”Rolul metodei figurative în dezvoltarea gândirii logice a Școlarului mic”

1. UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC FACULTATEA
DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIE
Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului
didactic I
Coordonator ştiinţific: Candidat:
Conf. Univ. Dr. IOANA MAGDAŞ Prof. înv. primar NAGHI ELISABETA EDIT
FEBRUARIE 2021

2. Motto: ”A ști să rezolvi problema este o îndemânare practică, o
deprindere cum este înotul, schiul sau cântatul la pian, care se poate
învăța numai prin imitare sau exercițiu … dacă vreți să învățați înotul,
trebuie să intrați în apă, iar dacă vreți să învățați să rezolvați
probleme, trebuie să rezolvați probleme..” (Polya G.)
TEMA LUCRĂRII:
”Rolul metodei figurative în dezvoltarea gândirii logice
a Școlarului mic”

3. ARGUMENTUL LUCRĂRII:
Am considerat util să abordez metoda figurativă a „rezolvării de
probleme” pentru a oferi câteva argumente în trecerea de la ipostaza
de transmiţător de informaţii, la cea de organizator al unor activităţi
variate de învăţare, pentru toţi copiii, în funcţie de nivelul şi ritmul
propriu de învăţare al fiecăruia.
Ajuns la vârsta școlarității, copilul trebuie să intuiască, să
descopere, să cunoască situațiile în care cunoștințele lui dobândite la
ora de matematică se pot aplica și el trebuie să convingă treptat că
posibilitățile de a rezolva o problemă de viață sunt mult mai mari dacă
gândește problema în termeni matematici.
Deschideţi copiilor pe care îi formaţi o uşă către lumea matematicii
– o matematică pe care să nu o perceapă ca pe o corvoadă, ci ca pe o
bucurie!

4. CUPRINSUL LUCRĂRII:
CARACTERISTICI
PSIHOPEDAGOGICE ALE
VÂRSTEI ȘCOLARE
MICI
ORGANIZAREA ȘI
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
DIDACTICE PE TEMA:
„ROLUL METODEI
FIGURATIVE ÎN DEZVOLTĂRII
GÂNDIRII LOGICE A
ȘCOLARULUI MIC”
METODOLOGIA
REZOLVĂRII
PROBLEMELOR DE
ARITMETICĂ
METODA FIGURATIVĂ
LA CLASELE PRIMARE
CONCLUZII ȘI
IMPLICAȚII
CAPITOLUL II CAPITOLUL III
CAPITOLUL I CAPITOLUL IV CAPITOLUL V

5. Capitolul I
CARACTERISTICI PSIHOPEDAGOGICE ALE VÂRSTEI ȘCOLARE
MICI
1.1. Considerente și particularități psihologice al școlarului mic
1.2 Aspecte ale gândirii și gândirea logică la școlarul mic
1.3. Memoria școlarului mic
1.4. Particularitățile atenției școlarului mic
1.5. Aspecte principale ale dezvoltării limbajului matematic al școlarului mic
Cunoaşterea particularităţilor psihice ale micului şcolar constituie baza succesului în
activitatea instructiv-educativă.
Învăţătorul nu trebuie să fie doar cel ce transmite cunoştinţe, ci trebuie să se apropie
de sufletul elevilor şi să le valorifice orice resursă intelectuală.
Îmbinând măiestria pedagogică cu dragostea faţă de copii, va putea crea o atmosferă
moral-psihologică favorabilă, în care activitatea de învăţare să decurgă rodnic, la nivelul
capacităţilor maxime de însuşire ale elevilor.
CAP I

6. Capitolul Ii
METODOLOGIA REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE ARITMETICĂ
2.1. Noţiunea de problemă
2.2. Etapele rezolvării
2. 2. 1. Cunoaşterea enunţului
2. 2. 2. Înţelegerea enunţului
2. 2 .3. Analiza problemei şi întocmirea planului logic
2. 2. 4. Alegerea şi efectuarea operaţiilor corespunzătoare
2. 2. 5. Activităţi
2.3. Criterii de clasificare a problemelor aritmetice
2. 3. 1. Probleme simple
2. 3. 2. Probleme compuse
2. 3. 3. Probleme – tip și metode de rezolvare a acestora
2.4. Metode de rezolvare a problemelor
2. 4. 1. Metode generale
2. 4. 2. Metode particulare
CAP II

7. Capitolul Iii
METODA FIGURATIVĂ LA CLASELE PRIMARE
3.1. Locul metodei figurative în curriculum școlar de matematică
Ca obiect de studiu în școală, matematica se studiază pe tot parcursul perioadei
școlare. Astfel, ȋn ciclul primar se formează noțiunile elementare, considerate a fi de bază,
noțiuni pe care omul își va clădi întregul sistem de cunoștințe matematice necesare și pe
care le va utiliza pe tot parcursul vieții.
3.2. Metodologia rezolvării de probleme prin metoda figurative
Metoda figurativă (numită și metoda grafică) se aplică acelor probleme care permit
reprezentarea prin simboluri (segmente, ovale, cercuri etc.) a mărimilor necunoscute ale
problemei şi fixarea într-un desen sau schemă a relaţiilor dintre ele şi a mărimilor date în
problemă.
CAP III

8. IMPORTANȚA
CERCETĂRII
SCOPUL
CERCETĂRII
CONCLUZIILE
CERCETĂRII
PREZENTARE
ANALIZĂ
INTERPRETARE
OBIECTIVELE
CERCETĂRII
ETAPELE
EXPERIMENTULUI
IPOTEZA ȘI
VARIABILELE
CERCETĂRII
METODELE ȘI
INSTRUMENTE
LE CERCETĂRII
LOCUL ȘI
PERIOADA
EXPERIMENTULUI
PREZENTAREA
EȘANTIOANELOR
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII DIDACTICE PE
TEMA:
„ROLUL METODEI FIGURATIVE ÎN DEZVOLTĂRII GÂNDIRII
LOGICE A ȘCOLARULUI MIC”
CAP IV

9. IMPORTANȚA CERCETĂRII
CAP IV
În cercetarea de faţă se abordează tema dezvoltării gândirii logice a
elevilor din ciclul primar, prin rezolvarea problemelor de matematică
folosind metoda figurativă.
Actualitatea şi oportunitatea acestei teme este condiţionată de
schimbările ce au loc în societatea noastră.
Investigarea modalităţilor de eficientizare a procesului de formare a
capacităţilor de rezolvare a problemelor și dezvoltarea gândirii logice a
elevilor, la intersecţia abordării diferenţiate, este actuală, necesară şi
importantă.

10. SCOPUL CERCETĂRII
CAP IV
Optimizarea dezvoltării gândirii logice a elevilor din ciclul
primar, prin rezolvarea problemelor de matematică folosind
metoda figurativă.

11. OBIECTIVELE CERCETĂRII
CAP IV
Cercetarea pedagogică realizată vizează următoarele obiective:
-alegerea grupului experimental;
-utilizarea unor metode şi tehnici adecvate de determinare obiectivă a nivelului de
pregătire al copiilor;
-înregistrarea şi compararea rezultatelor obţinute de copii pe parcursul întregii perioade de
cercetare şi la finalul cercetării;
-analiza relaţiei dintre rezultatele şcolare şi predarea-învăţarea noţiunilor matematice;
-identificarea contextelor specifice în care se poate utiliza metoda figurativă, care oferă
posibilitatea elevilor din ciclul primar de a-şi dezvolta gândirea logică;
-dezvoltarea şi activizarea unor operaţii ale gândirii (analiza, sinteza, comparaţia,
abstractizarea şi generalizarea), precum şi dezvoltarea calităţilor gândirii (corectitudinea,
promptitudinea, independenţa);
-identificarea progreselor înregistrate de elevi prin utilizarea metodei figurative în
rezolvarea problemelor;

12. IPOTEZA ȘI VARIABILELE CERCETĂRII
CAP IV
Ipoteza: Utilizarea metodei figurative în lecţiile de matematică la
nivelul claselor primare, contribuie la eficientizarea procesului de
predare – învăţare, favorizând dezvoltarea gândirii logice a școlarului
mic.
Variabila independentă reprezintă introducerea metodei figurative,
(respectiv a segmentelor la clasele a III a) în rezolvarea problemelor
în cadrul orelor de matematică.
Variabilele dependente sunt: performanţele şcolare realizate în
urma testelor de evaluare iniţiale şi de progres concretizate în
calificative.

13. METODELE ȘI INSTRUMENTELE CERCETĂRII
CAP IV
Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă
principalelor cerinţe ale unei investigaţii şi să preîntâmpine eventualele erori de
investigare şi prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea
ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:
• metoda observaţiei sistematice;
• metoda experimentului psihopedagogic/didactic, colectiv, de durată medie,
desfăşurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.
Pentru a obţine informaţii în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de
cunoştinţe şi competenţe ale acestora, cu comportamentele şi gradul de implicare al
lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:
• testele pedagogice de cunoştinţe;
• fişele de lucru;

14. LOCUL ȘI PERIOADA EXPERIMENTULUI
CAP IV
Cercetarea didactică din cadrul lucrării a fost organizată
pe parcursul anului şcolar 2019-2020 şi aplicată în cadrul
desfăşurării orelor de matematică, la clasa a III-a, Şcoala
Generală Apold, judeţul Mureş.

15. PREZENTAREA EȘANTIOANELOR
CAP IV
Eşantionul de conţinut:
Eşantionul de conţinut a cuprins următoarea unitate de învăţare:
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Explorare, experimentare, comunicare -
ProblemePERIOADA: 2 săptămâni (S 5 –S 6)
Eşantionul de subiecţi:
Eşantionul supus investigaţiei a
cuprins elevii clasei a III a, din
mediul rural, din judeţul Mureş,
comuna Apold, în anul şcolar 2019 –
2020, semestrul I și semestrul al II
lea. Eșantionul este format din 13
elevi, 6 băieți și 7 fete cu vârste
cuprinse între 9-10 ani. S-a folosit
tehnica eșantionului grupului unic.

16. ETAPELE EXPERIMENTULUI
CAP IV
Etapa preexperimentală
a constat în aplicarea unor teste de
evaluare iniţială. Scopul a fost acela de
a stabili punctul de plecare în
desfăşurarea demersului experimental.
Testele au fost concepute pentru
Unitatea de învățare: „Explorare,
experimentare, comunicare" Etapa
preexperimentală a avut un caracter
constatativ.
Etapa experimentală
este etapa intervenției ameliorative cu
valoare formativă în stimularea
gândirii logice a elevilor prin
rezolvarea de probleme prin metoda
figurativă.
Etapa experimentală a avut un
pronuntat caracter formativ, constând
în rezolvarea de probleme folosind
metoda figurativă (grafică).
Etapa postexperimentală
este etapa în care s-a administrat
un text de evaluare finală în scopul
de a compara rezultatele obținute
în urma demersului experimental.
Această etapă a avut un caracter
comparativ.

17. PREZENTEREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CAP IV
Comparând progresele realizate,
exprimate prin diferenţa dintre
numărul de calificative de la testul
final şi numărul de calificative de la
testul iniţial se constată că progresul
realizat este observabil.
Elevii eşantionului experimental au
înregistrat la testul final un progres
semnificativ, fapt demonstrat de
calificativele obţinute.
Acest lucru evidenţiază faptul că elevii
au reuşit să conştientizeze rolul
metodei figurative în dezvoltarea
gândirii logice.

18. CONCLUZIILE CERCETĂRII
CAP IV
Analizând și comparând rezultatele obținute de elevii implicati în
experiment în urma parcurgerii programului de experiment care a pornit de
la ipoteza că: „Utilizarea metodei figurative în lecţiile de matematică la
nivelul claselor primare, contribuie la eficientizarea procesului de predare –
învăţare, favorizând dezvoltarea gândirii logice a școlarului mic” ne
îndreaptățește să concluzionăm faptul că ipoteza a fost confirmată.
Evaluarea a asigurat o modalitate distinctă de analiză cantitativă şi
calitativă a rezultatelor învăţării pe parcursul întregii etape experimentale.
În urma experimentului efectuat se poate spune că utilizarea metodei
figurative în lecţiile de matematică la nivelul clasei a III a, contribuie și
favorizeză dezvoltarea gândirii logice a școlarului mic.

19. Capitolul V
CONCLUZII ŞI IMPLICAŢII
Capacitatea de a rezolva probleme nu este ceva înnăscut ci aceasta
se dezvoltă prin exercițiu de-a lungul unei perioade mai lungi de timp.
Elevii trebuie învățați să caute mereu soluții, să-și pună întrebări,
să-și imagineze căi multiple de rezolvare a exercițiilor și problemelor.
Spiritul creator al elevului poate fi educat, iar creativitatea se
formează prin învățare sau modelare creativă.
Gândirea logică se educă printr-o gândire divergentă, o gândire
orientată în direcții diferite.
Voi cauta să formez la elevi o gândire logică în mod diferențiat, cu
exigențe elementare pentru elevii cu un nivel de inteligență mai scăzut
și cu exigențe sporite pentru elevii mai dotați.
CAP V

20. 1. Ana D., Ana M.L., Logel D., Logel-Stroescu E., Metodica predarii matematicii pentru
invatamantul primar. Respecta noua programa - CP-IV, 2017
2. Bocoș M., Cercetarea pedagogică Suporturi teoretice și metodologice, Ediția a II a Cluj Napoca,
Editura Casa Cărții de Știință, 2003
3. Călugăriţa A., Exerciţii şi probleme de matematică pentru elevii claselor I-IV, Bucureşti, Editura
Universal Pan, 2012
4. Claparede E., Psihologia copilului și pedagogia experimentala, Editura Didactică și Pedagogică
București, 1975
5. Cucoş, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,
Editura Polirom, Iaşi, 1998
6. Dobrițoiu M., Didactica predării matematicii, Editura Universitas, Petroșani, 2015
7. Dumitriu, Gh., Sistemul cognitiv şi dezvoltarea competenţelor, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004,
8. Dumitriu Gh., Dumitriu C., Psihologia procesului de învăţământ, Editura Didactică și
Pedagogică, București , 1997
9. Lupu, C., Didactica matematicii, Editura Caba, Bucureşti, 2006
10. Magdaş, I., Didactica Matematicii pentru învăţământul primar și preșcolar,ediţia a II-a
revizuită, Presa Universitară Clujeană, 2014
11. Magdaş, I., Probleme pentru pregătirea didactică matematică în învățământul primar Ghid
pentru studenți, Presa Universitară Clujeană, 2017
12. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, București,
2003
Bibliografie

21. 13. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum,
Matematică – programa şcolară, clasa a III-a, Bucureşti, 2004
14. Neacşu I., Dascălu Gh., Radu H., Tăgîrţ V., Roşu M., Roman M., Zafiu Gh., Metodica predării
matematicii la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988
15. Neagu, M., Mocanu, M., Metodica predării matematicii în ciclul primar, Editura Polirom, Iaşi,
2007
16. Neveanu Popescu, P., Andreescu, F., Bejat, M., Studii psihologice privind dezvoltarea copiilor
intre 3 şi 7 ani, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
17. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
18. Oprescu N., Modernizarea învățământului matematic la ciclul primar, Editura Didactica,
Bucuresti, 1972
19. Polya G. Cum rezolvăm o problemă ?, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965
20. Polya G. Descoperirea în matematică. Euristica rezolvării problemelor, Editura Științifică,
București, 1971
21. Rusu E., Psihologia activităţii matematice, București, Editura Științifică, 196922. Rusu E.,
Atracția pentru problematic ȋn activitatea matematică, București, Revista de pedagogie nr. 1, 1965
22. Săvulescu D., (coord.), Metodica predării matematicii în ciclul primar, Editura “Gheorghe
Alexandru”, Craiova, 2006
23. Schneider G., Schneider A.G. Culegere de probleme. Metode de rezolvare a problemelor de
Aritmetica pentru clasele I-IV , Bucureşti , Editura Hyperion, 2015
24. Verza E., Verza E.F., Psihologia copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2017
Bibliografie

22. aNEXE: