“Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa”, este unul dintre mesajele pe care Regele Mihai a dorit să îl transmită românilor.

1. REGELE MIHAI

2. Nici o altă persoană nu
simbolizează mai bine tragedia
românilor din ultima jumătate de
secol, decât Regele Mihai.
El s-a născut să devină un
mare rege.
“Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi
fără memorie. Cinismul şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa”,
este unul dintre mesajele pe care Regele Mihai a dorit să îl
transmită românilor.
Din partea tatălui este nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar din partea mamei
nepot al regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai
importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale
britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea
al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei, Portugaliei șamd.
Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este
văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Mihai s-a născut la Sinaia, fiind fiul principelui Carol
(viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena a Greciei.

3. Naşterea unui nou principe a fost vestit în toată ţara prin salve de tun.
Acest eveniment asigura întărirea dinastiei şi implicit a instituţiei
monarhice. Iată cum anunţa regele Ferdinand venirea pe lume a lui Mihai:
" Ferdinand I prin graţia lui Dumnezeu şi voinţă Naţională Rege al
României. La toţi de faţă şi viitori sănătate! Astăzi Pronia Cerească a
hărăzit Dinastiei un nou vlăstar. Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare
Elena a României a dat naştere unui fiu care a primit numele de Mihai.
Sunt încredinţat că întreg poporul român care atât în clipele de
bucurie ca şi în cele de griji a fost întotdeauna sprijinul tronului
şi Dinastiei va sărbători cu însufleţire fericitul eveniment împreună cu
mine şi Familia mea. Dragostei poporului meu prea iubit încredinţez pe
principele nou născut.
Dat la Palatul Regal în ziua de 26 octombrie 1921.
Regele Carol al II-lea alături de fiul său Mihai

4. A fost suveran al României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6
septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Singurul şef de stat în viaţă din perioada celui de-al
doilea Război Mondial, a devenit pentru prima dată rege după moartea bunicului său,
Ferdinand, şi în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). A fost detronat
de tatăl său, după doar trei ani; a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea lui
Carol al II-lea.
Ilustratia cu momentul in care
Regele Mihai primeste onoruri la
varsta de 5 ani, avand-o alaturi pe
Regina mama, Elena a Greciei.
Mihai alături de tatăl său, Regele Carol al II-lea, şi Regina
mama, Elena a Greciei, 26 octombrie 1932

5. După venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930 şi după plecarea reginei-
mamă în exil, Mihai a rămas în grija tatălui.
Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de
la naștere titlurile de principe al României și principe de
Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).
Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în
1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât
tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese
în străinătate.
Minor fiind, atribuțiile regale erau
îndeplinite de o regență, care nu s-a ridicat la
nivelul problemelor vieții politice,
întoarcerea inopinată și ilegală din iunie
1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență.

6. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat
ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul
deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care
putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o
vizita la Florența.
Privat de o veritabilă afecțiune familială,
principele Mihai a beneficiat în schimb de o
educație aleasă.
În adolescenţă, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi
a început pregătirea militară. La vârsta de şaisprezece ani a devenit
sublocotenent în armata română.

7. Mihai împreună cu bunica sa, Regina Maria
Regele Carol II şi fiul său Mihai, la campionatul
militar de schi de la Predeal, 4 februarie 1932

10. INSTALAREA LUI MIHAI CA REGE
În 1925 starea de sănătate a regelui Ferdinand
era fragilă, și acesta a murit în iulie 1927, de
cancer intestinal. În consecință, Mihai i-a
succedat la tron bunicului său. La scurt timp a
murit însă și Ionel Brătianu, conducătorul
Partidului Național Liberal, și, dintre frații săi, cel
mai versat politician.
Astfel, prima venire la putere a lui Mihai a stat
sub semnul slăbirii autorității celui mai important
partid politic de până atunci.
Prima domnie (1927-1930)
Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o
regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al
regelui Ferdinand și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron
Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de
Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit
cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație).
Este notabilă absența Reginei Maria din regență, una din
figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus
în fața parlamentului de noul rege și de regență pe data de 20
iulie 1927.
Mihai, Elena și Regina Maria

11. Legal, însă, Mihai nu putea exercita
prea multă autoritate, în afara
prerogativelor de a fi șeful suprem al
armatei și de a desemna un prim-ministru
cu puteri depline, numit „Conducător”.
Decretul emis de Mihai la 6
septembrie 1940, prin care Antonescu
căpăta puteri depline în calitate de
"Conducător al Statului Român", conținea
o prevedere importantă: Regele numea pe
primul ministru.

12. A doua domnie a regelui Mihai începea la 6
sept.1940, într-o perioadă deosebit de nefastă
pentru poporul român, care, deşi nu era implicat
în noul război mondial, resimţea din plin
loviturile marilor imperii asupra României.
În septembrie 1940, Carol al II-lea i-a
acordat puteri discreționare generalului
Ion Antonescu, care i-a impus să abdice în
favoarea fiului său. Mihai (în vârstă de 18
ani) a fost proclamat rege fără depunerea
vreunui jurământ pe constituție (abrogată
la acea dată) și fără votul de aprobare al
parlamentului (suspendat, redeschis abia în
1946).
În schimb, Mihai a fost încoronat cu
Coroana de Oțel și uns rege de patriarhul
României Nicodim Munteanu, în catedrala
patriarhală din București imediat după
abdicarea lui Carol al II-lea, la 6
septembrie 1940.
A doua domnie (1940-1947)
Mihai I și Ion Antonescu în 1941

13. La 6 martie 1945, la presiunile ocupantului militar
sovietic, regele Mihai a fost silit să accepte un guvern
prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-
ministru fiind numit Petru Groza. Guvernul Groza a fost
un guvern minoritar, acceptat numai în urma promisiunilor
britanice și americane de a menține un regim democratic
în România chiar și în cazul în care sunt îndeplinite
cererile politice ale Rusiei. Guvernul era controlat de
Frontul Național Democrat, dominat de comuniști.
La 21 august 1945, fiind martor la abuzurile frecvente comise de guvernul comunist Groza
(în fapt, un guvern-marionetă al ocupanților militari sovietici), regele i-a cerut demisia. Pentru
prima dată în istoria constituțională modernă a României, un guvern a refuzat să dea curs
cererii suveranului de a demisiona. Refuzul lui Groza de a demisiona la cererea Regelui a fost
o încălcare flagrantă a Constituției din 1923, recunoscută drept lege fundamentală...pentru că
aceasta îi dădea Regelui puterea de a numi și demite miniștri.

14. Abdicarea tânărului Rege Mihai I la finele anului 1947 era un eveniment previzibil
pentru mulţi contemporani ai epocii. În fond, el era ultimul lider care reprezenta regimul de
dinainte de al Doilea Război Mondial în întreaga Europă Centrală şi de Est.
Există însă relatări contrare asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-
ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute
1.000 de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. Revista „Time" scria că guvernul comunist ar fi
ameninţat cu arestări a mii de oameni şi că apoi va scufunda ţara în sânge dacă Mihai nu
abdică. Arhivele Securităţii Române menţionează că abdicarea regelui Mihai ar fi fost rodul
negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a
permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală.
Regele Mihai, mama sa, şi premierul comunist Petru Groza
Regele Mihai îl anunţa pe Petru
Groza că e de acord cu abdicarea:
“N-am avut copilărie, tinerețe și
mama va trebui să înțeleagă”
Abdicarea mit şi realitate

15. Regina Ana şi Regele Mihai s-au
căsătorit în 1947, la Atena
Regele şi Regina s-au
cunoscut pentru prima oară în
Londra în 1947, cu ocazia
căsătoriei principesei Elizabeth a
II-a a Marii Britanii cu
principele Philip, duce de
Edinburgh.
Regele Mihai I i-a cerut
mâna principesei Ana de
Bourbon-Parma la numai o
săptămână de la prima lor
întâlnire.
Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi
sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să
se întoarcă în România după încoronarea reginei
Elisabeta.

16. Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea
de la nunta din Atena. Au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila
Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena.
Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi
în Anglia, unde au locuit până în 1956.
Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de
pui şi un mic atelier de tâmplărie.
Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a
semnat un contract cu compania aeriană "Lear Jeats and Co", la
Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul
lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste
patruzeci şi cinci de ani şi tot aici se află, pentru moment, casa
familiei.

17. Viața în exil i-a pus multe
momente dificile, dar suveranul le-a
depășit, fiind convins că nu trebuia să
țină la ”etichetă”, ci să muncească
pentru a-și întreține familia. Deoarece
numele său înscris în actul de naștere
era Mihai, fără altă precizare, și-a
adăugat în cartea de identitate și pe cel
de România, devenind Mihai de
România.
A continuat să întrețină relații cu
familiile domnitoare europene, dar un
monarh în exil nu prezenta un mare
interes, fiind tratat adesea ca o ”rudă
săracă”.
Devenit persoană particulară,
regele Mihai a practicat diverse
meserii, între care pilot de încercare la
o firmă americană cu sediul în Elveția
și broker, reprezentând o casă greco-
americană din Wall Street.

18. În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai târziu, a înfiinţat o
companie de electronică şi de mecanisme automate denumită METRAVEL, pe care a
vândut-o cinci ani mai târziu.
Din biroul său de la Versoix şi, începând cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai
a militat pentru intrarea Romaniei în NATO şi în Uniunea Europeana. Majestatea Sa a
încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii
naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private,
consolidarea statului de drept şi a democraţiei în ţara noastră.
Regele Mihai şi Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elvetia. De marile
sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele Lor publice, Majestăţile Lor au ales să fie
alături de cei dragi fie la Castelul de la Savârsin, fie la Palatul Elisabeta.

19. Pentru recunoașterea meritelor sale în victoria
Aliaților și în scurtarea războiului, regelui Mihai i-au
fost conferite înalte decorații atât de către americani, cât
și de către sovietici. La 19 iulie 1945, printr-o ceremonie
desfășurată în Sala Tronului, regelui i-a fost decernat
Ordinul Victoriei, cea mai înaltă decorație militară
sovietică. Un an mai târziu, în 1946, regele Mihai a
primit din partea Statelor Unite Legiunea de Merit în
grad de Comandant Șef. În brevetul de decorare, semnat
de, președintele american Harry S. Truman se arată că:
„Majestatea Sa Regele Mihai I al României a dat dovadă
de un comportament excepțional de merituos în
exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza
Națiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei
hitleriste.

23. A încetat din viaţă în ziua de 5 decembrie 2017 la reşedinţa privată din Elveţia.

25. Poporul român se desparte îndurerat de Regele Mihai, un model de moralitate şi
demnitate pentru români, o personalitate care a marcat puternic istoria României. Îi vom
simţi mereu lipsa, cu atât mai mult anul viitor, atunci când vom celebra Centenarul Marii
Uniri de la 1918, un moment cu o semnificaţie deosebită pentru naţiunea noastră. Amintirea
Majestăţii Sale va rămâne mereu vie.