prezentare deznbatere prof. maerut

1. DEZBATEREA
Prof. Irina Maria MĂERUȚ
NOȚIUNI GENERALE

2. Joc de spargere a gheții
Îmi place de mine atunci când…

3. Dezbaterea ca metodă de lucru
Metoda dezbaterilor. Considerată ca variantă a metodei conversaţiei, metoda dezbaterilor
presupune luarea în discuţie, de către un grup de cursanţi, a unei probleme, în condiţiile în care:
cursanţii dispun de o pregătire în domeniu; există un climat favorabil schimbului de opinii;
profesorul are rolul de moderator.

4. Dezbaterea ca metodă de lucru
Dezbaterea a fost folosită de-a lungul timpului încă din Antichitate, în domeniul filozofiei ca tehnică de
susţinere a unor idei cu un caracter abstract si ulterior ca formă de convingere, persuasiune a publicului,
dezbaterea fiind astfel coroborată oratoriei. În general, dezbaterea ca formă de impunere şi implementarea
a unor idei unui public, este indisolubil legată de nevoia omului de a-şi exprima liber şi necenzurat
gândurile şi ideile cu privire la un anumit aspect al realităţii, deci de implementarea şi dezvolatarea unui
sistem democratic de construcţie socială, ale cărui repere coboară în istoria omenirii până la Grecia Antică.
Ulterior modelul se dezvoltă în Renaştere şi Iluminism în contextul dezvoltării raţionalismului critic. Cele
mai mari contribuţii în dezvoltarea dezbaterii ca metodă de gândire le-a avut filozoful modern Karl
Popper, filozof britanic de origine austriacă, fondator al raționalismului critic care s-a opus oricărei
forme de scepticism, convenționalism și relativism în știință și în activitatea umană în general, susţinând
ideea unei societăți deschise (Open society), devenind un adversar implacabil al totalitarismului sub orice
formă.

5. Dezbaterea ca metodă de lucru
Ioan Cerghit în lucrarea Metode de învăţământ, situează dezbaterea ca o metodă didactică
de învăţare activ participativă, în care predomină acţiunea de comunicare orală
interogativă. Aceasta acţiune valorifică procedeul întrebărilor care este orientat pedagogic
în direcţia realizării unui schimb organizat de informaţii semnificative pentru soluţionarea
unor probleme, dezvoltarea unor capacități de stăpânire a materiei, de exprimare şi de
creaţie în contextul unor aplicaţii sau analize de caz deschise perfecţionării.

6. Dezbaterea ca metodă de lucru
Funcţionalitatea metodei dezbaterii depinde de calitatea formativă a întrebarilor, în varianta lor:
 frontală (De ce?);
 directă (Care sunt motivele pentru care susțineți ideea x?);
 inversată (Ce se intampla dacă...?);
 de revenire (Cum credeţi că...?);
 imperativă (Analizați urmatoarea situaţie...);
 de releu (Completaţi răspunsul anterior);
 de controversă (Există sau nu există situația x ?) - Cerghit, Ioan,

7. Dezbaterea ca metodă de lucru
Structura metodei dezbaterii implică trei momente decisive:
 introducerea prin formularea întrebarilor sau a întrebarilor-problemă;
 intervenţia participanţilor; sintetizarea discuţiilor prin sistematizarea argumentelor;
 delimitarea aprecierilor, definitivarea concluziilor. - Metodele didactice/ de învăţământ.

8. Dezbaterea ca metodă de lucru
Reuşita unei dezbateri este un cumul funcțional de mai mulţi factori:
- Participanţii la dezbatere trebuie să aibă cunoştinţe solide, despre problematica supusă dezbaterii;
- Necesitatea ca fiecare participant să aibă capacitatea de a înţelege punctele de vedere al celorlalţi, să manifeste
toleranţă, respect, receptivitate faţă de oponenţii săi, eventual să-şi adapteze propria acţiune la acţiunile acestora, să
poată da contraargumente la timp fără să se intimideze;
- Climatul socio- afectiv, ce se stabilește, poate avea un efect stimulator asupra unora dintre participanţi, dar şi
inhibitor asupra altora;
- Mărimea optimă a grupului într-o dezbatere trebuie să fie de 15, 20, 30 de participanţi, număr ce ar favoriza
exprimarea părerii de către toți participanţii;
- Dispunerea acestora, de preferinţă în semicerc sau în cerc în jurul unei mese rotunde, în cadrul căruia profesorul să
fie primus inter pares;
- Profesorul trebuie să posede o anumită tehnică de conducerea a dezbaterii, respectând mai mulţi paşi: introducerea
subiectului discuţiei, evidenţierea bazei de deschidere, propunerea situaţiei problemă, schiţarea paşilor pe care îi
parcurge conversaţia, impulsionarea dezbaterii, canalizarea către răspunsul dorit sau soluţia optimă, să încurajeze
luarea la cuvânt, să atragă atenţia asupra abaterilor de la temă, să corecteze abaterile de la normele de conduită;

9. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Dezbaterea propriu-zisă constă în următoarea schemă:
• 1.afirmator 1 -5 minute
• 2.întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului - 2 minute
• 3. negator 1- 5 minute
• 4. întrebrea afirmatorilor şi răspunsul prompt al negatorului – 2 minute
• 5.afirmator 2 – 5 minute
• 6. întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorilor – 2 minute
• 7.negator 2 – 5 minute
• 8. întrebarea negatorilor şi raspunsul prompt al negatorului – 2 minute
• 9. la final, are loc deliberarea juriului şi desemnarea câştigătorului.

10. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Tehnicile dezbaterii dezvoltă:
 gândirea critică şi creativă;
 stilul de prezentare şi susţinere al unei argumentări;
 abilităţile de exprimare: corectitudine, precizie, claritate, coerenţă, logică, concizie, dar și
folosirea adecvată a elementelor de comunicare non şi paraverbală;
 dezvoltarea toleranţei faţă de diversitate, disponibilitatea pentru lucrul în chipă, competiţie şi
spirit fair-play;
 capacitatea de asumare a unui rol într-un grup;

11. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Moţiunea reprezintă tema ce urmează a fi supusă dezbaterii. Pentru ca ea să articuleze o
dezbatere pertinentă trebuie la rândul ei să îndeplinească nişte criterii :
 să fie echilibrată – ceea ce înseamnă că ea trebuie să ofere posibilităţi multiple de
argumentare atât pentru echipa afirmatoare cât și pentru cea negatoare;
 să fie clară, viabilă, de impact şi totodată să trezeacă interesul participanţilor;
 să existe surse de documentare pt ambele poziţii;
 să existe surse bibliografice;

12. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Pregătirea unei dezbateri parcurge la rândul său câţiva paşi:
 consultarea listei bibliografice;
 consemnarea unor idei din cărţile care alcătuiesc lista bibliografică;
 realizarea unor fişe de idei;
 identificarea posibilităţilor de interpretare a moţiunii prin analiza definiţiilor şi a termenilor
cheie ( clsificare, analiza, sistematizare a argumentelor pro şi contra);

13. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Desfăşurarea unei dezbateri presupune:
a. Brainstormingul – prin care elevii emit la îndemnul profesorilor enunţuri sintetice pro şi
contra
b. Construirea cazului care la rândul său presupune câţiva paşi cum ar fi :
 Împărţirea clasei de elevi în echipe de lucru;
 Fiecare echipă construieşte pornind de la ideile de braistorming 2 seturi de argumente pro şi
contra;
 Informarea reciprocă a echipelor;
 Construirea sistemelor de argumentare pro şi contra;
 La sfârşitul orei echipa trebuie să construiască atât cazul afirmator cât şi cel negator;

14. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Etapele construcţiei unei argumentări
 Ipoteza sau a afirmaţia – prin care echipa se plasează în cadrul dezbaterii fie în poziţia
afirmatorilor şi în cea a negatorilor; în acest caz se folosesc conectori de tipul: “ Noi
susţinem că……”
 Explicația - prin care se folosesc conectori de tipul “ Având în vedere că…. Bazându-ne
pe……”
 Dovezile - prin care se exemplifică argumentul adus în sprijinul ideii “ În sprijinul
argumentelor……”
 Concluzia - prin care se validează soluţia propusă şi care din punct de vedere al afirmaţiilor
deja expuse, reia ipoteza, folosindu-se conectori concluzivi : deci, prin urmre, în concluzie.

15. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Derularea dezbaterii
Primul vorbitor va prezenta membrii echipei şi va enunţa clar şi precis poziția echipei sale
în cadrul dezbaterii respectiv pro sau contra; apoi va prezenta sistemul de gândire şi
argumentare al echipei sale – cele două argumente.
Argumentarea la rândul ei presupune respectarea cu strictețe a minimum trei paşi :
1. Enunţarea argumentului
2. Dezvoltarea acestuia
3. Exemplificarea acestuia

16. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Derularea dezbaterii
Discursul celui de-al doilea vorbitor al primei echipe; reconstruieşte argumentul
contrargumentat, aducând noi dovezi certificatoare şi noi explicaţii: în acest timp echipa a doua
ascultă şi notează argumentele prezentate, identificând posibilele căi de contraargumentare. De
asemenea urmează sesiunea de lucru în comun, în echipă pentru pregătirea contraargumentării.

17. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Derularea dezbaterii
Discursul ultimului vorbitor al primei echipe analizează şi trasează o concluzie pertinentă
privitoare la punctul de vedere al echipei sale, echipa adversă ascultă şi notează argumentele
prezentate şi se gândeşte la modalităţile de a trage concluzia dezbaterii din punctul de vedere al
propriei echipe.

18. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Analiza - Evaluarea dezbaterii
Se au în vedere următoarele criterii de notare :
 Calitatea argumentării şi a contraargumentării ( selecţia, plasarea şi evidenţierea
argumentelor şi a contrargumentelor)
 Calitatea dovezilor
 Modul de prezentare ( coerenţa, concizia, limbajul, utilizarea elementelor paraverbale
şi non verbale, formatul de gândire al argumentelor, construcţia acestora precum şi a
contrargumentelor );
 Asumarea rolului fiecărui vorbitor
 Atitudinea ( toleranţă pentru diversitatea şi opoziţia ideilor, politeţea, spiritul fair- play,
ascultarea activă, uniunea grupului)

19. Dezbaterea după modelul propus de KARL POPPER
Acordarea feedback-ului
1. Prestaţia participanţilor
2. Sintetizarea ideilor aduse în dezbatere

20. Bibliografie
1. Cerghit, Ioan – Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
2. Ilie, Emanuela – Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008
3. Măeruţ, Irina Maria – Studiul de caz şi Dezbaterea în practice apedagogică modern –
prezentare sintetică
4. Moldoveanu, Mihaela – Metode de învăţământ curs universitar