2. Plan
• 1. Noțiunea și clasificarea principiilor de drept
• 2. Libertatea muncii
• 3. Interzicerea muncii forțate
• 4. Interzicerea discriminării în sfera muncii
• 5. Interzicerea hărțuirii morale și sexuale a salariaților la locul de muncă
• 6. Asigurarea dreptului salariaților de a participa la administrarea unității
3. 1. Noțiunea și clasificarea principiilor de drept
• 1. principii generale
• 2. principii ramurale
• 3. principii inter-ramurale
• 4. principii instituționale
4. 2. Libertatea muncii
Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a profesiei, meseriei sau
activităţii sale.
• Nu este un drept absolut, deoarece există:
• A) anumite condiții pentru a ocupa funcția concretă;
• B) incompatibilități
5. Libertatea muncii
• Articolul 6 Codul muncii - Neîngrădirea dreptului la muncă şi libertatea
muncii
• (1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţia Republicii
Moldova.
(2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a
profesiei, meseriei sau activităţii sale.
(3) Nimeni, pe toată durata vieţii sale, nu poate fi obligat să
muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-
o anumită profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice act juridic încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor
alin.(1), (2) şi (3) este nul.
6. 2. Libertatea muncii
Libertatea muncii
Libertatea de a munci Libertatea de a nu munci
Libertatea de a alege munca
Libertatea de a refuza o muncă
Libertatea de a înceta munca
8. Interzicerea muncii forțate
• Prin muncă forţată (obligatorie) se înţelege orice
muncă sau serviciu impus unei persoane:
• A) sub ameninţare
• sau
• B) fără consimţămîntul acesteia.
9. Interzicerea muncii forțate
• Art. 7 alin. (5) Codul muncii - Nu se consideră muncă forţată (obligatorie):
• a) serviciul militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit
legii, nu îndeplinesc serviciul militar obligatoriu;
• b) munca unei persoane condamnate prestată în condiţii normale în perioada de
detenţie sau de liberare condiţionată de pedeapsă înainte de termen;
• c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele
care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
11. „Discriminarea în domeniul raporturilor juridice de
muncă” reprezintă aplicarea unui tratament diferit unor
salariați în raport cu cel aplicat altor categorii de salariați, pe
motiv de sex, vârstă, culoare, religie, origine socială, orientare
politică, etnie, naționalitate sau alte criterii, care au ca efect
suprimarea egalității în drepturi a salariaților.
12. O faptă reprezintă discriminare în
domeniul relațiilor de muncă dacă
îndeplineşte în mod cumulativ
următoarele condiţii:
•este un tratament diferit aplicat unei
salariat/salariată;
•ere ca scop sau efect îngrădirea
drepturilor legale ale persoanei;
•efectele discriminatorii se raportează în
comparație cu un alt salariat.
15. • reprezintă tratarea unei persoane în
baza oricăruia dintre criteriile
prohibitive în manieră mai puţin
favorabilă decât tratarea altei persoane
într-o situaţie comparabilă. la care
candidează deoarece este căsătorit;
Discriminarea
directă
• reprezintă orice prevedere,
acţiune, criteriu sau practică
aparent neutră care are drept
efect dezavantajarea unei
persoane faţă de o altă persoană.
Discriminarea
indirectă
16.
17. Excepții discriminare
• Acțiunea afirmativă - asociată cu noțiunea de „cote”, care reprezintă,
rezervarea unui anumit procentaj din numărul total de locuri de muncă
pentru persoanele care fac parte dintr-un grup dezavantajat pe piața muncii.
• Tratamentul diferențiat: - Pentru ca tratament să fie justificat sunt necesare
întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
1. Tratamentul diferențiat corespund unei „reale necesităţi a societății”;
• 2. Tratamentul diferențiat este admis de lege;
• 3. Scopul urmărit este unul legitim și justificat.
18. 5. Interzicerea hărțuirii morale și sexuale a
salariaților la locul de muncă
• Hărțuire morală – reprezintă o comunicare neetică la locul de
muncă, drept rezultat al acesteia unui salariat i se creează o ambianță
de muncă tensionată din punct de vedere psihologic, aducându-se
astfel atingere demnității salariatului.
• Hărţuire sexuală – orice formă de comportament fizic, verbal
sau nonverbal, de natură sexuală, care lezează demnitatea persoanei
ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau
insultătoare;
19. 6. Asigurarea dreptului salariaților de a
participa la administrarea unității
• Articolul 42 CM
• (2) Participarea salariaţilor la administrarea unităţii poate fi realizată prin:
• a) participarea la elaborarea proiectelor de acte normative la nivel de unitate
în domeniul social-economic;
• a1) participarea la aprobarea actelor normative la nivel de unitate în cazurile
prevăzute de prezentul cod şi de alte acte legislative sau normative;
• b) informarea și consultarea salariaților referitor la chestiunile menționate la
art. 421;
• c) colaborarea cu angajatorul în cadrul parteneriatului social.