Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Învăţăm Democraţia prin Dezbateri” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (1.XI-20.XII.2012). Moderator – Valeriu Gorincioi, director, Liceul Teoretic “Mihai l Sadoveanu” din Călăraşi.

1. Tema: Structura unei
dezbateri Karl Popper
Realizat de : Slivca Alexei, L/T”Alecu
Russo” Orhei

2. Scopul dezbaterilor:
• a convinge o terţă persoană neutră,
numită arbitru, că argumentele
dumneavoastră sînt mai juste decît
cele ale oponentului dumneavoastră.

3. Arbitrajul este înfăptuit de 1-3-5 arbitri.
Corpul de arbitri trebuie să decidă în două privinţe:
•care dintre echipe este cea câştigătoare;
•performanţele individuale ale vorbitorlilor.
Deciziile arbitrilor se iau individual, fără dreptul de a
se consulta nici în cursul dezbaterii, nici după,
pentru a nu se influenţa reciproc.
Arbitrul- şef adună foile de arbitraj, anunţă echipa
cîştigătoare, după care fiecare arbitru îşi motivează
succint decizia.

5. Elementele de bază ale dezbaterii:
Moţiunea Echipa Echipa
afirmatoare negatoare
Chestionarea
Argumentele Probele
reciprocă
Decizia

6. Stiluri de dezbateri
• Dezbaterea de tip parlamentar
• Dezbaterea Lincoln-Douglas
• Dezbaterea de strategie
• Programul de dezbateri Karl Popper

7. Programul de dezbateri Karl Popper
• reprezintă o • Contribuie la procesul
combinaţie între schimbării
dezbaterile de tip democratice.
Lincoln-Douglas şi cele
de strategie

8. STRUCTURA UNEI DEZBATERI DE TIP
KARL POPPER
• Orice dezbatere academică se face cu
respectarea unei structuri prestabilite.
Aceasta dă fiecărui participant posibilitatea
de a pleda, de a pune întrebări şi de a-şi
pregăti argumentele.

9. 1
CROSS
2
3 CROSS
4
CROSS
5
6

10. 7 CROSS
8
10
9

11. RESPONSABILITĂŢILE VORBITORILOR
• Fiecare echipa are un total de 8 minute timp
de pregatire. Informatia obtinuta prin
chestionare incrucisata trebuie sa fie folosita
pe parcursul interventiilor ulterioare.

12. AFIRMATOR 1
6 MIN.
• Se declara de acord cu motiunea.
• Defineste termenii motiunii.
• Stabileste scopul sau criteriul.
• Prezinta cazul “neatacat”, folosind, pentru a putea
fi urmarit, modelul unui plan de idei. Astfel,de
exemplu:
• Incheie cu o prezentare clara a pozitiei afirmatoare.
•
•

13. NEGATOR 1
6 MIN.
• Se declara impotriva motiunii.
• Se declara de acord sau ofera alte definitii.
• Accepta scopul sau propune altul.
• Avanseaza respingeri directe la fiecare din
argumentele echipei afirmatoare, urmind
structura cazului afirmator.
• Avanseaza pledoaria constructiva negatoare

14. AFIRMATOR 2
5 MIN.
• Reafima pozitia.
• Reafirma definitiile sau le respinge pe cele aduse de
negatori.
• Restabileste valoarea scopului.
• Reconstruieste cazul afirmator argument cu argument,
folosind
• structura cazului afirmator.
• - Ofera noi dovezi.
• - Reia aspecte importante din dovezile prezentate deja.
• -Foloseste noi exemple, analogii, pilde, etc.
• -Extinde argumentele avansate.
• Respinge argumentele pledoariei constructive negatoare.

15. NEGATOR 2
5 MIN.
• Clarifică diferenţele fundamentale.
• Dacă ţine la o altă definiţie, oferă explicaţii suplimentare.
• Pledează în favoarea unui scop alternativ.
• Folosind structura cazului afirmator, îl reia punct cu punct
şi:
• - oferă noi dovezi contrare,
• -extinde contraargumentele,
• -explică fisurile cazului afirmator, foloseşte noi exemple,
analogii,etc.
• Restabileşte pledoaria constructivă negatoare şi dezvolta
argumentele iniţiale ale cazului negator.

16. AFIRMATOR 3
5 MIN.
• Concentrează dezbaterea asupra problemelor decisive.
• Explică din nou de ce definiţiile afirmatorilor rămîn
valabile.
• Explică de ce scopul afirmatorilor este superior.
• Folosind structura cazului afirmator :
• - analizează argumentele importante pentru arbitru,
• -explică relevanţa fiecărui argument şi arată cum au
reuşit afirmatorii să impună fiecare argument.
• Nu abandonează aceste argumente. Le analizează şi le
respinge şi pe acestea.

17. NEGATOR 3
5 MIN.
• Concentrează chestiunile decisive pentru arbitru.
• Face referire la poziţia echipei cu privire la termeni.
• Analizează orice dispută asupra scopului.
• Urmînd structura cazului afirmator :
• - analizează cele mai importante probleme din runda
pentru arbitru,
• - explică relevanţa acestora,
• - se referă la toate argumentele majore din dezbatere.
• Nu uită să includă argumentele pledoariei constructive
negatoare, respingînd orice atac.

18. CONŢINUT Metodă Prezentare
Greșeli
Greșeli
Greșeli
Dacă sunt utilizate (organizare) (expunere)
afirmaţii fară dovezi
(enunţarea unei Dacă există cocluzii Dacă ţinuta este
păreri). incorecte. neglijentă.
Dacă sunt prezentate Dacă există eșecuri în Dacă ai o
definiţii neclare sau CROSS/alocuţiuni. personalitate
incorecte. Dacă argumentele negativă.
Dacă sunt prezentate sunt ilogice/incorecte. Dacă ai o
analogii false. Dacă nu este utilizat personalitate agresivă.
Dacă este atacată exact timpul alocat. Dacă folosiști
persoana și nu Dacă există incoerenţă exprimări incorecte.
argumentele. în idei. Dacă ai o exprimare
Dacă nu este respectat monotonă, cu
rolul. pronunţie neclară.
Dacă citești textului.

19. Obligaţia fundamentală de rol a afirmatorilor este să susţină moţiunea în discuţie.
Negatorii trebuie să o respingă. Însă, dacă negatorii se limitează la prezentarea propriei
interpretări, fără a respinge argumentele afirmatorilor, câştigă afirmatorii în situaţia în care
au într-adevăr argumente şi nu doar păreri şi exemple.
Elementul de bază al discursului trebuie să fie ARGUMENTUL (AFIRMAŢIE + DOVEZI).
TREBUIE SĂ FII CONVINGĂTOR!
Trăsături majore ale unui mesaj convingător:
•este semnificativ (exprimat clar, pentru toţi);
•este plin de acurateţe (ţinteşte precis la obiect);
•este personalizat (încorporează atitudini, sentimente proprii);
•este memorabil (interesant, accesibil, atractiv, cu exemplificări, metafore etc.).
TREBUIE SĂ FII PERSUASIV!
Forţa persuasiunii depinde de trei factori:
•inteligibilitatea mesajului - este interesul celui care vrea să convingă;
•întemeierea mesajului pe argumente indubitabile pentru adversar;
•comportament care să exprime consideraţie pentru adversar.

20. De reţinut !
• Echipele concurează între ele, dar au în vedere
faptul că trebuie să convingă arbitrii şi publicul.
• Vorbitorii se ridică în picioare în timpul când îşi
prezintă discursurile sau pun/răspund la întrebări.
• Time-keeper-ul înregistrează durata de timp
folosită în dezbateri de fiecare vorbitor. La
intervale regulate anunţă timpul, care s-a scurs. El
semnalează când vorbitorii îşi încep discursurile
sau cross-ul şi când trebuie să-şi încheie
argumantaţiile.

21. De reţinut !
• Întrebările fulger (CROSS) sunt etapele în care vorbitorii
chestionează direct adversarii.
• Întrebările fulger pot avea drept scop:
• precizarea anumitor lucruri neclare din discursul adversarilor,
• obţinerea de informaţii noi,
• plasarea adversarului într-o situaţie de contrazicere faţă de
propriul caz
• Arbitrul NU trebuie să ţină cont de rezultatele întrebărilor fulger
pînă la momentul menţionării lor în cadrul discursurilor
ulterioare.
• În timpul întrebărilor fulger arbitrii nu trebuie să admită apariţia
momentelor de tensiune. Cu toate acestea intervenţia arbitrului în
timpul întrebărilor fulger este varianta finală admisă.