3. Vasile Goldis
Vasile Goldiș s-a născut la 12 noiembrie 1862, în satul Mocirla, tată fiind-i
Isaia Goldiș, preot în Mocirla, Seleuș și Cermei și mamă Floarea, fiică a
preotului Ioan Cornea din Răpsig.
Între anii 1906-1910, în calitate de deputat în parlamentul maghiar pentru
circumscripția Radna, a intervenit de numeroase ori împotriva diverselor
legi asupritoare de naționalități.
Împreună cu Emanoil Ungureanu și Ioan Mihu, redactează un memoriu pe
care acesta din urmă îl înaintează guvernului maghiar la 13 septembrie
1910 din partea Partidului Național Român, ca răspuns la propunerile de
tratative ale acestuia.
5. Gheorghe-Pop-de Basesti
George Pop de Băsești (n. 1 august 1835, Băsești, Comitatul Sălaj – d. 23
februarie 1919) a fost un politician român din Transilvania, între 1881-1902
vicepreședinte, iar între 1902-1918 președinte al Partidului Național
Român din Transilvania.
A reprezentat pentru 9 ani interesele burgheziei românești din Transilvania
în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o
conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și
Ungaria într-un singur partid național.
În perioada 1892-1894, George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii
mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi
suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în imperiul austro-ungar.
7. Iuliu Maniu
Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin, în apropiere de Șimleu Silvaniei –
d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat
român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori
prim-ministru al României, președinte al Partidului Național-Țărănesc,
deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de
onoare (din 1919) al Academiei Române.
Și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Român din
Transilvania. Debutează totodată ca membru, iar apoi președinte al
Societății Academice „Petru Maior”, fiind cooptat în 1897, la numai 24 de
ani, în Comitetul de conducere al PNR. În Monarhia Austro-Ungară, a fost
ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta, ca și deputat la Vințu
de Jos, comitatul Arad, activitatea sa parlamentară dezvăluindu-i curajul și
intransigența. Pe 22 mai 1906 ține primul său discurs în Dieta de la
Budapesta.
9. Iancu Flondor
Iancu cavaler de Flondor s-a născut la data de 16 august 1865 în orașul
Storojineț (pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, astăzi în Ucraina) în
familia boierului român Gheorghe cavaler de Flondor (1828-1892).
La 7 februarie 1909, Iancu Flondor reintră în viața politică ca șef al
Partidului Român, avându-i ca vicepreședinți pe Aurel Onciul, Zaharie
Percec și Mihai Boca. Noua conducere a reluat programul său de la
sfârșitul secolului al XIX-lea, urmărind antrenarea țărănimii române din
Bucovina în lupta politică.
Iancu Flondor a trecut la cele veșnice la data de 19 octombrie 1924 în
orașul Cernăuți. Statul român i-a organizat funeralii naționale,
reprezentanții regelui și ai guvernului depunând coroane. A fost
înmormântat în cripta familiei de la Storojineț.
11. Regele Ferdinand
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865,
Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea
rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand
(nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-
Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-
Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al
II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din
ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.
La 20 iulie se împlinesc 83 de ani de la moartea Regelui Ferdinand I.
Carol I l-a desemnat moştenitor al tronului în 1889. Românii l-au primit cu
simpatie pe chipeşul ofiţer prusac care părea mai puţin distant şi autoritar
decât unchiul său. În timpul domniei lui, începute în 1914, s-au realizat
Statul Naţional Unitar, reformele electorală şi agrară şi s-a dat ţării
Constituţia din 1923. Mărturiile contemporanilor descriau un rege bun,
patriot, însă timid şi uşor influenţabil.
13. Ion C. Bratianu
Ion I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moşia Florica,
în judeţul Argeş. A fost cel mai mare fiul al liderului liberal Ion C.
Brătianu şi fratele mai mare al lui Vintilă şi Dinu Brătianu. În 1907
se căsătoreşte cu Eliza, fosta soţie a conservatorului Alexandru
Marghiloman.
Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brătianu încetează din viaţă în urma
unei laringite infecţioase. In urma unei întrevederi cu diplomatul
Nicolae Titulescu, Ionel Bratianu ia de la acesta o gripa. Când
boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume
tratament (care s-a dovedit a fi eronat), după care dispare pentru
o perioada de timp. Astfel, mana de fier care conducea statul
moare in condiţii extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand,
cu câteva luni înainte. Astfel, conducătorul oficial si cel din umbra
ai statului decedează.
15. Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut 5 iunie 1871, Botoșani) a fost un istoric, critic
literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist,
ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician
român.
A fost cofondator al partidului Partidul Naționalist-Democrat în 1910,
membru al Parlamentului, președinte al Camerei Deputaților și al
Senatului, ministru, și, pentru o scurtă perioadă, prim-ministru.
In după-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, a fost ucis lângă Strejnicu. A
fost împușcat de nouă ori, cu pistoale de 7,65 mm și 6,35 mm.
