2. 2
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
COORDONATOR: Prof. NASTASĂ OANA
COLABORATORI:
Prof. Ariton Gheorghiţa Elevii:
Prof. Băbuță Monica Ababei Cosmin
Înv. Bordeianu Ana Ciubotariu Oana-Letiţia
Înv. Bordeianu Sandu Misăiloaie Maria
Prof. Bucătaru Geanina Savin Roxana
Înv. Costea Doina Popa Bianca
Prof. Dima Elena Vasilache Paula Adelina
Prof.Moldovan Adelina Doloi Alisa
Prof. Nastasă Loredana
Înv. Nonea Ana
Prof. Partene Mihaiela
Prof. Pleşca Claudia
Prof. Rusu Simona
Înv. Ţugulia Costică
Prof. Vacariu Elena
EDITURA PIM
IAȘI
ISSN: 2247- 9708
3. 3
ŞC O A L A Ş C H E I A
(Continuare din numărul 11)
Activitatea de pionierat desfăşurată de învăţătorul
Nicolaie Bălăuţă în mijlocul cetăţenilor şi în plan instructiv-
educativ (construcţia şcolii, înfiinţarea bibliotecii, a
muzeului şcolar, constituirea băncii de credit” Economia
Săteanului”, multiple acţiuni de culturalizare, etc.) i-au pus
în evidenţă personalitatea întreprinzătoare şi a dus la
ridicarea prestigiului şcolii din Şcheia.
Şcoala se bucura la începutul veacului al
douăzecilea de un local nou, trainic, ca dovadă că este
funcţional şi astăzi, după mai bine de o sută de ani. Ea a fost construită prin efortul
comunităţii de nişte meşteri iscusiţi de prin partea locului. Este vorba de Vasile Leonte,
fratele vitreg al lui Ion Câmpeanu din Satu-Nou şi al lui Grigore Slabu, pietrar din Şcheia
anilor 1950-1980. De altfel acest meşter a întemeiat în Şcheia un fel de breaslă a
constructorilor şi a lucrătorilor în piatră, întronând o tradiţie continuată de mulţi alţii până
în zilele noastre.
Şcoala a apărut în mijlocul livezii înfiinţate de harnicul şi priceputul învăţător N.
Bălăuţă pe terenul de 22 de prăjini (adică aproximativ 4000 de metri pătraţi) cu care
primarul Petrache Nonea, tatăl scriitorului C. Nonea, o înzestrase în vatra cătunei Căpoteşti,
lângă biserica S. M. Mc.Dimitrie, în anul 1897.
Şcoala de la Şcheia beneficia acum de o bibliotecă ce număra aproape o mie de
volume şi de un interesant muzeu în care se găseau animale şi păsări împăiate de învăţătorul
Bălăuţă -un pasionat vânător- colecţii de minerale şi plante, precum şi suficiente materiale
didactice.
N. Bălăuţă, dirigintele şcolii din Şcheia aprobă cererea cetăţenilor din satul Căueşti
prin care solicitau înfiinţarea unei şcoli primare deoarece existau 42 de copii de vârstă
şcolară în sat. Această acţiune este sprijinită şi de primarul comunei, Gheorghe Larie şi la 12
ianuarie 1912 domnişoara învăţătoare suplinitoare Lucreţia Toporăscu începea cursurile în
nou înfiinţata şcoală susţinută prin contribuţia cetăţenilor într-o sală din casa lui C. Cocea
zis Braharu.
În toamna anului 1913 învăţătorul N. Bălăuţă se mută la şcoala din Borăşti ( astăzi
Cuza-Vodă, Ipatele), căsătorindu-se mai târziu cu văduva Lucreţia Rosovici şi va funcţiona
aici până la sfârşitul vieţii (probabil prin 1920). În locul său, la şcoala din Şcheia soseşte
învăţătorul Gh. Topor şi va activa ca diriginte (director) al şcolii până în anul 1917 când
pleacă pe front. Se va întoarce la post în anul şcolar 1919-1920.
Evenimentele primului război mondial îşi pun amprenta şi pe şcoala din Şcheia. În
anul şcolar 1916-1917 cursurile au fost mult timp suspendate căci şcoala a fost amenajată ca
spital militar. Cursurile se redeschid în iarna anului 1917 fiind înregistrată ca populaţie de
vârstă şcolară un număr de 278 de copii în satul Şcheia, 34 în Satu-Nou, 36 în Găunoasa şi 8
în cătuna Ciuroaia (dispărută după anii 1960). Astfel în toamna anului 1919 în Centrul
4. 4
şcolar Şcheia sunt evidenţiate două şcoli cu trei posturi: la şcoala Şcheia funcţionau
învăţătorii C. Vasilache, fost revizor şcolar al judeţului Vaslui, suplinindu-l pe Gh. Topor,
plecat pe front şi învăţătoarea Elena Zaharia. La şcoala din Căueşti activa domnişoara
Lucreţia Toporăscu.
În anul 1920, preotul Vasile Popa, paroh al bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe din Şcheia,
în calitatea sa de preşedinte al Comitetului şcolar Şcheia închiriază cu suma de 300 de lei pe
an casa lui D. Doroşincă din Căueşti pentru local de şcoală. Tot în acest an la solicitarea
cetăţenilor din Găunoasa (Rotundu, Păduraru, Acatrinei, Olaru, Cruciuc,etc.), Gh. Topor,
dirigintele şcolii din Şcheia, împreună cu primarul Costache Gh. Andreescu (Andriesei)
deschid cursurile şcolii nou înfiinţate avându-l ca învăţător pe Costache Cruciuc.
În toamna acestui an este numit ca învăţător în satul Căueşti Grigore Cojan, tânăr
absolvent al Şcolii normale Vasile Lupu din Iaşi.
De binefacerile reformei agrare din anul 1921 beneficiază în acest an şcolile din
Şcheia şi din Căueşti, împroprietărite fiind cu câte 4 hectare de teren. Pe acest teren, în satul
Căueşti, tânărul şi priceputul învăţător Grigore Cojan va înfiinţa o livadă pe circa jumătate
de hectar, livadă care mai dăinuie şi astăzi şi va înconjura proprietatea şcolii cu nuci şi duzi.
Cu sprijinul primarului C. Andriesei, începând cu anul 1922 se trece la aprovizionarea cu
materiale de construcţie pentru un al doilea local de şcoală în satul Şcheia, local ce va fi
construit şi dat în folosinţă în anul 1924 având trei săli de clasă, cancelarie, bibliotecă şi o
sală pentru atelier unde făceau lucrări practice elevii sub îndrumarea maistrului tâmplar C.
Ciumaşu. Tot acum, în satul Căueşti învăţătorul Gr. Cojan mobilizează cetăţenii şi reuşeşte
ca în toamna anului 1923 să inaugureze localul de şcoală cu două săli de clasă, cancelarie,
muzeu şi locuinţă pentru învăţător, local ce a fost folosit până în anul 1980 când a fost
demolat. Se construise un nou local , cel de astăzi, în anii 1968-1970, iar cel vechi folosindu-
se drept Cămin Cultural până atunci.
În anul 1922 un grup de cetăţeni din cătuna Satu-Nou (I. Timofte, C. Dumbravă, V.
Rusu, D. Carp, Maria Ciuruc, I. Câmpeanu, Gh. Olaru) înaintează o petiţie către dirigintele
şcolii de centru , Gh. Topor, solicitând înfiinţarea şcolii primare săteşti deoarece exista un
număr de 41 de copii de vârstă şcolară. Astfel, în toamna anului 1923 se deschid cursurile
noii şcoli înfiinţate în Satu-Nou avându-l ca învăţător suplinitor pe C. Sevastru şi care va
funcţiona în casa lui Gh. Olaru până în anul 1926 când este numit ca învăţător Theodor
Dulceanu, absolvent al Şcolii normale Vasile Lupu din Iaşi. Tot în anul 1923 sunt
împroprietărite şcolile din Găunoasa şi Satu-Nou cu câte 4 hectare de teren. În anul 1925
cetăţenii din satul Găunoasa construiesc primul local de şcoală care va funcţiona până în
1970 când s-a început construcţia localului de şcoală pentru 7-8 clase şi care este funcţional
şi în prezent.
Astfel, în primul sfert de veac douăzeci toate satele componente ale comunei Şcheia
aveau propriile şcoli şi beneficiau de cadre didactice calificate, bine pregătite,
conştiincioase, apreciate de săteni şi de organele superioare şi de asemenea beneficiau şi
de loturi agricole de câte 4 hectare pe care le gospodăreau şi pe care făceau lucrări
experimentale şi demonstrative cu elevii.
( Continuare în numărul viitor)
Prof. M. Nastasă
5. 5
ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR
Ziua Europeană a Limbilor este celebrată în fiecare an pe data de 26 septembrie. În
fiecare an, plurilingvismul este sărbătorit şi
la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă",
din Şcheia printr-o serie de evenimente
precum: concursuri, prezentări de referate,
realizarea de postere şi pliante. Obiectivele
acestor activităţi au fost: promovarea şi
respectarea diversităţii culturale şi
lingvistice; conştientizarea necesităţii
învăţării limbilor străine; promovarea
multilingvismului şi a comunicării
interculturale.
Activităţile s-au realizat cu
participarea elevilor claselor V- VIII. S-au
prezentat referate pe această temă, s-au
vizionat prezentările: „Importanţa
învăţării limbii engleze" - un material
sub forma unui clip video în care apare
Nadia Comăneci şi „Plurilingvism şi
Multiculturalitate".
De asemenea, doamna
profesoară de limba engleză Bucătaru
Geanina a organizat un concurs de
postere, de desene şi colaje pe această
temă, materialele strânse constituindu-
se într-o expoziţie pe panourile de pe
holurile şcolii. Câştigătorii acestui concurs au fost premiaţi.
Şi doamna profesoară de limba
franceză Pleşca Claudia a organizat ,
împreună cu elevii clasei a VI-a A, o
serie de activităţi care să sărbătorească
această zi. Astfel, după o prezentare a
Zilei Europene a Limbilor, elevii clasei
a VI-a A au vizionat o prezentare cu
importanţa învăţării unor limbi străine.
Atmosfera a fost una veselă, elevii
pregătindu-se pentru această zi
pictându-şi feţele în steagul a diferite
ţări.
6. 6
Activitatea a continuat cu o expoziţie de
desene reprezentând cultura şi civilizaţia
franceză, iar spre sfârşit, pe baloane de diferite
mărimi şi culori au fost scrise mesaje în diverse
limbi. Cel mai aşteptat moment a fost înălţarea
baloanelor în curtea şcolii.
Prof. Bucătaru Geanina
Prof. Pleşca Claudia
7. 7
Salutul în diverse limbi europene:
1. Belarusă ( Belarusia ) -
Dobri Dzen
2. Bulgară ( Bulgaria ) -
Zdravei
3. Catalană ( Spania ) - Hola
4 . Cehia ( Czech Republic ) -
Ahoj
5 . Daneză ( Danemarca ) -
Goddag
6 . Olandeză ( Olanda ) -
Goedendag
7. Finlandeză ( Finlanda ) -
Hyvää päivää
8 . Franceză ( Franţa ) - Bonjour
9 . Germană ( Germania ) - Guten Tag
10 . Greacă ( Grecia ) - TiA Sas
11 . Italiană ( Italia ) - Ciao
12. Poloneză ( Polonia ) - Dzien dobry
13 . Portugheză ( Portugalia , Brazilia )
- Olá
14 . Rusă ( Rusia ) – Privet
15. Spaniolă ( America de Sud şi
Centrală , Spania ) - Hola
16. Suedeză ( Suedia ) - Hej
17 . Turcă ( Turcia ) – Merhaba
France
Lorsqu'on a connu la France
Son génie et sa vaillance,
A genoux en sá chapelle,
Le coeur bat toujours pour elle.
Vasilache Paula Adelina – clasa a VI-a A
8. 8
S-A IVIT PE CULME TOAMNA
În ziua de 6 octombrie 2014 elevii clasei a VI-a B, îndrumaţi de către doamna
dirigintă Pleşca Claudia şi doamna profesoară Partene Mihaiela Camelia au participat
la activitatea educativă „S-a ivit pe culme toamna", activitate ce a constat în realizarea
de desene, poezii şi compuneri cu această temă. Cele mai reuşite lucrări au fost expuse
în sala de clasă. Iată câteva din lucrările expuse:
Zile de toamnă
Ieri vedeam pe luncă flori
Mândrii fluturi zburători,
Şi vedeam zburând albine
Ieri era şi cald şi bine
Azi e frig şi nori şi vânt,
Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veştejesc de brumă toate.
Ieri era frumos pe-afară
Ca-ntr-o zi caldă de vară,
Ayi e toamnă pe pământ
Vreme rea şi bate vânt.
Popa Roxana- clasa a VI-a B
Magia toamnei
Toamna pentru mine înseamnă un
anotimp miraculos, plin de magie şi o
frumuseţe rară, cu multe bogăţii.
Prin păduri se zăresc din depărtare
covoare bogate ţesute din mii de frunze
ruginii,aurii, galbene şi verzi. Soarele se
ascunde după norii fumurii, făcându-şi
apariţia cu zgârcenie. Animalele mici şi
mari îşi fac provizii pentru iarnă profitând
de belşugul toamnei.
E o atmosferă de basm, iar magia
toamnei se revarsă peste toţi şi toate.
Savin Bianca – clasa a VI-a B
Bucuriile toamnei
După o vară fierbinte cu zile minunate şi lungi, toamna se apropie cu hainele ei frumos
colorate, cu miros de fructe coapte, cu recolte bogate , dar şi cu zile mai scurte şi mohorâte.
Prunii, merii, perii şi alţi pomi din livadă deschid ochii uimiţi şi se scutură zgribuliţi de
frigul de afară întrebându-se între ei: " Nu cumva e iarnă? " . Un gutui mai mărunt dar mai bine
îmbrăcat îi linişteşte şi le spune că e toamnă şi a venit vremea să arate fiecare ce-a făcut toată vara.
Se scutură iar înfriguraţi pomii şi crengile lor îmbelşugate de rod umplu cu vârf coşul toamnei.
Fructele gustoase şi parfumate ajung în cămară. Toamna le aşează pe rafturi plină de bucurie şi le
adulmecă mirosul şi aromele plăcute, admirându-le cu plăcere culorile: mere roşii, galbene şi verzi,
prune sruguri albăstrui şi gutui arămii. Stau toate pe rafturi ca nişte globuri de aur şi aramă
fiecare aşteptându-şi rândul la compoturi şi dulceaţă. O grămadă de nuci înghesuite-n sacii mari
burduşiţi visează să ajungă vedetele în cozonacii de Crăciun. Strugurii ajung în butoaie de lemn
care aproape dau pe dinafară de mustul dulce şi aromat ca mierea.
Soarele este departe şi din când în când parcă ne e dor de o rază călduroasă de vară, dar
cel mai nostalgic se pare, e un greier care după cum spune poetul toată vara a cântat şi dansat şi
nimic nu a adunat.
Toamna se apropie de sfârşit prin văi şi pe la răscruci, vânturile sunând neîncetat ducând
cu ele frunze moarte şi ciulini .
O linişte apăsătoare, o linişte grea şi rece ne prevesteşte venirea iernii.
Popa Roxana – clasa a VI-a B
9. 9
C o p i i l o r l e p l a c e s ă d e s e n e z e , s ă m o d e l e z e , s ă
d e c u p e z e d i n h â r t i e s i l u e t e , î n s ă î n j u r u l n o s t r u s u n t
f o a r t e m u l t e m a t e r i a l e c u a j u t o r u l c ă r o r a s e p o t c r e a
i m a g i n i a r t i s t i c e
i n t e r e s a n t e .
A c e s t e a s u n t
m a t e r i a l e d i n n a t u r ă :
f r u n z e , p e t a l e d e
f l o r i , c o j i , s e m i n ţ e
d e l e g u m e , f r u c t e ,
f l o r i , c r e n g u ţ e ,
s â r m ă , s u r c e l e , f i r e
d e a ţ ă , t e x t i l e .
C e p l ă c e r e n e
f a c e a t u n c i c â n d d i n
f r u n z e p r e s a t e , s e m i n c i o a r e s a u a l t e m a t e r i a l e m e ş t e r i m
l u c r u r i c u n o s c u t e ! A s t f e l a m r e m a r c a t f a p t u l c ă î n c a d r u l
„o r e l o r d e A r t e v i z u a l e ş i a p l i c a ţ i i p r a c t i c e " , e l e v i i
l u c r â n d c u d i f e r i t e m a t e r i a l e î n v a ţ ă s ă c u n o a s c ă m a i b i n e
s t r u c t u r a , c a l i t ă ţ i l e a c e s t o r a . D i n m a t e r i a l e l e c u n o s c u t e ,
d i n î m b i n ă r i l e s i m p l e d e l i n i i ş i c u l o r i , c o p i i i r e u ş e s c s ă
r e a l i z e z e j u c ă r i i , c o l a j e , c o m p o z i ţ i i i n t e r e s a n t e .
A m
î n d r u m a t
c o l e c t i v u l d e e l e v i
p e c a r e î i
c o o r d o n e z , d i n
c l a s e l e
p r e g ă t i t o a r e , I - a ş i
a I I - a ş i a m
o b s e r v a t c ă î n
m o m e n t u l î n c a r e
s e l u c r e a z ă m a i
m u l t c u m a t e r i a l e
10. 10
d i n n a t u r ă , l i s e
d e z v o l t ă m a i m u l t
r ă b d a r e a , î n d e m â n a r e a ,
a t e n ţ i a , s p i r i t u l d e
o b s e r v a ţ i e , g u s t u l
e s t e t i c , f a n t e z i a ş i
a l t e c a l i t ă ţ i c e d e s c h i d
c a l e a s p r e c r e a ţ i e .
D a c ă p r i v i m a t e n t
n a t u r a d i n j u r u l
n o s t r u , v o m o b s e r v a n u
n u m a i f r u m u s e ţ i l e e i ,
d a r ş i v a r i e t a t e a p l a n t e l o r , f o r m a ş i c u l o a r e a l o r .
F r u n z e l e ş i f l o r i l e c o l e c t a t e l e - a m p r e s a t ş i u s c a t i a r î n
c a d r u l o r e l o r d e a r t e v i z u a l e ş i a p l i c a ţ i i p r a c t i c e l e v o m
u t i l i z a î n r e a l i z a r e a
d i f e r i t e l o r l u c r ă r i .
C o l e c t a r e a
p l a n t e l o r a m r e a l i z a t - o
t o a m n a d e o a r e c e e s t e
c e a m a i b u n ă p e r i o a d ă
ş i t o t o d a t ă e s t e o
e x p l o z i e d e c u l o r i ş i
f o r m e . D e a s e m e n e a a m
s t r â n s ş i s e m i n ţ e d e
b o s t a n , p e p e n e ,
c a s t r a v e ţ i , c ă t i n ă ,
a r d e i , r o ş i i , m e r e , s o l z i d e c o n d e b r a d e t c . P e n t r u
r e a l i z a r e a u n e i c o m p o z i ţ i i e s t e i n d i c a t ă o î m b i n a r e a
a c e s t o r m a t e r i a l e d i n n a t u r ă , a p e l â n d u - s e l a c r e a t i v i t a t e ,
i n g e n i o z i t a t e , f a n t e z i e . Î n f i n a l , t o a t e d u c l a c r e a r e a u n o r
l u c r ă r i o r i g i n a l e , c a r e î n l ă t u r ă m o n o t o n i a ş i t i p i z a r e a .
C o p i i i s u n t c r e a t i v i î n m o d n a t u r a l ş i d o a r a ş t e a p t ă
a t m o s f e r a p r o p i c e p e n t r u a - ş i m a n i f e s t a c r e a t i v i t a t e a .
P u n â n d l a d i s p o z i ţ i a c o p i i l o r m a t e r i a l e d i n n a t u r ă c â t m a i
m u l t e ş i c â t m a i v a r i a t e l a o s i n g u r ă t e m ă , s e v o r r e a l i z a
l u c r ă r i o r i g i n a l e ş i c u u n a s p e c t e s t e t i c d e o s e b i t .
Î n v ă ţ ă t o r : N o n e a A n a
11. 11
TOAMNĂ RUGINIE
Elevii clasei a IV-a de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă", Şcheia
coordonaţi de doamna învăţătoare Bordeianu Ana au realizat mai multe lucrări din
frunze cu tema : „Toamna Ruginie".
S-au remarcat elevii Vieriu Andreea cu lucrarea „Flori de toamnă",
Raveica Mălina cu „Vaza cu flori", Grigoraş Andreea cu „Faţă zâmbitoare", State
Lucian cu „Masca", Ochiană Vasilică cu „Balerina" , Panaite Alina cu „Silueta", Ştefan
Călin cu „Inimă însângerată" şi Vieriu Alin- Ionuţ cu „Animale îndrăgite".
Cele mai bune lucrări au fost expuse în sala de clasă pentru a fi admirate
şi apreciate de colegi.
Învăţător: Bordeianu Ana
12. 12
ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR este o zi specială dedicată vieții
animalelor și legăturii noastre cu ele. Această sărbătoare recunoaște locul pe
care animalele îl au în viața noastră. Atât cele de companie, care ne sunt alături
și ne aduc bucurie în fiecare zi, cât și toate celelalte animale de pe Pământ care
nu sunt în preajma noastră, dar au nevoie de noi.
Inițiată în 1931 la Florența în memoria Sfântului Francisc de Assisi (1182
– 1226), întemeietorul Ordinului Franciscan
și protectorul animalelor, ca modalitate de a
face cunoscută situația speciilor aflate în
pericol, Ziua Mondială a Animalelor a ajuns
cu timpul să fie sărbătorită pretutindeni pe
Glob ca zi a tuturor animalelor. Din 4
octombrie 2003, data la care a fost lansat
primul eveniment în Marea Britanie,
manifestațiile care au avut loc cu această
ocazie au căpătat de la an la an o tot mai
mare amploare. Primele lucrări privind
drepturile și protecția animalelor au fost
publicate abia în secolul al XVIII-lea. Prima
lege pentru protecția animalelor s-a numit
"Martin's Act" și a fost votată de
Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. După
1945, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial Ziua Internațională pentru
Protecția Animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întreg mapamondul.
Sfântul Francisc, pe numele său de mirean Giovanni Bernardone, a văzut
lumina zilei la Assisi (Umbria, Italia), în 1182. A fost fiul unui bogat negustor
de stofe. Poveștile despre ordinul cavalerilor - călugări templieri l-au făcut să se
simtă un oștean al lui Hristos, dorindu-și să plece în cruciade, pentru a cuceri
Sfântul Mormânt.
Aceste vise de mărire pe calea armelor au luat sfârșit când a fost luat
prizonier de perugieni, într-o luptă internă. S-a convertit la cele sfinte în
perioada prizonieratului în Perugia, când, spunea el, a primit un mesaj de la
Iisus Hristos, care-l chema să renunțe la stilul lumesc de viață. După eliberare, a
adoptat Evangheliile ca regulă de viață și pe Iisus Hristos ca model. Se îmbrăca
în haine sărăcăcioase, cerșea pentru a se întreține și predica despre puritate și
pace. Vizita spitale, îi ajuta pe bolnavi și îi considera pe toți oamenii frați. Iubea
animalele, considerându-le creația lui Dumnezeu și frați ai omului.
13. 13
Fauna României cuprinde 62 de
specii ameninţate: 15 de mamifere, 13
de păsări, două de reptile, 10 de peşti şi
22 de nevertebrate. Deţinem, deci,
62 de specii ameninţate în diverse
stadii, de la c r i t i c l a mo d e r a t .
Multe dintre speciile prioritare
sunt pe cale de dispariţie. Un exemplu
ar fi foca sihastru, cu burta albă sau călugăr,
al cărei habitat se află pe coasta bulgară şi
română a Mării Negre. Specia a fost aproape
eradicată de către pescari, deoarece se
credea că le distruge plasele.
Actualmente, estimările spun că nu
există mai mult de 400 de exemplare. Şi
perpetuarea unor efective de peşti este
periclitată. Un efect nefast asupra lor a
avut
construcţia
barajelor şi lacurilor de acumulare pe o
parte din rîurile interne, de pildă
sistemul hidroenergetic de la Porţile
de Fier I şi II. Acestea din urmă nu
sunt dotate cu trecători pentru specii
migratoare precum sturionii, lucru
care împiedică reproducerea naturală
în zona Cazanelor, spaţiu predilect al
împerecherii. În aceste condiţii, afectate
până în pragul extincţiei sunt populaţiile de
păstrugă, morun, cegă şi nisetru. Monumente
ale naturii sunt plante care se află în
pericol de dispariţie sau arbori de vârste
considerabile.
În România, numărul râşilor se estimează la 2.000 de exemplare,
Carpaţii fiind zona cea mai dens populată de această specie din
Europa.
Prof. Băbuţă Monica
14. 14
În fiecare an, la 4 octombrie, este
sărbătorită ZIUA MONDIALĂ A
ANIMALELOR, instituită de Organizația
Internațională pentru Protecția Animalelor
în 1931.
Legat de acest eveniment și pentru
stimularea curiozității elevilor în cercetarea
mediului natural și antropic, în data de 1
noiembrie 2014 a fost organizată o
excursie de o zi pe traseul Șcheia – Scânteia
– Vaslui – Bârlad – Adjud – Bacău –
Roman – Negrești – Scânteia - Șcheia, la
care au participat 16 elevi din clasele V –
VIII, de la Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuță″, Șcheia. Aceștia au fost însoțiți de
doamnele profesoare Monica Băbuță și
Oana Nastasă. Obiectivele vizate în cadrul
acestei activități extrașcolare au fost
Gradina Zoologică de la Bârlad, Vivariul și
Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea″
din Bacău.
Scopul acestei excursii a fost și
acela al creșterii gradului conștientizării
tuturor față de riscurile dispariției a
numeroase specii de animale, din cauza
acțiunilor pe care omul le face. De
asemenea, am dorit să aducem și un tribut
necuvântătoarelor și oamenilor care
iubesc, respectă și îngrijesc animalele.
Fiecare dintre noi, eu, tu, prietenii
tăi, putem face ceva pentru animale,
măcar în această zi. O donație
organizațiilor pentru protecția animalelor,
adoptarea unui animal, voluntariat pentru
un adăpost local, vizitarea unor astfel de
spații special amenajate pentru protecția
animalelor, reprezintă un minimum de
efort pe care îl putem face cu toții.
15. 15
ÎN EXCURSIE
„Este sâmbătă, 1 noiembrie 2014. După o săptămână
încărcată de evenimente, domnișoarele profesoare au hotărât să
organizeze o excursie cu ocazia Zilei Internaționale a Protecției
Animalelor. Plini de entuziasm și dornici de cunoaștere pornim la
drum. Domnișoara profesoară de geografie ne prezintă traseul pe
care îl vom parcurge. Cu multă voie bună ajungem la Grădina
Zoologică din Bârlad. Acolo am avut ocazia să vedem multe
animale prietenoase: pisici birmaneze, iepure cu cap de leu,
porumbei, urși, ponei, măgari, lame, leu, tigru, dar pentru mine
cele mai amuzante animăluțe au fost maimuțele. După multe
hohote de râs, am plecat spre Bacău. Aici am vizitat mai întâi
Vivariu, unde ne -a întâmpinat un ghid care ne-a povestit despre
fiecare pasăre și pește în parte multe lucruri interesante. De aici
am plecat mai departe, cu și mai multe cunoștințe, și ne-am
îndreptat spre Muzeul de Științe ale Naturii „Ion
Borcea″ din Bacău unde am văzut animale
împăiate, roci, peșteri făcute de om și o mare
Grădină botanică care găzduia o colecție de
cactuși impresionantă dându-ți impresia că te afli
într-un deșert.
După toate aceste momente frumoase,
care ne-au rămas întipărite în minte ne pornim
spre casă cu un imens bagaj de cunoștințe și cu
multă bucurie, emoție și recunoștință pentru
această zi de neuitat.
Prin intermediul acestei compuneri
doresc să le mulțumesc doamnelor profesoare pentru atenția și răbdarea acordate și pentru ocazia
oferită prin această excursie de a descoperi noi lucruri interesante.
Vă mulțumim!!!"
MISĂILOAIE MARIA, clasa a VIII-a A
16. 16
ÎN EXCURSIE
"Este sâmbătă, o zi frumoasă de început de noiembrie. La școala noastră s-a organizat o
excursie de o zi prin care să sărbătorim Ziua Internațională a Protecției Animalelor. Împreună cu
câțiva colegi din clasa mea și de la alte clase am pornit la drum, de dimineață, spre Bacău. Prima
oprire a fost la Statuia lui Ștefan cel Mare de lângă Vaslui. A doua oprire a fost la Grădina zoologică
de la Bârlad. Aici mi- a plăcut cel mai mult pentru că am văzut maimuțe, lupi, tigri, lame și multe alte
animale și păsări. Partea urâtă a excursiei a fost că unora dintre colegii mei le-a fost rău în autobuz,
dar asta n-a schimbat cu nimic frumusețea acestei zile.
Mi-a plăcut mult în această excursie și aș dori să mai particip și la altele, organizate de
domnișoarele profesoare!"
ABABEI COSMIN, clasa a VIII-a A
Prof. Băbuţă Monica
17. 17
Ziua Holocaustului – 9 octombrie-
În data de 9 octombrie 2014, la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță”,
din localitatea Șcheia, județul Iași, elevii claselor a VII-a A, B sub
îndrumarea doamnei profesoare, Rusu Simona Geanina, au desfășurat o
activitate instructiv-educativă privind prezentarea diferitor aspecte ale
fenomenului Holocaustului.
Prin prezentarea acestui fapt tragic din istoria evreilor, elevii și-au
format o atitudine corectă față de fenomenul Holocaustului și au combătut
18. 18
tendințele de negare a acestuia.
Tema își propune să stimuleze interesul elevilor pentru cunoaștere, iar
elevii să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți.
Aceștia conștientizează faptul că trebuie combătute toate formele de
discriminare (discriminare de gen, socio-economică, culturală și rasială) și
cât de important este rolul societății civile de a se implica în derularea unor
proiecte educative care să promoveze toleranța și respectul față de celelalte
etnii.
Elevii au aflat că Holocaustul reprezintă cea mai cumplită dramă a
secolului XX căreia i-au căzut victime milioane de oameni nevinovați. Un
genocid pe care mintea unui om normal nu îl poate cuprinde în dimensiunile
sale reale.
Elevii s-au întrebat cum a fost posibil să se întâmple așa ceva într-o
lume care se proclama „civilizată” în secolul al XX-lea. Ținând cont de
amploarea tragediei este important ca aceasta să fie bine cunoscută pentru a
nu fi uitată. Altminteri riscăm să o retrăim, în alte timpuri, sub alte forme, cu
alți eroi.
La această activitate, elevii, împărțiți pe grupe au realizat diferite
planșe tematice pe care le vedem în fotografii.
Prof. Rusu Simona
19. 19
În ziua de 19 octombrie 2014, la Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu" din Iaşi s-
a desfăşurat Concursul de Matematică „Olimpic pentru o zi", faza judeţeană. La acest
concurs destinat copiilor talentaţi la matematică din mediul rural, a participat şi un
grup de elevi de la liceul nostru, fiind îndrumaţi şi pregătiţi de către doamnele
profesoare Filimon Mihaela şi Nastasă Oana. Astfel de la clasa a V-a A a participat
elevul Gavril Roberto, de la clasa a VI-a A au participat elevii Chelaru Davide şi Vieru
Daniel Andrei, de la clasa a VII-a A eleva Savin Roxana şi de la clasa a VII-a B elevul
Mardare Cristian. După două ore de concentrare intensă, până la aflarea rezultatelor,
grupul de mici matematicieni au vizitat locuri încărcate de frumuseţe şi istorie din
oraşul nostru precum şi Complexul Palace unde au avut şansa de a participa activ la o
demonstraţie de prim ajutor organizată de
către voluntari de la Crucea Roşie. Au vizitat
Palatul, Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei şi
s-au plimbat pe străzile împodobite de
sărbătoare pentru Sărbătorile Iaşului din data
de 14 octombrie.
20. 20
După această binemeritată şi frumoasă pauză
s-au întors emoţionaţi la Şcoala gimnazială „Titu
Maiorescu” pentru a afla rezultatele. Speranţe şi
emoţii precum şi frigul de afară îi făcea să tremure uşor. Echipajul nostru a avut
bucuria ca un membru al nostru să se afle printre premianţi. Aşa că toată lumea a fost
mulţumită şi mândră să o aplaude pe eleva Savin Roxana din clasa a VII-a A,
îndrumată de doamna profesoară Filimon
Mihaela, atunci când i s-a înmânat diploma cu
Menţiune de către doamna inspector de
matematică Caprariu Irina. Cu regretul că nu au obţinut şi ei un premiu ceilalţi elevi au
fost mulţumiţi de faptul că au putut concura cu cei mai buni elevi la matematică din
mediul rural din judeţul nostru şi au avut parte de o experienţă frumoasă.
Obosiţi, plini de emoţii noi, imagini, locuri şi experienţe s-au întors acasă
promiţând o clasare mai bună la concursul din anul viitor şi de ce nu, poate cu alte
premii.
Prof. Nastasă Oana
21. 21
20 octombrie 2014. O zi minunată de toamnă.
Moment prielnic de a pleca la drum.
Elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic
„Nicolae Bălăuţă" Şcheia împreună cu învăţătorii lor
Slabu Maricica, Costea Doina, Ţugulia Costică şi
Bordeianu Ana au plecat în drumeţie să cunoască
împrejurimile satului natal, Şcheia.
Bucuroşi şi disciplinaţi elevii au urcat pe
dealul Şcheii. Aici ei s-au oprit pe culme şi au stabilit
punctele cardinale, formele de relief, apele curgătoare
şi stătătoare, satele învecinate, flora şi fauna existentă
în acest ţinut. Au aflat lucruri noi despre Movila lui
Faur, Movila lui Burcel, bogăţiile solului şi ale
subsolului, locuitori şi ocupaţiile acestora,
adăposturile animalelor. Astfel au fixat cunoştinţele
însuşite la disciplinele studiate în clasă.
Bogăţia de plante, varietatea de frunze,
mulţimea melcilor i-au determinat pe elevi să adune
materiale pentru a le folosi la orele de abilităţi
practice.
Cea mai mare bucurie a lor a fost când au
admirat carierele de piatră din Muncel, bogăţia cea
mai de preţ a satului nostru. Erau fascinaţi de
multitudinea de cuiburi făcute în straturile de piatră de
către păsări.
Impresionaţi de tot ce au văzut, deşi erau
obosiţi, în loc să se odihnească au ales să deseneze
peisajele din natură.
Credem că această activitate a fost o reuşită pentru că am îmbinat plăcutul cu utilul.
Învăţători: Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Ţugulia Costică
22. 22
La sfârşitul programului de şcoală, pe 27 octombrie 2014, elevii clasei a X-a A, însoţiţi
de doamna dirigintă Dima Elena şi doamna Nastasă Loredana, directorul şcolii, s-au deplasat cu
microbuzul şcolar la Mănăstirea Hadâmbu. Prima oprire s-a făcut în parcul copiilor, ajungând la
el prin traversarea unui pod peste un lac natural. Pe malul lacului sunt multe leagăne şi bănci,
puse la dispoziţie pentru a putea admira animalele din mini grădina zoologică.
Următoarele obiective vizitate au fost lăcaşul de cult, unde fiecare s-a recules
câteva momente, şi magazinul de obiecte bisericeşti de unde elevii şi-au cumpărat suveniruri.
Prof. Dima Elena
23. 23
HALLOWEEN
Halloween este o sărbătoare de origine celtică,
preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală. Ea
este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie. Numele
provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’
Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților.
Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care
reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători,
copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje
și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?”
(Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se
dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În
alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.
Legenda spune că orice om care merge în cimitir în
mijlocul acestei nopţi de Halloween, poate să vadă
fantome, dar preţul este pierderea propriului suflet. Pentru mine această sărbătoare este
plină de mistere şi magie şi de aceea consider că nu trebuie ratată.
Doloi Alisa – clasa a VII-a A
Pentru
sărbătorirea
Halloween-ului, pe 30
octombrie 2014,
doamnele profesoare
Bucătaru Geanina,
Nastasă Oana şi Pleşca
Claudia au organizat o
activitatea ce s-a
desfăşurat pe trei
secţiuni: „Parada
costumelor de
Halloween", „Concurs
de decorare a
bostanilor" şi „Concurs de desene şi colaje". Motivaţia acestei acţiuni a fost aceea că
24. 24
elevii şcolii noastre trebuie să cunoască şi tradiţiile
anglo-saxone atât de mediatizate precum şi
opurtunitatea de a-şi demonstra cunoştinţele de
limba engleză în faţa profesorilor şi colegilor.
Obiectivele activităţilor au fost :
Pentru elevi:
- cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor anglo-
saxone foarte
mediatizat;
- familiarizarea copiiilor cu specificul sărbătorii de
Halloween;
- dezvoltarea aptitudinilor artistice;
- dezvoltarea gustului estetic;
- mobilizarea elevilor, prin implicarea acestora în
activităţi de socializare
Pentru părinţi:
- conştientizarea rolului pe care îl au activităţile
extracurriculare în dezvoltarea armonioasă a elevului.
Concursul de costume de Halloween a fost unul foarte
apreciat, înscriindu-se 48
de copiii costumaţi divers,
cu costume alcătuite de ei cu imaginaţie şi fantezie.
Din juriul celor trei concursuri au făcut parte
doamnele profesoare Partene Mihaiela Camelia, Mânzu
Isabela Beatrice, Filimon Mihaela şi domnul profesor
Rusu Daniel.
La "Concursul de costume" premiile , constând în
diplome, dulciuri şi rechizite, au fost următoare:
Locul I: Panaite Victor Ben – clasa a VI-a A
Locul II: Ababei Marta – clasa a VII-a B
Locul III: Fărâmă Ştefania – clasa a VI-a B
25. 25
La concursul de decorare
a bostanilor clasamentul a
fost următorul:
Locul I: Ababei Marta şi Onescu Nicoleta – clasa a VII-a B
Locul II: Bordeianu Cocea Carina Sorana – clasa a VI-a A
Locul III: Năvădaru Darius - clasa a VI-a A
La concursul de desene şi colaje clasamentul a fost următorul:
Locul I: Răciulă Diana – clasa a VII-a A
Locul II: Gavril Alexandra – clasa a VII-a A
Savin Roxana – clasa a VII-a A
Locul III: Chelaru Davide – clasa a VI-a A
Vieriu Alexandru – clasa a VII-a A
Menţiuni: Păduraru Gabriel – clasa a VII-a B
Vieru Daniel - clasa a VI-a A
Activităţile de tip extracurricular pot deveni o modalitate eficientă de iniţiere în
cunoaştere, de formare culturală a elevilor, de punere în valoare a acelor abilităţi de
care ei dau dovadă.
26. 26
Centrate pe elevi, proiectele derulate devin mijloace eficiente de
atingere a obiectivelor educaţionale, de modelare a caracterelor şi a spiritului civic.
Tot evenimentul a avut un impact deosebit asupra elevilor, manifestând interes
pentru a continua şi în ceilalţi ani aceste manifestări.
Prof. Nastasă Oana
Prof. Bucătaru Geanina
27. 27
TRĂIEŞTE SĂNĂTOS! – DESPRE CONTRACEPŢIE
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului.
Copilăria şi adolescenţa este o perioadă de asimilări masive de formare a unor
atitudini şi abilităţi care se vor transforma
în instrumente pentru tot restul vieţii, iar
şcoala, prin autoritatea morală pe care o are,
poate aduce o contribuţie substanţială în
formarea unor atitudini comportamentale
legate de sănătate, de dezvoltarea
armonioasă a elevilor.
Prin tematică şi conţinut, proiectul
„Trăieşte sănătos" îşi propune promovarea
unui stil de viaţă sănătos prin
conştientizarea în rândul elevilor a
adevărului că sănătatea este o valoare şi o
condiţie indispensabilă pentru celelalte
activităţi umane. Există multe lucruri
minunate pe lume, dar nici unul mai minunat
decât sănătatea omului.
Este bine pentru elevi să înţeleagă că
sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un
mod de viaţă echilibrat, un mod de
comportare şi exigenţă igienică.
Având ca scop principal formarea unei
atitudini pozitive şi responsabile, la elevi, faţă
de sănătatea lor şi a celor din jur, în data de
13 noiembrie 2014, doamnele profesoare
Dima Elena şi Moldovan Adelina,
dirigintele claselor a X-a A şi a XI-a A, au
organizat activitatea cu tema : „Despre
contracepţie”, activitate în colaborare cu
Dispensarul Şcheia. Domnişoara doctor
Atudorei Petronela, medic de familie le-a
vorbit elevilor despre contracepţie, şi
anume: ce este contracepţia, de ce este
necesară contracepţia la vârsta lor şi nu
numai, metode şi tipuri de contracepţie,
consecinţele pilulelor contraceptive. Întreaga activitate s-a desfăşurat sub forma unui dialog
deschis între clasă şi doamna doctor.
Prof. Dima Elena
Prof. Ing. Moldovan Adelina
28. 28
Pentru elevii Şcolii Primare „Theodor Dulceanu", din Satu-Nou, activităţile cu caracter
ecologic nu mai sunt de mult o noutate.
Disciplina „Arte vizuale şi
aplicaţii practice" are un mare potenţial în
educaţia ecologică a elevilor. Această
disciplină asigură în mod organizat
însuşirea unor activităţi de observare,
identificare, grupare, jocuri, activităţi
practice a lumii care ne înconjoară. La
arte vizuale şi aplicaţii practice elevii
îngrijesc florile din clasă, realizează
jucării din materiale refolosibile,
realizează colecţii de frunze, seminţe şi
alte materiale pe care le folosesc în activităţile lor.
„Copii, ţineţi minte! Pentru a nu
distruge plantele rupeţi numai câte o frunzuliţă
de la fiecare!"
O astfel de activitate a fost şi cea
realizată de elevii claselor pregătitoare, I-a şi
a II-a îndrumaţi de doamna învăţătoare Nonea
Ana în data de 17 noiembrie 2014, activitate
de curăţare a spaţiului de joacă din curtea
şcolii unde cele trei clase îşi desfăşoară
activitatea.
La activitatea „Să ne jucăm într-un
mediu mai curat!" au fost mobilizaţi elevii
cărora li s-au pus la dispoziţie saci
menajeri, mănuşi, mături şi . . . bună
dispoziţie.
Rezultatul a fost unul mai
mult decât mulţumitor: un spaţiu de
joacă curat în care privirea nu mai era
stânjenită de ambalaje aruncate peste
tot, putând remarca în sfârşit că
toamna venise şi în curtea şcolii.
Învăţător: Nonea Ana
29. 29
În ziua de 22 noiembrie 2014 s-a desfășurat la Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuță" , Șcheia, cercul profesorilor de chimie, la care au participat cadrele didactice din
comisia metodică „Matematică și știinte" și
„Tehnologii" de la școala noastră dar și
profesori din alte școli arondate cercului din
care facem și noi parte. Cercul a cuprins două
activități: lecția demonstrativă „Soluții" ,
susținută de către doamna profesoară Nastasă
Loredana, la clasa a VII-a A și prezentarea
referatului „Eficientizarea instruirii prin
folosirea strategiilor de diferențiere și
individualizare " de către doamna profesoară
Partene Mihaiela Camelia.
Lecția a fost gândită pentru a pune în
valoare lucrul diferențiat cu elevii. Astfel au
fost gândite fișe de lucru pe nivele de
dificultate diferite și s-a lucrat pe grupe,
folosindu-se învățarea diferențiată și
individualizată. Pentru verificarea
cunoștințelor teoretice, toți elevii au
completat un rebus cu noțiunile ce le-au
avut de însușit. S-a constatat că lucru diferențiat antrenează toți elevii activ pe tot
parcursul lecției .
Prof. Nastasă
Loredana
30. 30
Eficientizarea instruirii prin folosirea
strategiilor diferenţiate şi individualizate
În urmă cu cinci decenii, a determina eficacitatea generală a instruirii sau a determina
reuşita la învăţătură a tuturor elevilor din clasele şcolilor noastre erau simple himere.
Astăzi toate acestea sunt realizabile, din punct de vedere ştiinţific, dacă asigurăm
anumite condiţii. Pentru a determina eficacitatea instruirii şi reuşita tuturor elevilor la
învăţătură în condiţiile actuale ale învăţământului românesc, soluţia este individualizarea,
diferenţierea şi motivarea învăţării în condiţiile instruirii dirijate diferenţiate în clasă şi în
cadrul unor programe compensatorii. Pare însă imposibil de realizat în şcolile de azi cu
clase încă aglomerate, cu elevi care trebuie să continue studiul acasă pentru că timpul de
învăţare în şcoală este prea scurt, iar tratamentul se restrânge la plicticoase şi obositoare
„lecţii frontale” care se sfârşesc obsedant cu cerinţe imperioase precum „Aveţi ca teme
pentru acasă x probleme”
Ţinînd cont de deosebirile dintre elevi manifestate prin capacitatea generală de
invăţare şi cea specializată, au fost experimentate numeroase modalităţi de diferenţiere a
activităţii instructiv-educative. Jean Jack Rousseau argumenta în lucrările sale avantajele
instruirii individualizate care se baza pe relaţia “un educator pentru un elev”. Deşi acest
mod de instruire este uşor de aplicat, în cadrul şcolii nu este posibil de realizat decât în
situaţii speciale (copii excepţionali sau elevi cu handicap), pentru puţin timp. Ţinând cont
că fiecare elev are un nivel propriu de învăţare, că are aptitudini mai pronunţate pentru
anumite obiecte de învăţământ şi mai reduse pentru altele, cei ce pledează pentru
individualizarea învăţământului au realizat sisteme educative care să fie cât mai mult pe
măsura fiecarui elev.
Învăţarea este munca intelectuală şi fizică desfăşurată în mod sistematic de către elevi,
în vederea însuşirii conţinutului ideatic şi formării abilităţilor necesare dezvoltării
continue a personalităţii poate fi definită ca act de elaborare de operaţii şi de strategii
mintale/cognitive.
Prin diferenţierea activităţii se întelege cunoaşterea şi folosirea particularităţilor
individuale cu scopul de a-l ajuta pe elev să se dezvolte la nivelul la care îi permit
posibilităţile sale prin eforturi progresive.
„Instruirea diferenţiată nu prezintă doar o cerinţă care priveşte doar un aspect
sau altul al procesului complex de instruire sau educare a elevilor, ci un principiu
general care vizează activitatea de învăţământ atât ca macrosistem, cât şi componentele
sale, ca microsisteme. Ea constituie un imperativ al învăţământului din vremea noastră
şi, ca urmare, trebuie concepută o veritabilă strategie de organizare şi desfăşurare a
acesteia.”
„Principiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea adaptării
(potrivirii) dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi strategiilor
instructiv-educative atât la particularităţile psiho-fizice ale fiecărui elev cât şi la
31. 31
particularităţile diferenţiate, relativ comune unor grupe de elevi în vederea dezvoltării
lor integrale ca personalitate şi profesionalitate.”
Principiul urmăreşte să asigure unitatea dintre particular şi general în educaţie,
dintre obiect şi subiect al educaţiei, dintre strategiile de educaţie de grup cu cele de
educaţie individuală.
Metodologic, strategia diferenţierii, ca strategie globală de instruire, implică
utilizarea unui ansamblu diversificat de metode aplicate complementar: conversaţia, în
special cea euristică, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, tehnica utilizării fişelor de
muncă independentă (fişe de dezvoltare, de recuperare, de exersare, de creaţie),
utilizarea fişelor individuale de progres sau a diagramelor de progres, a fişelor de
evidenţă a greşelilor tipice la nivelul unei clase sau a unui grup de elevi.
Acest principiu îşi găseşte fundamentarea psihologică în relaţia ce se instituie
între învăţare şi dezvoltare. Se ştie că trecerea de la structuri cognitive superioare se face
sub impulsul exersării şi învăţării. Informaţiile noi sunt asimilate prin intermediul
structurilor de cunoaştere deja existente care, la rândul lor, suportă o acomodare
permanentă în raport cu datele noi, interiorizate de subiect. Învăţarea se va face în raport
cu “zona proximei dezvoltări” în sensul că se va da elevului maximum din ceea ce el
poate să asimileze la un moment dat şi care îi permite dezvoltarea psihică în perspectivă.
Fiecare elev are individualitatea lui definită de o serie de aspecte dintre care
menţionăm:
- un anumit specific psihologic reprezentat de anumite particularităţi ale proceselor
sale psihice; unele însuşiri psihice (aptitudini, temperament, caracter) şi structuri
afectiv emoţionale distincte (interese, aspiraţii, convingeri, trebuinţe etc.)
- un anumit specific neurofiziologic reprezentat, în principal, de particularităţile
funcţionale ale sistemului nervos şi ale analizatorilor;
- un anumit nivel de dezvoltare intelectuală: unii memorează mai lent şi gândesc mai
greu, alţii mai repede dar superficial, unii au un spirit de observaţie mai dezvoltat,
alţii mai puţin;
- un anumit volum de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi;
- o anumită experienţă de viaţă şi un anumit stil de a învăţa etc.
Este necesar ca profesorul să cunoască toate aceste particularităţi, să găsească şi să
folosească metode şi procedee corespunzătoare lor pentru a asigura dezvoltarea
intelectuală şi succesul la învăţătură al fiecarui elev.
Funcţiile şi importanţa tratării diferenţiate a elevilor
Tratarea diferenţiată se distinge prin „câteva trăsături generale prin care se exprimă
de fapt funcţiile generale ale diferenţierii activităţii de instruire şi educare a elevilor.”
a) În acest sens, întreaga concepţie privind strategia diferenţierii instruirii şi fiecare
dintre modalităţile de realizare adoptate trebuie subordonate scopului fundamental al
şcolii noastre şi anume dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, formarea omului
în concordanţă cu cerinţele societăţii şi aspiraţiile personale.
b) În corelaţie cu această condiţie şi oarecum derivat din ea, tehnicile de diferenţiere a
instruirii sunt menite să asigure obţinerea unor rezultate mai bune în pregatirea elevilor,
ridicarea nivelului general al performanţelor şcolare prin metode de lucru adecvate
particulărităţilor diferitelor grupe de elevi şi prin cultivarea unor motivaţii superioare faţă
32. 32
de învăţătură. În acelaşi timp, aceste tehnici se înscriu printre mijloacele eficace de
prevenire şi diminuare a situaţiilor de eşec în activitatea şcolară.
c) Aplicarea principiului diferenţierii instruirii elevilor, îndeosebi în planul structurilor
şcolare şi în stabilirea conţinutului învăţământului favorizează depistarea, la timpul
potrivit, a intereselor şi aptitudinilor elevilor şi oferă condiţii prielnice de cultivare a
acestora.
d) Potrivit din punctul de vedere al adaptării conţinutului învăţămantului pe grupe de
interese, aptitudini şi capacităţi dar, evident, întotdeauna în perspectiva scopurilor
generale ale educaţiei, acţiunile de diferenţiere au aspecte pozitive permiţând, printre
altele, realizarea unei legături organice între pregătirea ştiinţifica generală, specializarea
în vederea profesiunii, între pregătirea comună, fundamentală şi activitatea de
aprofundare a unor domenii în raport cu interesele şi aptitudinile elevilor.
e) Din punct de vedere al formelor de diferenţiere aplicate în organizarea şi desfăşurarea
activităţii didactice, cu alte cuvinte formele de organizare, metodologia didactică,
mijloacele de învăţământ folosite, diferenţierea activităţilor urmează să se realizeze, în
principal, în cadrul procesului didactic desfăşurat cu întreaga clasă pentru ca, prin
aceasta, să se realizeze ridicarea nivelului de pregătire şi succesul tuturor elevilor clasei.
Ca urmare, tratarea adecvată a elevilor în cadrul lecţiilor şi a altor activităţi, inclusiv cele
extraşcolare, trebuie să privească atât pe cei care întâmpină greutăţi şi, deci, au nevoie de
sprijin suplimentar, cât şi pe cei apţi să lucreze într-un ritm mai rapid, să îmbogaţească şi
să aprofundeze studiul într-un anumit domeniu, în cadrul unor activităţi complementare
lecţiilor. Astfel, prin nuanţarea modalităţilor de lucru în cadrul unui invăţământ
preponderent colectiv, mai ales prin îmbinarea raţională, echilibrată a activităţii frontale
cu întreaga clasă, cu activităţile pe grupe sau individuale se evită separarea cu caracter
permanent a elevilor capabili de un randament ridicat de elevii lenţi.
f) Nu sunt mai puţin importante efectele pozitive ale instruirii diferenţiate în direcţia
formării şi dezvoltării la elevi a unor trăsături de personalitate cu un rol de necontestat în
îmbunătăţirea randamentului şcolar. Este vorba de modificările pe care le produce în plan
atitudinal faţă de activitatea şcolară, stimularea capacităţilor intelectuale, a muncii
independente şi creatoare a elevilor ca urmare a unui învăţământ care răspunde adecvat
intereselor elevilor.
Trebuie să se facă distincţia între capacitatea generală de învăţare şi cea specială
manifestată la o anumită disciplină, distincţie de maximă însemnătate pentru definirea
unei strategii de diferenţiere a instruirii.
Modalităţi şi mijloace de tratare diferenţiată
Diferenţierea instruirii prin intermediul metodologiei didactice constă în adoptarea
unor modalităţi de lucru variate, conjugate, cu conţinuturi nuanţate, toate în măsura în
care se manifestă diferenţe individuale între elevii aceleiaşi clase.
În acest sens, două tehnici devin tot mai des utilizate: activitatea pe grupe de elevi şi
învăţământul individualizat.
Aceste două forme au şi trăsături comune care se referă la faptul că, clasa este
împărţită pe grupe de nivel (între 2-4 grupe). Această împărţire nu este definitivă, fixă şi
nu este aceeaşi pentru toate obiectele de studiu. Grupele trebuie să fie mobile, flexibile şi
permeabile. De asemenea, activitatea pe grupe alternează cu activitatea frontală, astfel
33. 33
încât nu sunt tulburate relaţiile dintre elevi şi nu este diminuată coeziunea colectivului.
Astfel mobilitatea elevilor de la o grupă la alta devine un stimulent în dorinţa continuă de
a se autodepăşi şi în acelaşi timp previne şi efectul neplăcut al „clasificării şi etalonării
elevilor”.
Practica frecvent întâlnită în şcoală este de a considera clasa ca o formaţiune
omogenă de elevi şi de a o trata în consecinţă uniform-modelator, luând drept punct de
reper aşa numitul „elev mediu” care din punct de vedere al particularităţilor psihico-
fizice, al ritmului de dezvoltare al proceselor cognitive, morale, afective, voliţionale, în
realitate nu există.
Într-adevăr, întâlnim frecvent „elevi mediocri” din punct de vedere al pregătirii în
raport cu colectivul clasei. Orientarea în desfăşurarea procesului de învăţământ după
această categorie ar face ca rezolvarea sarcinilor să fie uşoară pentru elevii buni şi grea
pentru elevii slabi. Din această cauză elevii se plictisesc, sunt dezinteresaţi de activitate,
alţii nu reuşesc să ţină pasul. În acest fel, nici una dintre categoriile de elevi nu
beneficiază de condiţii favorabile pentru a fi stimulată dezvoltarea şi pregătirea sa în
funcţie de potenţialul de care dispune. O asemenea deficienţă poate fi corectată numai
prin activitatea diferenţiată, corespunzătoare particularităţilor fiecărui elev.
Se cere o îmbinare permanentă – realizată cu măsură şi tact pedagogic – a tratării
diferenţiate a elevilor în contextul activităţii frontale cu întregul colectiv al clasei. În acest
sens stabilirea unor sarcini diferenţiate pe grupe de elevi sau individuale (concretizate în
diverse procedee, forme şi tehnici) prin care să se favorizeze fiecărui elev o învăţare
activă şi temeinică desfăşurată la cel mai înalt nivel al posibilităţilor sale, reprezintă calea
cea mai eficientă de asigurare a reuşitei şcolare.
În timpul lecţiei trebuie să se intensifice munca cu elevii care preîntâmpină greutăţi la
învăţătura. Aceşti elevi vor fi solicitaţi mai frecvent fără a depăşi posibilitaţile de care
dispun. În momentele când clasa efectuează exerciţii de muncă independentă se va lucra
individual cu elevii care manifestă rămâneri în urma la învăţătură pentru a le da explicaţii
suplimentare şi a-i ajuta să înţeleagă mai bine conţinutul materiei predate cu întreaga
clasă. Se vor folosi metode de învăţământ astfel încât să se determine dezvoltarea cu
prioritate a capacităţilor intelectuale şi mecanismelor logice de învăţare ale tuturor
elevilor la nivelul posibilităţilor fiecăruia.
Esenţial este ca în timpul lecţiilor să se desfăşoare o activitate intensă şi difereţiată cu
elevii pentru a nu încetini ritmul de dezvoltare al celor buni şi a permite celor care
vremelnic înregistrează insuccese să-şi dezvolte în mai bune condiţii capacităţile cerute
de programele şcolare.
Diferenţierea instruirii începe cu programele şcolare, sarcini subordonate unui
obiectiv pedagogic care indică precis criteriile de reuşită sau nivelul performanţelor de
atins. Toţi elevii trebuie să atingă sau să depăşească acest standard al performanţelor
şcolare. Astfel, grupului cu ritmul cel mai lent, trebuie să-i formulăm sarcini de învăţare
la nivelul performanţelor acceptabile. Celorlalte grupuri li se va cere un nivel crescut de
performanţă. Trebuie să se urmărească deci găsirea mijloacelor potrivite pentru ca toţi
elevii să-şi formeze capacităţile cerute de programele şcolare.
Lecţia constituie forma principală de organizare a activităţii instructiv-educative în
cadrul căreia se realizează obiectivele educaţionale. În activitatea din clasă elevii obţin un
34. 34
anumit randament, aici se manifestă dificultăţile de învăţare, ramânerea în urmă la
învăţătură, deci aici este locul cel mai important pentru individualizarea învăţământului.
Diferenţierea învăţământului ca modalitate de sprijinire a elevilor în activitatea de
învăţare la nivelul posibilităţilor individuale se realizează în lecţie, mai ales în acea parte
a lecţiei care vizează fixarea, aprofundarea şi aplicarea cunoştintelor. Ideea care trebuie
să guverneze activitatea de formare a deprinderilor de muncă intelectuală în clasele
primare este aceea că ele nu sunt numai instrumente de muncă, ci şi mijloace ale
dezvoltării psihicului copilului. Aceasta presupune o analiză profundă a conţinutului
învăţământului până la nivelul fiecărei lecţii şi determinarea naturii solicitărilor pe care le
impune achiziţionarea unor secvenţe de cunoştinţe şi efortul intelectual pe care îl
produce.
Sunt secvenţe care cer reproducerea unor reguli, noţiuni şi acestea pun în funcţie mai
ales memoria. Altele cer recunoaşterea unor reguli de calcul ce se aplică la un caz
particular de exerciţii, a problemei care se încadrează într-o categorie de probleme, a unor
categorii gramaticale pe care elevul le depistează în cadrul propoziţiei sau într-un text. În
aceste cazuri funcţionează algoritmi de recunoaştere. În alte secvenţe se cere interpretarea
fenomenului, a cazului, a situaţiei. Pentru aceasta se cere angajarea complexă a
proceselor de cunoaştere (gândirea, memoria, imaginaţia), efectuarea unor operaţii de
analiză, sinteză, comparaţie, generalizare etc. Sunt şi secvenţe de activitate care se
organizează astfel încât să solicite creativitatea (gândirea şi înclinaţia creatoare).
Strategia didactică este un sistem complex şi coerent de mijloace, metode, materiale şi
alte resurse educaţionale care vizează atingerea unor obiective, ocupă un loc central în
cadrul activităţii didactice, deoarece proiectarea şi organizarea lecţiei se realizează în
funcţie de decizia strategică a profesorului şi este concepută ca un scenariu didactic
complex, în care sunt implicaţi actorii predării - învăţării, condiţiile realizării, obiectivele
şi metodele vizate.
Strategia didactică prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic şi mai
eficient pentru abordarea unei situaţii concrete de predare şi învăţare (astfel se pot
preveni erorile, riscurile şi evenimentele nedorite din activitatea didactică).
Caracteristici ale strategiei didactice:
implică pe cel care învaţă în situaţii specifice de învăţare;
raţionalizează şi aduce conţinutul instruirii la nivelul/după particularităţile
psihoindividuale;
creează premise pentru manifestarea optimă a interacţiunilor dintre celelalte
componente ale procesului de instruire;
Metodele de învăţământ sunt acele căi prin care elevii ajung, în procesul de
învăţămănt, sub coordonarea educatorilor, la dobândirea de cunoştinţe, deprinderi, la
dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi la valorificarea aptitudinilor specifice.
Metoda este un plan de acţiune, o succesiune de operaţii realizate în vederea atingerii
unui scop, un instrument de lucru în activitatea de cunoaştere şi de formare a abilităţilor,
totodată este o tehnică de care profesorul şi elevii se folosesc pentru efectuarea acţiunii de
predare-învăţare; ea asigură realizarea în practică a unei activităţi proiectate mintal,
conform unei strategii didactice.
Strategia este legată de obiectivele operaţionale şi conţinuturile şcolare şi are
implicaţii directe privind performanţa şcolară, deoarece rezultatele şcolare sunt
35. 35
dependente de modul de aplicare şi dirijare de către profesor a interacţiunilor dintre
strategiile didactice şi obiectivele didactice.
O strategie didactică prescrie modul în care elevul este pus în contact cu conţinutul de
învăţare, adica traiectoria pe care urmează să-i fie condus efortul de învăţare. Ea conferă
soluţii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea şi combinarea diferitelor
metode, mijloace, forme şi resurse de predare-învăţare, pentru ca elevii să ajungă la
achiziţiile dorite, iar obiectivele educaţionale să fie atinse.
Relaţia obiective-conţinuturi-strategii în instruirea şcolară exprimă algoritmul ce
trebuie urmat în elaborarea proiectării didactice. Procesul de învăţământ poate fi definit şi
ca un ansamblu de elemente (obiective, conţinuturi, resurse umane <personal didactic, de
conducere, auxiliar şi administrativ, elevi>, resurse materiale <spaţii de învăţământ,
materiale didactice, terenuri/baze sportive>, strategii de instruire, tehnici de evaluare),
care interacţionează în cadrul unei activităţi complexe , desfăşurate în mod organizat şi
sistematic, pentru realizarea unor finalităţi dinainte stabilite.
Evaluarea şcolară este actul prin care - referitor la o prestaţie orală, scrisă sau practică
- se formulează o judecată prin prisma unor criterii. Evaluarea şi notarea şcolară
alcătuiesc o modalitate de codare numerică - însoţită de aprecieri calitative - a rezultatelor
obţinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.
Prin evaluare se înţelege măsurarea şi aprecierea cantitativă a efectelor învăţării
şcolare.
Evaluarea este aplicabilă în două planuri:
1. cu referire la efectele învăţării - vizează relaţia profesor-elev, nivelul de pregătire a
elevilor şi evoluţia acestuia în timp, în funcţie de posibilităţile lor reale de învăţare prin
raportarea performanţelor obţinute de şcoală la cele aşteptate de societate.
2. cu referire la însuşi procesul instructiv-educativ - vizează autoestimarea
profesorului, factorii de îndrumare şi control ai învăţământului în vederea asigurării unei
verificări sistematice şi integrale a performanţelor elevilor, a conceperii şi realizării unui
proces instructiv-educativ capabil să cultive interesul pentru studiu al elevilor.
Funcţiile evaluării
În cadrul sistemului de învăţământ evaluarea are următoarele funcţii:
1. Funcţia de constatare şi diagnosticare a performanţelor obţinute de elevi,
explicate prin factorii şi condiţiile care au dus la succesul său insuccesul şcolar
(factori psihologici, de natură pedagogică, socială, factori stresanţi).
2. Funcţia de reglare şi perfecţionare continuă a metodologiei instruirii pe baza
informaţiilor obţinute din explicarea factorilor şi a condiţiilor ce au determinat
rezultatele la învăţătură. Această funcţie se realizează prin feed-back.
3. Funcţia de informare a părinţilor elevilor şi a societăţii cu privire la rezultatele
şi evoluţia pregătirii elevilor în şcoală pentru integrarea lor socio-profesională.
4. Funcţia motivaţională, de stimulare a interesului pentru învăţătură,
autocunoaştere şi autoapreciere corectă, în raport cu obiectivele învăţării şcolare.
5. Funcţia de predicţie (prognostică) şi de decizie privind desfăşurarea în viitor a
activităţii instructiv-educative în scopul ameliorării ei pe baza cunoaşterii
cauzelor ineficienţei.
36. 36
6. Funcţia de selecţionare şi clasificare a elevilor în raport cu rezultatele şcolare
obţinute.
7. Funcţia formativ –educativă , de ameliorare a metodelor de învăţare folosite
de elevi, de stimulare şi optimizare a învăţării şi de consolidare a competenţelor
şcolare.
8. Funcţia de perfecţionare şi inovare a întregului sistem şcolar.
În concluzie în orice societate subiectul uman primeşte influenţe educative din
multiple direcţii, astfel încât comportamentele şi capacităţile pe care şi le interiorizează
prin educaţie sunt o „rezultantă” a acţiunii educative conjugate, a unei multitudini de
factori. A explica aceste comportamente doar prin influenţa exercitată de un factor sau
altul, înseamnă a reduce în mod nejustificat fenomenul educaţiei la una sau la altele din
multiplele sale forme de manifestare.
Bibliografie:
1. Radu, T. Ion – Învăţământ diferenţiat. Concepţii şi strategii, EDP, Bucureşti,
1978
2. Bontaş, Ioan – Pedagogie, Editura All, 1995,
3. Cucoş, Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, 2000
4. Postelicu, Constantin – Fundamente ale didacticii şcolare , Editura Aramis, 2000,
5. Rizescu I, Filipescu V, Şerdean I – Diferenţierea activităţii cu elevii în ciclul
primar, în cadrul lecţiei, EDP, Bucureşti 1976
6. Ţârcovnicu, Victor – Învăţământ frontal, învăţământ individual, învăţământ pe
grupe – EDP, Bucureşti 1981
7. Dottrens, Robert – A educa şi a instrui, EDP, Bucureşti, 1978
Prof.Partene Mihaiela Camelia
37. 37
La şcoala noastră, pe 24 noiembrie, elevii clasei a IV-a au participat la Concursul
Naţional Piciul, unde, pe lângă fişa de probleme au avut ca probă practică să confecţioneze
un felinar de Halooween
Înv. Bordeianu Ana
38. 38
Festivalului Național al Șanselor Tale
“Festivalul Naţional al Şanselor Tale”, cunoscut în întreaga lume ca “Adult
Learners’ Week”, se înscrie într-o amplă mişcare de dezvoltare a Europei ca spaţiu comun al
învăţării, precum şi al promovării dialogului intercultural şi al creşterii gradului de
conştientizare a diversităţii culturale bazate pe valori comune.
„ Festivalul Naţional al Şanselor Tale” este o manifestare naţională, coordonată de
Ministerul Educaţiei Naţionale şi organizată la nivel local de inspectoratele judeţene şcolare
în colaborare cu actori locali: consiliile judeţene, primăriile municipiilor/oraşelor/comunelor,
casele de cultură, casele corpului didactic, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă,
universităţi, unităţi şcolare, ONG-uri etc.
Pe parcursul festivalului, timp de o săptămână, se desfăşoară intensiv activităţi
diverse, menite să-i motiveze pe adulţi să înveţe continuu, familiarizându-i cu oportunităţi de
învăţare, conştientizându-i asupra necesităţii de a învăţa, precum şi a beneficiilor învăţării.
Scopul festivalului este acela de a promova, recunoaşte oficial şi implementa
conceptului european de „învăţare pe tot parcursul vieţii” (Lifelong Learning), prin
încurajarea şi celebrarea învăţării la vârsta adultă.
În perioada 24-30 noiembrie 2014, în România are loc cea de-a XV-a ediție
a Festivalului Național al Șanselor Tale, sub genericul Oportunități de dezvoltare
personală prin educație nonformală. Organizarea săptămânii educației adulților/educației
permanente stă sub egida UNESCO - Institutul pentru Educație-Hamburg, România
numărându-se printre țările lumii care organizează anual acest eveniment.
Manifestarea cultural-educativă și sportivă răspunde, de asemenea, politicii
promovate de Ministerul Educației Naționale pentru diversificarea și extinderea ofertei de
educație prin unitățile și instituțiile de învățământ și consolidarea rolului acestora ca centre de
resurse educaționale la nivelul comunității. Având în vedere importanța acordată educației și
învățării, inclusiv în contexte nonformale, atât pentru copii, cât și pentru adulți, în
documentele europene, dar și prin acțiuni concrete derulate de instituțiile educaționale, cea
de-a XV-a ediție a „Festivalului Național al Șanselor Tale” - săptămâna educației
permanente își propune dezvoltarea cetățeanului european prin educație și învățare
nonformală.
În acest sens, unitățile de învățământ din județul Iași, în colaborare cu autoritățile
publice locale, instituții de cult și de cultură, asociații profesionale și sportive, organizații
nonguvernamentale, părinți au organizat/coordonat activități și programe educative, cultural-
sportive, care să pună în evidență/să valorifice valențele multiple ale educației nonformale în
formarea personalității elevilor, precum:
- promovarea documentelor europene și naționale referitoare la educația nonformală;
- activități de învățare nonformală în sprijinul învățării formale;
- dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, lectorate;
- activități culturale, sportive, de educație civică, educație pentru valorile democrației,
educație pentru protecția mediului, educație religioasă, educație estetică;
- prezentări de imagini foto, expoziții, lansări de filme, de carte, de programe
educaționale;
- diseminarea exemplelor de „bune practici”.
39. 39
În şcoala noastră au avut loc următoarele activităţi:
1. Personaje din desene animate - vizionare de filme
2. O altă poveste – dezbatere
3. Jocurile copilăriei – concursuri
4. „Școala, moment zero pentru o societate a cunoașterii” - expoziție virtuală
Perioada derulării activităților: 26 – 27 noiembrie 2014
Coordonatorii activităţilor: înv. Bordeianu Ana, inv. Costea Doina, înv. Țugulia Costică,
prof. Dima Elena, prof. Nastasă Oana, prof. Pleșca Claudia, prof. Slabu Maricica
Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a, a VI-a A, a VI-a B și a X-a A
Parteneri: Biblioteca comunală Șcheia
Activitatea 1. Personaje din desene animate
Coordonatori: înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Ţugulia Costică
Invitat: bibliotecar Raveica Cristina
Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a
Locul de desfăşurare: Biblioteca comunală
Prin desfășurarea acestei activități s-a urmărit îmbogățirea vocabularului cu noi
cuvinte și informații legate de lumea desenelor animate, dezvoltarea capacității de a urmări cu
atenție un film.
Elevii din învățământul primar, însoțiți de învățătorii lor au mers în vizită la
Biblioteca comunală, unde doamna bibliotecară le-a prezentat dotarea bibliotecii, modul cum
pot împrumuta cărți și cum pot căuta informații on-line.
Pentru a-i atrage spre lectură, gazda i-a invitat să vizioneze filme de desene animate,
fiind atenționați că la final vor participa la un concurs.
Câștigătorii concursului au primit aplauze și diplome.
Activitatea a fost apreciată de elevi, mulți dintre ei dovedindu-se buni cunoscători ai
personajelor desenelor animate.
40. 40
Activitatea 2. O altă poveste
Coordonatori: Prof. Pleşca Claudia și Nastasă Oana
Invitați: din partea I.S.J. Iași Prof. Dr. Bogdan Constantin Neculau
bibliotecar: Raveica Cristina
Participanţi: elevii claselor: a VI-a A si a VI-a B
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Prin aceasta activitate, profesorii îşi propun să introducă elevii în lumea poveştilor, să
le dezvolte creativitatea în exprimare, să le formeze o atitudine pozitivă faţă de carte şi faţă
de bibliotecă.
Activitatea s-a desfășurat ca un concurs între elevii clasei a
VI-a A - Vrăjitorii din Oz și a VI-a B - Cercetătorii spaţiali. Cele
două grupe au fost
constituite cu două
săptămâni înainte
pentru ca elevii să
citească cartea
,,Vrăjitorul din Oz’’.
Pentru a
participa la concurs,
elevii au mers la
bibliotecă pentru a
41. 41
împrumuta cartea, s-au informat pe internet și au vizionat filme cu subiectul acesta.
Concursul a avut șase probe. Primele patru probe au fost întrebări din acțiunea cărții.
A cincea probă a constat în modificara finalului poveștii și să dea viață unui nou personaj
care să schimbe acțiunea. A șasea probă a constat în realizarea afișului cărții, dând frâu liber
imaginației și creativității.
Concursul a fost câştigat de echipa Vrăjitorii din Oz, adică de elevii din clasa a VI-a
A, cu un punctaj de 43 de puncte.
Activitatea 3. Jocurile copilăriei
Coordonatori: înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Tugulia Costică
Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Prin activitatea realizată s-a urmărit dezvoltarea spiritului de echipă.
Elevii au venit cu propuneri variate de jocuri ale copilăriei, având teme diferite. Și-au
adus de acasă jocurile preferate precum: șah, table, remi, puzzle, „ Țara mea și neamul meu ”,
„Câștigi în 60 de secunde ”, „ Mica gospodină ”, etc.
S-au organizat pe grupe, după preferințe. În jocuri elevii au dovedit spirit de echipă,
inițiativă, imaginație și creativitate.
42. 42
Activitatea a fost o reușită, prin participarea unui număr mare de elevi și prin dorința
exprimată la final de a mai participa la astfel de activități.
Activitatea 4. „Școala, moment zero pentru o societate a cunoașterii”
Coordonator: prof. Dima Elena
Participanţi: elevii clasei a X-a A
Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică
Această activitate și-a propus să dezvolte elevilor capacitatea de exprimare, să
înțeleagă arta ca pe o activitate umană care are drept scop crearea unei valori estetice,
consolidarea cunoștințelor legate de familie, de drepturile copiilor, dezvoltarea atitudinilor de
dragoste și respect față de patrimoniul de artă națională și universală.
Activitatea a constat în vizionarea unor expoziţii virtuale, după care s-au purtat
discuții pe baza celor văzute.
Prof Nastasă Loredana
Prof. Nastasă Oana
43. 43
Elevii claselor primare de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță"
Șcheia, însoțiți de învățătorii lor, au
mers în vizită la Biblioteca
Comunală. Aici doamna bibliotecară
Raveica Cristina, le-a prezentat
dotarea bibliotecii și modul de a
împrumuta cărți.
Pentru ai atrage către carte
doamna bibliotecară i-a invitat să
vizioneze filme de desene animate.
Au fost atenționați să
urmărească cu atenție desenele
animate pentru că la final se vor
întrece, sub formă de concurs de
recunoaștere a personajelor.
Scopul acestei activități a fost
acela de îmbogățire a vocabularului,
de a-și însuși anumite
comportamente morale cu ajutorul
personajelor și a întâmplărilor prin
care trec acestea în desenele
animate.
Activitatea a fost o reușită
deoarece mulți elevi s-au dovedit a
fi cunoscători ai lumii desenelor
animate. Câștigătorii au primit
aplauze și diplome.
Înv. Bordeianu Ana,
Costea Doina,
Slabu Maricica,
Țugulia Costică
44. 44
ŞCOALA ÎN SĂRBĂTOARE
În cadrul „Zilelor Şcolii" elevii claselor I-IV, îndrumaţi de către doamnele
învăţătoare Costea Doina, Slabu Maricica, Bordeianu Ana şi domnul învăţător Ţugulia
Costică au desfăşurat mai multe activităţi :
- Un scurt program artistic
- Prezentarea costumelor de personaje din basme şi desene animate
- Colecţii ale elevilor „Micul colecţionar"
- Carnavalul copiilor
- Concurs „Cine ştie, răspunde!
Iată imagini grăitoare de la aceste activităţi:
46. 46
ÎNVAŢĂ SĂ DĂRUIEŞTI CA SĂ ÎNVEŢI SĂ PRIMEŞTI
S-a statornicit încă de la începutul ciclului gimnazial ca în clasa a VI-a A
să se sărbătorească elevii a căror zi de naştere cade în timpul zilelor de curs.
Astfel ceilalţi colegi îi pregăteau sărbătoritului o felicitare confecţionată de ei
în care îi urau toate gândurile lor de bine, îi cântau „La mulţi ani” şi la rândul
lor erau răsplătiţi cu bomboane, ciocolată , prăjituri şi suc.
47. 47
Profitând de acest obicei doamna dirigintă Nastasă Oana le-a propus
elevilor săi ca de ziua Sfântului Nicolae, cu prilejul Zilelor Liceului Tehnologic
„Nicolae Bălăuţă", să-i aniversăm pe toţi acei copii a căror zi de naştere cade în
vacanţe şi nu au avut parte de o petrecere aniversară împreună cu colegii de
clasă. Pentru început s-au împărţit elevii în şase grupe care s-au întrecut în a-şi
arăta talentul şi creativitatea în confecţionarea de felicitări pe care apoi le-au
umplut cu urări de bine şi le-au
dăruit sărbătoriţilor. Aceleaşi grupe
au ornat câte un tort folosindu-se de
imaginaoţie şi pregătiţi de a fi
declaraţi cofetari şefi. Înarmaţi cu
ustensile necesare, şorţuri, linguri,
creme şi decoraţiuni s-au apucat cu
responsabilitate dar plini de voie
48. 48
bună de treabă. Totul bineînţeles
a fost însoţit de . . . distracţie.
Chiar dacă au fost împărţiţi în
grupe nu au existat învingători şi
învinşi, ci doar copii fericiţi,
care s-au bucurat unul de
prezenţa celuilalt, care s-au
sărbătorit împreună. Bineînţeles
că torturile au dispărut destul de
repede căci . . . ca orice petrecere
şi aceasta s-a terminat cu tăierea
tortului şi cu multe amintiri plăcute ce îi vor însoţi pe participanţii la această
activitate. A fost declarată cea mai frumoasă zi de şcoală şi elevii şi-au exprimat
dorinţa de a intra şi acest obicei în tradiţiile clasei.
Prof. Nastasă Oana
49. 49
Utilizând creativitatea și imaginația, elevii clasei a IX-a A au realizat, pe
foi de hârtie, ținute de seară, de zi,
sau sport, utilizând materiale
reciclabile, materiale textile și
lipici.
Colectivul clasei a IX-a A a
fost dornic de ceva nou, de a face și
altceva decât cusături manuale la
orele de instruire practică, aşadar
d-na prof. Ariton Gheorghița le-a
pus la dispoziție materialele
necesare realizării unei ținute
vestimentare după imaginația
fiecărui elev.
D-na profesor caută să-i învețe
arta creației vestimentare, începând de
la combinarea culorilor, materialelor
textile și a accesoriilor, până la moda
actuală.
Așadar „micii designeri
vestimentari” au ce învăța de la cadrele
didactice, dar trebuie să aibă multă
imaginație, talent, perseverență,
creativitate și să muncească mult
pentru a ajunge un bun designer
vestimentar.
Prof. Ariton Gheorghiţa
50. 50
Cu multă îndemânare şi pricepere, elevii claselor de liceu şi-au
demonstrat talentul creativ, realizând produse vestimentare confecţionate dintr-o
gamă variată de materiale
reciclabile şi naturale: hârtie
creponată, ziare, frunze, saci
menajeri.
Creaţiile vestimentare
realizate au fost prezentate în
cadrul activităţii „Parada
modei”, desfăşurată cu ocazia
zilelor şcolii, în decembrie
2014.
Publicul larg, format
din elevii şcolii, de la cei mai
mici la cei mai mari şi din
cadrele didactice, a putut aprecia creativitatea elevilor de liceu.
Cu costumele create, şase dintre eleve, au participat la Concursul
interjudeţean „EcoART” - ediţia a II-a, secţiunea a III - a, numită “ Carnavalul
naturii”, activitate desfăşurată la Colegiul Tehnic “ Ion Holban” Iaşi.
În urma prezentării
costumelor pe scena
Colegiului Tehnic „Ion
Holban” toate elevele
liceului nostru, au fost
premiate de juriu.
Prin realizarea acestor
vestimentaţii, dar şi prin
emoţiile transmise în timpul
prezentării lor pe scenă,
elevii şi-au descoperit şi pus
în valoare abilităţile în
domeniul creaţiilor
vestimentare, ceea ce face cinste liceului în care se perfecţionează în această
ramură pe cât de atrăgătoare şi interesantă, pe atât de complexă şi nu tocmai
uşor de abordat.
Îndrumător: Prof. Ing. Adelina Moldovan
51. 51
VREAU SĂ AJUT!
Activitatea „Vreau să ajut!” a avut loc la familia Vrabie din comuna
Șcheia.
Elevii clasei a IX-a A împreună cu d-na prof. Ariton Gheorghița le-au
oferit cadou de Crăciun diverse alimente, dulciuri, fructe, dulcețuri, etc. . Atât
copiii cât și părinții s-au bucurat foarte mult văzând atâtea pachete cu daruri.
Elevii au fost bucuroși și mulțumiți că au putut ajuta o familie care are o situație
financiară precară.
Prof. Ariton Gheorghiţa
52. 52
Concursul şcolar interdisciplinar "Naşterea
Domnului - Lumină, datini şi culoare"
Şcoala gimnazială Ion Neculce Iaşi a lansat invitaţia de a participa la Simpozionul
naţional cu participare internaţională „Domnului - Lumină, datini şi culoare" ediţia I şi
Concursul Şcolar "Naşterea Domnului -Lumină, datini şi culoare" editia a IV-a, la care a
răspuns şi şcoala noastră.
Parteneri:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport
Liceul Teoretic ”Iulia Hașdeu”, Chișinău, Republica Moldova
Liceul Teoretic ”Miron Costin” , Chișinău, Republica Moldova
Școala – Grădiniță nr. 152 , CED PAS CU PAS, Chișinău, Republica Moldova
Școala Gimnazială Rădeni
Biserica „Sfânta Mahramă şi Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Iaşi
Iată participanţii şcolii noastre precum şi unele din lucrările acestora:
Nr. Numele și
prenumele
elevului
Clasa
Coordonator
Titlul
lucrării
Secțiunea
1 Ciubotariu
Oana Letiția
a VII-a A
Nastasă Loredana
Ajunul
Crăciunului
Literatură -
religie
2 Doloi Alisa a VII-a A
Nastasă Loredana
Prima zi de
Crăciun
Literatură -
religie
3 Savin
Roxana
a VII-a A
Nastasă Loredana
Felicitare Arte
plastice şi
vizuale
4 Savin
Roxana
a VII-a A
Nastasă Loredana
Vestind
Nașterea
Domnului
Arte
plastice şi
vizuale
5 Ochiană
Vasilică
aIV-a
înv. Bordeianu Ana
Vine Moș
Crăciun
Arte
plastice şi
vizuale
6. Vieriu
Andreea
Cristinela
aIV-a
înv. Bordeianu Ana
Bradul
împodobit
Arte
plastice şi
vizuale
7. Răciulă
Diana
A VII-a A
Nastasă Loredana
Vestind
Naşterea
Domnului
Arte
vizuale
53. 53
Ajunul Crăciunului
Afară ninge cu fulgi mari
Și-n casă-i veselie
Copiii toți cântă colinde
Și-l așteaptă pe MOȘ CRĂCIUN, să vie.
În curtea mea când vii
Vezi oameni de zăpadă.
Și auzi râsete mii,
Din căsuța caldă.
Pe cerul albastru
Stau norii alburii
Ce-au început
Să cearnă stele argintii.
În sufragerie,
Dacă vii, tu vei vedea
Brăduțul împodobit
Cu globuri de argint.
Ciubotariu Oana Letiția, Clasa a VII-a A
Prima zi de Crăciun
Norii au început să cearnă steluțe argintii ca o mantie albă strălucitoare.
Ies afară și primul lucru pe care-l zăresc sunt crengile îmbrăcate într-un palton de nea.
Îmi ridic brațele, mă învârt și aștept să cadă peste mine, fulgii mari ca de vată, după o joacă
de-a prinselea prin văzduh. Iarna a pornit prin munți și văi în zi de sărbătoare, cu zăpada care
cade puzderie, măruntă și deasă pe
pământul jilav.
Crengile gătite cu beteală abia se
zăresc printre steluțele mici și albe care au
îmbrăcat brazii și pinii cu cojoace grele de
zăpadă și care au pus crengilor mănuși de
puf.
Privind cerul zărești perlele mari și
albe care dansează în văzduh un dans
fantastic, cerul transformându-se într-un
imens policandru. Iarna copiii sunt cei mai
fericiți. Se distrează mergând la săniuș,
merg cu colinda și cu uratul. Pe dealul
strălucitor ca un diamant se organizează un șirag lung de săniuțe. De pe deal se pot observa
cel mai bine casele care și-au pus căciulile de blană albă, din jurul cărora nu lipsesc oamenii
54. 54
de zăpadă care cu ochii lor de fum privesc lumea și se bucură alături de copiii satului de
sărbătorile de iarnă.
Iarnă...vrăjitoare căruntă...
Doloi Alisa, Clasa a VII-a A
Iarna, anotimpul alb
Este luna decembrie. Iarna s-a instalat deja în ţară.
Soarele, stăpânitorul luminii, nu se mai ridică vesel pe cer
ci plânge trist, posomorât, după perdeaua cenuşie de nori.
Zăpada care cade puzderie măruntă şi deasă ca
făina la cernut, a îmbrăcat brazii şi pinii cu cojoace grele
de zăpadă. Casele şi-au pus căciuli de blană albă şi
strălucitoare. Fulgii mari ca de vată au acoperit câmpul cu
o mantie albă, strălucitoare şi pufoasă de cristal.
Perlele mari şi albe dansează în văzduh un dans
fantastic. Fulgii-diamant se joacă de-a prinselea prin aer.
Copacii cei de vată, stau ca nişte fantasme albe,
nemişcaţi, aşteptând ca crenguţele îmbrăcate într-un palton de nea, să-şi dea jos mantia cea
grea şi albă.
Munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt, şi-au pus cunună de steluţe argintii. Pădurea
albă, scânteind în mii de luminiţe, seamănă cu un tărâm de basm. Din sat se aud clinchetele
clopoţeilor atârnaţi la gâtul cailor, ca nişte salbe de argint.
Derdeluşul e neîncăpător pentru copii care au venit la săniuş. Dealul răsună de glasuri
vesele. Curţile caselor s-au transformat într-o ţară nouă şi minunată - ţara oamenilor de
zăpadă. Din coşurile caselor se înalţă leneş fumul gros şi cenuşiu.
Iarna-anotimpul cel mai friguros dar…şi cel mai frumos!
Fulgul-floare mică şi rotundă,
O minune de-o secundă.
Ciubotariu Oana Letiţia – clasa a VII-a A
55. 55
"֍ Rocile pot fi vulcanice sau emotive.
֍ Mineralele sunt alcătuite din macromolecule chimice.
֍ Plăcile litosferice reprezintă bloguri de o finețe de scoarță terestră."
Culese de prof. Băbuţă Monica
PERLE BAC 2014
1. O știu pe Nichita, nu știam că o cheamă și Stănescu... Probabil între
două cafteli mai scrie și poezii.
2. Eminescu a fost poet doar cât a trăit. În rest nu știu ce meserie avea.
3. Dacă Arghezi scria o poezie, Ion Barbu scria alta diferită, ca să nu-i confunde lumea.
4.
Poeții nici ei nu stiau ce scriu, de aceea suntem întrebați mereu ”Ce a vrut
sa zică autorul?”
5. Poezia patriotică este cea în care ne arătăm dragostea de țară și ura
față de dușmani. De aceea maneaua este poezie patriotică.
6. Ștefan Augutin Doi Nași a scris ”Mistrețul cu dinți de argint” în
care la sfârșit el moare dar porcu scapă.
7. Baltagul e un fel de topor cu care babele își căutau soții.
8. Tudor Arghezi și-a luat numele de la râul Argeș, deci este
un poet acvatic. În schimb, Ion Dunăreanu este poet Fluvial.
9. În Luceafărul poetul arată cât de proastă e femeia care
refuză un super gagiu nemuritor și rece pentru un ospătar
muritor și cald.
56. 56
Sunt cunoscute multe legende despre Arhimede. Ca şi marii matematicieni de mai
târziu (Newton în special), când Arhimede era preocupat de o problemă de matematică,
uita unde se află; ba mai mult, uita şi să mănânce. Aşa, de pildă, într-o zi pe când făcea
baie în apa mării îşi dădu seama că a descoperit celebra sa lege de hidrostatică: un corp
scufundat în apă suferă din partea acesteia o presiune din toate părţile, care
contrabalansează exact greutatea volumului de apă dezlocuit. În momentul când
Arhimede a descoperit intuitiv acest principiu, pe când înota în apă, s-a reîntors la mal
şi s-a îndreptat gol spre casă, strigând: ” Eureka, eureka”, ceea ce în vechea elenă se
pronunţa “evrica, evrica” şi înseamnă “am descoperit” sau “am găsit”. Ce se
întâmplase, ce problemă se pusese şi el descoperise soluţia?
Regele Hieron al III-lea al Siracuzei, dăduse unui bijutier o anumită cantitate de
aur ca să-i facă o coroană. Bijutierul făcuse coroana, dar – fiind necinstit – înlocuise o
parte din aur cu argint de aceeaşi greutate ca şi greutatea de aur pe care o primise.
Regele a bănuit falsificarea şi i-a dat lui Arhimede să-i rezolve problema şi să-i spună
cât aur şi cât argint are coroana. Arhimede s-a chinuit mult s-o rezolve dar nu a reuşit
până nu a descoperit principiul de hidrostatică enunţat mai sus. Astăzi elevii de clasa
VIII-a ştiu să rezolve, pe baza unei experienţe şi unor calcule uşoare de algebră,
această problemă, în care intervin densităţile aurului şi argintului.
Se ştie de asemenea de o altă exclamaţie a lui Arhimede, pronunţată în faţa lui
Hieron, exclamaţie care este dată azi în toate cursurile de fizică elementară atunci când
se explică pârghiile. Arhimede, primul care a studiat şi a stabilit legea pârghiilor, ar fi
spus (ni s-a transmis aceasta printr-un text doric): „Daţi-mi ceva pe care să pot sta şi
vă voi ridica Pământul”. Regele i-a cerut lui Arhimede o explicaţie mai palpabilă a
acestei afirmaţii. Atunci Arhimede i-a arătat lui Hieron o corabie pe care o trăgeau la
mal, greu de tot, mulţi marinari şi i-a spus că o va trage singur mult mai simplu. Şi a
făcut demonstraţia cu ajutorul macaralei, trăgând singur şi usor corabia la mal.
Arhimede îşi desena figurile pe nisipul plajei, pe pământ bătut sau în
cenuşă pusă pe o pardoseală ori pe propriul său corp, uns în prealabil
cu untdelemn; pe corp trasa figurile cu ajutorul unghiei. Când
generalul roman Marcellus a cucerit în anul 212 î.e.n. Siracusa din
Sici lia, oraşul lui Arhimede, un soldat roman a dat peste acest geniu
contemplându-şi cercurile pe care le desenase pe nisip. “Nolite
turbare circulos meos!” (nu-mi strica cercurile) i-a strigat Arhimede
soldatului; dar romanul, iritat, l-a înjunghiat cu spada, omorându-l.
Prof. Nastasă Oana
