Organizarea administrativ teritorială a Republicii Moldova

1. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A
REPUBLICII MOLDOVA
FISTICAN MARIANA

2. Noțiuni și considerații generale
Unitățile administrativ-teritoriale
Reformele administrativ-teritoriale
Importanta

3. Organizarea administrativa a teritoriului este delimitarea teritoriului unui stat in unitati administrativ-
teritoriale, delimitare facuta in scopul realizarii unitare a puterii.
Unitatile administrativ-teritoriale sunt subiecte colective de drept, distincte, avand organizare de sine statatoare si un patrimoniu
propriu, afectat realizarii si promovarii interesului local.
Intr-un prim sens, unitatile administrativ-teritoriale semnifica circumsciptiile administrative ale teritoriului de stat, ,,adica sfera de
competenta teitoriala a organelor descentralizate ale statului”. Spre exemplu, in Romania vorbim de circumscriptie administrativa
judeteana in cazul prefectului, al directiei generale judetene a finantelor publice si controlului financiar de stat si, respectiv, de
circumscriptie comunala sau oraseneasca, in cazul postului comunal de politie sau al politiei orasenesti.
Intr-un al doilea sens, unitatile administrativ-teritoriale reprezinta colectivitatile teritoriale locale, ,,adica cetatenii, populatia care
traiesc pe o anumita portiune a teritoriului de stat, existand o organizare juridica administrativa si interese publice locale proprii,
distincte. Colectivitatile teritoriale locale definesc regimul de descentralizare administrativa sau autonomie locala. Prima categorie de
colectivitati teritoriale o reprezinta statul (colectivitate teritorila nationala), iar a doua, colectivitatile teritoriale locale. Unitatile
administrativ-teritoriale sunt subiecte de drept atunci cand sunt privite ca si colectivitati teritoriale locale. Ele sunt subiecte de drept
public, politico-teritoriale cu putere de comanda asupra populatiei asezate pe un anumit teritoriu.
Noțiuni și considerații generale

4. Unitățile administrativ-teritoriale
Statutul satului (comunei), orașului (municipiului) se elaborează în baza
statutului-cadru, aprobat de Parlament, și se aprobă de consiliul local.
Statutul special de autonomie al localităților din stînga Nistrului și al unor
localități din sudul țării se stabilește prin legi organice, potrivit art.111 din
Constituția Republicii Moldova.
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe
două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi,
raioanele constituie nivelul al doilea.
Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită
prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și
obiceiuri.
Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-
teritorială numită comună.
Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință.
Comuna poartă denumirea satului-reședință.
Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din
punct de vedere economic și social-cultural, cu structuri edilitar-gospodărești,
industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este
încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de
activitate intelectuală, în viața culturală și politică.
În condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii.

5. Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică,
social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri
industriale, comerciale și instituții din domeniul învățămîntului, ocrotirii sănătății și
culturii. Statutul de municipiu a fost atribuit prin Legea Nr. 764 din 27.12.2001
privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova orașelor Chișinău,
Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova.
Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică.
Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe,
unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul
consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-
reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței
localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre
localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof.
Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și
înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru
sănătatea și odihna populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de
stațiune balneoclimaterică.
Satelor și orașelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale,
precum și pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate
atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.
Formarea, desființarea și schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale se
efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor, o dată în patru ani, cu
cel puțin 6 luni înainte de alegerile parlamentare.
Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o
populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori și dispune de mijloace financiare
suficiente pentru întreținerea aparatului primăriei și instituțiilor sferei sociale.

6. În Moldova sunt în total 1 681 localități. 5 din ele au statut de
municipii: Chișinău, Bălți, Tighina, Comrat și Tiraspol. Bălți are 2
localități-satelite : Elizaveta și Sadovoi. Tighina (Bender în limba rusă)
are una : Proteagailovca. Alte 60 localități au statut de orașe în
componența cărora sunt incluse 39 sate. 914 localități au statut de
sat-comună (fostele sovete sătești, în tabel incluse la categoria
comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune.
Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764
din 24.02.2008

7. Istoria unei țări poate fi citită și după dezvoltarea administrativ-
teritorială a ei.
*Voievodatul Moldovei era împărțit în Ținuturi, împărțite în Ocoluri, ele însele împărțite în Ienorii.
*Sub administrarea țaristă, Basarabia a fost o Gubernie împărțită în nouă Kraiuri : Hotin, Soroca,
Bălți, Orhei, Chișinău, Kagul, Bender, Izmail și Akkerman.
*Sub administrarea românească, era împărțită în zece Județe : Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, parțial Iași,
Lăpușna, Cahul, Tighina, Chilia și Cetatea-Albă. Aceste județe erau împărțite în Plăși, ele însele
împărțite în Comune, după modelul francez cu Departamente împărțite în Arondismente ele însele
împărțite în Comune.
În Uniunea Sovietică, țara a fost organizată în raioane, împărțite în soviete sătești.
*Legea 306-XIII/1994 păstra orânduirea sovietică, dar readuce în Moldova noțiunea de Comună (în
locul Sovietului sătesc).
*Legea 191-XIV/1998 reînființează nouă județe, dar nu identice cu cele din vremea administrării
românești : Edineț, Soroca, Bălți, Ungheni, Orhei, Județul Chișinău, Lăpușna, Cahul și Tighina, la care
se adaugă municipalitatea Chișinău și cele două unități teritoriale autonome, anume Găgăuzia și
Transnistria (în cea mai mare parte ocupată de facto, împreună cu orașul Tighina și câteva teritorii
limitrofe aflate pe malul drept al Nistrului, de Republica Moldovenească Nistreană, entitate
autoproclamată, ne-recunoscută de guvernul republican).
*Legea 764-XV/2001 din 27.12.2001 este aproape aidoma cu cea care poate fi găsită în "RSS
Moldovenească. Orânduire administrativ-teritorială"[5] care instituia 1658 localități, 829 sovete
sătești, 49 așezări de tip orășenesc, 40 raioane și 21 orașe dintre care 10 erau de subordonare
republicană și 11 - raională. Cu ultimele modificări din 24 aprilie 2008[6], legea 764-XV/2001 este
astăzi în vigoare și determină organizarea administrativ-teritorială actuală a Republicii Moldova :
păstrază din legea 306-XIII/1994 noțiunea de Comună, din legea 191-XIV/1998 noțiunea de Unitate
teritorială autonomă, și reînființează Raioanele. Toto conform legii, satul în care își are sediul
consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință, iar orașul în care își are sediul consiliul raional
este numit oraș-reședință.[7]
*Legea 438-XVI/2006 din 28.12.2006 definește regiunile de dezvoltare funcționale pe teritoriul
Republicii Moldova. Sunt astfel înființate 6 regiuni de dezvoltare: Nord (cu reședința stabilită la
Bălți),[8] Centru (reședință Ialoveni),[9] Sud (reședință Cimișlia),[10] Găgăuzia, Municipiul Chișinău și
Transnistria.[11]
Reformele administrativ-teritoriale Împărțirea administrativă a Republicii
Democratice Moldovenești în 1917

8. Problema organizarii administrative a teritoriului se pune odata cu aparitia statelor
centralizate, cu teritorii intinse. In aceste conditii, realizarea unitara a puterii nu poate fi
facuta numai de organele centrale. De aceea, teritoriul a fost organizat in unitati
administrative, la inceput determinate de motive fiscale, militare si politienesti, in care
functionau organe locale de stat. Mai tarziu, aceste organe locale au prestat diverse
servicii din partea statului cetatenilor.
Astfel, organizarea administrativa a teritoriului a primit o importanta tot mai crescanda,
pe masura sporirii rolului statului in societate.
Importanta

9. 1) RSS Moldovenească. Orânduire administrativ-teritorială.
Chișinău, Cartea Moldovenească, 1988
2) E. Balan, Domeniul administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucuresti
1998
3) V. Gureu – Drept administrative: Note de curs, Tipogr.”Print-
Caro”, Chisinau, 2016
4) http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang
=1&id=312874, accesat 28.11.2017 ora 15:20
Bibliografie