinare, dintre
"Tg ,,Agd!Erile((, qi anume, ,,Ag6{area
Fr1t1tl', si,,Agdfare3- !tr-arm9i] not ii' mai rapid' aEpfuit".
{" qgg t_raditional lllahamuCLrri a fost prescris-a ca un anti_
dot blind, iar cele $ase yogo ca unul^puternic, lmpoirir,,a
Ignoranfei. Mahamu.dro nu-este, totuqi, la feL de eficienta
pentru to{,t gogi;nii, unii dintre care, dupi perioada inigiald
de dezvoltare, incearcd. un_ impediment pentru progr"rlri
ulteror,- _dr"p! eare guru-l ii indeamnd
"pre ""i.,',So.;
Yoqo, Adeptul trebuie sd-9i aminteascS ta$tut
"e ".Lit*
tratate sint doar un pic mai mult decit nrinuale pentrLr
yogini; 'e,Ie sint doar ghidul necesar pentru incdpdtori,
pentru cd ele nu e>(pun in intregime ieoria, tilosofia gi
aplicatia. Materialul explicativ deosebit de important este
expus de Dr. Evans-Wentz in excelentele nof,e de subsol
aie textului,
-gi adeptul trebuie si se raporteze in motl
constant la ele. Existd un numdr de comentarir tibetane
1a textele acestor $ase Yoga. poate cel mai bun dintre ele
este de Ban B.yun Dorje, Garmaba Lamjun al Treilea, din
$coala Kargyiitpa a lui Milarepa. E cunoscut sub numele
de Sensul interi,or al Tantri,smwlui, pe care l-am tradus
din chinezi cu ciliva ani ln urmd. Tiebuie menlionat alt
:omeltaly, Asupra..identitdgii dintre Minte gi, piana (sau
Re,spirafii,e). Invdlalii Ldma din gcoala Sa Skya
""
*tjn*
rat ceea ce le este recunoscut drept unul din tratatele re_
marcabile ale Tantrismului tibetan. Este intitulat carea
qi Rodul. Ds ia $coala lui padma-Sambhava provine fo-
lositoarea Inud.tdttni ale celor trei, yoga. Tsbng-Khapa,
intemeietorul dectei Galbene lCiiugla, n. trad.l, acum
sectd dominantd in Tibet, a ela-boraf doud corneniarii re-
marcabile asupra Yogd.i, Tantrice tibetane, Treptele Doi_
{inel, Secret,e gi Dezudlutrea Doctrznei Secreie. fson9-
I{hapa a fost un mare Rodhi,sattua qi un mare invdlat, dir
existd o anumitd indoiald printre tibetani asupra i;ti"i;i
ci a fost sau nu un yogi,n desdvirgit. Acestei cortrJntarii
Eogice
"]: l"j sint, totugi, bine apreciate qi bine-cunoscute
printre Mahayanigti.
. Y"gg Non-ego-u1ui, sau practica Tchod,, expusi in Car-
iu? p Y-?,_este.o goga foarte populard in.cufrinsul Tibe-
tuiui Si Mongoliei. ln unele privinfe slrplimenteazi cele
$ase i'oga. A fost stabilitd qi propagatii de o remarcabil6
18
filosofd qi profesoard de goga, Machik-lepdon. Acest sis-
tem yogic, bazat pe Maha-Prajfi,a-Pclramita Sutra, i-a
ciEtigat un 1oc de cinste intre invdlatii qi practicanlii ti-
betani de yoga.
Dupd ce am studiat citiva ani in mdndstirile tibetane,
sint de pdrerea cd existd foarte pu{ini invd}ali sau gogi.ni
9qe pgt s5. explice, complet qi practic, toate cele $ase
t'oga. Pentru a inlelege fie gi una din aceste goga,-este
nevoie de o indelungatd practicd gi o indelungatd expe-
rien!5; cunoagterea numai a teoriei este insuficientd.
-
III. MAHAM{.IDRA 9i ZEN
Sistemul Mahdrnudrd. al yoga este cumva mai pulin
complex qi dificil decit cele $ase yoga, dupi cum sja s,r-
gerat deja; gi, cu scop,ul de a expune mai bine caracteris-
ticile particulare
-aLe
Mahdmudrd, vol:n face o comparalie
intre ea Ei Zen. In aspectele 1or mai simple Ma,hd.mudra
Sr Zen pot fi intelectualizate, dar cele $ase yoga sint
practici concrete cu stadii clar definite aie conqtiinlei qi
rezultate fiziologice corespunzdtoare, care pot fi'discutate
autorizat numai de cdtre un yogin care le--a irdit qi le-a
inregistrat efectele asupra propriului corp gi asupra pro-
p.riei minli. Din punct de vedere academic'nu inlelegern
;i nu.putem lnlelege mu_lt despne acest aspect proiuni al
'Iantrismului tibetan qi Eogic. bste de asernenea adevdrat
cd unul care este doar un imritat gi nu un Eogi.n practi-
c_ant nu _poate inlelege pe deplin Buddhismul,
-car6,
fun-
da"mental, este un sistem goga aplicat in practici. Cu alte
cuvinte, Buddhismul este esenlialmente o bazi Ei un su-
port pentru r-ealizarea Nirudnei. Realitatea Ultimd. ?ot-
hatd. (,,Aceitatea") este termenul Buddhist pentru a conota
aceastd-indescriptibili realizare supramundani. Mi se pare
c5, unul dintre motivele de cdpetenie pentru decfinul
Buddhismului st5 ln neaplicarea invdldturilor sale prac-
ticabile gi interior gogi.ce, Ei cd aceasia a dus la o iipsa
de_fiinfe trezite spiritual. printre TheravadiEti nu a rirai
apirut de secole nici un Arhant in stare sd explice, pe
deplin subieete extrem de importante cum sint ,,bele'Opt
DhEana Fundamentale,, gi ,,Cele patru Dh.ydna'ia"a fo*
2.
19

rnd((, bazele meditatiei Buddhiste care diferen{iazd teoria
pi practica invdlatului qi yoginului Buddhist de teoria gi
practica lnvdlatului $i yogutului Hinduist. Nu se pot gdii
in cirli mai mult decit descrieri generale gi incbmplete
ale acestor Dhy_ana. Doar cei eare iu experienla pr".ti"d
a_.agest9n Dhyana sint eapabili sd le expun6. Nu- se ex-
plicd nicdieri cum afect-eaZi respirajia, pirtsut Ei secreliile
cgputyi cele Opt Dhgana Fundamentaie; nici'nu existd,
chiar ln c5r!i, explicalii complete ale dif-eritelor stdri de
co-ngtiinli produse de ele. Abid,harma gi alte Sutras ale
Theravadigtilor permit unele, destul de inadecvate, infor-
rnalii referitoare Ia aceste Dhgana de o importanli fun-
damentald. In Buddhisrnul Theravada teoria, mai'curind
9ecit practica, e inclinati sd predomine; qi daci n-ar fi
Tantrismul sdu_ gogi"c, Buddhismul Mahayana, ca gi cel
Therava5fa,,ar fi mai mult teoretizat dsgf,t-;aplicat practic.
Esenla Buddhismului este de descoperit intr-un tdrim
supra,mundan inaccesibil speculaliilor Lumeqti. Mu$i
Buddhiqti aparfinind tuturo,r $colilor intrezdresc doar ru-
dimentele filoso iei Buddhiste si sesizeazd do,ar stadiile
preparatorii gi exterioare ale piacticii Buddhiste.
Exponenlii yogd.i tibetane subliniazd faptul cd, Calea
Formei, discutatd mai sus, poate fi primejdioasi gi este
mai dificilS decit tovardpa ei, Calea fdri Foimi, Mahdmnt-
drd. In timpurile modeine, orientarea in Tibei a fost ca
LqT"i _devotali si practice calea mai sigurd gi mai ugoari
a-Mahdmudrd, Calea Liberdrii, deeit cele p'ase yogo ale
Cdii Formei; gi inlelegerea gi practica Mahamudro. este o
pregetire necesari pentru orice alt5 yoga Tantricd. Existd,
de exemplu, o zicere bine-cunoscuti in Tibet cd Milarepa,
Trarele yogin tibetan, a atins Iluminarea prin practica
Yogdi C5ldurii. Dar un studiu a1 Biografiei-qi Cintecelor
sale aratd ci el nu ,a practicat doar aceastE yoga a Cdii
Formei, ci, anterior pi in primul rind, practicase Maha-
rnudrd.
Ca o consecinld a MahdyanEi practice qi aplicate, cum
o gdsim in Tantrismul gogi,c aI Mahdmudrd qi in Zen, ca
qi in $coala Pimintului Pur, Buddhismul a crescut gi a
lnflorit de-a lungul secolelor. Dar cum scopul $colii Pd-
mintului Pur este mai ales oblinerea unei nagteri favora-
bile in Paradisul lui Buddha pentru a continua progresul
20
individului, lucrurile esentiale ale invdtdturii practice a
Budrdismului, adicd Prajiri Pdrami.fd., pot fi gdsite nu-
mai in Zen qi felul de Eoga Tanlric5 invilat de Mahamu-
drd. Dupd cum dovedesc lnregistrdrile istorice, aceste
$coLi Tantrice au produs un mare numir de fiinle ilumi-
nate. Adeplii cdutind in mod serios Iluminarea stbrii de
Buddha trebuie, prin urmare, si-gi concentreze atentia
asupra invdldturilor acestor $co i, Mohdmudrd. Ei Zen.
Din experien;fele mele personale in studiul gi practica
atit Zen cit qi a Tantrismului, am descoperit cd inv5ld-
turile Zen gi cele ale Tantrismului avansat al Mahetmu-
drd slnt identice. Orice diferenld perceptibil5 este numai
cea superficialS qi externi a diversitilii stilului gi meto-
delor de prezentare. Este, totugi, important si Etim unde
existd astfel de diferenle qi cum au apirut. Cu acest sco6r,
vom examina principiile, practicile Ei stilurile Mahamu-
drd qi Zen in felul in care s-au dezvoltat in interiorul Ma-
hd,yanei., gi vom incepe prin a examina cele trei puncte
de vedere in suspensie asupra Buddhismului ca un in-
freg.
lVlai intii, Theraud.da sau $coala Sudic5, suslinea cd
drumul lluminirii trece prin ,,abandon radica1". Klelasa
au fost inldturate, cele Patru Nobile Adevdruri, oblinute,
cele Cinci Agregdri, dizolvate, Nirud.na Non-Rezidualului,
atins6, Sangsdra AnihilatS, Ni.rudna realizatd.
In al doilea rind, gindirea timpurie a $colii Mahayana
se deoseb'erea de aceasti abordare prin aaeea ci punea
accentul mai curind pe ,,transformare" decit pe ,,aban-
don". fn concordanld cu aceastd viziune, Kle1as, in loc
si fie abandonate, erau transformate in Bodhi, iar gindul
era transformat prin cdlduzirea lui prin Sangsara spre
Niruanu. Cele Patru Conqtiinte erau, una cite una, ridicate
pentru a deveni Cele Patru Inlelepciuni. Cele Cinci Sim-
luri erau transmutate in Inlelepciunea Implinirii, in timp
ce l{intea, aI $aselea Sim!, devenea Inlelepciunea Obser-
vdrii Infinite. Cea de-a $aptea Congtiinli era transformatd
in Inlelepciunea SeninitSlii, Congtiinla Alaya, devenea
Marea Oglindi a, OmniEcienlei.
In al treitea rind, gindirea mai tirzie a Mahdgd.neL a
pus de acord Realizarea principiului Identificirii gi Ex-
pansiunii: Kleflas sint Bodhi,; Congtiinla este lntelepciune;
2t

Sangsdra este Nir.uuna. Conqtiinla este extinsd la stadiu}
final al Ilumindrii. In aceastd viziune tWinW*rrr;;;;_
centd, starea de Buddha_ nu este oblinutd poii Oluti."g*rJ"
cunoagterii acumulate de minte, ci prin iA""titi"a-rJ* Al_
lect-d_.a con$tiinlei umane limitate du mintea i"fi;[rd ;;
Buddha. Astfel.' cjnd Buddfa ottri"u* Ifuminarea,'-il1
r.emarcat: ,,Intr-adevd,
"i;J;t ;;;;" cd vdd cd in rea_
litate toate creaturile sint Ilurfinail, sint Buddhas(.
Atit Mahemudrd cit qi Zen sini intemeiate fe-acelsm
yedple. Dupa cum_ spune un aforism Zen: ,,fi; ;i-;;l;
Buddha ai trecuturui, prezent"i"i ;i viitorurui resnirfira
g_.iltl-o singurd nard,,I Cel de_at $;_"i;;'p;.ii.i"rlr,'?1"
Hui-Neng, a spus: -'- Y-
,,Cele Trei Trupuri sint inerente in Esenla Minlii,
f11 -ra{ia}ia cdreia se manifesta-cete p'"tr" pr:Jjlfine"
. .As!fe_l, fdri a-!i inchjde ochii qi urechite t;"td;;;
izola de lumea extenoara,
Poti obline direct starea de Buddha(.
,
Asemdndtor, Do-Ha Mahamudra, de Saraha, ne i*r*
vald:
,,Nu existS. diferenld lntre Sangsdra gi Ni.rud,n.a;
Toate manifestdrile gi sentim"ii"fu sint identice oM
esenla minlii.
Neexisflnd dife,renld intre mare gi valurile ei,
Nu existd diferenld intre Buddfr"f* 9i atte iiinje sirngi_
toare".
Qrmapa, alt mar.e maestru al MahC.rnudra, ne irava{d:
.. ,-,D9$i fiinleie simlitoare inseie lo"ui"r. i" ieri"iof *ta_
rii de Buddha,
Ele nu reu$esc sd realizeze aceasta Ei rdtdcesc, pier<iu*
te, in Sangsdra,,.
In Tibet existd urmdtoarea rugdciune pentru recitares
zilnicd:
. ,,Yl rog Guru-lui meu sd pot realiza cd sinele*rninte
este Dharm,a-Kdua,
Cd sinele-cint-e este Sombhoga_Kdy a,
Cd sinele-minte este Wt *oio_Xiii."
Existi numeroase, e_xpresii aforis"tice qi invdldturi ea
acestea in $coala Mahamudrd, ca gi in $toda A;,;_"_
lru c_5 ambetie gcoli s_e bazeaz6, p" ao"i.ina ia."titaiiiii*_
tre Sangsdra qi Nirudna. Terme'nut tibetan Sems_Sro,-isr_
9'
sernnind. ,,(a observa) natura mintii.((, sinonim cu insem-
nS.tatea inderna a termenului Mahamudrd, indicS adevd-
rata naturd a sistemuui Mahamudra de antrenament al
mlngii. In mod similar, cei din $coala Nyingmapa 6i cei
.din $coala Kargytitpa au o practicd gogzcd' menit[ s5,,ara-
te cu degetul" natura minlii, unde guru- ilustreazi pen-
tru discilol cum trebuie privit aspectul ,,non-existent"
sau vid it minlii ca fiind Dharma'Kdga, cel strSlucitor
sail,,luminos(( ca fiind Sorzltrhoga-Kaya, i^ar-cel-legat-de-
na.tura-gtndurilor ca fiind Ni'rmana-KaEa.
lltit Zen ctt qi Mahamudra iqi intituleazd doctrina
,,Dcretrina Min!ii(, in ehinezd Shtn-Tswng, in tibetani
S'izen-Nao-Ba. Amindoui deelarS. ci to'ate invifiturile fi-
Lr:sofice, religioase sau de a1t fe1, pot fi inleIese numai cu-
noscind adevdrata naturi a minlii; qi, prin urmare' cu-
noscind adevSrata naturi a minlii, po{i cunoaqte totul'
Spre deosebire de teoretizarea pur analitici a $crllii-Yo-
g"rrc*rga, atit Zen crt qi Mahamudra, ca qi alte $coli fp;
{rice, "pun accentul pe practt'cd'. In aceasti ordine de idei,
prezin^t6 interes sn notdm c5, deEi nobila filosofie Yoga-
iArEu insigi a produs puline fiinle luminate, acei care au
atiris iluminarea prin Zen qi Mahamwdro descriu realita-
tea in termeni deitul de concordanli cu punctul de vede-
re Yogacdrga qi astfel confirmi analiza acestei $coli'
Astfel, Mahdmu.drd qi Zen lmbrdtiqeazi aceeaqi doc-
trini ililial5 in ceea ce priveqte sesizarea adeviratei na*
tuni a rrinlii. Diferenla intre aceste doui $coli constd in
apliearea acestei doctrine, ceea ce duce la ,,pra-ctici6{ sau
,,stiluri( cumva diferite, condilionate in mare m5suri de.
rnediui Ei istoria originar diferite aie fiecbrei $coii'
Din vremea lui Bodhidharma [c. 47A-543, n. trad.] Ei
pind la Hur-Neng [638-713, n. trad.] Zen-ul chinez qi-a
p6.ttrat in mare mdsuri caracterul gi traditia indiene qi
a r&mas foarte asemdndtor cu Mahdm'udrc, neschinrbatd
de ler introducerea ei din Tibet in India. Dar cind, dupd
Hui-Neng, a venit divizarea $colilor, Zen*u cirinez a su-
ferit mari schimbdri atit in stil cit gi ln practicd, 9i doar
$coa.Ia Tsao-Tung lCaodongzong, iap. Sdt6-slt'tl, n. trad.l
a rnai pdstrat ceva din forma indiani. Inovalii cum sint
};aa'n, mand.o', dialogul, povestirea sau poemul Zen qi 1o-
f)a

virea discipolului de cdtre maestru au fdcut Zen_trL in ne_
rioada sa chinezd mai tirzie, .o*pfi""i-ii-iiii,.if A';;fi_
le;, i1 sp_ecial deoarece, er.pticafiitJ il;;"h;]ii;#*ilfi:
nile detatiate ate practicilbr
"ii" uuit"t". [d;;;;i ;'j;-
sea igi recompensa-discipolul mai curind
""
;; i;;il;5 d;
cit cu un-rdspuns. ln^ciuda eficienleigi directiiud;li;JJ-
l::^T:Pa: Zen,. n1o.1a1u1 nu putea decit s6 simtd ca Zen
esre ceva i_nexplicabil gi esoteric. O formuld succinte *i tL
rosrroare de comnaratie pentru Zen_uI chinez si ntini-
mud_rd tibetand este ba Zen e,ste
-tw"ia*iiii
;;r;;;i;;
iar Mahdmudrd este Zen exoteric.
--*'--"-"""'* vuvvLrrua'
- spre deosebire de Mahdmudrd, zen-ul mai tirziu nu
o.ferd nici o ,,hartd,, pentru aiscip6fii sdi6. Ei ireb;i; ;;
inceapd ,,in intuneric;,, bazindu_s'e-implicit pe maestru si
apoi ating o ibruscd ituminare Huntriie. rifil#-;;il;,
Iui fervent o indrumare pas cu pas .pr;t"ilifi;t:iitr;;-
ryu{a este,mai apropiatb ae triailia-indiand si *ii-"*r"_
ra
-$r
mar srgurS, degi, spre deosebire d,e zenl iluminarea
:: :1 :Fgttf inifiale.poate sd nu fie atit a" tiio"rl,-;;i;:
ca gr abrupte, sau.in lntregime liberi de conceptualizare.
Incontestabil. Zen acordd o mare putere $i ; ;;r* l*
bertate
- dorita efiberirl. I" io"i""it, existd, o primej_
!:j:-!Mmudrd, dacd practicantut se'agaln .iu
"6"gtiio_
ta pura, unicd, cosmicd. In cd"ldtoria spre itarea de Budd*
ha, aceastd unicitate trebuie redusi la'via. aiiilfl;;F;;_
te avea loc adevdrata Liberare. ln aceastd
"'on**i1iu,
Buddhismul este fundamentai aoeseUit d" B"oh;;;i;;
pentru ,ci eliberarea poate fi atinsd numai c?nd constiinta
este eliberatd de conceptul ciublu * -"rtipii"naii"'""'lT
unitdtii, Zen a sesizat
-aceastd
poot""Ja-ffii;g";;;
";
g:lyf -tll. shunyatal, dupi_cufr i"oi"a afo;isr;;ii,h;_
te lucrurlle sint reductibile la unur. La ce este recructibii
acesta?((
O ero'are comund. este.conceplia cd Zen pune aecentul
doar pe Inlelepciun e (prajna) 9i^riu pe M";"; A;-"rp"Jil".
(Karuna). Acest lucru este adbvarai numai
""
priui** 1u
Zeh-ul superficial. Un maestru Zen deplin ilumiriat este Ou
:::T1t)"? 9 fiTt!. deplin capabiid de compasi""". Si*it"r,
eIuI lulcLharnudrei, este natura_linind_de_Compasiunu
""
qi
natura-linind-de-.lnfelepciune a llumindrii. $i llu;in;;J;
nu poate fi unilaterald fiind pur gi simplu intetectuaia-
24
lr":!y.r" u.u ft: spre-unut-gindire perfectd a Inlelepciunii
rru.rnrte $r a Cornp,asiunii Infinite. Cuvintele lui Girmab_
ha, in Jurdmintul Mahamud,iei,, depun mdrturie aespie
aceasta:
,In tinnpul mormentului iluminirii, rclnd vdd fala origi_
nard a minlii,
() compasiune fird margini se ridicd.
Cu cit mai mare ilumiiarea, cu atit mai mare com_
pasiur:.ea.
Ci-r cit mai mare compasiunea, cu atit mai mare in{e-
lepciunea pe care o simt.-
Aceastd cdrare neindoielnicd a doi-in_unul este prac_
ticii- fird 'de pereche a Dharmei.$
- In paralel cu aceasta, urmdtorul koan Zen: ,,Inainte
de a inlelege marea pro,blemd (i.e., Iluminarea; ma sim-
l.eam ca gi cum mi-ag fi pierdut pirinlii. DupE ce am in_
{etres rnarea problemd, rnd simleim ca gi crim miag ii
pierdut pdrinlii".
Deqi s-ar putea adduga aici mult mai mult, prezenta-
rea noastrS.
.-asiggra _9-iun{a!]9 sdndtoasi pentru'inlelege_
rea tregdturilor invdldturii Mahd.mudra i guaahir-ui"i
tibetan- cu lnvdldtura $corii zen a Buddhismui"i-
"rri""r.
Invdtdtura privind'Mahdmud,rd sau Marele Silbol;
a;a cum e expusi de padma Karpo sau (Garbo) in cartea
a doi;a a acestui volum constd dintr-o ,.fri1a .t""aura-a
practicii gi a stadiilor rezultante ale Mahqmuaiei. Fu"r-
tru o expunere complementard a yogdi Mq,hdmudra,
"aep-
!u1 este sfiJuit sd studieze, tratatul, atribuit lui padmi_
;S a'rrb h a va, Int e m e i e,to r uI L amd i s mutui tib etin, ;; f ;"i6; i"
.,8.9"f91-in!ii in goliciunea ei(( expus in C'artea a II_a
a Cd,r{i.i Tibetane u Mari.i, Etiberdri.
IV. Valoarea psihologicd si liziologicd a acestor yoga
Fsihologii qi_ fiziologii occidentali von descoperi cd ex_
ryeriqt3tra-U.oginilor
permite o in{elegere compiet noui a
{unc{iondrii psihologice, qi fiziologice i organismului uman,
atil in-1irnnuI stdrilor de-congtiinld obigniite, cit qi in timj
pul celor extraordinare.Mare parte a'teoretizdrii tiriolo-
giei occidentale rezulti din itudiul lesuturilor *ooitn,
prin .diseclia co'rpurilor. O metodi stiinlificn de studiere
rr fiziologiei gi psihologiei corpului uman ui,u, in condilii
25

variate, din interiorul sistemului nervos, al creierutrui qE
al viscerelor, ar lmbogdli gtiinla medicali a Occidenfuhi!"
cu multe date esenliale, in prezent necunoscute ei. $i, si*
gur, practicile yogittilar, in special, ale acelora din Tibet.
gi lndia, permit, intr-adevdr, o astfel de metodi qtiin*
!ificd.
Ca o ilustrare a acestui lucru, un prieten de-aXi
meu, dupd ce a practicat o anumit6, goga vreme de cinci,
zile, Ei-a gisit corpul iluminat de o lumini interioand de
o astfel de calitate penetrantl incit a fost in stare sd. ob-
serwe funclionarea creierului, a inimii gi a altor organe ale.
corpului.; ln acelaqi timp, sensibilitatea la sunet ii era
atit Ce asculit5. incit putea sd-;i audi bdtiile inimii gl aier
pulsu-iui, circula{ia singelui qi ritmurile mai subtile ale
coroului, pe care nici cele mai eficiente instrurnente ale,
fi::iclogilor nu le pot detecta simultan. Un maestru grog#j
poate s5-gi proiecteze conqtiinla in fiecare din diferitele
organe ;i pdrli ale corpului gi, independent de ele, s6 1e,
observe funclionarea cea mai intimd. In a-cest fel, gogw
poate fdrd lndoiald s5-gi aducd o mare contribulie ia be!*
voltarea psihologiei qi fiziologiei in Occident gi merit6*
prin urmare, sd i se acorde atenlie gtiinlificd.
Corelativ, aceasti metodd yLgicd, de cercetare de ch*
tre psihologi gi fiziologi ar fi productivi pentru o rna$
buni inlelegere a rezultatelor psihice ale Budclhisrnului!"
Zen de asemenea, in special a experien{ei ilumildrii, eare
e. invariabil, insotitS de schimbdri fiziologice qi psiholo-
gice extraordinare. In mod tradilional, politica Zen a fost.
sd, nu defineascd sau conceptuaizeze astfel de experlenle".
ToiuEi, 'dup5. cum am descoperit, o cunoagtere a gogdi Tan^
trice aduce o mare ccntribulie la inlelegerea tuturor *s*-
pectelor Iiumindrii Buddhiste, incluzind koan Zen clificile
qi obscure.
Ca un intreg, traduceriie gi interpretdrile excelente,
expuse in acest volurn de Dr. Evans-V/entz, constituj.e una.
dintre cele mai originale gi, in unele privinle, cea mai. f6r&
asemdnare contribu{ie fScutd iumii occidentale in aceast&
generatie. In mod destul de deosebit, de cea mai cunos*,
cuti literaturd canonici a Tibetului, tradusS in tibetan*.
din surse netibetane, mai ales sanskrite, Yoga Ti,betan&
26
gi Doetrinele Secrete .este in mod particular un produs li-
terql +i cultural al Tibetului insugi. Toli cei interesili ae
Buddhism, gi, mai ales, de aplicaiea piactici a sa de cd_
tre _
lndeleplii qi vizionarii- Munliior Inzd.pezili, vor primi
cu bucurie gi vor prodita de pe urma aceitei hbi edii'ii.
NOTE
"
1- Titlul (tib. Sgra-Bs gyur Mkhan_po,. pron. Ch.i GEur Khan_
F-r-):_l-l$":libil prin,,profesor-fraducdior,,, i_a fost
"oii"rii"pro_
tesoiutul Chen-Chi Cf."nC [Zhen Jizhangl, ndscut in China, ae
cdtre grr.ru-l sdu, Bucldha-irr viali fccng_fta Lama, in mdnasiir;;
Kr"g .K1,. Meya Nya, Tibet. Este u., tlilu special acordat profe_
sorurur ufien-Cni Chang fZhen JizhangJ datoritd priceperii sale
in traducerea ln chinez6 i sutrelor tiul'tane roudclhiste.^ladnd.sti-
rea tr{ong Ka este a gcolii Kargyirtpa
"
f"l lrnliur"p", +i, l"ii"f"
potrivi0, Traducdtorul-profe5e1, in dcest moment ti"rr.purre
"o_
Ieclia de cintece a lui Milarepa, cunoscute srlb ,rrlrrr"1e de G,r-.
,i:i&rn sau ,,O sutd de mii de__ciniece,,, in engteie,- s;b-.;;;;;_
rea Fundafiei Bollingen.
- W. 1-. E.-W.
2.-Fr-ana, termen .sanskrit ecihvalent cu cel tibetan RIun si
,cu qgt chjnez Chi lei,, 1r. -t."ad.l are o serie d;-.u;;;;;;;-';d:
lrlti!ji,^ *l_"ICr_o, vint. v_itatitare, tendintd. intr_un ,err. o"u,it,
".
In Vogc, prana se referd ta. o ese-nfd vitald din aerul atmosferic,
care, atunci cind e absorbitd prin practicile respirato"ii t;;i;;;
xa.In Prana.Ea.ma yogc, reincircd corpul uman cu enerpie si-
prl.n_aceasta, ii confera reintinerire qi loirgevitat;.-
-- --'*--^' ''"
__- 3. Xri-,I{aya, cele trei corpuri 'divinE sau transcendente *
Dlt*rrza-KaEa, Sambhoga xalja qi Niimina Kaga, asimite ae
tsuclclha qi cre desdvirsi{ii nodhis itttua sau t"c."riaii nr"i"", -rii
rnai -ecmplet descrise la pp. 10-1b .are carrii ttuii"i" i"ii,itil"i
L:t "11_fy-!a.
romdnd, Ccirbcf;a Revistei .,Ancn", nr"a,-rsei,'ii"_
dru rntr_oductiv, p. 13, text, pp. 34,37_40, 77, gL _ n. irad.l.'
&.. KleSa, termen sanskrit, de'la rddacina-kUS,-, ,"f"i,i, i"_
::111il,1,,ll!.1"1. ,,durere,,, se'referd aici ta :ara$amentul fali ae
!131..11"
l".ntgq1i,.,,bune.. $i ,,1e1e., laojalta, cauza originard a clu_
renr _sr .suferinfei omenirii. ,,In conformitate cu Filisofia yoga,
cxisti cinci K,Ie!;-as: ignor.an{d, egocentrism, dorinld, ;;;;;i";;';l
iltata-ment falq de condifi-a lumeascd. Dupd concepii. S.raaf,irti,
cxist€ zece Kle6as: trei pdcate ale corpului, patru ale vorbirli si
tlei^ {-e min.tii. Pentru. a progresa pe calea ipi"ii""la, ;-;;;;;.";
*i inldturi aceste Kzedos."- cf. Dr. iudith ,ryuu"g, saistcrtt iiys
!9. _t-Lg Wisdom Religion (point Loma, Caiif., i'O+Oy, p.
-Os--
I
w"Y.&-w.
27

5. Pronun{ali koan Si mondo de cdtre japonezi, termenii ori-
ginari chinezi fiind gon ann fkung an, *rn. )tr.l) Si tuun dtt.
fuen ta
- n. tr.l. Tradi[ional, aplicarea lor ln China este destul
de diferitd de cea occidentalS, dar, pentru comoditate, autorul
foloseqte termeni japonezi, qi, ln loc de Chan, numele Zen, fami-
Iiar cititorilor occidentali.
6. Se poate discuta asupra faptului cd Zen-ul chinezesc are
de asemenea ,,hdrti" sau instrucfiuni ilustind stadiile atingerii
stdrli de Buddha, astfel de ,,hdr[i" putind fi descoperite in Ima-
ginile pdzitului de boi, in Practica celor Patru Distinc{ii aie $colii
Lin-Ji fchin. Litt-chi-tsu??9, jap. Rinzai-shu
- n. trad.], in cele
Cinci Pozi{ii ale Regilor gi Ofi{erilor $i asa mai departe. Dar
aceste instrucfiuni sint prea obscure Ei inadecvate pentru a servi
de cSlIuzd .in practica rea15.
TNVATATURILE INTELE"CIUNII 9I
BUNELE URARI ALE LUT
ITDI.BUDIIA SAMA.NTA.BIIA,DRA
,,Temeiul oricirui lucru este necreat, necompus, inde-
pendent, dincolo de conceptele mentale gi de defini{ia ver-
bal5. Nici termenul Sat'nsdra, nici termenul Ni,rudna
nu i se pot aplica .A pricepe aceasta tnseamnd a atinge
starea de Bud"dha, a nu in{elege lnseamnd a te rdtdci
in Samsdra. . .
Neinleleglnd acest temei, fiin{ele vremurilor trecute
s-au rdtdcit. Ele au fost scufundate de cdtre intunecimea
incongtientului de unde izvordgte ignoran a Ei greqeala.
Cufundat in gregeali, intunecat de ignoranld, ,,cunosc6to-
rul" deveni dezorientat gi infricogat. Atunci se ivir6 con-
ceptele de ,,eu(( Ei ,,ceilal!i(, ca qi ura. Cind acestea se
intdrirS, se ndscu un curent continuu de evolulie in Sam-
.scJra. Atunci cele 5 otrivuri ale pasiunilor aducetoare de
intuneric, lScomia nemdsuratd, minia, egoismul, iluzia qi
gelozia devenird infloritoare qi un lan! interminabil de
Karma rea Eu produs6.
Obirgia gregelii printre fiinlele animate este deci ig-
noranla inconEtientS. Prin virtutea puterii bunelor urdri
ale mele, Adi.-Buddho, si poati fiecare din voi 'sd atin-
gi spiritul radios, imaculat, care este lnndscut in orice
lucru viu((.
Bunele Urd,ri, al"e Prea burutlui. BUDDHA
SAMANTA BIIADRA
(Tr. LAMA 1<Azt DAlryA SANIDUP)
29

PIiEFATa
La fe1 ca Ei ln Cartea Tzbetand a Morfi'Ior qi
.in ^Mo-
rele Yogi, aI Tibetuluz, Mi'larepa, am dorit sd inre-
gistrez Jici nu numai traducerile textelor ci, in plus qi
lradilii Ei invS!5tr-rri asupra acestor t-exte, primite cie Ia
gurui meu tibeian, rdposatul LIma Kazi Dawa Sarndup'
Aceasti operd este poate cea mtli importantii din.cele
trei volume,
-pentru
ci ea o'ferd te:<tele exactc ale princi-
p"Gl"" yogi h"- meditalie intrebuint,ate de cdtre cei mai
iluEtri filoJoti tibetani qi indieni, ca.Tilop-a, Itlalopl !.'{ry-
pu gi nniUtepa in ciutarea de citre ei a Adevdratei $tiin!e'
Discipolul serios trebuie si constate ci exist[ gapte
",rr""
u,ri"rrtice ale acestei opere qi e[ n-a fcst incorporai
in text nimic, nici adnotalit nici comentarii, care- sd nu
ii" it, vreun fel conforme doctrinelor. 1nv6!5turi1e din
aceste texte sint mult mai vechi decit manuscriseie sau
versi.unile tipdrite citate :
1. Calea Supremd a Discipo ului: Preceplele gurului"
2. Calea Nirvdnei: Yoga Marelui Simbol'.
3. Calea Cunoaqterii: Yoga Celor gase Doctrine'
4. Ca1ea Transferului: Yoga Transferului Conqtiinlei'
5. Calea Sacrifi,ciului Mistic: Yoga pentru supun€r€B
,,eu1ui" inferion.
6. Calea Celor cinci lnleiepciuni: Yoga Marelui Se'mn
Hum.
?. Calea Inlelepciunii Transcedentale: Yoga Vidului'
Pentru marele public, in Introducerea Generald'' am
oferit o trecere in ievisti a ideiior buddhismului in corn-
p"t"tiu cu conceptele noastre filoso'fice, religioase.-
1j,.1n
irnei6 cazuri, qtiinlifice. Am expus de asemenea rnvala-
30
turile a.supra filosofiei Yogdi pe care le-am primit de la
instructori autentici timp de mai bine de 1b ini de studii
petreculi in principal in Or.ient.
Este aproape imposibil sd nu comili cite-ra erori in
acest domeniu de cercetare, insi sper ci efortul meu va
putea face s5. avanseze, la o,ccidentali, inlelegerea mari-
lor spiriie ale Tibetului gi Indiei.
^ .
Aici, Ei poate
_pentru ultima oari in aceasti incarna.reo
imi recunosc indatorarea cdtre Larna Kazi Dawa Sam-
dup; fdrd lucrul siu rdbddtor gi cdlduzirea sa, aceas,t5
operd ;i celelalte doul n*ar fi fost scrise.
Datorez recunogtinli qi altor instructori din India gi
din Orient. Ea se lndreapti de asemenea in mod cu totul
special citre Dr. R. R. Marett, Ii,eader in SociaL Aniro_
poiogy, Rector of Exeter College, Oxford, care m-a aju-
tat cu sfaturile gi incurajdrile sile.
Traducdtorr-il lucr'drii Narc.da Sutru, 1{r. St. Sturd.y,
a binevoit si contrcleze sanskrita mea gi expczeul dol-
trinelor Vecianta.
Pentru anumite texte tibetane arn consultat pe Dr,
F. W. Thoma-s Boden, Frofesor de Sanskrit5 la Universi-
tatea din Oxford.
-.trn
ceea ce urivegte anumite probleme cregtine, au fost
solicitate criticile Dr-l',ri F. A. M. Spencer, C'apelan aI 1ui
Brasenose College din Oxford.
Lui Sir Denison Ross, Director al $colii de Studii
Orientale din Loncira, ii datorez rnullumiri pentru permi-
siunea sa de a utiliza exemplarul sdu din Lo ds,r
-Ga,ulai
Roltso in versiunea lui Lama Kazi Dawa Samdup.
Bhikku Parawehera Vajiranana Thero, trh. D. (Can*
tab.) mi-a fdcut serviciul de a controla expozeul **.;. **r*
pra practicilor yogice in buddhismr-rl de sud.
N-ar:r uitat sd mullu_mesc tuturor celor care mi-au
;l?n! iL legdturS cu cele doui cdrli precedente. Doamna
M. La Fuente, secretard. a ,,Frieteniloi Br_rddhismului,, are
in special
-dreptul Ia recunogtinla mea pentru ficlela sa
traducere francezi a- Cd.r{zi Tibetane a llforlzlor.
Doresc sd ofer acest volum publicului ca un dar al ln-
leleplilor avansali pe Marea Cale a lVla'hdyd.nei. Ti"aducd.-
torul. (discipolul lor iniliat) gi cu mine, aJociatul sdu, ne
exprimS.m aici dorinla ca ginditorii europeni qi ai celor
31

doul Americi sd ia aceste tnv5lituri in consideratie 9i
simpatie. Ni se pare cd este momentul de a apropia pe
aceia care cauti si studieze qi si-qi dezvol.te puterile psi-
trice qi pe aceia care studiazd in ,special fenomenele vizi-
bile ale Universului.
O culturd demni de acest nume, necesiti o inlelegere
rnutuald intre Orient qi Occident. Inleleglnd cd noi fa-
cem parte dintr-o singurd familie, umanitatea se va e1i-
bera de concepte obscurantiste ca nalionalitatea, rasa,
casta, doctrinele, gi o epoci cu adevdrat noui va miji.
INTRODUCER,E GENERALA
I. Importanla gi originea surselor acestui volum
Acest volum conline gapte tratate distincte' insi intim
lega';e, traduse din tibetanS, patru dintre ele provenind
din manuscrise qi trei din versiunile tipdrite aparlinind
$tiinfei ,,Marii Cii( sau Mahdydnal. Primele patru sint
ale $colii Kargyiitpa qi sint o trecere in revisti fideli
a practicilor yogice pe 'care Milarepa, cel mai cunoscut
dintre yoginii tibetani, le-a experimentat in mdndstirea
sa clin inaltele singurbt5li ale rnunliIot inzdpezili din Hi-
malaya. Pentru discipoJ.ii de azi ai tui Milarepa, ele sint
considerate inci drept Lumina ce c5l6uzeqte pe Calea Eli-
berilrii. In ce1 de-al cincilea tratat, transmis de citre Ecoa-
la vechiului stil Ningmapa a bisericii primitive ne,refor-
mate" se gesesc, mai mult decit in oricare din celelalte
qapte, elemente discernabile ce-qi au probabil -originea
loi in credinla B6n, mult anterioari buddhismului tibe-
tan. A1 gaselea tratat, scris ln tibetanb pe un singur folio
ornat cu miniaturi ilustreazd. mantra gaga sau yantra
'!/oEa, corrrund tuturor $colilor Mahayana din Tibet. A
!"ftc* este rezumatul doctrinelor Inlelepciunii Transce-
deitale cunoscuti in Tibet drept S'er-P'yin gi ln sanskritd
drvpt Prai'fi.a-Parami'td, icare ormeazi partea principai5 a
celei de-a treia diviziuni a Kanjur-u1ui, Canonul Tibetan
al buddhismului de Nord, ;i care, astfel, reprezinti ?n-
treaga metafizicd ortodoxi substructuralS. oricdrui le-
rnaisrrr.
C6r!i1e I gi II sint de un interes istoric particular, de-
oarece, fiind fundamental netantrice, ele sint o dovadd cd
$oo,ala' Kargytitpa a extras unele din principalele sale
doctrine din- suisele buddhismului indian cu totul inde-
pendent de cele numite tantrice care au fost introduse in
Jesus Cotrlege
Oxford, 1934
w.Y. E.-W.
3 - Yoga titretane qt

Tibet de cdtre prrdma_ Sambhava, ilustrul fondator aI
$colii Ningmapa. Introducerit" s.riro
"a
pr"fala
-fu
u.eri*
doud cdrli vor ilustra mai rimpedu-"0".t
'ucru.
-irr-;;r;-
lalte Cdrli, in afard de Cartea !- Vli_u, inftuenla rlt""f&
{;fi1cjn3t1-este, prin contrast, mai-muit
""" -"i-i"ii
tantricS. Filosofia yogicd, care este ru"a"rr""t"d;; J.ffi;
Cdrli qi care le confera unitate
"i"""i "i"d
;1";i;1, ;;j
aici, asamblate intr-un volum, iEi avea, ca gi tantrismul.
sursele sale [n Indra.
-,^*n: :YT :j"t, aceste. qapte Tratate sau Cdrfi rcpre_
zrnra o expresie mai mult sau mai pulin cuprinzdtoare gi
unificatd a fundamentelor cele mai'importante ate nuad_
hismului. Mahayana, unele dintre eie
^rdminlnd,
pina-in
prezent, ignorate de occident in forma oferitd
"llii ""
-"_
ceplia citorva rare extrase fragmentare. Deci, 'p.*;;;
aceia care studiazd reiigiile comlarate $i p;i;
"rfi;;;;:
I,oSl,ci. psihologi, aceastd lucrarL aur"niai-.,;
-;;*"".t-*F
de studii.
Cu toate ci numdrul lucrdrilor privitoare la reiieiile
tibetane s-a mdrit recent, aour puli,ie;*;;;-.1" .i#H;;
mult decit. niqte povestiri ale unor'caldto"i
""lqi
frirpa"i#
qesc exp_erienlele de cdldtorie gi, inevitabil, opiriia l#p;;_
sonalS. Un studiu ser.i_os,, cd ar'fi asupra problemelor re_
ligioase, istorice sau artele, trebuie intotdeauna *l
"u
u"-
zez-e pe documente originale. Exper:ien{ete personat;,
"d_
niile variazra cu individul gi generalia, ca qi standardul
moral.gi_social, insd un docurient scris este intotaeauna
acelaqi. Incontestabil, ar fi mare nevoie de a ;""; ;;;;
ce acest volum a dorit sd prezinte, _ de o bibliotecA Je
texte, de traduceri, fdcute cu grijd qi clarificate ae ;;e
pentru unele din invdldturile cElg mai atrdgdtoara qi
"_i;
mai stimate in Tibet, pdmint al mun!ilo""f"rap"/i;i,
-"j
guruqilor 9i initialilor mistici.
prefele speciale gi numeroase adnotdri pentru fiecare din
cele ,;apte Cdrli. Sursa principald a acestor comentarii
r:ste invdldtura Ei explicaliile oferite de traducdtor ace-
luia care a reunit aceste texte, consolidate prin cercetdri
ulterioare fdcute asupra celor doud aspecte ale yaga, cea
tibetand qi cea hindus6. Cind traducdtorul a pirdsit aceas-
t5, J.urne, aceste studii au ajutat la elucidarea anumitor
probleme care s-au ridicat pe mdsurd ce textele erau re-
vdzute in vederea publicdrii.
III. Citeva erori de infelegere privitoare la buddhism
Flumeroase erori de opinie care circuli in Europa, pri-
vitoir.re la Doctrina Celui Iluminat sint datorate cunoaF-
terii insuficiente a acestei doctrine. Din pdcate au existat
din pa"rtea religiilor opuse qi muite erori de interpretare,
unel.e fdcute deliberat, altele datoriti ignoranlei subtilu-
.tui. transcendentalism care face din buddhism o filosofie
mai rnult decit o religie, deqi e1 este $i una qi alta.
Ca filosofie gi ca qtiinli de via!5, buddhismul este mai
cuprinzitor declt toate celelalte sisteme gtiinlifice sau fi-
Xosofice dezvoltate pini acum in Occident, intrucit el cu-
prinde viala in toate multiplele sale manifestdri de-a lun-
gul nenumdratelor stdri de existentd, d-e la cea mai de
jos dintre creaturile subumane pind la fiinlele de o dez-
volta.re mult mai avansatd decit cea a ornului. Cu alte cu-
vinte, buddhisrnul considerd viala ca un tot inseparabil
fdra inceput gi fSrd sfirgit.
A. ASUPRA DOCTRINEI SUFLETULUI
tsuddhismul evitd ralionamentul amdgitor al credin-
{ei populare creEtine, ce afirmi ci un lucru ca sufletul
poate, fSrd si fi existat inainte, de a-gi avea expresia in-
tr-un trup omenesc, s5. continue sd existe dupd disolutia
corpului fie intr.o stare de fericire, fie intr-o stare de
suferinld pe intreaga duratd a viitorului.
DimpotnivS, buddhismul afirmd cd ceea ce are un in-
ceput in timp trebuie inevitabil si aibd qi un sfirgit in
tirnp.
Pentru a ajuta
iosofia absconsd a
acum atit de pulin
lui, a fost addugat
34
II. Cornentariile
pe cititoml occidental sd inleleagf, fi_
yogilor qi a misticilor tibeiani, pind
inteieasd dincolo de hotarele TiftrLtu-
un comentariu explicativ, cuprinzind
35

Dupd Buddha, credinla cd sufletul (in sanskrit6: dtmnn),
ca esen!6 spirituaiS pe vecie individuatizatd, neschimbf,-
toare^ q! indisolubild este nemuritor, degi preexistenla sa
i-ar fi logic admisd, este un glnd care est6 un hn! men_
tal pentru onr ,gi-1 line sclav horei neincetate a nagterilor
g-i mortilor. Atita timp cit omul n-a depdgit u"*"slA
"r"-
dinld, ln virtutea concepliilor juste, Eliber'area nu va pu-
i"? fj atinsd. gi Eliberarea sau Nirvana depincle de fip-
tul cd.congtiinla uman6 limitatd a fost depaqita qi s-a atins
conqtiinla supramundand.
Pentru rnarea majoritate a europenilor qi americani_
1or, credinla in nemurire (dacd totuqi ea existd), se ba_
zeazd" mai ales pe o p-,redispozifie ereditard pentru .r*"h**
teorie anirnistd a sufletului, Ei pentru ei, aga dupb curn
ne pute.m agtepta, afirmalia buadhista ce spune
"A
t*o_
ria unui ,,sine" personal care sd dureze veqrric gi pe veci
separat de celelalte este de nesuslinut, ea paitna a ti
echivaient_ul negaliei absolute a unei existenle congtiente.
Aceastd problemd a unui suflet sau a unei absente a
sufletului (in sanskritd,: dtman sau andtman;, care, idr*
indoiald este poate una din cele mai dificile'qi mai .orr*
fuze dintre toate problemele psihologiei buddhiste, poate
sd o_gdsim limpeziti prin imaginea Lrmitoare:
Un om de 70 de ani nu este copilul care a fost la
10 ani, nici copilul de 10 ani nu estb omul care va fi la
70 de ani. lntre cei doi totuqi existd o continuitate de
congtiin!5. La fel, bdtrinul nu este copilul care va fi la
proxima sa renaqtere gi totugi existd intre ei un fel de
conexiune cauzald, depi nu existd o identitate de perso*
nalitate. Existi totuqi aceastd diferenld: lntre bitiin qi
copil existd in mod normal o continuitate de memorie, in-
tre noul g?pil Si vechiul bdtrin dimpotrivi, cu exr:eplia
unor condilii exceplionale datorate unui antrenament
'gogq inaintea morlii, existd o rupturd mai muit sau- ma$
pulin_ completd a continuitdlii memoriei in conryi.iinla
sangsarici sau lumeasc5, insd nu qi in subcongtiinla care,
dupd noi, reprezinti aqFectul rnicrocosmic al congtiinlei
macrocosmice sau supralumeqti2.
Deci
- aga dupd cum o explica defunctul Ldma Kazi
Dawa Samdup gi ;al!i mahayinigti instruili piscutind
aceastd problemd cu editorul
- iun principiu impersonal
36
(aceast6 reprezentare microcosmica a macroeosmicului)
ii"rri.ta in iursul tuturor existenlelor-sau stdrilor de a fi
io"aiiio"tt [n Samsaras, insd conqtiinla personald sau
lumeasci sau sufletul
- nu persistd.
De la tinerele Ia bdtrinefo, de la bdtrinele la moarte
Ei de-a lungul *te"il d" dupi'moarte pini ia renaqtere (tot
in aceastd
"iume)
existi un proces cauzal, o continuitate
in transformdri veqnice. Dar principiul congtiin!-ei imper-
sonale nu trebuie, in nici un fel, sd ifie identificat cu o
personalitate reprezentat[ printr-un nume, o formd cor-
iorald sau un ipi"it tuttgsaric, care nu sint decit crealii
iluzorii. El, prin el tnsuEi, este non-'sangsdric,. fiind ne-
creat, ne-nbscut, ne-format, dincolo de conceplia sau de-
tinllia umand. $i totu9i, depd;ind timpul gi spaliul care
nu au decit o existen!5'relativd 9i ne-absolutS, el" este fdrd
i"""p"t gi fdrd sfirqit' Atita timp rcit existi ignoranla std-
,"ii ;'d""t;ute Ei dorinla simlurilor san-gsdrice (sau iluzo-
rii), spiritul sagsaric igi continuS ciciul sdu de re-naqtert
gi
ide'mortri redurente.'Clnd ignoran$a-Ei .dorinta "y l*-1
depdEite lxin marea trezire a stdrii de Buddha Ei cind
starei Adevdrati este atins6, spiritul sangsaric _. ceea ce,e
totuna cu a spune conqtiinla p-ersona16 sau sufletul
-
este
recunoscut ca neavind, ca $i timpul qi spaliul, 'dec{t o
existenld relativd 9i nu absol"utd.
-
letrit suprem qi unic al oricirei Dharma (sa-u Dqct{-
,ru;'"rle,
"q;.
A,rpi cum Buddha insupi l-a proclamat, de
a atinge,,Eliberarea spiritului".
,,DEci,'pentru voi, 6, discipoli, lelul vielii sfinte l" ".st9
milosteniill, onoarea, renumele, nici virtulile -Ordinului'
,*au fericirea stdrii samadhi, ori claritatea viziunii lAun-
iri"", : ci eliberarea permanentd Ei inalterabild a spiri-
tului. Aceasta, o, disdipoli, este raliunea vielii stipte'
;;;;i" este punctul sdu central, racesta este lelul slu:"1
Spiritul,'in sensul ln care noi il intrebtiinldm aici, tre-
Uule'sa fie:in1eles cra referindu-se 1a aspectul microcosmic
al spiritului iracrocosmic. $i, eliberarea spiritului implica'
ng"'",r* s-a aritat mai sus, cucerirea ignoranlei, * cee.a
cevrea,siinsemnesSmergi'dincolodetotceeaceconsti-
i"l" .ottli"utul cornplex al-spiritului lumesc (sau conEtiin-
!ei) cara este pur gi simplu-reflexul iluzoriu al spiritului
i.Ju-"o"qtiin1e4 supramundan. Acesta este, tn termenii
37

textelor ,noastre, spiritul in starea sa ne_ndscutd, ne_for-
mat5, in starea Adevdratd, Iluminarea Nirvdnei. D;.
sub continuitatea cauzald a'spiriturui sa"gsaric exiuta
"ri
principiu impersonal supra-sa-ngsaric.
- spiritul pdmintesc se manifJstd ca ,qi ,curentul de viatd
al cetor S skand.hn ale iluziei 1""ri p"gilu-#di^;;;. ;";;i_
tuie_ existenfa condifionatd ri,, u'Sa-'msarei.'C"r;rrt;i-;;
y],"15 g fgrl reprezentat ca o ftacdrd alimentatJ a"-a"ri"_
Iere paminteqti. Cind omul tnceteazd de a se mai delecia
in .viafa-simluritor, cind el
"
aerraaa.i;u;-ii;^"i";;;;;
-ambifie lumeascd, flacdra moare Ain iipsa
-
a"--""*U"rU_
bili.
Du
lg primul- pas pe Ca1e, [n virtutea antrenamentului
yoga, Nirvdna rdevine obieciul uup"utrL"r" ;f il;il;i;i
primintesc. Aga cum prin intrebuintrarea abild. a rinei iu-
cdfi de silex, olel.Ei iascd se poatd produce foc. tot asa
prin justa intrebuinlare a ,cel6r
"i""i "f*,Jt;l";";i;
realiza Nirvana. Intr-un Arhant sau omut n""u"it-p""_
fect, curentul vietii gi-a atins I:oJi**,ru, eI s_a eliberat de
toate
_legdturile Sarnsarei: prtt" :"""lsivd de posesiune,
y,T,'lii="i: dorinfa ;i oric,e-sentiment at tumiil ;-;;;I_;
orn radacrni toate elemenlele lumeqti,
"uru "orritituie
sal
*1^l? insdgi a existenlei karmei. atii ti*p c,it arhantut
este tncarnat,
^
el _rd.mine in posesiurrea cetoi ci"ri il"oiaii
ueoarece ele ir dau existenla ln Samsara. La moartea ,sa
gl1Tr5, care este cea din .,i-g,-"ilu
"U""a"""rrJp_"t."
111"iy"1,..9i abandoneazi inciusiv Lpiritul sdu i'umesc
(sau.con$trrnla) ce depinde de ele. El s6 ,bucurd atunci d.e
:.,,1_tl?"1ut"
compJetd, posedind doar un spirit sau con_
Silrnla supralumeascd, gi aceasta este cu adevdrat trlibe_
rarea spiritului. ,
,_,
Dir acest punct de vedere buddhismul este fundamen_
:r- yi ,srsreffl.
de yoga aplicatd practic, si Buddha tnvatd
_9_1tt"r_
de drsciplini yogicA ce_i permite omului sa r"j,_
Ltzeze ca er insu$r nu este nici trup, nici facujtdli mentale
ale trupulur.,
9i cd ;i unur qi cetetfiiu nu sint decit instru-
mente cu ajutorul cdrora cel care qtie-sd Ie intrebuinteze
corect atinge cele mai sublime re*izari-ln ta;."p;.d;;
aceste realizdri sau sid.dhi, tsuddha u"p""u sidd,hi de a_si
rememora viefile trecute5, de a urca pina fa ;;;;;";;";d';
stare de existenli condilionata qi aE-a deveni astfel cu_
3B
tare Arhant, cucerito,rul intregii Samsara gi a acestor nu-
meroase stadii de existenli de-a lungul cdrora, urmind
cuvintele Inleleplilor Mahdyanei, Cuceritorul poate, dacd
vrea, ,,sd rdticeascd liber, ca un Leu neimblinzit printre
ianlurile muntoase(( pdstrind tot timpul o continuitate de
congtiin!5 nelntrerupti6. Acest limbaj figurat implici fap-
tu1 ci nu existd un capdt de conceput aI evoluliei, cd Cos-
rnosul insuqi este vegnic ,supus noilor nagteri 9i noilor
morli pentru care visdtorul, sursa gi suslinerea este Spi-
ritul Unic.
B. ASUPRA DOCTRINEI NIRVANEI
Cu toate cd neagd orice posibilitaie a existenfei vreu-
nui fel de 'suflet personal Ei de hemurire lntr-un infern
sau un cer fenornenal, Buddha, in Doctrina sa asupra Nir-
vanei, vorbegte de un destin mult rnai inalt ce aqteaptd
umanitatea gi lpoate cd nu existi Doctrjnd. Buddhist[ care
si fi fost mai riu infeleas5" decit aceasta.
Termenul sanskrit Nirvdna vrea si insemne literai-
mente: ceea ,se duce, 'sau, ceea ce se fptinge, ca focul ce
se stinge sau flacira pe care o sufli" El mai inseamni
de asemenea: a se rici sau a deveni rece, aplicindu-se
astfel la existenta senzuald. Occidentalii, care n-au in!e-
les decit aspectul exoteric aI acesto,r semnificalii sint res-
ponsabili de opinia eronatd atit de larg rdspinditd acum,
cd l.Tirvana, Summum Bonnum al truddhisrnului este sino-
nim cu anihilarea totald a fiin{ei. Inleleasd in adevdratul
sens, Nirvdna implicd extinclia, rdcirea celor trei Focuri
ale Dorintei: dorinla de posesiune, reaua vointd qi pros-
tia. Clnd acestea sint rdcite sau stinse, sau (esoteric) sint
transrnutate 1n: puritate, bundvoin!5 qi inlelepciune, dis-
persind astfel ignoranla (sanskrit5: aui.dyd), Conqtiinla
purd a stdrii de Buddha va licdri. Marii erudili ai Indiei
Buddhiste care au supravegheat t5lmdcirea 'scrierilor re-
ligioase cuprinse acum in cdrtile cano'nice tibetane, au in-
leles sensul subtil al mor-tii Nirvana gi l-au transpus ln
tibetani :,,rsta.re-de-dincolo-de-suferinli(( (Mga-nan-med).
Pentru acela care este pe deplin iluminat sau deqteptat
dj.n somnul prostiei care este provocat de existentele din
Samsara (c'ondilionate de karma), chiar in momentul
39

in care igi va abandona trupul sdu uman iluzoriu, in pro-
cesul pe care oamenii lI numesc rnoarte, se produci in
acelagi timp Eliberarea finald, detagarea d-e ultimele legd-
turi .ale lumii, eliberarea skandhaselor (sau sfirqitul eie-
mentelo'r ,,devenirii(s). $i aceasta este ,cu'adevdrat extinc-
lia fiinlei ln Samsdra, Pari-Nirvdna Unui Buddha. Evo-
Iuind in afara stdrii torpide a dezvoltdrii pasive, crisalida
umani devine astfel o Cuceritoare ,a ,existinlei. Fiind az-
virlit5. sau scdpatd din coconul lesut de dorinla karmicd a
senzaliei, ea atinge Liberarea.
Spre deosebire de Ceru1 Semitic, Nirv6na nu este un
l5eag final al sufletelor nemuritoare, nici nu este o
"orr_
difie. de sfirgit spiritual sau absolut. Ea este o stare de
rlumrnare.perfectd care poate Ji atinsd nu numai dupl
,rnoarte, ci gi aici, pe pbmint, qi cit timp egti i*a i'":
carnat.
Nirvana este indescriptibili, cdci nici unul din con_
ceptele spiritului limitat nu poate fi aplicat l" C;*;-;;
dep.agegte_.acest spirit. Dacd
^doi
mari inlelepli
""* ""
realizat Nirvana s-ar putea intir.ni, fiind inct' iiorl"o"r x
trupurilor lor, intre ei ar avea loc o inlelegere intuitivd
-a
ceea ce este Nirvana, dar timbajul uman ar fi absotut
inadecvat spre a o descrie, chiar intre ei, gi cu atit mai
mult pentru acela care n-ar fi realizat*o' lncd nicioclatd.
Ruddha insuqi a vorbit de Nirvana ca despre ,,rru_d"_
venit,
_ne-ndscut, ne-fdcut, ne-format,,, gi piirl t.rr*ur*
,,existi un mijloc :de a ne sustrage tale'ae ceea ce este
devenit, ndscut, fdcut qi format,,?.-lstfe1 se face cd Telul
predicat de cdtre Gautama in 1oc de a implica, dupl'cum
au _
proclamat-o aceia care-l c'iticd, o anihilare ibsoluti
a fiinlei, el implicd de fapt, dimpotrivd, o stare atit de
transcedentald qi intr-atit de superioard. celeia pe care o
pr€supune teoria sufletr-rlui, incit ,pentru un spiiit ne-ilu-
ming-t, aceasta depdqeqte total conceplia omeneascd.
Cind omul nu mai este pur gi simplu om, cind eI a
stins flacdra oricdrei dorin!-e animale,- eind el a trecui
peste personalitate 6i cre-dinfa in existenla unui ego sau
,suflet, cind el a evoluat dincolo de starealumili a u"mani-
tdfii, cind el s-a cucerit qi a cucerit lumea, cind eI a risi-
pit Ignoran{a, atunci Nirvdna va grutea fi realizati qi in-
teleasds.
40
IV. Cunoagterea incompletd a buddhismului
in Occident
Daci tinem seama de faptul cd cuno,aqterea noastrd
actuald asupra buddhismului este incompletS, neinlelege-
riie Doctrinelor Buddhiste sint in realitate scuzabile. De
fapt, doar in ultimii 50 de ani s-a ficut un studiu serios
de cdtre erudilii o'c,cj.dentali. Nici chiar [n prezent nu
existi nici o traducere cornpleti intr-o limbd occidentalS
oarecare a Canonului Pali al $c'olii de Sud sau al Cano-
nului Tibetan al $colii de Nord, si fiecare rdin aceste co-
leclii este mult mai voluminoasd decit Biblia cregtind.
Degi ,,Pali Text Society" a fdcut un lucru excelent edi-
tind qi publicind in PaIi Versiuni aprobate ale mai multor
porliuni din Tri, Pital+a (Cele Trei Diviziuni), aga cum se
numesc cele trei pirli ale Canonului Pali Meridional, exis-
ti, comparativ, putine texte traduse. Erudilii europeni
n-au fdcut nici ei nimic pentru a avansa cunoagterea
Buddhismului de Nord, rezumindu-se si stabileascd in-
dexuri. gi analize schematice ale Canonului Tibetan, cu-
noscut sub numele de Kanjur (Bhah hggur): ,,Traduce-
rea Preceptelo,r" qi a Co,rnentariului sdu, Tanjur (Bstan-
hgyu,r). ,,Traducerea Comentariilor", din care o foarte
micd parte a fost tradusd. Con{inutul enciclopedic al Ca-
nonului Tibetan este deci necunoscut in multe detalii in
afara mdndstirilor Tibetului, Mongoliei, Chinei, Manciu-
riei gi Japoniei. Acest lucru este de asemenea adevdrat
qi pentru Canonul Chinez, numit ,,Cele 3 Comori" (Son,
Zang).
in aceste diverse cimpuri gi mai cu seam5 pentru Ti-
bet, existd importante cercet5ri de fdcut qi atita timp cit
acestea nu vor fi fost fdcute, n-ar fi inlelept sd se dea
un aviz definitiv istoric, filosofic qi religios, bazat pe tex-
tele sau traducerile fragmentare pubiicate.
V. Optimismul voios al truddhismului
In afara surselor de informalie de limbd europeand,
din care unele sint sigure gi altele nu, se cunosc destule
lucrdri ficute de cdtre Buddhigtii cei mai bine instruili
47

ai celor doui $coli, pentru a ajunge la certitudinea cd
buddhismul este paralel creqtinismului cu privire la eti-
cile conlinute in Predica de pe Munte, in Pildele Evan-
gheliei gi Decaiog, dar ci el este mai cuprinzdtor. In al{i
termeni, cregtinismul, ca qi iudaismul care este baza sa,
gi islamismul, care derivd gi din unul qi din ce151a1t, ti-
miteazd. cel pulin in practicd, lnvS!5turile lor morale la
om, in timp ce buddhismul imbrdliqeazd,, in altruismul
sdu rrniversal qi in speranla sa de elibei"are, orice fdpturA
vie, subumand, umani qi supraumanS. Degi Christos a zis
el insugi cd ,,nici o vrabie nu cade din Cer fdrd voinla
Tatdlui sdu(' gi cd ,,slava Tatdlui se exprimi in l5_crbmioa-
re((e,_ in cre$tinism existi credinla iralionali gi in special
occidentali 'cS.nemurirea se limiteazl a om. Spre deose-
bire de Sf. Pavel care, fdcindu-se ecoul credinlei vulgare,
spunea c5, Dumnezeu nu se preocupd de boi10, Buddhis-
rnul inva!6 ci orice fdpturi sensibild este o inseparabild
parte a Totului qi c[ ea nu poate, prin urmare, sd-Ei aibi
adevdrata fericire atita timp cit toli nu vor fi atins celd*
lalt tdnn.
A. DOCTRINA BUDDHISTA A ELIBERARII
PENTRU ORICE FAPTURA VIE
Etica absurdi a unui Cer vegnic pentru alegi intre
oameni Ei a unui Infern ve;nic pentru conciamnali nu-gi
are locul in Doctrina lui Buddha. Atita timp cit mai existi
o fiin!5, chiar din cele mai de jos, scufundatd. in sufe-
rin!5, mihnire sau ignorantd, rdmine o notd discordant5
care nu poate decit sd a{ecteze toate fiinlele, deoarece
toate fiinlele fac parte din Unitate, qi, atita timp cit nu
sint eliberate toate, este imposil:il ca adevdrata fericire
s5, existe pentru vreuna.
Credin{a cd o parte a Totului se poate bucura de o
fericire vegnicd atunci cind o altd parte suferb veqnic o
pedeaps5, cea mai asprd care se poate imagina, este ab-
solut de neconceput pentru un buddhist, cici pentru el
nu existS. stare de existen!5 ln Samsara cerurilor, infer-
nurilor sau lumiLor care si fie altfel decit datoratd Karmei
qi, astfel, de duratd limitatd. Buddhismul, spre deosebire
42
de credinla semiticd, inva!5 deci cd orice fdpturd vie in
toate lumile, infernurile sau cerurile, va atinge la ulti-
mu1 sfirgit adevdrata Eliberare spirituai5 a starii Nir,va-
nice, dincolo de toate existenlele circumscrise 5i eondilio-
nate ale Samsanei.
B. CALEA LUI BUDDTIA CATRE ELiBERAREA
UNiVERSALA
Ca toate marile credinle, buddhismul recunoagte ca-
racterul pulin satisficdtor al existenlei umane gi preco-
nizeazl. o stare mai e1evat6. Dar pentru Buddha aceastA
stare mai eievatS. este, aga dupd cum deja s-a ardtat, din-
colo de limitele Naturii, de existenla personal5 Ei de pa-
radisurile qi infernurile fenomenale. La fel cum creatu-
rile care respir5. aerul la suprafala solidi a acestei pla-
nete se gdsesc relativ intr-o condi{ie de existen!6 mai
elevatd decit acelea care triiesc in apele sa1e, astfel
-
enunld Buddhismul
- existd condilii tot atit de elevate
deasupra oamenilor precum aceqtia se afld deasupra pri-
melor forme de mamifere, qi dincolo de cele mai lnalte
stiri sarzgserice nurnite de cd.tre tibetani: og-rnzn (sanskri-
t5,: akqni{tha),
-
existd Nirvana.
Existd mulli oameni, spun guruqii tibetani, care sint
din punct de vedere karmic atit de ata,gali std-rii de exis-
tenti umane incit ei nu doresc o stare dinco,lo de sirn-
{uri. Astfel de oameni sint ca pegtii care, de,$i le este
oferitd, ocazia de a trece in existen eie animale superioare
ce trdiesc pe pdmint us,cat, preferd si rdrnind pegti, nebi-
nuind cd ar putea sd existe o condilie superioari celei pe
care ei o cunosc. Existd de asemenea oameni care-qi in-
chipuie ci ar fi fericili pe vecie dacd Impbrdlia Cerurilor
s-ar realiza pe pdmint, aga cum se.va ajunge in cursul
evoluliei progresive.
Pentru cel iluminat nici o condilie de existenli din
Sams5ra, chiar in intregime etiberatd de boald, de'bdtri-
nele qi moarte, nu poate fi o stare definitivd gi satisfl-
citoare. Iatd de ce Buddhismul spune omului s6 nu-qi fi-
xeze sperantele pe o utopie pdminteascd, ci rnai intii si
se elibereze de Legea Karmicd a Necesiti.fii apoi, dupd
ce a atirrs pragul Nirv6nei, si indeplineascd marea renun-
43

lare a lui Bodhisattva: s[ nu pSrdseasci Samsdra plnd ce
toli locuitorii s[i, din toate stirile elevate sau inferioare
qi din toate tdrimurile de existenld, nu au fost eliberali
aga cum a fost Buddha.
lntreaga frurnusele, bunitate, tot ceea ce suprimi su-
ferinla sau ignoranla pe pdmint trebuie si fie indreptat
cdtre acest mare sfirgit. Atunci, cind Domnii Milei i1 vor
fi civilizat spiritual, pimintul va fi revelat peleri-
nilor drept calea infiniti care atinge inima Universului.
Omul care nu va mai fi om va dep5gi Natura gi in mod
impersonal, insi totugi congtient, in uniune cr"r toli llumi-
nalii, va ajuta la implinirea Legii Inaitei Evolulii pentru
care Nirvana nu este decit inceputul.
Dacd inci de la inceputul contactului Occidentului cu
Orientul, Doctrina iui Buddha ar fi fost prezentati aga
cum noi o cunoagtem, nu s-ar mai fi instSpinit opinia
curenti despre un buddhism pesimist gi nihilist.
Cdci, in realitate, Buddhismul este de un altruism ele-
vat qi de un optimism fird margini care n-au fost nici-
odatd depigite, nici mdcar egalate, in niciunul din siste-
mele filosofice sau religioase cunoscute. Mai mu1t, dis-
pozilia testamentard ficutd epocii noastre de citre unul
din semenii noEtri, fiul princiar al unui tat5. uman 9i care
nu revendica nici un prerogativ divin, ne spune ci esen-
liale pentru Eliberare nu sint credinla sau necredinla in-
tr-o zeitate suprem5,
- ci efortul personal intru bine qi
erroLutia spirituald dirijat5 de sine insugi, aqa dupi cum
o indicd Nobila Cale Octupli. $i aceasti Cale care conduce
ia atingerea suferin{ei este:
Infelegere d,reaptd.. Gi'nduri' drepte,
Cuutnte drePte. Acfiunz drePte,
Mi'iloace de eri'sten{d' drePte,
Strd.d"anie dreaptd'. Aten{i'e dr eaptd',
Concentrare dreaPtd.
Buddha inva!5 deci cd omul este fiuritorul gi stdpi-
nul destinului sdu, cd modul in care el lgi foloseqte viala
sa prezent[ va determina viala sa viitoare in aceastd
stare sau in stdri diferite de existenfd.
Dupd cum a spus Sf. Pavel, multe secole mai tirziu
44
- ,,Ceea ce omul seamdn6, aceea va recolta(rll,
-
ggss
ce, in mod logic, ar trebui si implice pentru cregtinii de
azi, aga dupd cum o inlelegeau gi cregtinii gnostici gi cum
o inleleg gi buddhigtiilz, o noui naEtere pe pdmintul unde
semindturile au fost fdcute, trebuie sd fie urmate de
secerig.
Omu1, conform Buddhismului, nu se expune unui bles-
tern divin gi nu poartd povara nici unui picat originar.
altul decit acela pe care gi I-a creat el insugi.
Ca intr-o Universitate, asigurind o mullime de diplo-
me, omul se inscrie ln registrele facultilii ndscindu-se gi
profiti de lungile vacanle ale morlii, atunci cind el trece,
grad dupd grad, de la inceput pini la cea mai inaltd per-
fecliune. DupS ce a atins supremul grad al stirii de
Buddha, el pdrdseqte locul de inv5liturd pdmlnteascd pen-
tru a merge sd-gi implineasci misiunea in lumea Cosmicd
pentru care el a devenit o parte spirituald congtientd, un
Iluminat, in virtutea perfectei sale qtiinle.
Multe din textele traduse in continuare vor servi drept
comentarii Ia acest capitol consacrat optimismului voios
al Buddhismului. Vezi in special ,,Cele zece P'ealizLri
Voioase", ultimeLe precepte ale Cdrlii I care sint deose-
bit de importante in legdturi cu aceasti problemS.
VI. lnlelepciunea mahayanei
Dupd acest scurt expozeu al citorva din Doctrinele
esenqiale comune Buddhismului $colii de Nord Ei de Sud,
vonr studia acum partea mai filosoficd a acestor Doctrine,
in corelalie cu Mahdyana, care sint prezentate in textele
noastre pentru a cdl[uzi corecta inlelegere a cititorului.
A. RELATIA DINTRE BUDDHiSMUL DE NORD
$I CEL Dtr SUD
Nu este necesar sd ne oprirn Ia vasta problemi inci
nerezolvati: de a qti daci buddhismul Mahayanist este o
ml5.ditA filosoficd a unui buddhism mai primitiv, aga cum
o spun Buddhigtii din Sud, sau dac5, cum o spun literalii
Mahdyanei, e1 este fidela reprezentare a unui Buddhism
45

mai elevat, mai esoteric, pe care Buddha nu l-a putut
rispindi inainte ca discipolii sii si fi inleles complet ln-
v5ldturile simple exoterice, care sint fidel inregistrate
tn Canonul Pali. Urmind acest al doilea punct de veclere,
Buddhismul de Nord este pur qi simplu complementar
Buddhismului de Sud; intr-un mod analog, upani.g*de'te
sint co,rrlplernenrtare V e delor.
Oriunde ar fi adevdrul din aceste controverse
- 6i.
aceasia rdmine de stabilit pentru savanlii din viil,or _.
este adevdrat cd Mahayana a dat Buddhismului un sis-
tem, o continuitate logicd qi filosoficd, tot aEa cum Flaton
a fdcut-o pentn-r filosofia lui Socrate. Mai mult, Buddhis-
mul Canonului PdIi, daci este separat de Mahdyana, con-
line destule pasaje obscure gi doctrine care necesii,i ex-
plicatii despre care este rezonabil si se creadi ci un
Mare Instructor Ie-ar fi dat pentru a-qi completa invS![-
turile lnainte de a le rdspindi in lume.
De fapt, cum toate textele noastre sint intemeiate pe
traditia religioasd a Buddhismului de Nord, noi trebuie
sd cdutilm interpretarea doctrinelor lor cele mai dificile.
Fdcind aceasta, sd nu uitdm cd $coaia de Nord (sau Ma-
hayana) accepti Canonul Pali al $colii de Sud ca deplin
ortodox, dar sustine c5, deoarece mai mult sugereazd gi
nu expune inv5liturile cele mai avansate ale lui Buddha-
el este incornplet. Tot aga, gnosticii 'cei mai instruili
(care furd declarali eretici de cdtre creqtinii ce all accep-
tat deciziile dogmatice ale Conciliilor Ecleziastice) pdrear-r
sd fi acceptat Cirlile care formeazd Noul Testament, dar
ei suslineau cd exist6, pe lingi acesta, Scripturi Ci'egtine
avind un caracter esoteric * tot atit de autentice qi de o
importanli mai rnare. Aici se poate pune intrebarei::
-
,,Care sint cele eretice?(( Aceasti problemd, vizuti im-
parlial, este inc5. de rezolvat Ei se pot gdsi numetoase
argumente in favoarea pretenliei Gnostice la existenla
unui creqtinism esoteric pe care Conciliile Bisericii Occi-
dentale l-au respins de mai multe ori13. Biserica Gnosticd
a Buddhismului
-
Mahdydna
-
poate, la fel de bine, sA
fie sau nu ,,eretici", dupd cum este urmatd $coala de
Nord sau cea de Sud.
B. SPiRITUL $I MAYA
Dupd maegtrii gi comentatorii cei mai autorizai ai
Euddhismului de Nord, ca A5vaghoSa, ln primul seool al
erei noastre, Ndgarjuna in ai doilea Ei al treilea, Asanga
oi Vasubhandu in aI cincilea, pini la Xuan-Zang in seco-
lul VII,
- spiritul (sau congtiinla) este singura realitate.
DeEi Soarele este unic, razele sale sint numeroase, tot
aga, deqi Spiritul este unic, el se manifesti in numeroase
spirite. Macrocosmul nu este separabil de Microcosm, tot
aga precum ,,Ifnicul" qi ,,Muitiplul" nu pot avea o exis-
tenli aparte unul. de altul. Fiind aspectul individualizat
san personal pe care spirituJ. microcosmic (sau conqtiinla)
.gi-l asum6 cu privire la sine, ego-ul, sau eu-ul, sau su-
fletul, este iluzoriu; aceasta se datoreazd faptului cd ne-
fiind iluminat, gi nici trezit spiritual 1a perceplia
fenornenelor, el depinde (datorit5 caracterului sdu perso-
na1 iluzoriu) de simlul separativitdlii ce provine din con-
tactul cu forrnele Ei cu universul extern. Astfel, fenome-
nele conferd o existenld relativi ego-ului fald in fali cu
lumea, pe care ego-ul o percepe gregit drept ceva in afard
ryi separat de el. Cu alte cuvinte, ego-ul gf lumea nu au o
existenld absolutd sau adevdratd, ci doar una relativd. Ast-
fe1, ego*ul sau sufletul, nu este mai real decit o reflexie
a lunii pe oglinda unei ape, e o umbr5, un fenomen com-
pus proiectat de citre realitate, dar pe care spiritul micro-
cosrnic (ne-iluminat) il crede un lucru permanent qi exis*
tincl prin sine insugi.
Spiritul ginditor, in starea sa ne-iluminatd, fiind in-
con.iurat de ceala groasi a aparenlelor, este incapabil sd
strdi:ungi tluzia Samsdrei qi sd distingd Cincolo de pic1d,
lumirra c-lari pe care o rdspindegte Soarele Realitdlii, el
ia efectele drept cauze gi fenomenele drept numene. Aqa
se face ci acest miraj de reprezentdri, care are o aparenld
substanliald qi reald, nu are existenld in sine qi piin sine.
Aceasta este Doctrina Iluziei (sanskritd: maya) care joacd
un rol atit de important in toati filosofia mahayanisti gi
in toate textele conlinute tn acest volum.
Aplicatd in fizicd, Doctrinei ntoaa implici faptul cd
materia, deqi ca substanli este iluzorie, aqa cum qtiinla
noastrb. contemporand incepe sd o conceapd, este' non-
46
47

existentd, afari doar ca fenomen ln calitate de manifes-
tare a energiei primordiale ce eonstituie electronul, a cd-
rui sursd ultimi este Spiritul. Materia nu este astfel decit
o dezvoltare a Spiritului qi compugii sdi atomici gi sche-
letul de electroni nu au existenld rea15 prin ei ingi;i, cu
atit mai mult cu cit ei nu produc alte fenomene, mai;eria,
ca toa're h-lcrurile aparente, fiind iluzorie. Sams5ra! salr
universul extern, este un compus psiho-fizic al spiriiului,
materia
-
a$a cum noi o vedem -_ fiind o cristalizilre a
energiei mentale gi, in consecin!6, produsul gindiriila.
C. TN CEEA CE PRIVE$TE NEPERMANENTA
Aceasta este ilustratd mai departe de c6tre Doctrina
Buddhisti a Nepermanenlei lucrurilor. Un fenomen apare
instantaneu gi face loc altuia, a$a cum un gind di nagtere
altuia. La fel cum noi nu putem discerne momentul trans-
formdrii smintinii in unt, tot aga nu putem sd inleiegero
fluxul constant al tuturor o,biectelor cornpuse. Aspectele
cele mai dense ale materiei, ca qi gazele invizibile cele
mai subtile nu sint niciodati exact aceleaqi de Ia o clip6
la alta; prin toate, trece in mod aseminitor fortei-viald,
in pulsatia sa psiho-fizic5, un curent vegnic, ce modifich
structurile in fiecare c1ip5, chiar gi in trupul omului. In
acelaqi fel, ego-ul sau sufletul, este de asemenea efemero
depinzind pentru existenla sa relativi de o interminabilS
serie de impresii a1e simlurilor ce se inal!6 gi dispar in-
stantaneu * simplu curent de transformdri perpetue.
D. IN CEEA CE PRIVESTE COSMOSUL
CA GINDIRE
Increliturile gi valurile cauzate de vintul gindirii spi*
ritelor microcosmice asupra quvoiului nesecat aI senzalii-
1or, sint gindurile individuale care apar ca obiecte, ca ma-
terializdri ale vizualizdrilor. In alli termeni, in sens p1a-
tonic, Cunoagterea
- ca ideal al Spiritului supra-pirnin-
tesc * se manifestd in universul fenomenal. Aceasta este
Cunoaqterea care este reald qi nu reflexia sa in naturd,-
Formele-ginduri materializate se atageazi unele de aliele
ca picdturile de api ce formeazd oceanul qi constituie to-
4B
talitatea 1or, natura exterioari. Degi existd sub forma
aparenlelor, ca fenomene, esentra reali a tuturor lucruri*
]or este gindirea, ca numen, adicd in calitate de Spirit-
Ast el, Spiritut este Cosmosul. Pentru acela care este iiu*
minat, aCeasti duaiitate aparentd nu existi, deoarece nici
Samskdra nici Nirvana nu sint doui lucruri aparte ale
individualismului, ci doar douS aspecte ale ,,Ifnului" care
este Atotcunoagterea, Atotinleiepciunea' Iati de ce nn
textele noastre, Samsira Ei Nirvana se spune' in sens
ocult, cd sint inseparabile. Dualitatea nu este prezentd de'
cit in aparen!5, dar nu gi in esen!5, aga dupd cum o in-
va!5 Asanga ln a sa ,,Lamkara Sutra((:
- ,,In sens
transcendental nu existd distinctie intre Samskdra qi Nir-
vdna(15.
E. IN CEEA CE PRIVE$TE ELIBERAREA
A ajunge s6" realizezi, prin intermediul yogii, natura
esenlia}d a tot ceea ce are o existenld, [n ace]aqi tirntrr
relativ5 gi reald, .* aceasta este eliberarea de, ignoranti,
aceasta este starea de Buddha. Toate conceptele dualiste,
orice senzalie de separativitate a unei forme microcosrnice
de alta, sau a Multiptului de Unitate trebuie si fie depb"-
qitd; personalitatea trebuie sd fie impersonalizatd, -toate
iimiterite circumscrise care constituie,,sinele",,,sufletul$
qi ,,ego-ul", orice sentiment de ,,eu", de ,,al meu",
- tla*
Uuie ia fie abandonat. Atunci, in ceea ce textele noastre
numesc Starea Rea15, pe planul ldealului, spiritul iirnpg'
zit prin yoga, per'cepe-exfatic tn spatele-niclei M5-yei, in
spalele miiajului vielii, in spatele Vdlului lui Isis
-
,iCeea-Ce-Est-e", Vidlil, Sursa tr'enomenelor, Totalitatea
bunoaqterii, care este Dharma-Kdya sau ,,Divinul Trup a}
Adevdruluii', al stAtii de unire indescriptibile a Buddha-
gi1or.
' A$a cum soarele coace recoltele qi roadele pdmintuXui,
Iluminalii, emilind razele iubirii lor universale 9i mila
1or asupra Samsarei, ajuti la creqterea qi maturizarea
esenlei lui Bodhi (inteligenlei), care existi in orice fip-
turd vie. O doctrini para1el6 acesteia pare sd fi fost ex*
primatd in riturile Miiterelor Antichitilii, in Egipt-Fi qry-
cia, prin simb'olismul spicului de griu copt oferit de cdtre
iniliali Divinei Mame, Isis sau Demeter'
4 - Yoga tibetane 4$

F. lN CEEA CE PRIVESTE REALITATEA
_AEa se face ci in slarea de liniEte, indusd printr-o yoga
a Rezumatuiui Marelui Simboi. sau Cele $ise Doctiinle,
inteleplul ajunge_ la inlelegerea justd. El atinge cunoag-
terea in aspectul sdu primordial nernordificat, ceea ce
inseamni ,cd el percepe Realitatea in esenla sa verita-
bi15, ca absoluti, fdri diferenliere, Ei icare este numitd Viid,
deoarece ea este separatd de toate modificdrile, de toate
formaliunile, ca Ne-Creatul, Ne-Ndscutul. In aceastd stare
extatici, Inleleptul inlelege rdddcina natu,rii lucrurilor,
el vede fenomenele din punctul de vedere al numenelor
qi, pentru eI, in aceastd Stare Reald, nu existd. nici ego,
nici non-ego, nici Samsdra nici Nirvdna, doar Unitatea
Divind.
El a atins indllimile de dincolo de aparenle, de unde
lnleiege iatura ingeldtoare a credinlei sangsdrice ci ego-ul
qi universul extern, sau subiectul gi obiectul, existd sepa-
rat unul de altul, sau in afara Spiritului Unic.
Nirvtdna este deci asifel Eliberarea pentru spiritul iiu-
ziilor produse de citre Samsara, iluzii ate stiiii umane,
ajungerea la $tiinla Justd, faptul de a depigi personali-
tatea sau ego-u1 gi cucerirea Vielii gi Lumii. Atunci, pe
drept cel ce este Iluminat este numit un Cuceritor. Dupe
cuvintele lui Asanga:
- ,,De atunci, singura sa bucuiie
este de a aduce Iluminare Ia toate fdpturlle vii(16.
G. INSTRUCTORII ILUSTRI AI MAHAYANEi
Aceasti scurti introducere sinopticd in filosofia idea-
trist5 a Nlahayanei, ,,Marea Catre((, aga ciupd cum vorn ve-
dea in cursul textelor noastre, gi-a gdsii expresia sa mai
completd ln remarcabilul tratat Trezirea Cred,tngeitz a lui
Asvaghosa, in primui secol al erei noastre, qi apoi in tim-
pul celui de-al doiiea qi al treilea secol in scrierile lui
Ndgarjuna, cdruia ii este atribuit primui expozeu exoteric
sistematizat a Doctrinei Vidului (sanskritd: Sungata).
Urmind lui Asvaghosa gi NAgarjuna veni o lungi serie
de maegtri iluqtri, ca Asanga, autorul lui Lamkara Sutra,
qi fratele siu Vasubandhu, care au trdit cdtre secolul V
e.n. gi au transmis Mahayanei un sistern metafizic orga-
50
nizat. La virsta de 106 ani Silabhadra, cel mai respectat
din maegtrii in filosofie de la Nalanda, renumita Univer-
sitate Buddhist5 a Indiei, transmise inlelepciunea rrra-
hayanistd principalului sdu discipol Xuan-Zang, Uteratutr
chinez. Dupd ce a reparcurs in India de Nord itinerariile
lui Buddha, Xuan-Zang a venit Ia Nalarrda in anul 637
e.n. qi a fost primit regeqte de cdtre Silabhadra, a c5rui
intuilie de yogin lnlelesese rolul important care-i era
destinat s5-I joace in rdspindirea buddhjsmului. Avind
spiritul limpede qi fiind in posesia a 600 de scrieri rna-
hayaniste in sanskritd, Xuan-Zang reia calea asprd a
nordului, cdtre China pentru a proclama acolo vestea cea
bund a sfintei Dharma. Odat6 ajuns ln lara sa natali, res-
pectat gi onorat de cdtre lmpirat ca gi de popor, eL iqi
petrecu lungi gi fericili ani de viald predind Doctrina
Iluminatului. Lumina, pe care o rdspindi Xuan-Zang in
tot Imperiul chinez, trebuia curind sd se rispindeascd in
Coreea qi in Japo'nia Ei din China $i India in Tibet Ei ptn*
in lVlongolia.
Un altul din marii guru, in descendenla lui Nalanda,
venind dupd Silabhadra, fu Santideva, renumit in m5nAs-
tirile buddhiste din secolul VII. Lucrarea sa cea mai irn-
portanti cu privire la Credinld, a fost de a codifica in
doud tratate
-
Siksa-SamuccaEa qi Bodhicargd-Vatara
-
indatoririle gi menirile unui Bodhisattva incarnat care,
dupd opiniile sa1e, poate fi un cdlugdr sau un laic. Suc-
cesiunea marilor instructori ai $colii Mahayanei a con-
tinuat sd prospere fdri intrerupere in Tibet, Mongoliau
Japonia qi in citeva ordine monastice din China; in ziiele
noastre, aceasti ,succesiune se continui incd18.
VIL Filosofia yog5i
Deoarece fiecare din cele 7 Cdri care compun acest
rrolum are esenlialmente un caracter de yoga, un larg ex-
pozeu schematic al Filosofiei yogdi este inclus in aceastd
Introducere Generald, cu scopul de a ajuta pe cititorii
obiqnuili europeni sau americani sd inleleagi sensul inte-
lectual al diverselor inv5ldturi, adesea foarte abstracte"
care nu vor face astfel decit sd completeze adnotaliile tex.
4- 5T

telor. In fntroducerea specialS a Cdrlii a II-a, vom oferi
citeva idei generale asupra istoriei introducerii Filosofiei
yoga, in special in forma sa Maha-Mudra (sau-a Marelui
Simnoq in- Tibet pi readaptarea sa sub influenlele tibetane.
A. SEMNIFICATIA TERMENULUI YOGA
Termenul yoga, avind in sanskritd doui riddcini re-
cunoscute, are doud sensuri posibile. UnuI vrea sd insem-
ne ,la me'dita(( sau ,,a intra in trans5"
^ (ca in Samddhi
yog;). Cel5la1t vrea sd insemne ,,a uni". In acest din urmd
iens,'cuvintul sanskrit yoga 9i cel englez ,,yoke" sint con*
siderate ca avlnd o radacina comund; acest sens dat lui
yoga pare mai general acceptat de-cdtre Ylgini $-aq Vogi)-;
l"Ji"'."tu prac-ticd yoga in sensul precedent. El implici
o reunire, o unire a naturii umane intunecate cu natura
divinS iluminatS, in aga fel incit cea mai inalti si poati
ghida gi transforma natura inferioard. Ea a fost conside-
Fatd qi,
-
insd intr-un mod mai pulin g-eler.al:. -. it
sensui unui jug, al unui ham ce line spiritul in hdluri cu
ajutorul concentrdrii mentale.
' Autoritatea cea mai importantd, Patafrjali, in Afori'sme
gogars care dateazS, se crede, din al doilea sau al treilea
JeJol inaintea erei noastre, 9i pe care se intemeiazd toate
tratatele de yoga in sanskritS, scrie: -,,Y19a
este infrina-
rL* ti.t"tu"li"ei"materiei mentale". EI adaugi: ...,,Atunci,
*Cel-Care-Vedeo (ceea ce vrea si lnsemne ,,eul") rlmi-1g
in el insuqi. ln aite momente (adici intr-o cu totul alti
condilie) ,,eul'( ia aceeagi formi ca qi fluctua{iile (met:
t*G),;. iu"alte cuvinte, cind control"t qi disciplina,yog5i
iip"*u" ,,eul(( se identifici cu interminabilul curent de mo-
dl'fi"Aoi""1" spiritului, in aga fel" cd in locul vizunii inte-
;i"*"" spirituale a adevdratei naturi a existenlei, care este
ooAU y^ogni, ajunge la o condilie de obscuritate mentali
nurniti f[noraitla'trsanskriti: auidyd).
B. TELUL 9I REZULTATELE YOGAI
Intreg letru1 yogii este de a imprSqtia -ac919f ,Igno'
ran!5 gi
"ile'a
cdliuzi pe yogin citre ceea ce buddhiEtii nu-
*es" brrnoaqterea Corecta; pentru a atinge aceastd Cu-
52
noastere Corectd, dupi cum o invald Patafrjali, es.te
-e991;
;*i';";;iltl.i'tt"i"""tatd a yogdi,,pentru ca (spiritul)
Ia
"fti"i
.t"rea de eontrol perminent((. Mai ales datorit[
ol.iu"ilor" definite de el drept ,,ceea ce siliEluieqte in
;H;;; iteniuala)", omul estb, prin karm? sa,.-!inut in
;;i;;i" ld-ioata nlincetatl a morlilor 6i naE-terilor'
---
1; Scripturile canonice tibetane, ca Uddnaudrgqz s.e
soune: ",Acela care trSieEte urmind aceastd le-ge a disci-
;it";;, ii'r hi"a"i" qi curilenie, dep5gind morlile gi naEte-
iil", ,.u fi pus capdt suferinlei". $i'.*qi departe: ;-.",1:93
ouru .-" eiibetaC de legdturile pasiunilor' care a lndepar-
tat tlupul, care a atins Inlelepciunea $i ? -"1:.9]::"1:
de regatul iluziei, strSluceqte intr-o lumind ce radraza ca
soarele"2o.
Patafljali explici cum, atunci cind spi{i.tql. este. con-
tr"iai gi iiner db pasiuni, viziunea spirituali launtric[ se
a*$t"upte, ca qi cuno"9l"1"u incarndrlor-.precedente' In
consecinli, cu ajutorul celei mai inalte dintre qtiinle' nu-
;ilt;Ar, omui poate ajunge sd se cunoasci pe -"I-:."-
;;;i; i"-ffisul implicat de aforismul binecunoscut al Mis-
;#;i; grecegti, qi aiunge in cele din urmi si depig-eascd
;il;; rr-*tta qi La i" ulneasci cu Starea Real[ de llumi-
;;;; eooti.a.'se poate spune ci yoga este-mijloculprac-
ii-'pl'r"
""*
spiriti-rl ,ttt"tt este fdcul capabil F 19?1119'^:
caraclerul iluzbriu al percepliilor simlurilor Ei o-biectelor
f"*ll f""omenale, ca Ei conceplia ,,eului" ca un lucru se-
parat de celelalte fdPturi.
--Y;g; este consideratS in mod obiqnuit de citre aceia
o"r* o"pt"cticd drept calea cea rnai rscurti citre o evolulie
*"i itr"ita a omului. Critica greqit5, fdcuti obignuit yogdi,
oa
""
nu duce Ia nimic altc&a decit la o autotiipnola:,?
iosf studiatd in adnotaliile 1a textele noastre (vezi p. 227).
Primul obiectiv al adeptului in aceasti gtiint6 de reli-
gie apticati practic numite yoga, este de a atinge o
-ast-
F"i a! stdpinire neclintiti asupra ,,eului( inferior' tncit
"*uonir
saji pe"*lti si*qi dirijeze , prin puterea yoinlet,
toate procesele mentaLe. Un maestru tn yoga trebure sa
aibi asupra trupului un control tot atit de complet ca. Er
acela pe care un gofer expert il are asupra automobilului
"4",
p!tt"" a-El diri;a dup[ voie toate procesele fiziolo-
;;; ;i ;;ihotogi"u iirtr-uri lel unic, sau sd iqi opreascd
53

Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.1)

Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.1)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.1)

Similar to Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.1) (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.1)