Răspunderea juridică în dreptul administrativ

1. RĂspunderea juridicĂ în dreptul administrativ
Fistican Mariana

2.  NOȚIUNEA DE RĂSPUNDERE JURIDICĂ
 FORMELE RASPUNDERII JURIDICE
ADMINISTRATIVE
 RASPUNDEREA JURIDICA DISCIPLINARA
 RASPUDEREA CONTRAVENTIONALA A
FUNCTIONARILOR PUBLICI
 RASPUNDEREA CIVILA A FUNCTIONARILOR
PUBLICI

3. Noțiunea de rãspundere juridicã
Rãspunderea juridicã este acea formã a
rãspunderii sociale constând în
complexul drepturilor si obligatiilor
conexe care, potrivit legii, se nasc ca
urmare a producerii unor fapte ilicite si
care constituie cadrul în care se aplicã si
se executã sanctiu
Raspunderea juridica se defineste ca acea forma a
raspunderii sociale aparuta prin incalcarea
normelor de drept printr-un fapt ilicit si care
determina suportarea consecintelor
corespunzatoare in persoana celui vinovat in
vederea restabilirii ordinii de drept incalcate,
inclusiv prin utilizarea fortei de constrangere a
statului.

4. FORMELE RASPUNDERII JURIDICE ADMINISTRATIVE
Putem analiza si clasifica formele raspunderii juridice administrative dupa criterii diverse:
raspunderea juridica civila
a) Dupa criteriul naturii juridice a raspunderii:
raspunderea juridica contraventionala
raspunderea juridica penala
Primele trei apar ca urmare a incalcarii unor valori pe care statul a inteles sa le ocroteasca prin norme
sanctionatorii, stabilind si o gradualitate functie de gravitatea faptei, de valoarea atinsa si de gradul de pericol
social al faptei imputabile
raspunderea juridica disciplinara

5. b) Dupa criteriul ramurii de drept in care pot fi incadrate normele juridice care pot fi
incalcate, incalcare care atrage raspunderea juridica a autoritatii sau functionarului public
vinovat:
raspunderea juridica de drept public:
disciplinara
contraventionala
raspunderea juridica de drept civil.
penala

6. RASPUNDEREA JURIDICA DISCIPLINARA
Aceasta forma a raspunderii juridice este prevazuta in Statutul functionarilor publici si intr-o serie de legi speciale, destinate unor categorii aparte de
functionari publici.
Statutul defineste astfel raspunderea disciplinara: incalcarea cu vinovatie de catre functionarul public a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe
care o detine si a normelor de conduita profesionala si cariera prevazute de lege; el completeaza si prevede ca aceste incalcari constituie abateri disciplinare
si atrag raspunderea disciplinara a acestora.
Rezulta, fara echivoc, faptul ca temeiurile raspunderii disciplinare sunt numai faptele expres prevazute de lege ca fiind abateri disciplinare, celelalte incalcari
cu efecte specifice pagubitoare putand imbraca forma contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
Asadar, abaterea disciplinara deriva din normele legale care definesc abaterea si precizeaza elementele constitutive ale acesteia ( latura obiectiva, subiectul,
latura subiectiva si sanctiunea), precum si procedura urmata, competenta de constatare si de aplicare a sanctiunii disciplinare si caile de atac impotriva
sanctiunilor aplicate.
Fiind intotdeauna o fapta concreta, abaterea trebuie sa intruneasca toate elementele constitutive minim necesare si pe cele circumstantiale: subiect, latura
subiectiva, obiect, latura obiectiva si sanctiunea.

7. Elementele
constitutive ale
abaterii
disciplinare
- Subiectul : in dreptul administrativ,
subiectul abaterii si al raspunderii disciplinare
este intotdeauna functionarul public, adica
persoana fizica care este numita, in conditiile
legi, intr-o functie publica, de demnitate
publica sau de autoritate publica, incluzandu-i
si pe functionarii publici delegati sau detasati;
-Obiectul : in dreptul administrativ, obiectul
abaterii disciplinare il constituie valoarea
sociala lezata prin actiunea sau inactiunea
functionarului public, aceasta rezultand din
continutul normei juridice care prevede
abaterea disciplinara si sanctiunea aplicabila in
cazul incalcarii ei;
- Latura subiectiva : in dreptul
administrativ, latura subiectiva defineste
vinovatia autorului, fie ca se prezinta sub
forma intentiei directe sau indirecte, fie sub
forma culpei din usurinta sau a culpei simple
Latura obiectiva : in dreptul administrativ,
latura obiectiva are caracter legal descriptiv, in
sensul ca, pentru fiecare tip de fapta
considerata abatere disciplinara, legea
precizeaza, descrie, explica actiunile sau
inactiunile apreciate ca fiind abateri, precum si
elementele circumstantiale de timp si de loc ale
savarsirii acestora;

8. Faptele care constituie abateri disciplinare:
neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor nerespectarea, in mod repetat, a programului de lucru
nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii
lucrarilor cu acest caracter
manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii
sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor absente nemotivate de la serviciu
interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in
afara cadrului legal
manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice
in care isi desfasoara activitatea
in definirea indatoririlor pe care le considera abateri disciplinare, legiuitorul s-a oprit numai asupra
urmatoarelor:
refuzul de a indeplinii atributiile de serviciu;
desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati
cu caracter politic
stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in
vederea solutionarii cererilor acestora
desfasurarea in timpul programului de lucru a unor
activitati cu caracter politic

9. Sanctiunile ce pot fi aplicate functionarilor publici:
Statutul functionarilor publici - adevaratul sediu al materiei in domeniu – stipuleaza ca sanctiunile care pot fi aplicate
functionarilor publici sunt urmatoarele:
a) mustrarea scrisa;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20 % pe o perioada de pana la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de
1 – 3 luni;
d) trecerea intr-o functie inferioara,pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului;
e) destituirea din functie.

10. Procedura de constatare si de aplicare a sanctiunilor :
Este prevazuta de SFP si
de HG nr. 121072003;
ambele stipuleaza ca
sanctiunile disciplinare nu
pot fi aplicate decat dupa
cercetarea prealabila a faptei
si dupa audierea
functionarului public
considerat vinovat, sens in
care in cadrul autoritatilor
publice se constitue comisii
de disciplina, competente sa
cerceteze faptele sesizate si
sa propuna o sanctiune,
exceptand mustrarea care
poate fi aplicata direct de
catre conducatorul
autoritatii, la propunerea
sefului compartimentului de
resurse umane;
Activitatea comisiei se bazeaza pe respectarea unor principii si anume:
prezumtia de nevinovatie: FP este considerat nevinovat atata timp cat vinovatia nu a fost dovedita;
garantarea dreptului la aparare: se recunoaste dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi in apararea sa si
de a fi asistat de un aparator sau de un reprezentant;
celeritatea procedurii: obligatia de a proceda fara intarziere la solutionarea cauzei cu respectarea procedurii
disciplinare;
contradictorialitatea: asigurarea posibilitatii, pentru FP incrimina, de a a se exprima cu privire la orice act
sau fapt care are legatura cu abaterea imputata cu care fost sesizata comisia;
proportionalitatea: trebuie respectat un raport corect intre gravitatea abaterii, circumstantele comiterii
acesteia si sanctiunea disciplinara propusa
Legalitatea sanctiunii : comisia poate propune doar o sanctiune prevazuta de lege;
unicitatea sanctiunii : pentru o abatere disciplinara nu poate fi aplicata decat o singura sanctiune disciplinara.

11. RASPUDEREA CONTRAVENTIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI
Sediul materiei:
- Sediul materiei il regasim in Statutul
functionarilor publici si in alte legi
speciale referitoare la unele categorii
de functionari publici, completate cu
dreptul comun, respectiv Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiei;
- Statutul precizeaza ca raspunderea
functionarilor publici se angajeaza in
situatia in care acestia savarsesc o
contraventie in timpul si in legatura cu
serviciul iar sanctiunile aplicabile sunt
avertismentul sau amenda;
Elementele constitutive ale contraventiei
- obiectul raspunderii contraventionale : valorile sociale aparate de lege ce se regasesc in normele care prevad
contraventiile si sanctiunile aplicabile;
- subiectul contraventiei: subiectul activ si culpabil al contraventiei este, in mod neconditionat, fie un functionar
public, indeobste, respectiv persoana fizica numita in temeiul legii intr-o functie publica, pentru atributii ce apartin
direct si in exclusivitate acestuia, fie o autoritate sau o institutie publica, in calitate de persoana juridica, pentru acele
atributii care apartin acesteia:
- latura obiectiva: consta in actiuni sau inactiuni ale functionarilor publici; ele sunt prevazute de lege
mai intotdeauna, fiind calificate si delimitate astfel de legiuitor, atunci cand pericolul social al acestora este mai redus
decat in cazul infractiunilor;
- latura subiectiva: se refera la atitudinea functionarilor publici fata de faptele savarsite si urmarile acestora,
respectiv la elementele volitionale cu care au actionat sau nu au actionat in savarsirea lor, care definesc fie intentia
( directa sau indirecta), fie culpa ( cu usurinta sau culpa simpla);
- sanctiunea: este, in principiu, aceeasi care se aplica in dreptul comun pentru orice persoana sau pentru
salariati, respectiv avertismentul sau amenda; unele legi speciale pot prevedea si alte sanctiuni specifice; exista si
sanctiunea complementara a confiscarii bunurilor utilizate in comiterea contraventiei, doar in masura in care acestea
apartin functionarului si/sau daca ele, chiar aflate in propietatea publica sau privata a autoritatii sau institutiei vizate,
sunt interzise la detinere sau utilizare;

12. Constatarea contraventiilor:
cauzele care ar putea inlatura raspunderea functionarilor publici: sunt in genere cele acceptate in dreptul
comun, cu precizarea ca unele, cum ar fi minoritatea faptuitorului, nu-si gasesc aplicarea in dreptul administrativ;
caracterul personal al raspunderii contraventionale reprezinta o trasatura de care trebuie sa se tina
seama la aplicarea unei sanctiuni impotriva unui functionar public sau unei autoritati sau unei institutii
publice, in calitatea acesteia de persoana juridica, intrucat in aceasta materie este exclusa raspunderea solidara a
ambelor persoane;
atragem atentia asupra faptului ca sanctiunile contraventionale pot fi aplicate in paralel ( impreuna ) cu cele
disciplinare sau civile, nu insa si cu cele penale, intrucat o fapta nu poate constitui, in acelasi timp, si contraventie si
infractiune;
constatarea contraventiilor savarsite de functionarii publici se poate face de catre organele care exercita controlul
administrativ extern de specialitate asupra activitatii acestora, intre care mentionam urmatoarele: Curtea de
Conturi, Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta, Politia Sanitar - Veterinara s.a.;
faptele, pentru a caror incalcare impotriva functionarilor publici pot fi aplicate sanctiuni contraventionale, sunt
prevazute in actele normative care reglementeaza domeniile de activitate ce au tangenta cu atributiile si
responsabilitatile functionarilor publici in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice in care functioneaza acestia;

13. RASPUNDEREA CIVILA A FUNCTIONARILOR
PUBLICI
Sediul materiei
Aceasta forma a raspunderii juridice este reglementata expres de Statutul functionarilor publici ( in
art. 78 si 79 ) si in legi si/sau statute speciale, pentru diverse categorii de functionari publici, uneori
alaturi de raspunderea patrimoniala, materiala a acestora; intrucat in actuala forma nu se face nici o
precizare cu privire la raspunderea patrimoniala a functionarilor publici, in situatiile in care acestia,
prin fapte proprii, aduc prejudicii autoritatii sau institutiei la care sunt incadrati, credem ca in
situatiile de acest gen se aplica regulile dreptului civil;
Sediul materiei pentru situatia in care se platesc despagubiri pentru pagube unor terte persoane, in
calitate de comitent, se regaseste in art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004;

14. Caracteristicile raspunderii civile a functionarului public
*Raspunderea civila a functionarului public pentru prejudiciul adus autoritatii sau institutiei la care este incadrat are trasaturi
comune cu raspunderea din dreptul muncii dar si o serie de particularitati :
- persoana care a creat prejudiciul trebuie sa fie un functionar public, prejudiciul sa se fi produs cu ocazia exercitarii atributiilor
de serviciu sau in legatura cu acestea iar calitatea de functionar public sa fi fost detinuta la data producerii prejudiciului;
-raspunderea civila a functionarului public este intotdeauna o raspundere individuala, nu solidara, cu exceptia situatiei in care
functionarul public cheama in garantie, potrivit Legii contenciosului administrativ, pe superiorul sau ierarhic de la care a primit
dispozitia sau ordinul scris care aplicat a creat prejudiciul;
-raspunderea civila a functionarului public fata de autoritatea sau institutia publica in care este incadrat poate intervenii in doua
situatii:
-functionarul public, spre deosebire de salariatul obisnuit, care raspunde efectiv numai pentru prejudiciul material, raspunde si
pentru prejudiciul moral suferit de persoana care se considera lezata prin actiunea sau inactiunea acestuia;
raspunderea civila a functionarului public, in sensul prevazut in Statutul functionarilor publici, poate fi cumulata cu raspunderea
disciplinara, contraventionala si/sau penala, dupa caz;

15. 1) V. P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, Bucuresti,1934
2) A. de Laubadére, Manuel de droit administratif, Paris,1967
3) V. Gureu – Drept administrative: Note de curs, Tipogr.”Print-Caro”,
Chisinau, 2016
4) http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Controlul-
administrativ-formel51451.php. accesat 01-12-2017 ora 19:43
Bibliografie: