Proiect la limba și literatura română despre dimensiunea religioasă a existenței. Reprezentanți de seamă în promovarea limbii naționale și a credinței creștine sunt: mitropolitul Varlaam, mitropolitul Dosoftei și Antim Ivireanul.

1. Liceul pedagogic „Vasile Lupu”, Ia ișLiceul pedagogic „Vasile Lupu”, Ia iș
Materie:Materie: Limba i literatura românășLimba i literatura românăș
Prof. coordonator:Prof. coordonator: Cristina Maria FrumosCristina Maria Frumos
Eleve:Eleve: Andreea Maria MărtinașAndreea Maria Mărtinaș
Andreea-Sabina CiobanuAndreea-Sabina Ciobanu
Carmen Mariana UngureanuCarmen Mariana Ungureanu
Roxana CiobanuRoxana Ciobanu
Emanuela AntonEmanuela Anton
Clasa:Clasa: a XI-a Ea XI-a E
An colar:șAn colar:ș 2012-20132012-2013

2. Dimensiunea religioasăDimensiunea religioasă
a existen eița existen eiț

3. Defini ia religieițDefini ia religieiț
Religie.Religie. (Din lat, ligare, a lega, sau religare, a lega din nou).(Din lat, ligare, a lega, sau religare, a lega din nou).
Atitudinea fundamentală pe care fiin ele umane trebuiețAtitudinea fundamentală pe care fiin ele umane trebuieț
să o aibă fa ă de Dumnezeu, Creatorul i Răscumpărătorul lor.ț șsă o aibă fa ă de Dumnezeu, Creatorul i Răscumpărătorul lor.ț ș
Virtutea morală a religiei se manifestă prin adorarea, slujireaVirtutea morală a religiei se manifestă prin adorarea, slujirea
i iubirea lui Dumnezeu din toată inima. A-l adora peși iubirea lui Dumnezeu din toată inima. A-l adora peș
Dumnezeu, a te ruga lui, a-i aduce cultul ce i se cuvine, aDumnezeu, a te ruga lui, a-i aduce cultul ce i se cuvine, a
îndeplini făgăduin ele i voturile făcute lui sunt acte aleț șîndeplini făgăduin ele i voturile făcute lui sunt acte aleț ș
virtu ii religiei ce in de ascultarea fa ă de porunca întâi aț ț țvirtu ii religiei ce in de ascultarea fa ă de porunca întâi aț ț ț
Decalogului: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai al ițDecalogului: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai al iț
Dumnezei afară de mine.” Datoria de a-i aduce lui DumnezeuDumnezei afară de mine.” Datoria de a-i aduce lui Dumnezeu
un cult autentic îl prive te pe om atât la nivel individual cât iș șun cult autentic îl prive te pe om atât la nivel individual cât iș ș
la nivel social.la nivel social.
Totalitatea riturilor, practicilor i rugăciunilor prin careșTotalitatea riturilor, practicilor i rugăciunilor prin careș
un popor sau o societate obi nuie te să fie în legătură cuș șun popor sau o societate obi nuie te să fie în legătură cuș ș
divinitatea sau sacrul.divinitatea sau sacrul.

4. Sacrul i profanulșSacrul i profanulș
Două moduri de a fi în lumeDouă moduri de a fi în lume
Sacrul i profanul sunt două modalită i de a fi înș țSacrul i profanul sunt două modalită i de a fi înș ț
Lume i nu prezintă interes doar pentru istoriașLume i nu prezintă interes doar pentru istoriaș
religiilor sau pentru sociologie i nu fac doar obiectulșreligiilor sau pentru sociologie i nu fac doar obiectulș
unor studii istorice, sociologice, etnologice. De fapt,unor studii istorice, sociologice, etnologice. De fapt,
cele două moduri de a fi, sacrul i profanul, suntșcele două moduri de a fi, sacrul i profanul, suntș
determinate de diferitele pozi ii pe care omul le-ațdeterminate de diferitele pozi ii pe care omul le-aț
cucerit în Cosmos, fiind importante atât pentrucucerit în Cosmos, fiind importante atât pentru
filozofi, cât i pentru orice cercetător care dore te săș șfilozofi, cât i pentru orice cercetător care dore te săș ș
cunoască dimensiunile posibile ale existen ei umanețcunoască dimensiunile posibile ale existen ei umaneț ..

5. Premisă
Literatura română poartă ca marcă specifică în secolului al
XVII-lea dimensiunea religioasă a existen ei. Dinț
secolul al XVII-lea, limba slavonă este înlocuită treptat
cu limba română.
Se fac traduceri i se tipăresc căr i religioase pentru aș ț
încre tina poporul: cazanii (evanghelii explicate),ș
pravile (legi) i didahii (predici).ș
Reprezentan i de seamă în promovarea limbii na ionale iț ț ș
a credin ei cre tine sunt: mitropolitul Varlaam,ț ș
mitropolitul Dosoftei i Antim Ivireanul.ș

6. Mitropolitul VarlaamMitropolitul Varlaam
Cel dintâi dintre cărturarii care au încercat săCel dintâi dintre cărturarii care au încercat să
introducă limba română în biserică a fostintroducă limba română în biserică a fost
mitropolitul Varlaam. Principala sa contribu ie înțmitropolitul Varlaam. Principala sa contribu ie înț
domeniul culturii religioase estedomeniul culturii religioase este CazaniaCazania, lucrare în, lucrare în
care limba română dobânde te un stil propriu,șcare limba română dobânde te un stil propriu,ș
depărtându-se astfel de modelele slavone.depărtându-se astfel de modelele slavone.
Mitropolitul Varlaam, în acestă lucrare, pune înMitropolitul Varlaam, în acestă lucrare, pune în
valoare, prin fraze expresive, întreaga bogă ie ațvaloare, prin fraze expresive, întreaga bogă ie aț
limbii române.limbii române. CazaniaCazania intitulatăintitulată Carte româneascăCarte românească
de învă ăturățde învă ăturăț , a fost tipărită în 1643 i este unș, a fost tipărită în 1643 i este unș
monument de limbă veche românească. Volumulmonument de limbă veche românească. Volumul
cuprinde 75 de predici, care se rostesc duminica ișcuprinde 75 de predici, care se rostesc duminica iș
în cele mai importante sărbători ale anului.în cele mai importante sărbători ale anului.
Nicolae Iorga, înNicolae Iorga, în Istoria literaturii române ti.șIstoria literaturii române ti.ș
Introducere sintetică,Introducere sintetică, afirmă că această lucrare aratăafirmă că această lucrare arată
ce legături existau cândva între to i româniițce legături existau cândva între to i româniiț ;; este oeste o
operă de unitate na ională, o unitate care se face înțoperă de unitate na ională, o unitate care se face înț
suflete, pentru că ardeleanul cere acela i grai peșsuflete, pentru că ardeleanul cere acela i grai peș
care îl cere i munteanul i moldoveanul.ș șcare îl cere i munteanul i moldoveanul.ș ș

7. CazaniaCazania mitropolitului Varlaammitropolitului Varlaam

8. Primul nostru poet: mitropolitul Dosoftei
Psaltirea pre versuri tocmită a fost tipărită în 1673 la Uniev
(Polonia) şi cuprinde psalmii biblici pe care Dosoftei i-a
versificat într-o manieră artistică impresionantă cu toate că s-a
izbit de insuficientele mijloace de expresie literară pe care le
putea oferi atunci limba română. Dosoftei afirmă în Prefaţa
acestei cărţi: „Ni s-au părut smereniei noastre a hi lucru de treabă
şi de folos de spăsenie (mântuire) tâlcovania acestii svinte cărţi a
svântului prooroc David, carea iaste plină de rugă şi plină de
tainele cele mari a lui Dumnezău. Pentr-aceia cu multă trudă şi
vreme îndelungată, precum am putut mai frumos am tâlcuit ş-am
scris precum a vrut Dumnezău, să poată trage hirea omului cătră
cetitul ei.”
Mitropolitul Dosoftei „a organizat un adevărat sistem de rime iș
a încercat mai multe caden e i mai mul i metri decât găsim înț ș ț
toată poezia noastră de până la romantism.” (Nicolae Manolescu,
Istoria critică a literaturii române)
Continuator al lui Varlaam este mitropolitul Dosoftei, înscăunat la numai câ ivațContinuator al lui Varlaam este mitropolitul Dosoftei, înscăunat la numai câ ivaț
ani după retragerea din func ie a predecesorului său. Cunoscător al mai multor limbi,țani după retragerea din func ie a predecesorului său. Cunoscător al mai multor limbi,ț
Dosoftei a tipărit numeroase traduceri, îmbogă ind literatura religioasă nu numai cuțDosoftei a tipărit numeroase traduceri, îmbogă ind literatura religioasă nu numai cuț
cele mai populare căr i de lectură în acest domeniu (țcele mai populare căr i de lectură în acest domeniu (ț Psaltirea în versuriPsaltirea în versuri,, Vie ilețVie ileț
sfin ilorțsfin ilorț ), dar i cu texte de ritual, de slujbă bisericească (ș), dar i cu texte de ritual, de slujbă bisericească (ș LiturghiaLiturghia,, MolitveniculMolitvenicul,,
OctoihulOctoihul), pe care le-a publicat pentru prima oară în limba română.), pe care le-a publicat pentru prima oară în limba română.

9. Psaltirea în versuriPsaltirea în versuri a mitropolitului Dosofteia mitropolitului Dosoftei

10. Arta oratoriei religioase:Arta oratoriei religioase:
Mitropolitul Antim IvireanMitropolitul Antim Ivireanulul
Prin predicile sale,Prin predicile sale, DidahiileDidahiile (1609-1616)(1609-1616)
rostite de la înăl imea amvonului din Bucure ti,ț șrostite de la înăl imea amvonului din Bucure ti,ț ș
unde erau ascultate cu mare interes, Antimunde erau ascultate cu mare interes, Antim
Ivireanul se apropie sensibil de literatură.Ivireanul se apropie sensibil de literatură.
Preocupat de via a morală a credincio ilor, elț șPreocupat de via a morală a credincio ilor, elț ș
surprinde slăbiciunile i exceseleșsurprinde slăbiciunile i exceseleș
contemporanilor, pe care, după modelul Sf. Ioancontemporanilor, pe care, după modelul Sf. Ioan
Hrisostomul, se simte dator să le îndrepte.Hrisostomul, se simte dator să le îndrepte.
Predicile mitropolitului, în număr de 28, la carePredicile mitropolitului, în număr de 28, la care
se mai adaugă 7, ocazionale, sunt construite dupăse mai adaugă 7, ocazionale, sunt construite după
un plan riguros. Ele se deschid cu o introducereun plan riguros. Ele se deschid cu o introducere
în subiect, care se continuă cu un exordiuîn subiect, care se continuă cu un exordiu
(enun area sumară a con inutului), urmat de oț ț(enun area sumară a con inutului), urmat de oț ț
tratare (plină de tâlcuri alegorice) i finalizatștratare (plină de tâlcuri alegorice) i finalizatș
printr-o încheiere.printr-o încheiere.
Antim Ivireanul, prin lucrarea sa,Antim Ivireanul, prin lucrarea sa, DidahiiDidahii,,
marchează începuturile oratoriei române ti.șmarchează începuturile oratoriei române ti.ș

11. Miron CostinMiron Costin
Viia a lumiițViia a lumiiț
Poemul a fost scris între anii 1671-Poemul a fost scris între anii 1671-
1673 i pleacă de la motivul vanitasș1673 i pleacă de la motivul vanitasș
vanitatum (de ertăciuneașvanitatum (de ertăciuneaș
de ertăciunilor), inspirat deșde ertăciunilor), inspirat deș
Ecclesiastul, dar cunoscut încă dinEcclesiastul, dar cunoscut încă din
Antichitatea greco-latină, având caAntichitatea greco-latină, având ca
temă soarta alunecoasă, nestatornicătemă soarta alunecoasă, nestatornică
((fortunafortuna labilislabilis). Crea ie de inspira ieț ț). Crea ie de inspira ieț ț
religioasă,religioasă, Viia a lumiițViia a lumiiț exprimă unexprimă un
pesimism fără leac, prevăzând surpareapesimism fără leac, prevăzând surparea
inevitabilă a întregii omeniri. Mesajulinevitabilă a întregii omeniri. Mesajul
din finalul poemului este precept biblicdin finalul poemului este precept biblic
asupra condi iei umane: via a fiindț țasupra condi iei umane: via a fiindț ț
scurtă, omul trebuie să se eviden iezețscurtă, omul trebuie să se eviden iezeț
prin fapte bune, binele fiind elulțprin fapte bune, binele fiind elulț
suprem al existen ei.țsuprem al existen ei.ț

12. Biblia de la Bucure tișBiblia de la Bucure tiș
Biblia de la Bucure tișBiblia de la Bucure tiș ,,
cunoscută i sub denumirea deșcunoscută i sub denumirea deș
Biblia CantacuzinoBiblia Cantacuzino, a fost prima, a fost prima
traducere completă a Bibliei în limbatraducere completă a Bibliei în limba
română, fiind publicată la Bucure tișromână, fiind publicată la Bucure tiș
în 1688.în 1688.
Scrisă cu caractere chirilice, titlulScrisă cu caractere chirilice, titlul
ei complet eraei complet era Biblia adecăBiblia adecă
Dumnezeiasca Scriptură a VechiuluiDumnezeiasca Scriptură a Vechiului
i Nouluiși Nouluiș TestamentTestament. Traducerea s-a. Traducerea s-a
bazat pe versiunea lui Nicolaebazat pe versiunea lui Nicolae
Milescu, revăzută de „oameniiMilescu, revăzută de „oamenii
locului”, cu aportul fra ilorțlocului”, cu aportul fra ilorț
Greceanu (Radu i erban), fiindș ȘGreceanu (Radu i erban), fiindș Ș
tipărită în ara Românească cuȚtipărită în ara Românească cuȚ
ajutorul principelui erbanȘajutorul principelui erbanȘ
Cantacuzino. Această Biblie a pus oCantacuzino. Această Biblie a pus o
piatră de temelie la dezvoltareapiatră de temelie la dezvoltarea
limbii române scrise, pentru multlimbii române scrise, pentru mult
timp ea fiind Biblia standard folositătimp ea fiind Biblia standard folosită
de către Biserica Ortodoxă Română.de către Biserica Ortodoxă Română.

13. Concluzii
Tipăriturile religioase au contribuit, în primul rând,
la introducerea limbii române în biserică, înlocuind
limba slavonă în care se oficia serviciul divin. Marile
reforme în acest domeniu le-au înfăptuit Dosoftei, în
Moldova i Antim Ivireanul, în Muntenia.ș
În al doilea rând, căr ile religioase au influen atț ț
formarea limbii române literare. De la diaconul Coresi,
cel care a ridicat dialectul muntean la rangul de limbă
literară până la mitropoli ii Varlaam, Simion tefan,ț Ș
Dosoftei i Antim Ivireanul, to i s-au străduit să cauteș ț
forma cea mai limpede i mai armonioasă a limbii,ș
care să fie în eleasă în toate inuturile române ti.ț ț ș

14. Dimensiunea religioasă a călăuzit nuDimensiunea religioasă a călăuzit nu
numai existen a, dar i concep ia celorț ș țnumai existen a, dar i concep ia celorț ș ț
care au scris în această perioadă. Ei credcare au scris în această perioadă. Ei cred
că tot ce se petrece pe pământ este hotărâtcă tot ce se petrece pe pământ este hotărât
de Dumnezeu, după cum mărturise te iș șde Dumnezeu, după cum mărturise te iș ș
Miron Costin: „Orice nevoin ă punețMiron Costin: „Orice nevoin ă puneț
omul, sorocul lui Dumnezeu, cum esteomul, sorocul lui Dumnezeu, cum este
orânduit, a-l clăti nime nu poate.”orânduit, a-l clăti nime nu poate.”

15. BibliografieBibliografie
 Costache, Adrian; Ioni ă, Florin; Lascăr,țCostache, Adrian; Ioni ă, Florin; Lascăr,ț
M.N.; Săvoiu, AdrianM.N.; Săvoiu, Adrian Limba i literaturașLimba i literaturaș
românăromână, Manual pentru clasa a XI-a, Manual pentru clasa a XI-a