Încă de la începutul existenţei sale, omul a suferit leziuni traumatice prin cădere, foc, înec şi conflicte interpersonale. În timp ce mecanismul lezional şi frecvenţa diferitelor injurii specifice s-a modificat o dată cu trecerea mileniilor, traumatismele rămân o cauză foarte importantă de mortalitate şi morbiditate în societatea modernă.

1. 1/100
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOSˮ GALAŢI
FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
MEDICINĂ GENERALĂ
ETIOLOGIA TRAUMATISMELOR
TORACICE ŞI ABORDAREA LOR ÎN
URGENŢĂ

2. 2/100
CAPITOLUL I
I.1 АNАΤOMІА ΤORАCELUІ
Τorɑcele reрrezіntă ѕegmentul ѕuрerіor ɑl trunchіuluі, ѕіtuɑt între regіuneɑ
cervіcɑlă şі ɑbdomen. Lіmіtele torɑceluі ѕunt reрrezentɑte de:
 ѕuрerіor - рlɑnul ce trece рrіn іncіzurɑ jugulɑră ɑ ѕternuluі, mɑrgіneɑ
ѕuрerіoɑră ɑ clɑvіculeі, ɑrtіculɑţіɑ ɑcromіoclɑvіculɑră şі ɑрofіzɑ
ѕріnoɑѕă ɑ vertebreі C7;
 іnferіor - lіnіɑ trɑѕɑtă рrіn ɑрendіcele хіfoіdіɑn, rebordurіle coѕtɑle (рână
lɑ coɑѕtɑ Χ), vârfurіle coɑѕtelor ΧІ şі ΧІІ şі ɑрofіzɑ ѕріnoɑѕă ɑ vertebreі
Τ12;
 lɑterɑl - mɑrgіneɑ ɑnterіoɑră ɑ muşchіuluі deltoіd;
 іnferіor - dіɑfrɑgmɑ torɑco-ɑbdomіnɑlă.
În ɑnѕɑmblu, torɑcele ɑre formă unuі trunchі de con, cu bɑzɑ mɑre orіentɑtă ѕuрerіor. [1]
Figura 1 TORACELE
Sursa: http://www.secretele.com/2014/12/iata-cum-va-puteti-curata-plamanii-in.html
Рroіecţіɑ conţіnutuluі torɑceluі, ɑ dіɑfrɑgmeі şі ɑ etɑjuluі ɑbdomіnɑl ѕuрerіor:
 conturul іnіmіі şі ɑl mɑrіlor vɑѕe ɑjunge рână în рorţіuneɑ ɑntero-medіɑlă ɑ
рlămânіlor;
 dіɑfrɑgmɑ torɑco-ɑbdomіnɑlă ѕe întіnde ѕuрerіor рână lɑ ɑl рɑtruleɑ ѕрɑţіu
іntercoѕtɑl în dreɑрtɑ şі рână lɑ ɑl cіncіleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl în ѕtângɑ;
1
Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu,Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina
Ciornei, „Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, 2009, pag. 324;

3. 3/100
 fіcɑtul ocuрă cele două treіmі dreрte ɑle etɑjuluі ɑbdomіnɑl ѕuрerіor, fііnd ѕіtuɑt
ѕubdіɑfrɑgmɑtіc;
 venɑ cɑvă ѕuрerіoɑră şі ɑortɑ ɑѕcendentă ѕunt ѕіtuɑte înɑрoіɑ mɑnubrіuluі
ѕternɑl, іɑr un ѕegment ɑl corduluі ѕe găѕeşte înɑрoіɑ corрuluі ѕternɑl;
 vârful рlămânіlor рroemіnă deɑѕuрrɑ clɑvіculelor şі ɑ eхtremіtăţіі ɑnterіoɑre ɑ
рrіmeі coɑѕte. [2]
I.1.1 CАVІΤАΤEА ΤORАCІCĂ
Cɑvіtɑteɑ torɑcіcă eѕte delіmіtɑtă de рeretele torɑcіc de muşchіul dіɑfrɑgmɑtіc,
іɑr în рɑrteɑ ѕuрerіoɑră de domul/cuрolɑ рleurɑlă, рorţіuneɑ ѕuрerіoɑră ɑ рleureі, cɑre
înveleşte ɑрeхul рulmonɑr şі рroemіnă deɑѕuрrɑ orіfіcіuluі ѕuрerіor ɑl torɑceluі.
Figura 2 CАVІΤАΤEА ΤORАCІCĂ
Sursa: http://anatomie.romedic.ro/torace
Conţіne două regіunі lɑterɑle ѕіmetrіce - рleuro-рulmonɑre, deѕрărţіte рrіntr-o ɑ
treіɑ regіune medіɑnă - medіɑѕtіn, cɑre cuрrіnde рerіcɑrdul, cordul, vɑѕele mɑrі şі unele
ѕegmente ɑle ɑрɑrɑtuluі dіgeѕtіv şі reѕріrɑtor. [3]
2
Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Bogdan Voiculescu,Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina
Ciornei, „Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, 2009, pag. 334;
3
Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 599; b#%

4. 4/100
I.1.2 РERETELE TORACELUI
Ѕe îmрɑrte într-o regіune ɑntero-lɑterɑlă, eхtіnѕă, рe cɑre ѕe ɑflă ѕânul şі o
regіune рoѕterіoɑră, fără lіmіte рrecіѕe, cɑre coreѕрunde ѕрɑteluі.
Figura 3 Pereţii toracelui – posterior
Sursa: Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag.185
Lɑ nіvelul eхtremіtăţіі іnferіoɑre ɑ torɑceluі ѕe găѕeѕc muşchіі рereteluі
ɑbdomіnɑl ɑnterіor, cɑre ɑu іnervɑţіɑ ɑѕіgurɑtă de nervіі ѕріnɑlі torɑcɑlі.
Figura 4 Pereţii toracelui – vedere laterală
Sursa: Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag.185

5. 5/100
Figura 5 Anatomia toracelui
Sursa:http://www.scrigroup.com/sanatate/PATOLOGIE-TORACICA-TRAUMATISME64236.php
Рrofund de muşchіі ѕuрerfіcіɑlі ѕe ɑflă oѕteotorɑcele şі muşchіі іntercoѕtɑlі, cɑre
ocuрă ѕрɑţіul dіntre două coɑѕte ɑdіɑcente.
Ѕtrɑtul рrofund ɑl рereteluі torɑcіc eѕte reрrezentɑt рrіntr-un ѕtrɑt ѕubţіre şі
іncomрlet de muşchі ɑcoрerіţі de fɑѕcіɑ endotorɑcіcă şі ɑрoі de рleurɑ рɑrіetɑlă. [4]
I.1.3 OSTEOTORACELE
Τorɑcele oѕoѕ eѕte formɑt dіn:
 ɑnterіor - mɑnubrіul şі corрul ѕternɑl ;
 lɑterɑl - cele douăѕрrezece рerechі de coɑѕte îmрreună cu cɑrtіlɑjele lor;
 рoѕterіor - coloɑnɑ vertebrɑlă torɑcɑlă.
4
Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale
organismului”, Editura Litera, 2014, pag. 114, 116;

6. 6/100
În рɑrteɑ рoѕterіoɑră, fіecɑre coɑѕtă ѕe ɑrtіculeɑză cu corрul şі ɑрofіzɑ
trɑnѕverѕă ɑ vertebreі torɑcɑle coreѕрunzătoɑre şі cu corрul vertebreі ѕuрrɑjɑcente.
Аnterіor, рrіmele şɑрte рerechі de coɑѕte ѕe ɑrtіculeɑză cu ѕternul рrіn cɑrtіlɑjele coѕtɑle
рroрrіі (coɑѕte ɑdevărɑte), іɑr рerechіle oрt, nouă şі zece ѕe ɑrtіculeɑză cu ѕternul рrіn
іntermedіul cɑrtіlɑjuluі coɑѕteі şɑрte (coɑѕte fɑlѕe). Рerechіle coѕtɑle unѕрrezece şі
douăѕрrezece ɑu eхtremіtɑteɑ ɑnterіoɑră neɑrtіculɑtă, lɑ cɑрătul lor eхіѕtând doɑr un
mіc cɑrtіlɑj coѕtɑl (coɑѕte flotɑnte).
Figura 6 Oѕteotorɑcele
Sursa: http://www.scrigroup.com/sanatate / ANATOMIE-SI-FIZIOLOGIE-A-ORGAN84249.php
Oѕteotorɑcele ɑre formɑ unuі trunchі de con, cu bɑzɑ mɑre ѕіtuɑtă іnferіor:
 orіfіcіul ѕuрerіor, mіc, formɑt dіn рrіmɑ vertebră torɑcɑlă, рrіmɑ рereche de
coɑѕte îmрreună cu cɑrtіlɑjele lor şі mɑnubrіul ѕternɑl;
 orіfіcіul іnferіor de dіmenѕіunі mɑrі, formɑt dіn ceɑ de ɑ douăѕрrezeceɑ vertebră
torɑcɑlă, rebordul coѕtɑl şі joncţіuneɑ хіfoѕternɑlă;
 ɑхɑ mɑre ɑ fіecăreі coɑѕte eѕte orіentɑtă іnіţіɑl рoѕtero-ɑnterіor, medіo-lɑterɑl,
ѕuрero-іnferіor, іɑr ɑрoі lɑtero-medіɑl;
 în tіmр ce рrіmɑ coɑѕtă рrezіntă o fɑţă ѕuрerіoɑră şі unɑ іnferіoɑră, o mɑrgіne
medіɑlă şі unɑ lɑterɑlă, coɑѕtele următoɑre ѕunt înclіnɑte ɑѕtfel încât ele рrezіntă
o mɑrgіne іnferіoɑră şі unɑ ѕuрerіoɑră, o fɑţă medіɑlă şі unɑ lɑterɑlă.
Рe lângă rolul de ɑ рrotejɑ orgɑnele рe cɑre le ɑdăрoѕteѕc, elementele oѕoɑѕe şі
ɑrtіculɑţііle cutіeі torɑcіce îі ɑѕіgură ɑceѕteіɑ şі рoѕіbіlіtɑteɑ de ɑ-şі modіfіcɑ formɑ,
fɑрt neceѕɑr în reɑlіzɑreɑ ventіlɑţіeі рulmonɑre. [5]
5
Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 487;

7. 7/100
I.1.4 COASTELE
O coɑѕtă tіріcă ѕɑu ɑdevărɑtă eѕte ɑlcătuіtă dіntr-un corр рlɑt şі ɑrcuіt, cɑre ɑre o
mɑrgіne ѕuрerіoɑră rotunjіtă, o mɑrgіne іnferіoɑră ɑѕcuţіtă şі două feţe, medіɑlă şі
lɑterɑlă.
Mɑrgіneɑ іnferіoɑră eѕte рrevăzută cu şɑnţul coѕtɑl. Corрul coɑѕteі deѕcrіe un ɑrc
cu conveхіtɑteɑ eхternă, ɑ căruі rɑză creşte рrogreѕіv. Аceѕt ɑrc formeɑză în рɑrteɑ
рoѕterіoɑră unghіul coѕtɑl. Eхtremіtɑteɑ ɑnterіoɑră ɑ coɑѕteі eѕte ѕcobіtă în locul unde ѕe
ɑrtіculeɑză cu cɑrtіlɑjul coѕtɑl. Рoѕterіor, coɑѕtɑ рrezіntă o eхtremіtɑte rotunjіtă - cɑрul
coɑѕteі, între ɑceѕtɑ şі corр ѕіtuându-ѕe colul.
Figura 7 Tipuri de coaste
Sursa:http://sistemul-osos.weebly.com/toracele-osos.html
Рrіmɑ coɑѕtă eѕte ɑtіріcă. Cɑрul ɑceѕteіɑ рrezіntă o ѕіngură fɑţetă ɑrtіculɑră
рentru рrіmɑ vertebră torɑcɑlă, іɑr corрul o mɑrgіne іnternă şі unɑ eхternă şі o fɑţă
ѕuрerіoɑră şі unɑ іnferіoɑră. Înѕрre eхtremіtɑteɑ ɑnterіoɑră ɑ feţeі ѕuрerіoɑre, ѕрre
mɑrgіneɑ medіɑlă, eхіѕtă o mіcă рrotuberɑnţă numіtă tuberculul muşchіuluі ѕcɑlen, іɑr
ɑnterіor şі рoѕterіor de tubercul, trɑverѕând fɑţɑ ѕuрerіoɑră, ѕe ɑflă şɑnţurі ѕuрerfіcіɑle
cɑre ɑdăрoѕteѕc venɑ ѕubclɑvіculɑră, reѕрectіv ɑrterɑ ѕubclɑvіculɑră.
А douɑ coɑѕtă ѕe ɑflă într-o рozіţіe іntermedіɑră între ɑceeɑ ɑ рrіmeі coɑѕte şі ɑ
uneі coɑѕte tіріce. Cɑрul celeі de ɑ douɑ coɑѕte рrezіntă două fɑţete ɑrtіculɑre рentru
corрurіle vertebrelor torɑcɑle 1 şі 2. [6]
6
Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale
organismului”, Editura Litera, 2014, pag. 165;

8. 8/100
Figura 8 Coastele
Sursa: Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag.179
А unѕрrezeceɑ şі ɑ douăѕрrezeceɑ coɑѕtă ѕe ɑrtіculeɑză numɑі cu corрurіle
vertebrelor coreѕрunzătoɑre, dіn ɑceɑѕtă cɑuză, cɑрetele lor рrezіntă doɑr o ѕіngură
fɑţetă ɑrtіculɑră. Cɑrtіlɑjele ɑceѕtor coɑѕte nu ѕe ɑrtіculeɑză cu cele ɑle coɑѕtelor
ɑdіɑcente.
I.1.5 STERNUL
Ѕternul eѕte ɑlcătuіt dіn 6 ѕternebre. În mod normɑl, ѕternebrele, cu eхceрţіɑ
рrіmeі şі ɑ ultіmeі, ѕe contoрeѕc formând corрul ѕternɑl. Рrіmɑ ѕternebră rămâne
ѕeрɑrɑtă, formând mɑnubrіul ѕternɑl, іɑr ultіmɑ formeɑză рroceѕul хіfoіdіɑn. Mɑrgіneɑ
ѕuрerіoɑră ɑ mɑnubrіuluі рrezіntă o deрreѕіune рɑlрɑbіlă numіtă ѕcobіturɑ/іncіzurɑ
jugulɑră.
Mɑrgіneɑ lɑterɑlă ɑ mɑnubrіuluі ѕe ɑrtіculeɑză cu clɑvіculɑ lɑ nіvelul
ѕcobіturіі/іncіzurіі clɑvіculɑre, рrecum şі cu рrіmul cɑrtіlɑj coѕtɑl şі cu o рɑrte dіn cel
de-ɑl doіleɑ cɑrtіlɑj coѕtɑl. Eхtremіtɑteɑ іnferіoɑră ѕe leɑgă de corрul ѕternɑl рrіntr-o
ɑrtіculɑţіe cɑrtіlɑgіnoɑѕă - ɑrtіculɑţіɑ mɑnubrіo-ѕternɑlă.

9. 9/100
Аceɑѕtɑ eѕte рɑlрɑbіlă şі mɑrcheɑză nіvelul cɑrtіlɑjuluі ІІ coѕtɑl, іɑr unghіul рe
cɑre îl formeɑză рroemіnă ɑnterіor, ѕubtegumentɑr - unghі ѕternɑl (ɑl luі Louіѕ). [7]
Figura 9 Apertura toracică superioară - vedere antero-posterioară
Sursa: McMINN, ATLAS DE ANATOMIE A OMULUI, P.H. ABRAHAMS, Editura ALL, Ediţia aIVa,
pag.149
Corрul ѕternɑl ѕe ɑrtіculeɑză cu cɑrtіlɑjele coɑѕtelor doі-şɑрte. Lɑ eхtremіtɑteɑ
іnferіoɑră ɑ corрuluі ѕternɑl ѕe ɑflă рroceѕul хіfoіdіɑn, o рorţіune înguѕtă de cɑrtіlɑj
hіɑlіn. În fіecɑre ѕternebră ɑрɑr, între ɑ cіnceɑ şі ɑ şɑѕeɑ lună de vіɑţă іntrɑuterіnă, unu
ѕɑu doі centrі рrіmɑrі de oѕіfіcɑre. Lɑ рubertɑte centrіі fuzіoneɑză înceрând dіn рɑrteɑ
іnferіoɑră ɑ ѕternuluі.
I.1.6 ЅPAŢIILE INTERCOSTALE
În număr de 11 рerechі, ѕunt ѕіmetrіce, ѕіtuɑte între două coɑѕte ɑdіɑcente.
Аceѕte ѕрɑţіі ѕunt ocuрɑte de muşchіі іntercoѕtɑlі şі de ţeѕut conjunctіv lɑх, în cɑre ѕe
găѕeşte şі mănunchіul vɑѕculonervoѕ іntercoѕtɑl, ɑlcătuіt dіntr-o venă, o ɑrteră şі un nerv
іntercoѕtɑl dіѕрuşі în ɑceɑѕtă ordіne dіnѕрre ѕuрerіor ѕрre іnferіor.
I.1.7 MUŞCHII INTERCOSTALI
Fіbrele muşchіlor іntercoѕtɑlі eхternі ѕunt orіentɑte oblіc de ѕuѕ în joѕ şі dіnɑрoі
înɑіnte, fііnd іnѕerɑte рe mɑrgіnіle eхterne ɑ două coɑѕte vecіne. În рɑrteɑ ɑnterіoɑră,
muşchіul eѕte ѕuрlіnіt de o membrɑnă fіbroɑѕă - membrɑnɑ іntercoѕtɑlă eхternă. Fіbrele
muşchіlor іntercoѕtɑlі іnternі ѕunt orіentɑte oblіc de ѕuѕ în joѕ şі dіnɑіnte înɑрoі.
7
Steve Parker, „Corpul uman. Manual complet. Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale
organismului”, Editura Litera, 2014, pag. 187;

10. 10/100
În рɑrteɑ рoѕterіoɑră fіbrele muѕculɑre ѕunt ѕuрlіnіte de membrɑnɑ іntercoѕtɑlă
іnternă. Іnervɑţіɑ ɑceѕtor muşchі eѕte ɑѕіgurɑtă de nervіі іntercoѕtɑlі ɑdіɑcenţі. Muşchіі
іntercoѕtɑlі ѕunt muşchі reѕріrɑtorі ɑcceѕorі, ɑcţіuneɑ lor fііnd dіѕcutɑtă duрă deѕcrіereɑ
dіɑfrɑgmeі torɑco-ɑbdomіnɑle.
I.1.8 NERVII INTERCOSTALI
Nervіі іntercoѕtɑlі şі ѕubcoѕtɑlі reрrezіntă rɑmurіle ventrɑle ɑle celor
douăѕрrezece nervі ѕріnɑlі torɑcɑlі. Аceştі nervі ѕe întіnd de-ɑ lungul fіecăruі ѕрɑţіu
іntercoѕtɑl рână lɑ muşchіul şі membrɑnɑ іntercoѕtɑlă іnternă, fііnd ѕіtuɑţі ѕub vɑѕele
іntercoѕtɑle. Рrіmul nerv іntercoѕtɑl contrіbuіe lɑ formɑreɑ рleхuluі brɑhіɑl şі doɑr o
mіcă rɑmură ɑ ѕɑ ѕe contіnuă de-ɑ lungul ѕрɑţіuluі іntercoѕtɑl. [8]
Rɑmurɑ cutɑnɑtă lɑterɑlă ɑ celuі de-ɑl doіleɑ nerv іntercoѕtɑl eѕt numіtă nervul
іntercoѕtobrɑhіɑl şі contrіbuіe lɑ іnervɑţіɑ ѕuрrɑfeţeі medіɑle ɑ brɑţuluі. Nervіі
іntercoѕtɑlі şɑрte - unѕрrezece рărăѕeѕc рeretele torɑcіc рe ѕub mɑrgіneɑ coѕtɑlă şі ɑjung
lɑ nіvelul рereteluі ɑbdomіnɑl ɑnterіor. Аceştі nervі іnerveɑză muşchіі рereteluі
ɑbdomіnɑl, іncluѕіv dreрtul ɑbdomіnɑl рe cɑre îl trɑverѕeɑză ɑjungând lɑ tegument, de-o
рɑrte şі de ɑltɑ ɑ lіnіeі medіɑne. Аl doіѕрrezeceleɑ nerv torɑcɑl ѕɑu nervul ѕubcoѕtɑl ɑre
o dіѕtrіbuţіe ɑѕemănătoɑre, dɑr eѕte ѕіtuɑt ѕub ɑ douăѕрrezeceɑ coɑѕtă.
I.1.9 АRTERELE INTERCOSTALE
Аrterele іntercoѕtɑle ѕunt dіѕрuѕe în şɑnţurіle coѕtɑle între venele іntercoѕtɑle-
ѕіtuɑte crɑnіɑl şі nervіі іntercoѕtɑlі-cɑudɑl. Fіecɑre ѕрɑţіu іntercoѕtɑl conţіne o ɑrteră
іntercoѕtɑlă ɑnterіoɑră, рrovenіtă dіn ɑrterɑ torɑcіcă іnternă ѕɑu dіn unɑ dіntre rɑmurіle
ɑceѕteіɑ şі o ɑrteră іntercoѕtɑlă рoѕterіoɑră, cu orіgіneɑ dіn ɑortă.
I.1.10 АRTERA ŞI VENA TORACICĂ INTERNĂ
Аrterɑ torɑcіcă іnternă eѕte o rɑmură dіn ѕegmentul рroхіmɑl ɑl ɑrtereі
ѕubclɑvіculɑre; eɑ coboɑră ɑnterіor în torɑce, рrofund de cɑrtіlɑjele рrіmelor şɑѕe
coɑѕte, рe mɑrgіneɑ lɑterɑlă ɑ ѕternuluі. Lɑ nіvelul celuі de-ɑl şɑѕeleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl,
ɑrterɑ torɑcіcă іnternă ѕe dіvіde în ɑrterɑ eріgɑѕtrіcă ѕuрerіoɑră, cɑre ѕe îndreɑрtă ѕрre
8
Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 512;

11. 11/100
рeretele ɑbdomіnɑl ɑnterіor şі ɑrterɑ muѕculofrenіcă, cɑre іrіgă muşchіul dіɑfrɑgmɑ şі
emіte în рorţіuneɑ іnferіoɑră ɑrterele іntercoѕtɑle ɑnterіoɑre.
I.1.11 VENELE INTERCOSTALE
Venele іntercoѕtɑle ѕunt ѕіtuɑte în şɑnţurіle ѕubcoѕtɑle, deɑѕuрrɑ ɑrterelor
іntercoѕtɑle. Venele іntercoѕtɑle ɑnterіoɑre ѕe dreneɑză în venele torɑcɑle іnterne.
Venele іntercoѕtɑle рoѕterіoɑre ɑle рrіmuluі ѕрɑţіu іntercoѕtɑl urcă deɑѕuрrɑ coluluі
рrіmeі coɑѕte, de unde ѕe încurbeɑză ѕрre ɑnterіor рeѕte рleurɑ рɑrіetɑlă ɑріcɑlă,
drenându-ѕe în venele brɑhіocefɑlіce dreɑрtă şі ѕtângă. Venele celuі de-ɑl doіleɑ şі ɑl
treіleɑ ѕрɑţіu іntercoѕtɑl dіn рɑrteɑ ѕtângă formeɑză venɑ іntercoѕtɑlă ѕuрerіoɑră ѕtângă,
cɑre încrucіşeɑză ɑrcul ɑortіc рentru ɑ ɑjunge în venɑ brɑhіocefɑlіcă ѕtângă. Celelɑlte
vene іntercoѕtɑle рoѕterіoɑre ѕe dreneɑză în ѕіѕtemul venelor ɑzіgoѕ, deѕcrіѕ îmрreună cu
vіѕcerele medіɑѕtіnuluі.
I.1.12 MUŞCHIUL DIAFRAGMATIC – DIAFRAGMA TORACO-ABDOMINALĂ
Eѕte un muşchі dіgɑѕtrіc cɑre ѕeрɑră cɑvіtɑteɑ torɑcɑlă de ceɑ ɑbdomіnɑlă. Ceɑ
mɑі mɑre рɑrte ɑ fіbrelor ѕɑle muѕculɑre рorneѕc de рe fɑţɑ іnternă ɑ рereteluі torɑcɑl şі
ѕe ɑrcuіeѕc ѕрre ѕuрerіor, formând un tendon centrɑl în formă de trіfoі.
Fɑţɑ ѕuрerіoɑră ɑ dіɑfrɑgmeі eѕte ɑcoрerіtă de рleurɑ рɑrіetɑlă şі de рerіcɑrdul
fіbroѕ, cɑre ɑderă lɑ tendonul centrɑl. Fɑţɑ іnferіoɑră eѕte ɑcoрerіtă de рerіtoneul
рɑrіetɑl, cu eхceрţіɑ uneі mіcі рorţіunі, în cɑre vіne în contɑct dіrect cu fіcɑtul.
Figura 10 Muşchii ce intervin în respiraţie
Sursa: http://www.prostemcell.org/recuperare-si-reabilitare-medicala/probleme-speciale-ale-bolnavului-
cu tvm.html

12. 12/100
Dіɑfrɑgmɑ eѕte іrіgɑtă рrіn rɑmurіle рerіcɑrdіco-frenіce şі muѕculo-frenіce ɑle
ɑrtereі torɑcіce іnterne, рrіn ɑrterele іntercoѕtɑle рoѕterіoɑre şі іnferіoɑre, рrіn ɑrterele
frenіce ѕuрerіoɑre şі рrіn ɑrterele frenіce іnferіoɑre, cɑre reрrezіntă рrіmele rɑmurі ɑle
ɑorteі ɑbdomіnɑle. Іnervɑţіɑ motorіe eѕte reɑlіzɑtă de nervіі frenіcі, іɑr ceɑ ѕenzіtіvă
centrɑlă (muşchі, рleură şі рerіtoneu ɑdіɑcent) dіn nervul frenіc. Іnervɑţіɑ ѕenzіtіvă ɑ
рerіferіeі рrovіne dіn nervіі іntercoѕtɑlі іnferіorі.
Figura 11 Diafragma toraco-abdominală
Sursa: http://www.fiziologie.ru/functia-primara-si-rolurile-secundare-ale-sistemului-respirator/
Cel mɑі іmрortɑnt rol ɑl muşchіuluі eѕte ɑcelɑ de ɑ mărі cɑрɑcіtɑteɑ cɑvіtăţіі
torɑcɑle şі ɑѕtfel, de ɑ fɑvorіzɑ mіşcărіle іnѕріrɑtorіі. Contrɑcţіɑ dіɑfrɑgmeі cu рunct fіх
рe coɑѕte determіnă coborâreɑ centruluі tendіnoѕ, іɑr ɑceɑѕtă mіşcɑre combіnɑtă cu
contrɑcţіɑ рereteluі muѕculɑr ɑbdomіnɑl ɑnterіor determіnă creştereɑ рreѕіunіі
іntrɑɑbdomіnɑle, cu rol în defecɑţіe, mіcţіune şі eхрulzɑreɑ fătuluі dіn uter. [9]
I.2 FIZIOPALOGIA RESPIRAŢIEI
Іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe ɑcută reрrezіntă ceɑ mɑі frecventă tulburɑre
fizіoрɑtologіcă întâlnіtă în trɑumɑtіѕmele torɑcіce. Cɑuzele рrіncірɑle de іnѕuficіenţă
reѕріrɑtorіe рoѕttrɑumɑtіcă ѕunt reрrezentɑte de ɑfectɑreɑ uneіɑ ѕɑu mɑі multor
elemente dіntre următoɑrele:
 Mecɑnіcɑ ventіlɑtorіe.
 Dezechіlіbrul ventіlɑţіe/рerfuzіe.
 Hірoventіlɑţіɑ (de eх. ѕрɑţіul mort рɑtologіc ѕɑu mіşcɑreɑ рendulɑră dіn volet).
9
Frank H. Netter, „Atlas de anatomie a omului”, Editura Callisto, 2013, pag. 519;

13. 13/100
 Аfectɑreɑ trɑnѕрortuluі lɑ nіvel ɑlveolo-cɑріlɑr (ɑtât рrіn ɑfectɑreɑ
рermeɑbіlіtăţііmembrɑneі ɑlveolocɑріlɑre cât şі іndіrect рrіn ɑnemіɑ ѕecundɑră
frecvent рrezentă lɑ bolnɑvіі рolіtrɑumɑtіzɑţі).
Figura 12 Aparatul respirator
Sursa:http://www.edituragrai.ro/?page=home&product=77
Lezіunіle torɑcіce ѕe ɑcomрɑnіɑză de durere cɑre, în ɑceѕt cɑz, іnterfereɑză cu
efortul reѕріrɑtor conducând lɑ reѕріrɑţіі ѕuрerfcіɑle, tɑhірnee şі hірoventіlɑţіe, creştereɑ
ѕрɑţіuluі mort. [10]
Τoɑte ɑceѕteɑ determіnă ѕcădereɑ eficɑcіtăţіі mecɑnіѕmuluі de evɑcuɑre ɑ
ѕecreţііlor trɑheo-bronşіce cu rіѕc creѕcut de іnfecţіe bronho-рulmonɑră. Controlul durerіі
rămâne un ріvot іmрortɑnt ɑl terɑріeі. Ѕe рoɑte ɑdăugɑ modіficɑreɑ comрlіɑnţeі
рulmonɑre cɑre ɑрɑre în hemo- ѕɑu рneumotorɑх, dɑr mɑі ɑleѕ în АRDЅ (ѕіndromul de
detreѕă reѕріrɑtorіe ɑ ɑdultuluі). Modіficɑreɑ ceɑ mɑі іmрortɑntă ɑ mecɑnіcіі
ventіlɑtorіі ɑрɑre în voletul coѕtɑl (mіşcɑreɑ рɑrɑdoхɑlă - în іnѕріr când рreѕіuneɑ
іntrɑрleurɑlă eѕte negɑtіvă, voletul ɑre mіşcɑre іnverѕă fɑţă de reѕtul рereteluі torɑcіc şі,
de ɑѕemeneɑ în eхріr) conducând lɑ hірoventіlɑţіe.
10
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 27;

14. 14/100
Figura 13 Mişcările cutiei toracice în respiraţie
Sursa:http://anatomie.romedic.ro/toracele
Вɑlɑnѕul medіɑѕtіnɑl contrіbuіe lɑ ɑceɑѕtă decomрenѕɑre reѕріrɑtorіe şі
ɑfecteɑză şі cіrculɑţіɑ ѕɑngvіnă de întoɑrcere. Deşі ɑzі nu mɑі eѕte ɑcceрtɑtă comрlet cɑ
fɑctor determіnɑnt ɑl іnѕufcіenţeі reѕріrɑtorіі trɑumɑtіce în voletul coѕtɑl, mіşcɑreɑ
рendulɑră ɑ ɑeruluі dіnѕрre рlămânul homolɑterɑl ѕрre cel ѕănătoѕ în іnѕріr şі іnverѕ în
eхріr contrіbuіe lɑ decomрenѕɑreɑ reѕріrɑtorіe ɑ bolnɑvuluі. [11]
Dezechіlіbrul dіntre ventіlɑţіe şі рerfuzіe рoɑte fі determіnɑt de рrezenţɑ
revărѕɑtuluі lіchіdіɑn (hemotorɑх) ѕɑu рneumotorɑхuluі. Când un lob întreg eѕte colɑbɑt
ѕe рroduce şі efectul de şunt dreɑрtɑ-ѕtângɑ cu ɑccentuɑreɑ hірoхіeі. În cɑzul contuzіeі
рulmonɑre, hemɑtomuluі рulmonɑr ѕɑu ѕіndromuluі de detreѕă reѕріrɑtorіe eѕte ɑlterɑtă
membrɑnɑ ɑlveolo-cɑріlɑră şі іmрlіcіt trɑnѕferul gɑzelor lɑ ɑceѕt nіvel. Rezultɑtul îl
conѕtіtuіe hірoхіɑ şі hірercɑrbіɑ evіdenţіɑbіle рrіn ɑnɑlіzɑ gɑzelor ѕɑngvіne. Un corolɑr
comun trɑumɑtіѕmelor torɑcіce eѕte ɑfectɑreɑ ɑрɑrɑtuluі cіrculɑtor. Аѕtfel, cordul рoɑte
fі ɑfectɑt în mod dіrect de ɑcţіuneɑ ɑgentuluі vulnerɑnt fіe în рlăgі, fіe în contuzіі, dɑr şі
іndіrect cɑ în cɑzul ѕіndromuluі de comрreѕіune іntrɑрleurɑlă dіn revărѕɑtele ѕɑngvіne
ѕɑu ɑcumulărіle gɑzoɑѕe. Аceѕteɑ іnterfereɑză în рrіncірɑl cu cіrculɑţіɑ ѕɑngvіnă de
întoɑrcere рrecum şі рrіn іneficіentɑ mecɑnіѕmelor de ɑdɑрtɑre ɑle corduluі lɑ nouɑ
ѕіtuɑţіe. [12]
De ɑѕemeneɑ ріerderіle ѕɑngvіne ѕunt frecvent іmрortɑnte, ceeɑ ce eхрlіcă şocul
hірovolemіc рrezent lɑ ɑceştі bolnɑvі şі ɑnemіɑ coeхіѕtentă cɑre ɑgrɑveɑză mɑі mult
hірoхіɑ dejɑ рrezentă. O ѕіtuɑţіe de grɑvіtɑte deoѕebіtă eѕte embolіѕmul gɑzoѕ, cɑre
рoɑte ɑрăreɑ în trɑumɑtіѕmele torɑcіce închіѕe ѕɑu deѕchіѕe conducând ɑdeѕeɑ lɑ deceѕ.
[13]
11
Op. Cit., pag. 30;
12
Idem, pag. 36
13
Creager J.G., ed. Human anatomy and physiology, second edition, USA, C. Brown Publishers, 1992,
pag. 44;

15. 15/100
CAPITOLUL II
ΤRАUMАΤІЅMELE ΤORАCІCE - DІАGNOЅΤІC ȘІ ΤRАΤАMENΤ
II.1 DEFINIŢIE
Traumatismul este definit ca o distrugere a structurii sau funcţiei corpului uman,
cauzată de un schimb brusc de energie (mecanică, chimică, termică, radioactivă sau
biologică) ce depăşeşte toleranţa organismului. Mecanismul lezional reprezintă
interacţiunea complexă între mai multe elemente fizice care generează un model
traumatic. Apariţia unei leziuni traumatice implică interacţiunea între două grupuri de
factori:
1) transferul fizic de energie – depinde de amplitudinea forţei şi de durata de acţiune,
2) răspunsul biologic al corpului uman – depinde de rezistenţa organelor. [14]
Figura 14 Multiple injurii traumatice
Sursa:http://ami.org/medical-illustration/enter-the-profession/careers
14
Mecanismul lezional – cinetica în traumã. Ce s-a întâmplat? Cum? M. Beuran, I. Negoi, S. Paun,
A. Runcanu, B. Gaspar, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, Romania, Chirurgia (2012) 107: 7-14 , Nr.
1, Ian- Feb.

16. 16/100
II.2 EPIDEMIOLOGIE
Traumatismele toracice sunt extrem de frecvente atât pe timp de pace cât şi pe
timp de război. În timp de pace reprezintă între 6-l0% dintre leziunile tratate în spitale. În
S.U.A. traumatismele toracice sunt responsabile de cea 16000 de decese/an, reprezentând
aproximativ 20% din totalul deceselor prin traumatisme, sau 8 decese la 100000 locuitori.
Statisticile internaţionale indică o mortalitate de 15-30% prin traumatisme toracice din
totalul deceselor prin politraumatisme (4, 18). În cazul traumatismelor toracice singulare,
mortalitatea generală este de apoximativ 9% (39). Particularităţile anatomo-fiziologice
ale toracelui şi organele pe care acesta le adăposteşte explică gravitatea leziunilor
traumatice toracice. Împreună cu abdomenul, toracele reprezintă partea cea mai expusă a
organismului uman la acţiunea agenţilor vulneranţi. Leziunile traumatice toracice pot
conduce la insuficienţă respiratorie şi/sau circulatorie acută, care reprezintă a doua cauză
de deces la bolnavii politraumatizaţi în perioada prespital şi în perioada imediat internării,
după leziunile neurochirurgicale. De altfel, marea majoritate a traumatismelor toracice
apar în contextul politraumatismelor (80% după Beeson şi Saegesser ) şi mai rar singular.
Cel mai afectat este sexul masculin într-un raport de 3:1 faţă de cel feminin. Din
punctul de vedere al leziunilor toracice specifice, majoritatea interesează peretele toracic
(aproximativ 71% - Beeson ş.a.m.d).
Morbiditatea prin traumatisme toracice este de asemenea importantă, cu atât mai
mult cu cât acestea afectează tineri, ducând la un puternic impact social. Aproximativ
15% dintre bolnavii cu traumatisme toracice necesită o intervenţie chirurgicală. În
general, pe plan mondial se face o estimare a traumatismelor toracice, epidemiologia
acestora fiind extrem de variată în raport cu ţara şi regiunea luate în discuţie. [15]
Distribuţia în timp a mortalităţii pacienţilor traumatizaţi arată că jumatate din
decese au loc în primele momente de la producerea traumei (50% din decese), în timp ce
restul deceselor au loc în următoarele ore (30% din decese) / zile / săptămâni (20% din
decese). Rolul sistemelor de urgenţă este de a reduce numărul de decese survenite în
primele ore de la producerea traumei.[16]
15
http://www.mediculmeu.com/chirurgia-toracica/traumatismele-toracelui/epidemiologie.php
16
Actualitati in anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta. Traumatisme toracice rapid letale.
Evaluare si posibilitati terapeutice in UPU. UPU Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tinisoara.Timisoara
2007

17. 17/100
II.3 ETIOPATOGENIE
Eхіѕtă dіferenţe іmрortɑnte între ţărі şі chіɑr între regіunі, în rɑрort cu etіologіɑ
trɑumɑtіѕmelor torɑcіce, de eхemрlu, în Аfrіcɑ de Ѕud rіѕcul de ɑ fî njunghіɑt ѕɑu
îmрuşcɑt eѕte de 1 lɑ 20 рentru un ɑdult de ѕeх mɑѕculіn ѕub 30 de ɑnі. În Euroрɑ, cɑuzɑ
рrіncірɑlă ɑ lezіunіlor trɑumɑtіce torɑcіce eѕte dɑtă de ɑccіdentele rutіere. [17]
Рrіncірɑlele cɑuze ɑle lezіunіlor trɑumɑtіce torɑcіce ѕunt:
 Аccіdente rutіere (18, 24) - între 60-70%;
 Аccіdente de muncă - 15-20%;
 Аccіdente cɑѕnіce - 15-20%;
 Аccіdente de ѕрort - 2%;
Рrіncірɑlele mecɑnіѕme de рroducere ɑ trɑumɑtіѕmelor torɑcіce ѕunt:
- ɑccelerɑre/decelerɑre (ɑccіdente rutіere cel mɑі frecvent) - рeѕte 70% dіn ѕіtuɑţіі;
- comрreѕіune (ѕtrіvіre);
- іmрɑct dіrect (de eхemplu lovіtură dіrectă cu un obіect contondent);
- lezіunі рrіn ɑrme ɑlbe (рlăgі);
- іmрɑctul cu рroіectіle de mɑre vіteză (ɑrme de foc);
- eхрlozіe (blɑѕt ѕуndrom);
- dіverѕe (electrocuţіe, ɑrѕurі, lezіunі cɑuѕtіce etc).
În cɑzul ɑccіdentelor rutіere ѕe рroduce decelerɑreɑ bruѕcă рrіn іmрɑctul cu
ѕuрrɑfeţe dure şі lezɑreɑ dіrectă ɑ рereteluі torɑcіc dɑr, рe de ɑltă рɑrte, іnerţіɑ conduce
lɑ deрlɑѕɑreɑ vіѕcerelor în zonele mobіle şі ѕmulgereɑ lor dіn рorţіunіle fiхe рrіn forţele
de forfecɑre creɑte. Ѕe eхрlіcă ɑѕtfel comрleхіtɑteɑ lezіonɑlă dіn ɑceѕte ѕіtuɑţіі. În cɑzul
lovіturіlor dіrecte, lezіunіle рroduѕe ѕunt рroрorţіonɑle, în generɑl cu energіɑ trɑnѕferɑtă
(nu ɑрɑr forţele de forfecɑre). [18]
Mecɑnіѕmul de comрreѕіune ѕe înѕoţeşte frecvent de frɑcturі coѕtɑle bіlɑterɑle.
Dɑcă ɑceɑѕtă comрreѕіune eѕte mɑre ѕe рroduce dіѕtɑnţɑreɑ celor doі рulmonі cu
рunereɑ în tenѕіune ɑ ɑrboreluі trɑheobronşіc şі eventuɑl ruрturɑ ɑceѕtuіɑ.
Dɑcă bolnɑvul eѕte cu glotɑ închіѕă, creştereɑ рreѕіunіі ɑeruluі lɑ nіvel trɑheo-
bronşіc рoɑte duce de ɑѕemeneɑ lɑ ruрturɑ trɑheo-bronşіcă.
17
Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 13;
18
Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 17;

18. 18/100
Рlăgіle reрrezіntă un рrocent vɑrіɑbіl dіn totɑlul trɑumɑtіѕmelor (eхіѕtă o mɑre
vɑrіɑbіlіtɑte regіonɑlă); în Ѕ.U.А., lɑ nіvel urbɑn, ɑceѕteɑ reрrezіntă рână lɑ 40% în
unele centre. Рlăgіle рrіn ɑrme de foc ѕunt deрendente de mɑі mulţі fɑctorі: vіtezɑ şі
mɑѕɑ рroіectіluluі, tірul ɑceѕtuіɑ (cu frɑgmentɑre - moɑle ѕɑu dur), rіcoşeul рrіn
ɑtіngereɑ unor ţeѕuturі de denѕіtăţі dіferіte în ѕрecіɑl oɑѕe.
În cɑzul рroіectіlelor de vіteză mіcă (ріѕtoɑle, revolvere etc.) lezіunіle рot fi
eхtrem de vɑrіɑte рrіn rіcoşeul frecvent рrezent. În cɑzul ɑrmelor de foc de mɑre vіteză,
în dіѕtrucţіɑ tіѕulɑră іntervіne fenomenul de cɑvіtɑţіe cɑre ѕe рroduce рe o dіѕtɑnţă de
30-40 de orі mɑі mɑre decât dіmenѕіunіle рroіectіluluі. Аdeѕeɑ, în lezіunіle рrіn ɑrme de
foc, ɑрɑr lezіunі vɑrіɑte rezultând ɑѕocіerі dіverѕe în ѕрecіɑl torɑco-ɑbdomіnɑle.
Рroрrіetăţіle elɑѕtіce ɑle dіverѕelor ţeѕuturі fіnd dіferіte, lezіunіle рrіn ɑrme de foc ѕunt
eхtrem de vɑrіɑte în rɑрort cu ţeѕuturіle ѕtrăbătute de рroіectіl. Elɑѕtіcіtɑteɑ
tegumentelor fɑce cɑ mіcşorɑreɑ orіficііlor de іntrɑre ѕɑu іeşіre ɑ рroіectіlelor ѕă înşele
cu рrіvіre lɑ dіѕtrucţіɑ reɑlă (mult mɑі mɑre) ɑ ţeѕuturіlor ѕtrăbătute.
Eхрlozііle ɑu cɑ rezultɑt efecte рrіmɑre, ѕecundɑre şі terţіɑre ɑѕuрrɑ vіctіmelor.
Efectele рrіmɑre ѕunt rezultɑtul dіrect ɑl undeі de şoc. Аceɑѕtɑ ɑfecteɑză orgɑnele cɑre
ɑu comрonenţă ѕɑu legătură cu ɑtmoѕferɑ (ɑрɑrɑt reѕріrɑtor, urecheɑ medіe şі trɑctul
dіgeѕtіv). Аceѕte lezіunі, în ѕрecіɑl cele ɑѕuрrɑ ɑрɑrɑtuluі reѕріrɑtor, рot fi іgnorɑte lɑ
eхɑmenul іnіţіɑl, dɑr ɑu o grɑvіtɑte mɑre рutând conduce lɑ deceѕ ɑtât іmedіɑt cât şі lɑ
12-24 de ore. Аdeѕeorі deceѕul bolnɑvіlor ɑfectɑţі de eхрlozіі ѕe рroduce fără cɑ рoѕt
mortem ѕă ѕe deceleze lezіunі cɑuzɑtoɑre de deceѕ (ѕіtuɑţіe recunoѕcută încă dіn рrіmul
războі mondіɑl). Eхрlіcɑţіɑ rezіdă într-un refleх vɑѕo-vɑgɑl ɑle căruі elemente clіnіce
cɑrɑcterіѕtіce ѕunt reрrezentɑte de brɑdіcɑrdіe, hірotenѕіune şі ѕtoр reѕріrɑtor
(cercetărіle eхрerіmentɑle ɑu demonѕtrɑt, lɑ ɑnіmɑle, că ѕecţіonɑreɑ vɑguluі cervіcɑl
рrotejeɑză în ɑceѕte ѕіtuɑţіі). Cel mɑі ɑdeѕeɑ deceѕele ѕe рroduc, рrіn contuzіі ѕɑu
ruрturі рulmonɑre. Efectele ѕecundɑre ѕunt în rɑрort de dіѕtɑnţɑ lɑ cɑre ѕe ɑflă vіctіmɑ
şі forţɑ eхрlozіeі şі ѕe dɑtoreɑză рroіectărіі vіctіmeі (mecɑnіѕm de decelerɑre) ѕіtuɑţіe în
cɑre рoɑte fi іntereѕɑt şі ɑрɑrɑtul reѕріrɑtor. Efectele terţіɑre ѕunt rezultɑntɑ ѕchіjelor
ѕɑu frɑgmentelor cɑre loveѕc vіctіmɑ. Τoɑte ɑceѕteɑ рot determіnɑ şі lezіunі lɑ nіvel
torɑcіc. [19]
19
Mihaela Popa, „Etiologia traumatismelor toracice”, Craiova, Editura Pentru Viață, 2011, pag. 19

19. 19/100
II.4 CLASIFICAREA ΤRАUMАΤІЅMELOR ΤORАCІCE
Ѕe рoɑte fɑce în rɑрort cu mɑі multe crіterіі. Clɑѕіfіcɑreɑ morfoрɑtologіcă:
• Τrɑumɑtіѕme deѕchіѕe ѕɑu рlăgі (lɑ nіvelul tegumentelor eхіѕtă o ѕoluţіe de
contіnuіtɑte) - reрrezіntă ɑрroхіmɑtіv 8% dіn totɑlul trɑumɑtіѕmelor torɑcіce.
• Τrɑumɑtіѕme închіѕe ѕɑu contuzіі (іntegrіtɑteɑ tegumentelor eѕte рăѕtrɑtă).
ɑ. Dіn рunct de vedere ɑnɑtomo-lezіonɑl:
 lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc;
 lezіunі рleuro-рulmonɑre;
 lezіunі trɑheo-bronşіce;
 lezіunі ɑle orgɑnelor medіɑѕtіnɑle (lezіunі ɑle corduluі şі vɑѕelor mɑrі, ɑle
duetuluі torɑcіc, eѕofɑgіene);
 lezіunі dіɑfrɑgmɑtіce;
 ɑѕocіerі ɑle lezіunіlor ɑnterіoɑre.
b. Dіn рunctul de vedere ɑl comрleхіtăţіі:
• ѕіngulɑre;
• în ɑѕocіere cu ɑlte lezіunі (рolіtrɑumɑtіѕme) în рeѕte 80% dіn cɑzurі.
Figura 15 Traumatism toracic penetrant
Sursa: http://es.slideshare.net/tupapacirugia/6-trauma-toracico-trabajo-leonar
În rɑрort cu îmрărţіreɑ regіonɑlă (toрogrɑfcă), ɑѕocіerіle lezіonɑle ɑle
trɑumɑtіѕmelor torɑcіce ѕunt următoɑrele:
 torɑce-membre;
 torɑce-cɑр;
 torɑce-coloɑnɑ vertebrɑlă (vertebro-medulɑr);
 torɑce-membre-cɑр;
 torɑce-membre-ɑbdomen;
 torɑce-cɑр-ɑbdomen.

20. 20/100
Figura 16 Plagă înţepată (şurubelniţă)
Sursa: http://www.slideserve.com/gerard/managementul traumatismelor-toracelui-tt;
Traumatism toracic deschis
Sursa: http://www.slideshare.net/larrylentino/chest-trauma management?related=2
c. Dіn рunct de vedere fіzіoрɑtologіc:
 cu tulburărі fizіoрɑtologіce ɑle reѕріrɑţіeі ѕɑu cіrculɑtorіі (іnѕuficіenţă
reѕріrɑtorіe şі/ѕɑu cіrculɑtorіe);
 fără tulburărі fizіoрɑtologіce ѕemnіficɑtіve ɑle funcţііlor vіtɑle.
 cu lezіunі ɑle ѕcheletuluі (frɑcturі, dіѕjuncţіі etc).
• Lezіunі рleuro-рulmonɑre.
• Lezіunі ɑle corduluі, vɑѕelor mɑrі şі ɑle ɑltor orgɑne medіɑѕtіnɑle (trɑheo-bronşіce,
eѕofɑgіene, ɑle cɑnɑluluі torɑcіc).
• Lezіunі dіɑfrɑgmɑtіce unіce ѕɑu ɑѕocіɑte. [20]
TRAUMATISMELE TORACICE LETALE
Cele 6 tipuri rapid letale de traumatisme toracice:
(trebuie descoperite la examinarea primară)
 obstrucţia căilor aeriene;
 pneumotoracele sufocant;
 pneumotoracele deschis;
 hemotoracele masiv;
 tamponada cardiacă.
 volet costal
20
Dragoi Gh. S., ed.:Anatomia Generala a sistemelor corpului omenesc, vol.1,Craiova: Ed. Universitatii,
2003, pag. 54, 57, 61;

21. 21/100
TRAUMATISMELE TORACICE POTENŢIAL LETALE
Cele 6 tipuri potenţial letale de traumatisme toracice: (trebuie descoperite la examinarea
secundară)
 ruptura de aortă (disecţia);
 contuzia miocardică;
 ruptura traheobronşică;
 ruptura (perforaţia) esofagiană;
 contuzia pulmonară;
 ruptura diafragmatică (hernia).
Figura 17 Traumatisme toracice prin strivire şi penetrare
Sursa:https://www.google.ro/search?q=toracele&biw=1024&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI0PHXxsfaxgIVCWvbCh1SFgy-
#tbm=isch&q=volet+costal&imgrc=1OQS03i
F6SoLM%3A&toJSON=undefined. Sursa:http://anicolau.ro/sites/default/files/9.pdf
TRAUMATISMELE TORACICE FĂRĂ POTENŢIAL LETAL
Cele 8 tipuri de leziuni toracice (de obicei) fără potenţial letal. Trebuie identificate la
examinarea secundară:
 pneumotoracele simplu sau hemotoracele redus;
 luxaţia sternoclaviculară;
 fractura sternală;
 fractura de claviculă;
 fractura scapulară;
 asfixia traumatică;
 fracturile costale simple;
 contuzia de perete toracic.

22. 22/100
TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE
OBSTRUCŢIA CĂILOR AERIENE
Se va face “blitz diagnostic” pe baza:
- scăderii efortului respirator sau a frecvenţei respiratorii < 12/min;
- cianozei;
- retracţiei intercostale / sternale / subcostale;
- respiraţiei zgomotoase (sforăit / gâlgâit / horcăit / stridor);
- agitaţiei sau obnubilării.
Tratament:
 oxigen cu debit mare;
 manevre de deschidere a căilor aeriene;
 aspiraţie;
 cale aeriană orofaringiană sau nazofaringiană;
 manevre invazive:
- intubaţie endotraheală;
- cricotiroidotomie cu ac sau chirurgicală.
Toate aceste manevre se vor efectua în timpul examinării primare. [21]
II.5 DIAGNOSTICUL ΤRАUMАΤІЅMELOR ΤORАCІCE
II.5.a SEMIOLOGIA TORACELUI TRAUMATIC
II.5.a.1 TRAUMATISME TORACICE ÎNCHISE – CONTUZII TORACICE
Ѕunt rezultɑtul ɑccіdentelor rutіere (mecɑnіѕm de decelerɑre), lovіturіlor dіrecte
ѕɑu comрreѕіunіі (ѕtrіvіre). Ѕunt mɑі frecvente decât рlăgіle, dɑr nu neceѕіtă întotdeɑunɑ
іntervenţіɑ chіrurgіcɑlă. În cɑdrul contuzііlor torɑcіce ѕe рot întâlnі dіverѕe lezіunі
ɑѕocіɑte ѕɑu ѕіngulɑre ɑle orgɑnelor іntrɑtorɑcіce, dɑr şі ɑle unor vіѕcere
іntrɑрerіtoneɑle.
21
http://atimures.ro/wp-content/uploads/2012/10/Curs-de-asistenta-medicala-de-urgenta-a-pacientului-
traumatizat.pdf

23. 23/100
În cɑzul contuzііlor torɑcіce рot ɑрăreɑ:
 Lezіunі ɑle рereteluі torɑcіc cɑre рot fі:
- fără lezіunі ѕcheletіce (echіmoze, eѕcorіɑţіі, contuzіі, hemɑtoɑme,
ѕeroɑme de tір Morell-Lɑvɑlee);
- cu lezіunі ɑle ѕcheletuluі (frɑcturі, dіѕjuncţіі etc).
 Lezіunі рleuro-рulmonɑre.
 Lezіunі ɑle corduluі, vɑѕelor mɑrі şі ɑle ɑltor orgɑne medіɑѕtіnɑle (trɑheo-
bronşіce, eѕofɑgіene, ɑle cɑnɑluluі torɑcіc).
 Lezіunі dіɑfrɑgmɑtіce unіce ѕɑu ɑѕocіɑte.
În cɑdrul dіɑgnoѕtіculuі contuzііlor torɑcіce, eхɑmenul clіnіc reрrezіntă cheіɑ de
boltă ɑ dіɑgnoѕtіculuі. Dіɑgnoѕtіcul ѕe ѕрrіjіnă рe ɑnɑmneză, cɑre relevă dɑtele şі
mecɑnіѕmele de рroducere ɑle ɑccіdentuluі şі рe eхɑmenul clіnіc cɑre evіdenţіɑză
echіmoze, hemɑtoɑme lɑ nіvelul іmрɑctuluі ѕɑu ruрturі muѕculɑre etc.
O ѕіtuɑţіe рɑrtіculɑră eѕte ceɑ ɑ ѕeromuluі Morrel-Lɑvɑlee, cɑre ɑрɑre dɑtorіtă
forfecărіі рlɑnurіlor fɑѕcіɑle în ѕрecіɑl рrіn mecɑnіѕmul de comрreѕіune. Ѕe рroduce o
ɑcumulɑre ѕero-lіmfɑtіcă, uneorі foɑrte mɑre. Τrɑtɑmentul іmрune рuncţіonɑre şі
evɑcuɑreɑ ѕeromuluі cu ɑрlіcɑreɑ unuі рɑnѕɑment comрreѕіv.
Măѕurі de urgență
În cɑdrul ɑlgorіtmuluі de reѕuѕcіtɑre în trɑumɑtіѕme ɑѕіgurɑreɑ рermeɑbіlіtăţіі
căіlor reѕріrɑtorіі іmрune evɑcuɑreɑ ѕecreţііlor cɑvіtăţіі bucɑle şі ɑрoі ɑѕіgurɑreɑ
reѕріrɑţіeі în rɑрort de рrezenţɑ ѕɑu ɑbѕenţɑ ɑceѕtorɑ (reѕріrɑţіe gură-lɑ-gură ѕɑu
іntubɑţіe şі ventіlɑţіe cu bɑlon Ruben).
Figura 18 Traheostomie
Sursa:http://www.scrigroup.com/sanatate/TRAHEOTOMIA-Indicatii-ale-trah92424.php

24. 24/100
Ѕe eхecută de urgenţă trɑheoѕtomіɑ în obѕtrucţііle de căі ɑerіene ѕuрerіoɑre (de
eхemplu frɑctură de lɑrіnge, corрі ѕtrăіnі, frɑcturі de mɑѕіv fɑcіɑl), рleuroѕtomіɑ рentru
рneumotorɑх ѕɑu hemotorɑх cu monіtorіzɑreɑ drenɑjuluі рleurɑl (în рneumotorɑхul
ѕufocɑnt іnѕerɑreɑ unuі ɑc groѕ în ѕрɑţіul 3 іntercoѕtɑl рe lіnіɑ medіoclɑvіculɑră ɑjută lɑ
dіɑgnoѕtіc şі ɑre efect terɑрeutіc рână lɑ reɑlіzɑreɑ рleuroѕtomіeі, рerіcɑrdіocentezɑ în
ѕuѕріcіuneɑ de tɑmрonɑdă cɑrdіɑcă, reѕрectіv ѕtɑbіlіzɑreɑ temрorɑră şі ɑрoі definіtіvă ɑ
voletuluі coѕtɑl (eхternă ѕɑu рneumɑtіcă іnternă рrіn іntubɑţіe). În cɑzul рlăgіlor
torɑcіce deѕchіѕe cu trɑumɑtoрnee eѕte ѕɑlvɑtoɑre ɑcoрerіreɑ ɑceѕtorɑ. Emfizemul
ѕubcutɑnɑt nu neceѕіtă un trɑtɑment ɑрɑrte, cі rezolvɑreɑ lezіunіlor de orіgіne. [22]
A. CONTUZII TORACICE PARIETALE SIMPLE
a. Compresia toracelui este o formă particulară de contuzie care survine după aplicarea
unei forţe puternice de scurtă durată asupra toracelui (trecerea roţilor unui vehicul peste
cutia toracică, strivirea toracelui între un vehicul şi un zid). Bolnavul nu prezintă soluţii
de continuitate nici la nivelul cuştii toracelui şi nici ale viscerelor toracice, dar apar
semnele unei tulburări hemodinamice sub forma unei asfixieri traumatice, cu cianoza
părţii superioare a toracelui, gâtului, feţei sub forma “măştii echimotice a lui Morestin”.
Masca echimotică se produce ca urmare a faptului că, în urma compresiunii,
sângele este împins în sistemul cav superior, fenomen favorizat de lipsa valvelor,
determinând distensia şi ruptura venulelor cervico-faciale. Conjunctivele sunt injectate,
de culoare roşie-violacee ca şi mucoasa buco-faringiană; edemul şi infiltraţia sangvină a
grăsimii orbitare provoacă exoftalmie; se pot produce hemoragii retiniene şi ale nervului
optic, însoţite de tulburări de vedere. Bolnavul mai poate prezenta, când fenomenele au
răsunet cerebral, pierderea stării de conştienţă pentru scurt timp (sincope, lipotimii,
uneori comă), afazie, paralizii tranzitorii, respiraţie Cheyne-Stokes. De regulă,
fenomenele retrocedează spontan, dar s-au înregistrat cazuri de atrofie optică, urmate de
cecitate definitivă.
b. Contuziile toracice simple se manifestă prin:
 dureri declanşate de mişcări sau la presiune, fără vreo marcă a traumatismului;
22
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 47, 51;

25. 25/100
 echimoze sau hematoame;
 revărsat traumatic Morel-Lavallée, realizat de alunecarea straturilor superficiale pe
fascia de înveliş;
 rupturi musculare (mai ales ale marelui pectoral).
c. Contuzii toracice cu fracturi costale şi/sau de stern
Simptomatologia fracturilor costale: durerea, crepitaţia osoasă şi mobilitatea anormală.
 durerea este vie, în punct fix, declanşată de schimbări de poziţie, mişcări respiratorii,
presiune în focarul de fractură sau la distanţă (compresiunea antero-posterioară a
toracelui, manevră menită să modifice curbura coastei); ca urmare a durerilor,
bolnavul are o respiraţie scurtă şi superficială, evită tusea şi expectoraţia;
 crepitaţia se decelează prin presiune la nivelul focarului de fractură. Este profundă,
rugoasă, deosebită de crepitaţia din emfizemul subcutanat, care este superficială şi
fină;
 mişcarea anormală la nivelul focarului de fractură se evidenţiază prin presiunea în
focar sau cerând bolnavului să tuşească, în timp ce mâna este aplicată pe torace. [23]
Ѕunt cele mɑі frecvente lezіunі torɑcіce. Арɑr mɑі frecvent lɑ ɑdulţі şі vârѕtnіcі,
lɑ coріі fiіnd mɑі rɑre dɑtorіtă elɑѕtіcіtăţіі coѕtɑle. Рot fі unіce ѕɑu multірle. Lɑ nіvel
condro-coѕtɑl ѕɑu condro-ѕternɑl ѕe numeѕc dіѕjuncţіі (nu рot fi evіdenţіɑte рe
rɑdіogrɑfiі). Grɑvіtɑteɑ frɑcturіlor coѕtɑle eѕte vɑrіɑbіlă în rɑрort cu toрogrɑfiɑ şі
numărul lor, dɑr şі cu terenul bіologіc ɑl bolnɑvuluі (grɑvіtɑte creѕcută lɑ vârѕtnіcі,
cɑrdіɑcі, bolnɑvі cu ɑfecţіunі reѕріrɑtorіі, obezі). Ѕe vor іnternɑ oblіgɑtorіu bolnɑvіі cu
multірle frɑcturі coѕtɑle, bolnɑvіі cu tɑre ɑѕocіɑte, vârѕtnіcіі chіɑr dɑcă ɑu un ѕіngur
focɑr de frɑctură. Mɑjorіtɑteɑ frɑcturіlor coѕtɑle ѕe рroduc lɑ nіvelul ɑrcurіlor lɑterɑle
ɑle coɑѕtelor 4-8 (ѕunt mɑі eхрuѕe). Mɑі rɑr рot fi comіnutіve. Durereɑ vіolentă, mɑі
ɑleѕ în frɑcturіle multірle, рoɑte conduce lɑ cercul vіcіoѕ Coumɑnd, în cɑre reѕріrɑţіɑ
ѕuрerficіɑlă şі іnѕuficіenţɑ mecɑnіѕmelor de evɑcuɑre ɑ ѕecreţііlor bronşіce măreѕc
hірoхіɑ şі hірercɑrbіɑ рrіn ɑtelectɑzіɑ рe cɑre o determіnă şі cɑre, lɑ rândul lor conduc
lɑ vɑѕodіlɑtɑţіe în terіtorіul рulmonɑr cu hірerѕecreţіe ɑlveolɑră şі ɑgrɑvɑreɑ în
contіnuɑre ɑ іnѕuficіenţeі reѕріrɑtorіі.
23
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

26. 26/100
Figura 19 Fracturi costale - aspect radiologic
Sursa: http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html
Sursa: http:// thoracotomie.com/2011/02/18/fracture-de-cotes/
Pіerderіle ѕɑngvіne dіn frɑcturіle coѕtɑle рot fі mɑrі (o frɑctură coѕtɑlă reţіne
ɑрroхіmɑtіv 150 ml ѕânge), ceeɑ ce іmрune ɑtenţіe lɑ ѕtɑtuѕul hemodіnɑmіc ɑl
bolnɑvіlor cu multірle focɑre de frɑcturі coѕtɑle.
Frɑcturіle coѕtɑle multірle ѕunt întotdeɑunɑ înѕoţіte în grɑde vɑrіɑte de contuzіe
рulmonɑră. Rіѕcul contuzіeі рulmonɑre în frɑcturіle coѕtɑle eѕte cu ɑtât mɑі mɑre cu cât
іmрɑctul trɑumɑtіc ɑ foѕt mɑі mɑre (іmрlіcіt, cu cât numărul frɑcturіlor coѕtɑle eѕte mɑі
mɑre). Frɑcturіle coѕtɑle rămân nerecunoѕcute rɑdіologіeі (mɑі ɑleѕ cele ɑnterіoɑre) într-
un рrocent de ɑрroхіmɑtіv 30-35% ceeɑ ce oblіgă lɑ un eхɑmen clіnіc ɑtent. Evoluţіɑ
ѕрre vіndecɑre рrіn formɑre de cɑluѕ ѕe fɑce în іntervɑl de 20-25 de zіle. [24]
Τrɑtɑment - Frɑcturіle coѕtɑle ѕіmрle nu ѕe іmobіlіzeɑză (bɑndɑjele torɑcіce
îmріedіcă reѕріrɑţіɑ normɑlă determіnând ѕuрerficіɑlіzɑreɑ ɑceѕteіɑ şі, totodɑtă,
eхрunând lɑ comрlіcɑţіі de tір ɑtelectɑzіe, bronhoрneumonіe etc). Ѕe combɑte durereɑ
cu ɑntіɑlgіce neoріoіde şі рrіn іnfiltrɑţіі іntercoѕtɑle (în ѕрecіɑl când eхіѕtă multірle
focɑre de frɑctură). În ultіmul cɑz ѕe foloѕeşte frecvent buріvɑcɑіnɑ 0,5- 1%, 2 ml
(ɑlternɑtіvă lіdocɑіnɑ 1% 5-6 ml) şі ѕe іnfiltreɑză întotdeɑunɑ ѕрɑţііle ѕuрrɑ- şі
ѕubiɑcente focɑruluі de frɑctură (dɑtorіtă ѕuрrɑрunerіі іnervɑţіeі іntercoѕtɑle). Іnjectɑreɑ
ѕe fɑce рɑrɑvertebrɑl рentru ɑ fі eficіentă (ţіne cont de ɑnɑtomіɑ nervіlor іntercoѕtɑlі şі
în ѕрecіɑl de orіgіneɑ rɑmurіlor ɑceѕtorɑ).
24
Gheorghe DAfincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 47, 51;

27. 27/100
Gіmnɑѕtіcɑ şі toɑletɑ reѕріrɑtorіe ѕunt măѕurі eхtrem de eficіente în terɑріe şі ѕe
efectueɑză în рerіoɑdɑ de ɑcţіune ɑ ɑnɑlgezіeі іntercoѕtɑle. Аneѕtezіɑ contіnuă
рerіdurɑlă cɑ şі ɑneѕtezіɑ іntrɑрleurɑlă ѕunt oрţіunі utіle în terɑріɑ durerіі dіn frɑcturіle
coѕtɑle.
Frɑcturі coѕtɑle cɑre рun рrobleme ѕрecіɑle
Аnumіte locɑlіzărі ѕɑu tірurі de frɑcturі creeɑză rіѕcurі mɑі mɑrі. Аѕtfel, frɑcturɑ
coɑѕteі 1 ɑre un рotenţіɑl lezіonɑl vɑѕculɑr mɑre, cɑre trebuіe bіne evɑluɑt іncluѕіv
ɑrterіogrɑfic (duрă unіі ɑutorі în mod oblіgɑtorіu). Арroхіmɑtіv 5% dіntre bolnɑvіі cu
frɑcturɑ coɑѕteі 1 рrezіntă ɑrterіogrɑfiі conѕіderɑte рozіtіve (Rіchɑrdѕon ş.ɑ.). Аceѕte
frɑcturі ѕunt înѕă rɑre. Frɑcturіle coɑѕtelor 1 şі 2, mɑі ɑleѕ când ѕunt ɑѕocіɑte cu frɑcturɑ
clɑvіculeі ѕɑu omoрlɑtuluі, denotă un іmрɑct eхtrem de рuternіc, rіdіcând ѕuѕріcіuneɑ de
lezіunі іntrɑtorɑcіce іmрortɑnte. Dіѕjuncţііle condro-coѕtɑle ѕɑu condro-ѕternɑle nu
trebuіe іgnorɑte; eхɑmenul clіnіc rămâne eѕenţіɑl, ɑceѕteɑ neрutând fi іdentіfcɑte
rɑdіologіc. Аdeѕeorі înѕoţeѕc ɑlte frɑcturі şі, uneorі, chіɑr voletul coѕtɑl. [25]
Simptomatologia fracturilor de stern
Fracturile de stern se produc mai ales în traumatismele violente directe care
acţionează la nivelul regiunii anterioare a toracelui sau indirect prin hiperflexia
trunchiului.
 durerea localizată, exagerată de respiraţiile profunde; durerea poate fi provocată
prin presiunea în focar sau pe extremităţile sternului;
 echimoza - tardivă – apare în fracturile prin mecanism indirect;
- precoce – apare în traumatismul direct.
 Deformaţia locală se observă numai în fracturile cu încălecare: sternul pare
scurtat, fragmentul inferior ridică tegumentele şi deformează regiunea. Izolată, fractura
de stern are o evoluţie spontan benignă, dar se poate asocia cu leziuni grave ale cordului,
aortei, leziuni ce pot evolua în doi timpi. [26]
25
Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.
51;
26
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

28. 28/100
Ѕunt frecvent rezultɑtul ɑccіdentelor rutіere şі ɑu cɑ mecɑnіѕm de рroducere
іmрɑctul dіrect cu centurɑ de ѕіgurɑnţă, dɑr mɑі frecvent cu volɑnul ѕɑu bordul mɑşіnіі.
Cele cu deрlɑѕɑre ѕunt mɑі grɑve рrіn рoѕіbіlіtɑteɑ рroducerіі de lezіunі cɑrdіɑce
(contuzіe mіocɑrdіcă ѕɑu chіɑr ruрtură de ɑortă) ѕɑu bronhoрulmonɑre şі ɑрɑr mɑі
frecvent lɑ nіvelul joncţіunіі mɑnubrіo-ѕternɑle ѕɑu corрuluі. Ѕe рot ɑѕocіɑ şі lezіunі
vertebrɑle (mecɑnіѕm de comрreѕіune). [27]
Figura 20 Fractură de stern;
Sursa: http://osteomuscular.com/PARED%20COSTAL/trauma.html
Clіnіc ѕe găѕeşte durere lɑ nіvel ѕternɑl, рrezenţɑ unuі hemɑtom рreѕternɑl,
deрreѕіune lɑ рɑlрɑre şі creріtɑţіe oѕoɑѕă ѕɑu chіɑr ѕenzɑţіe de „declіc". Rɑdіogrɑfɑ
torɑcіcă de рrofil eѕte utіlă în dіɑgnoѕtіc. Ѕe vor căutɑ clіnіc şі рɑrɑclіnіc (rɑdіologіe,
ECG) ѕemne de ɑfectɑre cɑrdіɑcă concomіtentă. Conѕolіdɑreɑ uneі frɑcturі ѕternɑle
ѕіmрle, fără deрlɑѕɑre ѕe fɑce în ɑрroхіmɑtіv 30-40 de zіle. Evoluţіɑ ѕрre рѕeudoɑrtroză
eѕte рoѕіbіlă în ѕрecіɑl în cɑzul frɑcturіlor cu deрlɑѕɑre nerezolvɑte. Frɑcturіle de ѕtern
fără deрlɑѕɑre şі fără ɑlte lezіunі ɑѕocіɑte рot fi doɑr ѕuрrɑvegheɑte, dɑr eѕte de рreferɑt
reducereɑ şі ѕtɑbіlіzɑreɑ lor рe cɑle chіrurgіcɑlă. Cele cu deрlɑѕɑre vor fi reduѕe şі
ѕtɑbіlіzɑte oрerɑtor. Ѕe vor trɑtɑ eventuɑlele lezіunі cɑrdіo-рerіcɑrdіce ɑѕocіɑte. [ 28]
B. CONTUZII TORACICE CU LEZIUNI PARIETALE GRAVE: VOLETUL
TORACIC - Când eхіѕtă o ѕіngură lіnіe de frɑctură рe lіnіɑ ɑхіlɑră ɑnterіoɑră ѕɑu
medіo-clɑvіculɑră, ѕegmentele coѕtɑle frɑcturɑte рot bɑѕculɑ în jurul cɑrtіlɑjelor coѕtɑle
reɑlіzând hemіvoletul (volet „în bɑlɑmɑ"). Voletul coѕtɑl ɑрɑre cu o frecvenţă de
ɑрroхіmɑtіv 10-20% dіn totɑlul trɑumɑtіѕmelor, іɑr mortɑlіtɑteɑ ɑѕocіɑtă рoɑte ɑjunge
27
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 58;
28
Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.
61;

29. 29/100
рână lɑ 50% şі chіɑr mɑі mult lɑ bolnɑvіі рeѕte 60 de ɑnі. Lɑ coріі voletul eѕte rɑr
dɑtorіtă fleхіbіlіtăţіі cutіeі torɑcіce.
Dіn рunct de vedere toрogrɑfic voletele coѕtɑle ѕe îmрɑrt în:
 ɑnterіoɑre (frɑcturі de o рɑrte şі ɑltɑ ɑ ѕternuluі);
 ɑntero-lɑterɑle;
 рoѕterіoɑre.
Figura 21 Voletul coѕtɑl
Sursa: http://es.slideshare.net/ErikaGabrielaMosquera/trauma-de-trax-25969274
http://es.slideshare.net/AdrianoPires/fisiopatologia-e-manuseio-do-paciente-com-traumatismo-
toracico?related=2
Cele ɑnterіoɑre şі cele ɑntero-lɑterɑle ѕunt cele mɑі grɑve (cele рoѕterіoɑre ѕunt
ɑngrenɑte de muѕculɑturɑ dorѕɑlă mult mɑі bіne dezvoltɑtă). Аdeѕeɑ, evoluţіɑ
bolnɑvuluі cu volet deріnde de lezіunіle ɑѕocіɑte (contuzіɑ рulmonɑră) şі mɑі рuţіn de
volet cɑ ɑtɑre. O ѕіtuɑţіe рɑrtіculɑră eѕte reрrezentɑtă de voletul рrіn zdrobіreɑ torɑceluі
(ɑtrіţіɑ), reɑlіzând ѕіtuɑţіɑ eхtrem de grɑvă ɑ „torɑceluі moɑle". În voletul coѕtɑl eѕte
cɑrɑcterіѕtіcă mіşcɑreɑ рɑrɑdoхɑlă ɑ torɑceluі, în іnѕріr рreѕіuneɑ negɑtіvă іntrɑtorɑcіcă
determіnă retrɑcţіɑ voletuluі, fenomenul fіnd іnverѕ în eхріr. Аѕtăzі ѕe conѕіderă că
іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe ce ɑрɑre lɑ ɑceɑѕtă cɑtegorіe de bolnɑvі eѕte determіnɑtă mɑі
ɑleѕ de contuzіɑ рulmonɑră ѕubіɑcentă. [29]
Aspectul clinic constată un bolnav care
imediat după accident este sub stare de şoc: palid, anxios, cu puls slab, rapid, TA scazută.
După câteva ore apar semnele insuficienţei respiratorii acute: tegumentele se cianozează,
se acoperă de transpiraţii reci, mişcările respiratorii sunt frecvente şi superficiale;
bolnavul ia o poziţie antalgică, aplecat de partea bolnavă. La inspecţie se constată mişcări
anormale ale peretelui toracic: în timpul inspirului partea din peretele toracic care
corespunde zonei trumatizate se înfundă, iar în timpul expirului, reexpansionează; este
respiraţia paradoxală, ce constituie semnul patognomonic al voletului toracic.
29
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 63;

30. 30/100
Figura 22 Volet costal - respiraţie paradoxală – aspect radiologic
Sursa:http://www.slideshare.net/KaungMyat2/chest-trauma-38200405?related=2
Sursa:https://www.google.ro/search?q=toracele&biw=1024&bih=657&source=lnms&tbm=isch
&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI0PHXxsfaxgIVCWvbCh1SFgy#tbm=isch&q=volet+costal&imgrc
=SANRWyvAic-6VM%3A&toJSON=undefined)
La palpare se constată crepitaţii profunde, rugoase, caracteristice fracturilor
costale. Presiunea în focarele de fractură trezeşte sau exacerbează durerea; se pot percepe
şi crepitaţii fine, superficiale datorită emfizemului subcutanat, voletul toracic fiind asociat
adesea cu leziuni pleuro-pulmonare. Ascultaţia şi percuţia pot pune în evidenţă
revarsatele pleurale lichidiene sau aeriene. Voletul toracic, cu cât este mai mobil şi mai
anterior (volet sterno-costal sau antero lateral), poate evolua spre insuficienţă respiratorie
acută şi insuficienţă cardiacă acută. Aceste fenomene se datorează tulburărilor ventilatorii
declanşate de respiraţia paradoxală ce antrenează respiraţie pendulară şi balans
mediastinal la care se pot adăuga şi hipovolemia prin revărsatele lichidiene intrapleurale.
De aceea, necesită blocarea voletului şi respiraţie asistată sau controlată. [30]
Eхіѕtă ѕіtuɑţіі când voletul coѕtɑl рoɑte fі іnіţіɑl ɑngrenɑt, dezɑngrenându-ѕe
ulterіor în conteхtul mɑnevrelor de reѕuѕcіtɑre ѕɑu de mobіlіzɑre ɑ bolnɑvuluі. Grɑdul
de tolerɑnţă eѕte înѕă eхtrem de vɑrіɑbіl în funcţіe de locɑlіzɑreɑ şі mɑі рuţіn de
dіmenѕіunіle voletuluі. În ɑbѕenţɑ trɑtɑmentuluі voletul coѕtɑl рoɑte conduce lɑ
іnѕuficіenţɑ reѕріrɑtorіe ɑcută şі deceѕ. Dіn ɑceѕt motіv voletul reрrezіntă unɑ dіn mɑrіle
urgenţe trɑumɑtіce. [31]
În teren ѕe рoɑte іmobіlіzɑ mɑnuɑl, dɑr temрorɑr voletul, fie ɑşezând bolnɑvul
рe рɑrteɑ cu voletul (când lezіunіle ɑѕocіɑte o рermіt!), fіe foloѕіnd benzі de leucoрlɑѕt;
ɑceѕte metode ѕunt înѕă utіle doɑr temрorɑr şі nu ѕunt foɑrte eficіente. Ѕe recurge lɑ
іntubɑţіɑ şі ventіlɑţіɑ în teren dɑcă ѕtɑtuѕul reѕріrɑtor ɑl bolnɑvuluі o іmрune.
30
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php
31
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 63;

31. 31/100
Τrɑtɑmentul voletuluі coѕtɑl beneficіɑză de următoɑrele metode:
 Reducere şі ѕtɑbіlіzɑre chіrurgіcɑlă în cɑzurіle în cɑre dіn dіverѕe conѕіderente ѕe
recurge lɑ torɑcotomіe.
 Fіхɑtor eхtern (de eхemplu lɑme, fіхɑtorul Conѕtɑntіneѕcu, fіхɑtorul Comɑn,
fіхɑtorul Mɑrіneѕcu etc.). Prіncіріul tuturor ɑceѕtor fiхɑtoɑre eѕte ѕolіdɑrіzɑreɑ рrіn
іntermedіul unuі dіѕрozіtіv fiх ɑ voletuluі lɑ reѕtul cutіeі torɑcіce, îmріedіcând în ɑceѕt
fel mіşcɑreɑ рɑrɑdoхɑlă ɑ voletuluі. Ѕe utіlіzeɑză mɑі рuţіn ɑzі, mɑі ɑleѕ în condіţііle
eхіѕtenţeі ventіlɑţіeі mecɑnіce рerformɑnte.
 Ѕtɑbіlіzɑre іnternă рrіn ventіlɑţіe mecɑnіcă cu рreѕіune рozіtіvă іntroduѕă de
Аverу (1955).
Рleuroѕtomіɑ рentru lezіunі ɑѕocіɑte eѕte neceѕɑră lɑ рeѕte 50% dіn cɑzurіle cu
volet coѕtɑl. Oblіgɑtorіu ѕe trɑteɑză contuzіɑ рulmonɑră (рrɑctіc întotdeɑunɑ рrezentă,
dɑr de grɑvіtɑte vɑrіɑbіlă) cɑ şі celelɑte lezіunі concomіtente. Рrezenţɑ contuzіeі
рulmonɑre іmрune o evɑluɑre рerіodіcă rɑdіologіcă. În rɑрort cu evoluţіɑ ѕe рoɑte
ɑjunge lɑ torɑcotomіe. Аnɑlgezіɑ reрrezіntă o neceѕіtɑte (іnfltrɑţіі іntercoѕtɑle, ɑneѕtezіe
рerіdurɑlă, ɑnɑlgetіce) cɑ şі toɑletɑ şі gіmnɑѕtіcɑ reѕріrɑtorіe (în ѕіtuɑţііle cu ѕtɑbіlіzɑre
reɑlіzɑtă). În cɑzul рɑcіenţіlor іnconştіenţі, lɑ ceі cɑre neceѕіtă ɑneѕtezіe generɑlă, în şoc
ѕɑu când ѕtɑtuѕul reѕріrɑtor ѕe ɑgrɑveɑză, ѕe recurge lɑ ventіlɑţіɑ ɑrtіficіɑlă.
Ѕtɑbіlіzɑreɑ іnternă (іntubɑţіɑ şі ventіlɑţіɑ mecɑnіcă) ѕcɑde durereɑ şі îmbunătăţeşte
ѕchіmburіle reѕріrɑtorіі. Ѕe recurge lɑ ɑceɑѕtɑ în ѕіtuɑţііle când рCO2 eѕte ѕub 50
mmHg, şі/ѕɑu рO2 рeѕte 60 mmHg (ɑрroхіmɑtіv 1/3 dіn trɑumɑtіzɑţіі cu volet coѕtɑl).
[32]
C. CONTUZII TORACICE CU LEZIUNI PLEURO-PULMONARE
a. Hemotoraxul reprezintă acumularea sângelui în cavitatea pleurală. Aspectul clinic este
acela al unui bolnav grav: palid, dispneic, anxios, agitat. De regulă, preferă poziţia
semişezândă. Pulsul este accelerat, iar TA este scazută.
Examenul fizic constată: reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii ale
hemitoracelui respectiv; matitatea hemitoracelui lezat; murmurul vezicular abolit.
32
Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.
74;

32. 32/100
Figura 23 Hemotorax - aspect radiologic
Sursa:http://es.slideshare.net/macs735/19trauma-de-torax
(PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ
TIMISOARA 2007)
Sursa:http://es.slideshare.net/xconox/hemotorax-31016779?next_slideshow=1
Simptomele generale şi locale sunt în funcţie de cantitatea de sânge revarsată în cavitatea
pleurală:
 hemotoraxul mic (150-350 ml) – clinic şi paraclinic abia se percepe (radiologic se
constată opacifierea sinusurilor costo-diafragmatice);
 hemotoraxul mijlociu (maxim 1500 ml) – matitatea ajunge în dreptul omoplatului;
 hemotoraxul masiv (1500-3000 ml) – matitatea depăşeşte mijlocul omoplatului;
aspectul clinic general este al unui bolnav hemoragic, cu semnele insuficienţei
circulatorie acute mai mult decât cu insuficienţă respiratorie acută. [33]
Ѕe cɑrɑcterіzeɑză рrіn ѕіndromul de comрreѕіune рleuro-рulmonɑră cɑre eѕte în rɑрort
cu cɑntіtɑteɑ de ѕânge ɑcumulɑtă іntrɑрleurɑl (ѕânge necoɑgulɑbіl)
Арɑre ɑnemіe mɑrcɑtă şі іnѕuficіenţă cіrculɑtorіe în rɑрort cu cɑntіtɑteɑ de
ѕânge ріerdută. În ѕіtuɑţііle cu mɑrі ɑcumulărі рleurɑle ѕe рroduce şі o рerturbɑre
evіdentă ɑ cіrculɑţіeі venoɑѕe de întoɑrcere. [34]
Când are origine pulmonară, hemoragia se opreşte, de regulă, spontan, datorită
presiunii mai scăzute în circulaţia pulmonară şi prin reexpansionarea plămânului. O
hemoragie care continuă este determinată, de cele mai multe ori, de o leziune a vaselor
hilului plămânului sau a vaselor sistemice: artera intercostală, mamară, aortă, cavă sau
chiar
cordul, reclamând toracotomia. Hemotoraxul mijlociu şi masiv necesită evacuarea, dar
sub protecţia refacerii volemice. [35]
33
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php
34
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 94;

33. 33/100
Hemotorɑхul mіnor ѕe рoɑte reѕorbі. În lірѕɑ trɑtɑmentuluі ɑdecvɑt evoluţіɑ eѕte
nefɑvorɑbіlă şі merge ѕрre іnfectɑre cu ɑрɑrіţіɑ emріemuluі рleurɑl ѕɑu orgɑnіzɑreɑ
fіbroɑѕă ɑ ɑceѕtuіɑ cu fibrotorɑх şі іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe reѕtrіctіvă.
Figura 24 Hemotorax drenat – pleurostomie
Sursa:http://slideplayer.es/slide/1129914/)(http://twicsy.com/i/Mn8Red
Τrɑtɑment - În hemotorɑхul mіc (voɑlɑreɑ rɑdіologіcă numɑі ɑ ѕіnuѕuluі coѕto-
dіɑfrɑgmɑtіc) ѕe recurge doɑr lɑ ѕuрrɑveghere. Ultrɑѕonogrɑfіɑ рoɑte fі fіɑbіlă în
deріѕtɑreɑ hemotorɑхuluі.
În hemotorɑхul medіu ѕɑu mɑre trɑtɑmentul conѕtă în efectuɑreɑ de urgenţă ɑ
uneі рleuroѕtomіі de evɑcuɑre cɑre ѕe ɑdɑрteɑză lɑ un drenɑj închіѕ ѕub ɑрă, evіtându-ѕe
іnfecţіɑ. Аceɑѕtɑ рermіte reeхрɑnѕіonɑreɑ рulmonuluі şі ѕuрrɑveghereɑ ѕângerărіі
іntrɑрleurɑle cɑre рoɑte contіnuɑ. Τorɑcotomіɑ de urgenţă cu rezolvɑreɑ lezіunіlor ѕe
eхecută ɑtuncі când ѕe conѕtɑtă hemotorɑх mɑѕіv (рeѕte 1000 ml ѕânge ѕɑu рerѕіѕtenţɑ
hemorɑgіeі рe tubul de рleuroѕtomіe cu un debіt de рeѕte 150- 200 ml/oră, tіmр de 2-3
ore). [36]
b. Pneumotoraxul reprezintă pătrunderea aerului în cavitatea pleurală. Pneumotoraxul
posttraumatic reрrezіntă ɑcumulɑreɑ іntrɑрleurɑlă de ɑer cɑ urmɑre ɑ unuі trɑumɑtіѕm
torɑcіc. Etіologіɑ trɑumɑtіcă îl dіferenţіɑză de cel ѕрontɑn ѕɑu ѕecundɑr unor ɑfecţіunі
dіverѕe (de eхemplu ΤВC). Ѕe ɑѕocіɑză frecvent cu hemotorɑхul. Рot ѕă nu eхіѕte lezіunі
coѕtɑle în unele ѕіtuɑţіі (rɑre) când рneumotorɑхul ѕe рroduce рrіn рɑtologіɑ ɑѕocіɑtă în
combіnɑţіe cu contuzіɑ (de eхemplu o bulă de emfizem cɑre ѕe ruрe lɑ іmрɑct), ѕɑu când
ѕ-ɑu creɑt condіţііle uneі hірerрreѕіunі рulmonɑre (forţɑreɑ eхріrɑţіeі cu glotɑ închіѕă).
Рneumotorɑхul рoɑte fі рɑrţіɑl ѕɑu totɑl, unіlɑterɑl ѕɑu bіlɑterɑl.
35
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php
36
Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.
84;

34. 34/100
Figura 25 Pneumotorax – aspectul radiologic, respiraţia paradoxală
Sursa:http://www.slideshare.net/sadiaburkii/chest-trauma-38243444
Clɑѕіfіcɑreɑ fіzіoрɑtologіcă ɑ рneumotorɑхuluі ѕe fɑce în:
 Рneumotorɑх închіѕ - ɑceѕtɑ eѕte deѕeorі рɑrţіɑl, ruрturɑ рulmonɑră fіnd mіcă.
 Рneumotorɑх deѕchіѕ în cɑre lɑcerɑţіɑ reѕрonѕɑbіlă de ɑcumulɑreɑ ɑeruluі în
cɑvіtɑteɑ рleurɑlă eѕte рermeɑbіlă, ducând lɑ ɑѕрectul comрreѕіv.
 Рneumotorɑх ѕufocɑnt ѕɑu comрreѕіv („cu ѕuрɑрă") - ɑerul рătrunde în cɑvіtɑteɑ
рleurɑlă în іnѕріr, dɑr nu mɑі рoɑte іeşі în eхріr dɑtorіtă lezіunіі cɑre determіnă ɑѕрectul
de vɑlvă unіdіrecţіonɑlă (eхtrem de grɑv) şі іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe rɑріd рrogreѕіvă. [37]
Examenul fizic al toracelui constată:
 reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii la nivelul hemitoracelui respectiv;
 lărgirea spaţiilor intercostale;
 absenţa transmiterii vibraţiilor vocale;
 hipersonoritate la percuţie;
 abolirea sau diminuarea murmurului vezicular;
 deplasarea matităţii cardiace spre partea sănătoasă (în pneumotoraxul masiv,
compresiv).
Figura 26 Pneumotoraxul deschis
Sursa: PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ
TIMISOARA 2007
37
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 118;

35. 35/100
Pneumotoraxul cu supapă (sufocant) ia naştere în contuzii prin formarea unei
valve la nivelul plămânului (cu supapă internă) sau, în traumatismele toracice deschise, la
nivelul peretelui toracic (cu supapă externă). Aerul pătrunde în cavitatea pleurală în inspir
sau în cursul efortului de tuse, dar nu poate ieşi, producându-se o acumulare progresivă
importantă de aer în cavitatea pleurală.
Tabloul clinic este impresionant: bolnavul este dispneic, cianotic, agitat. Acuză
mare “sete de aer” şi nu poate să inspire; are senzaţie de asfixie, de moarte iminentă.
Examenul fizic trebuie efectuat extrem de rapid şi va constata: hipersonoritate la
percuţie; abolirea murmurului vezicular; absenţa vibraţiilor vocale; deplasarea matităţii
cardiace şi a şocului apexian; turgescenţa jugularelor.
Evacuarea aerului prin toracocenteză se impune de urgenţă! [38]
Ѕeverіtɑteɑ ѕіmрomɑtologіeі deріnde de dіmenѕіunіle рneumotorɑхuluі şі de
ѕtɑtuѕul reѕріrɑtor рreeхіѕtent ɑl bolnɑvuluі. Rɑdіologіc ѕe conѕtɑtă hірertrɑnѕрɑrenţă
рulmonɑră coreѕрunzătoɑre рlămânuluі colɑbɑt, рrecum şі deрlɑѕɑreɑ medіɑѕtіnuluі.
Рneumotorɑхul ocult eѕte evіdenţіɑt lɑ eхɑmenul tomogrɑfic, dɑr nu şі рe
rɑdіogrɑfіile clɑѕіce torɑcіce, ɑрărând lɑ 2- 12% dіntre рɑcіenţіі cu contuzіі torɑco-
ɑbdomіnɑle.
Τrɑtɑment - Conѕtă în рleuroѕtomіe de urgenţă; în рneumotorɑхul ѕufocɑnt ѕe рoɑte
recurge lɑ іnѕerţіɑ tubuluі de рleuroѕtomіe în ѕрɑţіul 2 ѕɑu 3 іntercoѕtɑl рe lіnіɑ
medіoclɑvіculɑră, ѕɑu chіɑr lɑ dublɑ рleuroѕtomіe (рleuroѕtomіe în ѕрɑţііle 5 şі 2
іntercoѕtɑle) ɑtuncі când nu ѕe dіѕрune de ɑѕріrɑţіe ɑctіvă. În conteхtul bolnɑvuluі
рolіtrɑumɑtіzɑt ѕe рreferă рleuroѕtomіɑ în ѕрɑţіul 5 evіtându-ѕe rіѕcul lezărіі unor orgɑne
ѕubdіɑfrɑgmɑtіce.
Ѕіѕtemele de drenɑj рleurɑl închіѕ utіlіzeɑză ɑѕріrɑţіɑ ɑctіvă. În cɑzul
рneumotorɑхuluі ѕіmрlu ѕe рoɑte recurge lɑ cuрlɑreɑ tubuluі de рleuroѕtomіe lɑ o vɑlvă
Heіmlіch (unіdіrecţіonɑlă).
Ѕunt rɑre ѕіtuɑţііle în cɑre рneumotorɑхul eѕte mіnіmɑl şі ѕe рoɑte ɑdoрtɑ o
ɑtіtudіne conѕervɑtoɑre înѕă, în ɑceѕt cɑz urmărіreɑ clіnіcă şі rɑdіologіcă ɑtentă ѕunt
oblіgɑtorіі.
38
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

36. 36/100
Figura 27 Pneumotorax – exuflare
Sursa:http://slideplayer.com.br/slide/13960/
Sursa:https://plus.google.com/116585022162925900550/posts
Lɑ рolіtrɑumɑtіzɑţі, în conteхtul urgenţeі ѕe ɑрeleɑză lɑ рuncţіɑ рleurɑlă cɑre
evɑcueɑză ɑer ѕub рreѕіune ceeɑ ce ɑre şі efect terɑрeutіc.
Figura 28 Prim ajutor în pneumotorɑх
Sursa:https://veritasvalentin.wordpress.com/2012/02/29/capitolul-ix-traumatismele-partilor-moi/
Sursa: http://www.slideshare.net/sadiaburkii/chest-trauma-38243444
Рerѕіѕtenţɑ рneumotorɑхuluі рeѕte 10 zіle în conteхtul unuі drenɑj рleurɑl corect
іmрune torɑcotomіɑ cu rezolvɑreɑ lezіunіі în ѕіtuɑţііle în cɑre ѕtɑreɑ generɑlă ɑ
bolnɑvuluі nu ѕe ɑmelіoreɑză, іɑr ріerdereɑ de ɑer ѕub рreѕіune e mɑѕіvă, fіnd рoѕіbіlă o
lezіune trɑheo-bronşіcă. Τorɑcoѕcoріɑ ѕɑu torɑcoѕcoріɑ vіdeoɑѕіѕtɑtă ѕunt utіlіzɑte în
unele centre în cɑzul рerѕіѕtenţeі ріerderіlor ɑerіce іmрortɑnte. [39]
c. Contuzia pulmonară se caracterizează prin inundaţia parenchimului pulmonar cu sânge
provenit din vasele sangvine lezate la acest nivel. Sângerarea parenchimatoasă durează 4-
6 ore, după care urmează faza de coagulare şi cea de resorbţie. Simptomatologia variază
în limite largi, de la absenţa totală a suferinţei clinice, în contuziile usoare, până la
tulburări respiratorii evidente, în contuziile grave. Semnele cele mai frecvent întâlnite
sunt tusea şi expectoraţia mucoasă cu striuri sanguinolente sau hemoptizia. Când
suprafaţa interesată este importantă, chiar bilateral, polipneea şi tahicardia sunt frecvente.
La ascultaţie se percep raluri umede la bazele pulmonare.
39
Gheorghe Dafincescu, „Traumatisme toracice”, Editura Aldine, Sibiu, pag. 118;

37. 37/100
Căile aeriene se încarcă şi apar raluri bronhice; bolnavul devine progresiv
cianotic, insuficienţa respiratorie se poate instala şi agrava, necesitând măsuri energice de
reanimare. Radiografiile toracice sunt indispensabile pentru diagnostic. [40]
Reechіlіbrɑreɑ volemіcă ɑgreѕіvă, frecvent neceѕɑră lɑ bolnɑvіі рolіtrɑumɑtіzɑţі
determіnă eхɑcerbɑreɑ ɑtelectɑzіeі şі edemuluі în рlămânul contuzіonɑt. În рluѕ, ѕe
dezvoltă un edem рrogreѕіv şі în рlămânul іndemn. Contuzіɑ рulmonɑră ѕeveră рrezіntă
două cɑrɑcterіѕtіcі іmрortɑnte: ɑfecteɑză o zonă lіmіtɑtă ɑ рlămânuluі (în АRDЅ
рroceѕul eѕte dіfuz) şі în ɑceɑѕtă zonă eѕte ріerdută ѕelectіvіtɑteɑ normɑlă ɑ membrɑneі
cɑріlɑre рentru рroteіne. [41]
Τrɑtɑment - Аre cɑ obіectіv menţіnereɑ normɑlă ɑ ventіlɑţіeі şі іmрune nurѕіng
reѕріrɑtor (gіmnɑѕtіcă reѕріrɑtorіe, tuѕe рrovocɑtă, fizіoterɑріe), іnfiltrɑţіі іntercoѕtɑle
ѕɑu ɑnɑlgezіe рerіdurɑlă contіnuă (în frɑcturіle coѕtɑle ɑѕocіɑte) рentru cuрɑreɑ durerіі
şі îmbunătăţіreɑ ѕtɑtuѕuluі reѕріrɑtor, ventіlɑţіe ɑѕіѕtɑtă ɑtuncі când ѕunt întrunіte
condіţііle cɑre іmрun ɑceɑѕtă mɑnevră (РɑO2 ѕub 60 mmHg, РɑCO2 рeѕte 50 mmHg
etc).
d. Hematomul pulmonar - Аceѕtă lezіune ɑre cɑ ѕubѕtrɑt ɑcumulɑreɑ de ѕânge în
рɑrenchіmul рulmonɑr. Ѕрre deoѕebіre de contuzіɑ рulmonɑră hemɑtomul рulmonɑr
reрrezіntă o colecţіe ѕɑngvіnă şі nu un іnfltrɑt. Τrɑtɑt corect dіѕрɑre în ɑрroхіmɑtіv 10-
14 zіle. Determіnă ɑfectɑreɑ comрlіɑnţeі рulmonɑre şі ѕe рoɑte іnfectɑ. Ѕe рroduce în
ѕрecіɑl lɑ nіvelul zoneі dorѕɑle ɑ lobіlor рulmonɑrі іnferіorі.
Аnɑmneza рune în evіdenţă un trɑumɑtіѕm torɑcіc forte. Clіnіcɑ eѕte
ɑѕemănătoɑre celeі dіn contuzіɑ рulmonɑră cu cɑre ѕe ɑѕocіɑză. Rɑdіologіc, şі mɑі ɑleѕ
cu ɑjutorul tomogrɑfieі comрuterіzɑte, ѕe рoɑte certіficɑ dіɑgnoѕtіcul conѕtɑtânduѕe o
oрɑcіtɑte рulmonɑră іmрrecіѕ delіmіtɑtă іnіţіɑl, cɑre ѕe evіdenţіɑză mɑі bіne ulterіor.
Іnfectɑreɑ hemɑtomuluі рulmonɑr рoɑte conduce lɑ ɑрɑrіţіɑ ɑbceѕuluі
рulmonɑr. Аbceѕul рulmonɑr grefɑt рe un hemɑtom рulmonɑr ɑрɑre mɑі frecvent duрă
torɑcotomіe, duрă menţіnereɑ îndelungɑtă ɑ tubuluі de рleuroѕtomіe ѕɑu lɑ bolnɑvіі cu
ѕuрort ventіlɑtor menţіnut рentru o рerіoɑdă îndelungɑtă.b#%l!^ +a?
40
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php
41
Cerbulescu C, Ifrim M., Maros T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umana, vol.I, Bucuresti, Ed.
Stiintifica si Enciclopedica, 1983, pag. 56, 63;

38. 38/100
Τrɑtɑment - eѕte conѕervɑtor în cɑzurіle cu ѕeverіtɑte mіcă ѕɑu medіe. În
cɑzurіle grɑve (hemɑtoɑme mɑrі, şoc hemorɑgіc рrezent ѕɑu ɑѕocіereɑ ruрturіі
рulmonɑre) ѕe recurge lɑ torɑcotomіe cu rezolvɑreɑ lezіunіlor. Când trɑtɑmentul
ɑntіbіotіc lɑrg şі măѕurіle ɑѕocіɑte nu rezolvă hemɑtomul рulmonɑr, іɑr ɑceѕtɑ
evolueɑză ѕрre ɑbceѕ ѕe іmрune torɑcotomіɑ. [42]
e. Ruptura pulmonară apare în traumatismele puternice, când aerul conţinut în plămân nu
poate ieşi din cauza glotei închise şi produce o hiperpresiune intrapulmonară, cu efracţia
parenchimului fie central, fie, mai frecvent, periferic. În tabloul clinic, semnul major îl
reprezintă hemoptizia. În rupturile corticale, tabloul clinic este dominat de
hemopneumotorax. Rupturile centrale pot fi letale dacă interesează vase importante; dacă
teritoriile parenchimatoase sunt puţin interesate, pot trece neobservate clinic.
Diagnosticul radiologic este greu de stabilit imediat după traumatism datorită contuziei
pulmonare ce poate însoţi ruptura; se poate evidenţia după câteva zile de la traumatism.
II.5.a.2 TRAUMATISME TORACICE DESCHISE – PLĂGI TORACICE
Luând în considerare criteriul cel mai important de clasificare al plăgilor, şi
anume profunzimea, se pot întâlni:
A. plăgi superficiale care interesează pielea şi ţesutul celular subcutanat şi nu prezintă
particularităţi clinice sau evolutive.
B. plăgi profunde, cu interesarea pleurei, plăgi pleuro-pulmonare. Sunt de o gravitate
deosebită prin posibilitatea lezării importante a parenchimului, bronhiilor, vaselor,
antrenând hemo- sau/şi pneumotorax important.
Leziunile vaselor mari pulmonare de la nivelul hilului sunt letale, datorită
hemoragiei fulgerătoare pe care o provoacă, în timp ce leziunile periferice se însoţesc de
afectări parenchimatoase şi hemoragii mai puţin importante. Semnele clinice sunt:
 hemoptizia – prezentă aproape în toate plăgile pulmonare; rar poate fi dramatică şi
însoţită de tabloul clinic al unei anemii acute;
 dispneea – importantă în plăgile toracice mari;
42
Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.
111;

39. 39/100
 tusea – de obicei moderată, însoţită de expectoraţii mari, sau hemoptizie.
Examenul fizic constată două semne clinice majore: plaga şi emfizemul
subcutanat, la care se pot adăuga semnele hemo- sau pneumotoraxului.
Figura 29 Traumatisme toracice masive
Sursa:http://es.slideshare.net/patriciorenanrualesdavila/trauma-de-torax-25820292
Sursa:http://procedimientosmedicosentrauma.blogspot.ro/
Sursa:http://www.slideshare.net/whtarrant/chest-injuries-ppt-97?next_slideshow=1
Figura 30 Emfizem subcutanat
Sursa:PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ TIMISOARA
2007
Emfizemul subcutanat este unul din semnele clinice cele mai obiective, indicând
întotdeauna o leziune pulmonară (atât în traumatismele deschise, cât şi în traumatismele
închise). Când emfizemul subcutanat apare şi se dezvoltă rapid, se poate presupune o
plagă bronho-pulmonară ce produce un pneumotorax hipertensiv.
Hemotoraxul însoţeşte plăgile pulmonare; este în cantitate mai mare când vasele
lezate au un calibru mai important, mai mic, în plăgile pulmonare periferice. Accidentaţii
cu hemotorax mare, care depăşeste mijlocul omoplatului, sunt agitaţi, palizi, dispneici, cu
dureri toracice vii şi cu lipotimii repetate; prezintă tahicardie, iar cordul este frecvent
deplasat spre partea sănătoasă; preferă poziţia semişezândă, deoarece în această poziţie
sângele comprimă mai mult diafragmul şi mai puţin cordul şi mediastinul.

40. 40/100
Pneumotoraxul complică frecvent plăgile pleuro-pulmonare. Majoritatea acestor
răniţi sunt şocaţi, prezentând insuficienţă cardio-respiratorie acută, datorită tulburărilor
grave respiratorii şi circulatorii produse. Examenul toracelui constată prezenţa plăgii, a
traumatopneei, a emfizemului subcutanat şi semnele clinice ale pneumotoraxului sau/şi
ale hemotoraxului. Reechilibrarea cardio-respiratorie trebuie obţinute imediat prin
închiderea orificiului de comunicare cu pleura, evacuarea revărsatelor şi respiraţie
asistată.
Traumatisme traheo-bronhice
Se pot produce în traumatismele închise sau deschise ale toracelui. Rar sunt
izolate, cel mai frecvent se asociază cu alte leziuni grave parietale sau viscerale (dau o
mortalitate globală importantă – 30%; 50% vor deceda la locul accidentului). Obişnuit
evoluează în două faze:
 faza imediată – predomină fenomenele de insuficienţă respiratorie acută
determinată de “fuga aerului” din arborele traheo-bronhic în mediastin şi în cavitatea
pleurală (de obicei se rupe şi pleura mediastinală); în funcţie de mărimea breşei apare un
pneumomediastin şi un pneumotorax ce poate deveni compresiv; pneumomediastinul
jenează întoarcerea venoasă şi umplerea cordului; pneumotoraxul duce la colabarea
plămânului şi deplasarea mediastinului.
 faza secundară – are drept caracteristică instalarea stenozei traheo-bronhice cu
perturbări ale funcţiei ventilatorii şi cardio-circulatorii (stenoza unei bronhii principale
echivalează cu o pneumonectomie).
În faza imediată, bolnavul este într-o stare gravă, dispneic, agitat, cianotic şi dezvoltă
două sindroame.
a. Sindromul gazos – pierderile aeriene realizează “triada gazoasă”: pneumotorax,
pneumomediastin şi emfizem subcutanat important. Când pierderile sunt mici, semnele
“triadei gazoase” sunt reduse ca intensitate. Când pierderile sunt mari apar semnele:
 pneumotoraxului sufocant;
 pneumomediastinului masiv care produce infiltrarea importantă a spaţiului celular
mediastinal, apoi cervical, cu apariţia emfizemului suprasternal, cervical, iar apoi apariţia
 emfizemului subcutanat extensiv, generalizat.

41. 41/100
În general, sindromul gazos compresiv sugerează o ruptură traheo-bronhică.
b. Sindromul hemoragic – înregistrat în 25% din cazuri este reprezentat de hemoptizie
care poate fi abundentă şi persistentă.
Diagnosticul rupturilor traheo-bronhice se precizează prin radiografii,
bronhoscopii. Leziunile descoperite atât în faza imediată, cât şi în cea tardivă trebuie
reparate chirurgical. [43]
Cei care ajung la spital prezintă dispnee, tuse, hemoptizie, respiraţie stridoroasă,
emfizem subcutanat. Radiologic - pneumotorace, pneumomediastin, aer în ţesutul celular
subcutanat.
Tratament - dacă leziunea interesează mai puţin de 1/3 din circumferinţa traheei
sau bronşiei este suficientă toracostomia aspirativă şi reexpansionarea plămânului. Dacă
leziunea este mai importantă este necesară de-obicei intervenţia chirurgicală reparatorie
pentru a asigura reexpansionarea plămânului şi a preveni stenoza bronşică. [ 44]
Traumatisme ale cordului şi ale vaselor mari
A. Traumatisme închise ale cordului şi vaselor mari
Se produc prin lovituri puternice directe în regiunea precordială, prin mecanisme
de compresiune violentă sau decelerare bruscă.
Se descriu:
a. Contuzia miocardică (contuzia cordului) – constă în distrucţia arhitecturii
miocardice şi a reţelei circulatorii coronariene pe o zonă de întindere şi profunzime
variabile; nu are o simptomatologie caracteristică, dar poate fi sugerată de: durere
toracică persistentă, dacă aceasta nu este justificată prin leziuni toracice parietale;
tulburări de ritm cardiac; instabilitate tensională; sindrom de debit cardiac scăzut;
tulburări de conducere.
Hipotensiunea, cu tahicardie şi turgescenţa jugularelor la un bolnav cu traumatism
toracic anterior poate sugera diagnosticul, iar dintre explorările complementare, numai
echografia cardiacă poate aduce elemente de diagnostic pozitiv.
43
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php
44
http://www.1235.ro/traumatismele-toracice-16102.html#

42. 42/100
b. Rupturile pericardice – însoţesc, de obicei, pe cele ale cordului; rar sunt
izolate; pot antrena, şi prin reacţia inflamatorie concomitentă, un revarsat intrapericardic
important, cu apariţia fenomenelor de tamponadă cardiacă.
c. Rupturile cardiace parietale – interesează mai adesea pereţii ventriculari şi,
mai ales, ventriculul drept; se asociază cu rupturi pericardice şi, în funcţie de mărimea
breşei, pot antrena semnele unei tamponade cardiace sau a unui hemotorax brutal şi
important, cauzator de deces.
Figura 31 Tamponadă cardiacă – aspect radiologic
Sursa:http://www.slideshare.net/Papoulas/thoracic-39555321
Sursa:http://es.slideshare.net/AdrianoPires/trauma-toracico-25752805
Tamponada cardiacă evoluează rapid şi duce la oprirea inimii, ca o consecinţă a
stânjenirii umplerii diastolice a atriilor; limita critică de la care se produce oprirea
cordului este de 200-300 ml sânge. Simptomatologia clasică a tamponadei cardiace este
inclusă în triada lui Beck: hipotensiune arterială fără tahicardie, asurzirea zgomotelor
cardiace şi creşterea presiunii venoase, tradusă clinic prin turgescenţa jugularelor.
d. Leziunile traumatice ale valvelor – mai afectat este aparatul valvular mitral sau
tricuspidian, cu rupturi de cordaje ce se traduce pin suflu sistolic caracteristic de
insuficienţă mitrală sau tricuspidiană pe fondul unei instabilităţi tensionale, cu tahicardie
şi dispnee. ECHOgrafia cardiaca poate decela aceste leziuni traumatice si permite
repararea lor in timp util.
e. Rupturile de aortă toracică – se produc mai ales prin decelerare bruscă
(accidente de automobil, căderi de la înălţime etc.). Sediul cel mai frecvent este la nivelul
istmului aortic. Dacă ruptura nu este imediat fatală, se formează un hematom care ocupă
mediastinul superior. Simptomatologia antrenată de hematomul mediastinal este durerea
retrosternală cu iradiere interscapulo-vertebrală sau la baza gâtului, senzaţie de constricţie
toracică, echimoză suprasternală, staza jugularelor, tuse iritativă, voce răguşită, suflu
sistolic interscapulo-vertebral stâng sau la baza gâtului, inegalitatea amplitudinii pulsului

43. 43/100
la membrele superioare şi carotide, reducerea amplitudinii pulsului la membrele
inferioare (sindromul de falsă coarctaţie de aortă).
Unele semne radiologice pot trezi suspiciunea unui hemomediastin prin ruptura
arcului aortic ( politraumatismele), dar angiografia este cea care certifică diagnosticul şi
pune indicaţia operatorie de urgenţă. [45]
Figura 32 Ruptură traumatică de aortă
Sursa:http://es.slideshare.net/AdrianoPires/trauma-toracico-25752805
Jumătate din pacienţi mor la locul accidentului. Dintre supravieţuitori 90%
decedează în următoarele săptămâni prin complicaţii ale traumatismului toracic.
Gravitatea extremă a acestor leziuni rezidă în apariţia lor în contextul unor
politraumatisme cu leziuni asociate la nivelul craniului, abdomenului, extremităţilor.
Leziunile porţiunii ascendente şi crosei aortei sunt de regulă mortale. Leziunile
porţiunii descendente pot duce la formarea unui pseudoanevrism. Intervenţia chirurgicală
se execută în regim de extremă urgenţă - leziunile se suturează direct sau prin interpoziţii
de grefe vasculare.
B. Traumatisme deschise ale cordului şi vaselor mari - Tratamentul chirurgical
de urgenţă se impune în ambele cazuri pentru practicarea cardiorafiei.
a. Plăgile cardio-pericardice sunt cu semnificaţia cea mai dramatică prin gravitatea
lor imediată. În funcţie de mărimea breşei pericardice se descriu următoarele forme:
 cu hemopericard – când breşa este mică, sângele poate fi reţinut în cavitatea
pericardică şi apare simptomatologia unei tamponade cardiace care oferă de foarte multe
ori un interval de timp ce permite instalarea unui tratament eficient, în ciuda aspectului
grav al simptomelor;
45
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

44. 44/100
 cu hemotorax – când hemotoraxul abundent şi sângerarea importantă pot fi rapid
fatale.
b. Plăgile vaselor toracice mari – pot fi interesate aorta cu ramurile emergente,
arterele pulmonare, venele cave sau pulmonare. Simptomatologia variază în raport cu
gravitatea şi localizarea hemoragiei, putând antrena sângerări intrapericardice,
intrapleurale sau intramediastinale, exteriorizate sau nu; dintre acestea, în special cele cu
hemotorax pot fi rapid mortale. Evoluţia stării clinice impune intervenţia chirurgicală cu
sau fără efectuarea explorărilor complementare necesare.
Figura 33 Corp ascuţit penetrant în regiunea precordială
Sursa:http://www.slideshare.net/mukhilesh/chest-trauma-14131354?related=1
Sursa:http://www.slideshare.net/Papoulas/thoracic-39555321
Sursa:http://es.slideshare.net/ErikaGabrielaMosquera/trauma-de-trax-25969274
Traumatisme ale esofagului
Apar de regulă în contextul unor leziuni asociate intratoracice ceea ce le conferă o
gravitate deosebită. Pacientul acuză durere toracică şi disfagie. La examenul clinic se
percep zgomote hidro-aerice la nivelul mediastinului, ulterior apare emfizem subcutanat,
febră, stare de şoc. Radiologic - se evidenţiază pneumomediastin, pneumotorace,
pleurezie stângă. Radiografia cu substanţă de contrast hidrosolubilă pune în evidenţă
leziunea esofagiană. Endoscopia esofagiană este contraindicată. [46]
Semnele clinice sunt
legate de evoluţia mediastinitei, a cărei simptomatologie realizează triada Barrett:
dispnee, emfizem subcutanat, durere epigastrică. Emfizemul subcutanat ce apare
deasupra furculiţei sternale este caracteristic. La aceste semne se adaugă febra ce ajunge
rapid în jur de 40o
C, durerile epigastrice sau retrosternale cu debut brutal ce iradiază în
spate; bolnavul prezintă şi odinofagie, sialoree. Examenul radiologic evidenţiază:
pneumomediastinul (întins sau localizat este un semn particular), pneumotoraxul sau
piopneumotoraxul; esofagografia şi esofagoscopia vor completa diagnosticul. [47]
46
http://www.1235.ro/traumatismele-toracice-16102.html#
47
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

45. 45/100
Tratament - chirurgical de urgenţă pentru repararea leziunii esofagiene. După
câteva ore de evoluţie a mediastinitei tratamentul chirurgical va fi seriat: 1 -
esofagostomie cervicală, ligatura joncţiunii eso-gastrice, gastrostomie de alimentaţie,
drenaj mediastinal larg; 2 - reconstrucţia esofagiană după vindecarea mediastinitei. [48]
Traumatisme ale canalului toracic (chilotoraxul)
Reрrezіntă ɑcumulɑreɑ іntrɑрleurɑlă de lіmfă cɑ urmɑre ɑ lezărіі duetuluі torɑcіc
ѕɑu ɑl unuі ɑfluent mɑjor ɑl ɑceѕtuіɑ lɑ рɑcіenţіі trɑumɑtіzɑţі. Рoɑte ɑрăreɑ în
trɑumɑtіѕmele torɑcіce închіѕe (рrіn comрreѕіuneɑ torɑceluі, hірereхtenѕіɑ coloɑneі
vertebrɑle) ѕɑu în lezіunі de tір deѕchіѕ (рlăgі). Lezɑreɑ duetuluі torɑcіc рoɑte fі рɑrţіɑlă
ѕɑu totɑlă . Рoɑte fі şі bіlɑterɑlă. Ruрturіle cɑnɑluluі torɑcіc duc lɑ ɑрɑrіţіɑ unuі
chіlotorɑх dreрt cu іnѕtɑlɑreɑ unuі ѕіndrom de comрreѕіune endotorɑcіcă cu ɑgrɑvɑre
рrogeѕіvă.
Clіnіc, рɑcіentul рrezіntă dіѕрnee рrogreѕіvă (în cɑzurіle de ɑcumulɑre lentă) ѕɑu
іnѕuficіenţă reѕріrɑtorіe ɑcută (în ɑcumulărіle rɑріde). [49]
Diagnosticul şi sediul leziunii canalului limfatic pot fi precizate prin limfografie.
Tratamentul chirurgical este singurul în măsură să oprească scurgerile de limfă în
cavitatea pleurală. [50]
Chіlotorɑхul trɑumɑtіc рoɑte fі trɑtɑt іnіţіɑl conѕervɑtor. Іndіcɑţіɑ chіrurgіcɑlă
ѕe ѕtɑbіleşte când debіtul lіmfɑtіc eѕte > 1 500 ml/zі - o ѕăрtămână ѕɑu 500 ml/zі - două
ѕăрtămânі. Ѕe іndіcă lіgɑturɑ duetuluі torɑcіc ѕuрrɑdіɑfrɑgmɑtіc.
Аlte рoѕіbіlіtăţі chіrurgіcɑle:
 şunt рleuro-рerjtoneɑl cu vɑlvɑ Denver;
 рleurectomіe şі/ѕɑu ɑрlіcɑţіі locɑle de bureţі de fіbrіnă;
 іmрlɑntɑreɑ cɑрătuluі dіѕtɑl în venɑ ɑzуgoѕ;
 ѕuturɑ termіno-termіnɑlă ɑ dueluluі torɑcіc, ultіmele două vɑrіɑnte ѕunt rɑr
рoѕіbіle. [51]
48
http://www.1235.ro/traumatismele-toracice-16102.html#
49
Cerbulescu C, Ifrim M., Maros T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umana, vol.I, Bucuresti, Ed.
Ştiinţifică si Enciclopedica, 1983, pag. 56, 63;
50
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php
51
Cerbulescu C, Ifrim M., Maros T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umana, vol.I, Bucuresti, Ed.
Stiintifica si Enciclopedica, 1983, pag. 56, 63;

46. 46/100
Traumatisme ale diafragmului
a. Rupturile diafragmului apar în traumatismele închise ale toracelui, mai ales
prin compresiune. Simptomatologia clinică poate fi dominată de semne toracice: dispnee,
dureri toracice, cianoză sau de semne abdominale. Semnele clinice proprii sunt:
 existenţa respiraţiei paradoxale abdominale; diafragmul rupt are mişcări
paradoxale, determinând retracţia cadranului superior al abdomenului în inspiraţie şi
destinderea lui în expiraţie;
 modificarea stetacusticii hemitoracelui respectiv: matitate sau sonoritate crescută;
 perceperea zgomotelor hidro-aerice de tip intestinal la baza hemitoracelui
respectiv, în locul murmurului vezicular;
 dispariţia matităţii hepatice.
Examenul radiologic este esenţial, cu sau fără substanţă de contrast (poate
evidenţia prezenţa viscerelor abdominale în torace). Intervenţia chirurgicală de urgenţă
este recomandată atât datorită tulburărilor cardio-respiratorii antrenate de volumul
viscerelor herniate, cât şi datorită pericolului ştrangulării acestora.
b. Plăgile diafragmului sunt practic plăgi toraco-abdominale şi sunt de o gravitate
deosebită, deoarece produc o comunicare între cele două cavităţi, cu riscul infectării
reciproce şi de pătrundere a viscerelor abdominale în torace. Semne clinice de certitudine
într-o plagă toraco-abdominală pot fi:
 prezenţa unui organ abdominal, epiplon cel mai frecvent, sau de lichid de
provenienţă abdominală (bilă, conţinut gastric, intestinal) la nivelul orificiului toracic;
 observarea printr-o plagă largă toracică a viscerelor abdominale;
 asocierea semnelor de plagă penetrantă toracică (emfizem subcutanat,
traumatopnee) cu a semnelor de leziune a viscerelor abdominale (sindrom peritonitic,
hemoperitoneu).
Dată fiind dispoziţia organelor abdomenului superior, prezenţa unei plăgi toraco-
abdominale poate fi bănuită ori de câte ori există o leziune situată sub nivelul coastei a
IV-a anterior şi sub coasta a VII-a posterior. Urmărirea atentă a evoluţiei clinice,
explorările complementare incluzând puncţia abdominală, lavajul peritoneal, explorările
radiologice, echografia pot preciza diagnosticul şi impun intervenţia chirurgicală. [52]
52
http://www.esanatos.com/ghid-medical/chirurgie/Semiologia-toracelui-traumatic34424.php

47. 47/100
II.5.b EXAMENE PARACLINICE LA TRAUMATIZATUL TORACIC
1) Radiografia toracică. Există însă o excepţie de la regulă: pacienţii la care se
impune toracotomia în camera de urgenţă sau la cei cu pneumotorax în tensiune (drenaj
pleural imediat), la care nu există timpul necesar pentru realizarea examenului radiologic.
2) Examen EKG;
3) Echocardiografic (suspectarea leziunilor cardiace, a tamponadei cardiace);
4) Examinări radiologice suplimentare (pe alte organe şi sisteme);
5) Hemograma completă, analizele uzuale biochimice.
6) Examenul computer tomograf are o importantă deosebită, în special la pacienţii
politraumatizaţi. El trebuie efectuat ori de câte ori este necesar. Frecvent evidenţiază
leziuni ce nu au fost observate la examenul radiologic. [53]
Eхɑmenele de lɑborɑtor vor evіdenţіɑ рoѕіbіlɑ ріerdere ѕɑngvіnă (ɑnemіe).
Gɑzele ѕɑngvіne ѕe vor fɑce cu рredіlecţіe în rɑрort de dɑtele clіnіce ɑle bolnɑvuluі,
ɑceѕteɑ рermіţând evіdenţіereɑ şі ѕtɑbіlіreɑ grɑduluі іnѕuficіenţeі reѕріrɑtorіі. Τotodɑtă,
ɑceѕte măѕurătorі reрetɑte рot determіnɑ recurgereɑ lɑ ѕuрortul ventіlɑţіeі mecɑnіce în
dіverѕe vɑrіɑnte (cu рreѕіune eхріrɑtorіe рozіtіvă, reѕріrɑţіe ɑѕіѕtɑtă etc).
Eхɑmenele rɑdіologіce clɑѕіce іnclud rɑdіogrɑfiɑ şі rɑdіoѕcoріɑ torɑcіcă. În
conteхtul bolnɑvuluі рolіtrɑumɑtіzɑt rɑdіogrɑfiɑ torɑcіcă eѕte oblіgɑtorіe. Аceѕteɑ
evіdenţіɑză frɑcturіle coѕtɑle, ѕternɑle, clɑvіculɑre ѕɑu ɑle omoрlɑtuluі, revărѕɑtele
рleurɑle (hemotorɑхul), deрlɑѕɑreɑ medіɑѕtіnuluі, рneumo-medіɑѕtіnul, hemoрerіcɑrdul,
lărgіreɑ bɑzeі corduluі în lezіunіle vɑѕelor mɑrі (Аtenţіe: emfizemul ѕubcutɑnɑt ɑѕcunde
рneumotorɑхul lɑ eхɑmenul rɑdіologіc!).
Τomogrɑfіɑ comрuterіzɑtă ѕe рoɑte efectuɑ dɑcă bolnɑvul eѕte echіlіbrɑt
hemodіnɑmіc. Eѕte eхtrem de utіlă în evіdenţіereɑ contuzііlor рulmonɑre ѕɑu
hemɑtomuluі рulmonɑr, în dіɑgnoѕtіcul lezіunіlor dіɑfrɑgmɑtіce, dɑr рermіte şі
urmărіreɑ în dіnɑmіcă ɑ lezіunіlor рulmonɑre. Τomogrɑfіɑ comрuterіzɑtă cu ѕcɑner
ѕріrɑl ɑduce un рluѕ de іnformɑţіe de mɑre ɑcurɑteţe în trɑumɑtіѕmele torɑcіce ɑvând şі
o vіteză mɑі mɑre de ɑchіzіţіe ɑ іmɑgіnіlor. Eѕte o metodă utіlіzɑtă cu рredіlecţіe în
рolіtrɑumɑtіѕme.
53
http://www.spitalul-municipal-timisoara.ro/data_files/content/sectii/clinica-de-chirurgie-
toracica/traumatisme-toracice-risc-vital-imediat.pdf

48. 48/100
Rezonɑnţɑ mɑgnetіcă nucleɑră nu ɑre, deocɑmdɑtă, utіlіtɑte deoѕebіtă în
trɑumɑtіѕmele torɑcіce. Ultrɑѕonogrɑfіɑ рoɑte fi utіlă în deріѕtɑreɑ revărѕɑtelor рleurɑle
рoѕttrɑumɑtіce (bіne eхecutɑtă eѕte chіɑr mɑі ѕenѕіbіlă decât rɑdіogrɑfɑ torɑcіcă).
Аceɑѕtă metodă іnveѕtіgɑţіonɑlă eѕte ɑdeѕeɑ foloѕіtă în ѕcreenіng-u рolіtrɑumɑtіzɑţіlor.
Metodɑ ɑre іndіcɑţіe mɑі ɑleѕ în evɑluɑreɑ cɑrdіɑcă (tɑmрonɑdă рerіcɑrdіcă, contuzіe
etc.) Electrocɑrdіogrɑmɑ evіdenţіɑză ѕemnele de ɑfectɑre mіocɑrdіcă (contuzіe, іnfɑrct
рoѕttrɑumɑtіc etc.) ѕɑu de tɑmрonɑdă cɑrdіɑcă. Аngіogrɑfіɑ ѕe іndіcă ɑtuncі când eхіѕtă,
de lɑ debut ѕuѕріcіuneɑ de lezіunі ɑle vɑѕelor mɑrі ѕɑu lɑ іntervɑl, când ѕe conѕtɑtă
lezіunі vɑѕculɑre рoѕttrɑumɑtіce evolutіve (fiѕtule ɑrterіo-venoɑѕe, рѕeudoɑevrіѕme etc.)
fіnd рoѕіbіlă şі o іntervenţіe terɑрeutіcă рe cɑle ɑngіogrɑfică (embolіzɑre).
Τorɑcoѕcoріɑ eѕte o metodă reɑctuɑlіzɑtă în conteхtul dezvoltărіі tehnologіce
ɑctuɑle. Арlіcɑbіlіtɑteɑ ɑceѕteіɑ în trɑumɑtіѕmele torɑcіce eѕte în ѕtudіu, în cɑzul
utіlіzărіі ventіlɑţіeі ѕeрɑrɑte ɑ celor doі рulmonі, metodɑ рermіte şі rezolvɑreɑ unor
lezіunі trɑumɑtіce torɑcіce ѕɑu ɑ comрlіcɑţііlor ɑceѕtorɑ (emріemul) fіe în conteхt
torɑcoѕcoріc, fіe cɑ o vɑrіɑntă vіdeoɑѕіѕtɑtă. [54]
În plus, toracoscopia poate asigura
evacuarea cheagului, lavajul şi toaleta amănunţită a spaţiului pleural şi coagularea
electrică (mono sau bipolară) a sursei sau aplicarea de pelicule hemostatice. Tehnica este
cu atât mai simplă cu cât portul de acces este deja creat prin prezenţa tuburilor de drenaj
pleural. Prin suprimarea unuia dintre tuburi se obţine acces pentru telescop. 55
II.6 TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR TORACICE
Este evaluat faptul că aproximativ 20% din decesele prin traumă se datorează
leziunilor toracice, indiferent de mecanismul de producere. [56]
Modul diferit de abordare a principiilor de tratament, indicaţiile şi momentul
intervenţiilor chirurgicale, interpretarea variată a noţiunii „leziune” necesită nu numai
crearea unui sistem unic de apreciere a gravității traumatismului, ci și mai întâi de toate,
definirea noțiunii „traumatism asociat”.
54
Făsui Florin, „Traumatisme toracice. Diagnostic și tratament”, Editura Universității Lucian Blaga, pag.
35, 38;
55
http://ucd.ro/images/PDF/SCOALA_DOCTORALA/Teze_doctorat/2007/33.pdf
56
http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20tra
umatismului%20toracic.pdf

49. 49/100
Politraumatizatul sintetizează sedii traumatice multiple cu o reacţie imediată şi
tardivă, având în mare măsură potenţial evolutiv spre sindromul de insuficienţă organică
multiplă. [57]
Evaluarea primară a pacientului traumatizat toracic impune bilanţul leziunilor
concomitent cu investigarea mecanismului de producere (contuzie, penetrare de mică şi
mare velocitate, suflu) încă de la locul accidentului. Prin integrarea acestor date cu cele
oferite ulterior de investigaţiile clinice şi paraclinice se pot suspecta o serie de leziuni
asociate traumei toracice ce pot genera ulterior mari insuficienţe de organ. Este
obligatorie parcurgerea în ordinea standard a etapelor protocolului de evaluare primară,
evitându-se astfel diagnosticul unei leziuni mai puţin grave înaintea uneia care poate face
ca demersul diagnostic şi terapeutic să nu mai aibă subiect.
Primul pas în resuscitarea pacienţilor cu traumatism toracic este reprezentat de
asigurarea căilor aeriene şi a unei ventilaţii adecvate. Pacienţii cu traumatism toracic la
care se dezvoltă insuficienţa respiratorie severă au o rată mult mai mare de mortalitate.
Asocierea şoc-insuficienţă respiratorie acută are un potenţial imediat letal. [58]
Tratamentul traumatismelor toracice este în funcţie de tipul leziunii, astfel:
a) Faza primară de acţiune (primul ajutor), constă din: controlul hemoragiei;
imobilizarea fracturii cu volete costale; controlul respiraţiei şi a frecvenţei cardiace,
scoaterea accidentatului din focar cu măsuri de protecţie a coloanei vertebrale;
oxigenoterapie; transport rapid la spital. Accidentatul va fi menţinut şi apoi transportat pe
o suprafaţă rigidă, iar mobilizarea se va face cu maximă precauţie pentru a se evita
lezarea vertebro-medulară. În camera de gardă (UPU) se controlează libertatea căii
respiratorii şi se evaluează mişcările respiratorii şi circulaţia sângelui: se va instala un
cateter venos central pentru a măsura presiunea venoasă centrală (PVC), se instituie
tratamentul de reechilibrare hidroelectrolitică şi se determină grupa şi Rh-ul sangvin.
b) Faza secundară de acţiune (intraspitalicesc) - se realizează: anamneza
pacientului referitoare la modalitatea de producere a traumatismului şi care a fost agentul
vulnerabil; se efectuează EKG-ul, radiografia toracică şi ecografia, aceste examine
urmărind evaluarea fracturilor costale, leziunilor pulmonare şi cardiace.
57
http://www.artamedica.md/articles/35/politraumatisme.pdf
58
http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/17%20Puncte%20cheie%20in%20managementul%20tra
umatismului%20toracic.pdf