Documentul analizează verbul, o parte de vorbire care exprimă acțiunea sau existența, și clasificarea acestora în verbe predicative și nepredicative. Se discută despre tranzitivitate, conjugare, moduri verbale, precum și funcții sintactice alese pentru verbe. Informațiile sunt structurate pentru a ajuta elevii la înțelegerea verbului în cadrul limbii române.

1. VERBUL
NOȚIUNI TEORETICE
CLASA A VI-a
Prof. Cristina Popa
Școala gimnazială ,,George Enescu”, Năvodari,
Constanța

2. VERBUL
Verbul este partea de vorbire
flexibilă care exprimă acţiunea,
starea sau existenţa.

3. CLASIFICAREA VERBELOR
 Verbe predicative – au înţeles de sine
stătător şi pot forma singure un predicat
verbal când se află la un mod personal.
 Mincinosul când spune adevărul se
îmbolnăveşte.
 Fă în aşa fel încât să mergi unde ţi-ai
propus.

4. CLASIFICAREA VERBELOR
 Verbe nepredicative – nu au înţeles de sine
stătător şi nu pot forma singure predicat, ci
împreună cu alte cuvinte:
 Verbele copulative – formează predicat
nominal împreună cu o altă parte de vorbire cu
funcţie de nume predicativ.
 Din categoria verbelor copulative fac
parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a
rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se
naşte, a se chema, a se numi.

5. CLASIFICAREA VEBELOR
 Verbele auxiliare – ajută la formarea
modurilor şi timpurilor compuse, dar şi a
diatezei pasive.
 Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea
(a voi).

6. CLASIFICAREA VERBELOR
 1. Verbe personale – verbele care au forme
pentru toate persoanele:
 am mâncat (I, sg.), a venit (III, sg.) plecaţi (II, pl)
 2. Verbe unipersonale – au forme doar pentru
persoana a III-a şi exprimă acţiuni atribuite unor
fenomene ale naturii, păsări, animale, planete: a
miorlăi, a necheza, a răsări, a guiţa, a cotcodăci,
a oua, a clămpăni, a măcăi,a latra, a mieuna.
 3. Verbele impersonale – autorul acţiunii nu poate
fi identificat; acţiunea nu este făcută de o
persoană; au formă numai pentru persoana a III-a
singular: a trebui, a se cuveni, a se înnopta, a
tuna, a fulgera.
 Iarna se înnoptează devreme.
 Plouă cu găleata.

7. TRANZITIVITATEA
 1. Verbe tranzitive – verbele care au
capacitatea de a realiza o relaţie cu un
complement direct: a zice (ceva), a vedea
(ceva), a mânca (ceva), a auzi (ceva), a
face (ceva)
 2. Verbe intranzitive – care nu au
capacitatea de a realiza o relaţie cu un
complement direct: a călători, a aminti, a
privi, a deveni, a exista

8. CONJUGAREA VERBELOR
 Conjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa
cum o găsim în dicţionar:
 a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a
pleca, a preda
 b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a
vrea, a avea
 c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a
rămâne, a ţine, a bate
 d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î : a citi, a veni,
a coborî, a urî


9. MODURILE VERBALE
 Moduri personale
 Modul indicativ
 Modul conjuctiv
 Modul condiţional-optativ
 Modul imperativ

10. MODURILE VERBALE
 Moduri nepersonale
 Modul infinitiv
 Modul supin
 Modul gerunziu
 Modul participiu

11. MODUL INDICATIV
 a. Timpul imperfect b. Timpul perfect compus
 (eu) adunam (eu) am adunat
 (tu) adunai (tu) ai adunat
 (el/ea) aduna (el/ea) a adunat
 (noi) adunam (noi) am adunat
 (voi) adunaţi (voi) aţi adunat
 (ei/ele) adunau (ei/ele) au adunat

 c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai-mult-ca-perfect
 (eu) adunai (eu) adunasem
 (tu) adunaşi (tu) adunaseşi
 (el/ea) adună (el/ea) adunase
 (noi) adunarăm (noi) adunaserăm
 (voi) adunarăţi (voi) adunaserăţi
 (ei/ele) adunară (ei/ele) adunaseră

12. MODUL INDICATIV
 e. Timpul prezent
 (eu) adun (eu) scriu
 (tu) aduni (tu) scrii
 (el/ea) adună (el/ea) scrie
 (noi) adunăm (noi) scriem
 (voi) adunaţi (voi) scrieţi

13. MODUL INDICATIV
 f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior
 (eu) voi aduna (eu) voi fi adunat
 (tu) vei aduna (tu) vei fi adunat
 (el/ea) va aduna (el/ea) va fi adunat
 (noi) vom aduna (noi) vom fi adunat
 (voi) veţi aduna (voi) veţi fi adunat
 (ei/ele) vor aduna (ei/ele) vor fi adunat

14. MODUL CONJUCTIV
 a. Timpul prezent b. Timpul perfect
 (eu) să adun (eu) să fi adunat
 (tu) să aduni (tu) să fi adunat
(el/ea) să adune (el/ea) să
fi adunat
 (noi) să adunăm (noi) să fi adunat
 (voi) să adunaţi (voi) să fi adunat
 (ei/ele) să adune (ei/ele) să fi adunat

15. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV
 a. Timpul prezent b. Timpul perfect
 (eu) aş aduna (eu) aş fi adunat
 (tu) ai aduna (tu) ai fi adunat
 (el/ea) ar aduna (el/ea) ar fi adunat
 (noi) am aduna (noi) am fi adunat
 (voi) aţi aduna (voi) aţi fi adunat
 (ei/ele) ar aduna (ei/ele) ar fi adunat

16. MODUL IMPERATIV
 are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural
 Formă afirmativă Formă negativă
 Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu
adunaţi!

 Observaţie!!!!
 Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează:
 Negaţia NU + infinitivul verbului
 De exemplu: Fă! Nu face!
 Du! Nu duce!
 Zi! Nu zice!

17. MODUL INFINITIV
 a. Timp prezent b. Timpul perfect
 a aduna a fi adunat
 FUNCŢII SINTACTICE
 a. Subiect A munci este o datorie.
 b. Nume predicativ A învăţa înseamnă a munci.
 c. Complement direct Nu putem pleca.
 d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta.
 e. Atribut verbal Şi-a exprimat dorinţa de a munci.
 f. Complement circumstanţial de mod A plecat fără a ajuta.
 g. Complement circumstanţial de timp A predat lucrarea înainte de a
termina.

18. MODUL GERUNZIU
 se formează prin adăugarea sufixului -ind sau -ând
 adunând scriind
 neadunând nescriind
 FUNCŢII SINTACTICE
 Subiect Se aude cântănd
 Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon.
 Complement direct Aud trosnind copacii.
 Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte
costume.
 Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de
lucru.
 Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.

19. ATENȚIE! Gerunziu acordat
 Modul gerunziu poate avea valoare
adjectivală, atunci când se acordă în gen,
număr şi caz cu substantivul determinat,
îndeplinind funcţia sintactică de atribut
adjectival.
 Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.

20. MODUL PARTICIPIU
 a aduna → adunat, adunată, adunaţi, adunate
 a scrie → scris, scrisă, scrişi, scrise
 VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE
MODULUI PARTICIPIU
 valoare adjectivală
 Atribut adjectival Soldatul rănit este el.
 Nume predicativ Soldatul este rănit la picior.
 valoare adverbială
 Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat

21. MODUL SUPIN
 se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau
compusă: de, la, pentru, cu, din, fără, după, despre, în
 de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat,
după adunat, despre adunat
 de scris, la scris, pentru scris, din scris, fără scris, din scris,
după scris, despre scris
 FUNCŢII SINTACTICE
 Subiect Este uşor de făcut.
 Nume predicativ Iarba este de cosit.
 Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut.
 Complement indirect S-a săturat de umblat.
 Complement direct Ne-a dat de citit.
 Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

22. SUCCES!