Revista ani de scoala 19 completa

1
NR.19
Februarie 2019
REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE ȘCOALA
PROFESIONALĂ „ NICOLAE BĂLĂUȚĂ”
ȘCHEIA, IAȘI

2
COLECTIVUL DE REDACȚIE
COORDONATOR: PROF. NASTASĂ OANA
COLABORATORI:
PROFESORI: ELEVI:
ARITON GHEORGHIȚA BARBU DENISA
BARARIU SIMONA BIȚOI MARINA
BĂBUȚĂ MONICA COSTEA RALUCA
BUCĂTARU GEANINA MOLOCIA GEORGIANA
BUIMAGĂ IRINA NEAMȚU DELIA ELENA
DIMA ELENA PANAITE LARISA
MÂNZU ISABELA BEATRICE PRISECARU IRINA
NASTASĂ LOREDANA UNGUREANU EDUARD
NASTASĂ MIHAI VIERU CRISTI PETRIȘOR
NONEA ANA
RAVEICA ADELINA
SLABU MARICICA
ZAHARIA IONELA ANTONELA
EDITURA PIM
ISSN: 2247-9708

3
ŞCOALA CIOCA BOCA
( urmare din numărul 18 )
Pe 14 decembrie 1951 învăţătorul Ion
Dumbravă trimite o adresă la şcoala Şcheia în care
arată că din cei „44 de elevi înscrişi nici un elev nu
e înscris şi depunător la CEC. Ion Dumbravă are
carnet CEC dar declară că nu mai depune
de-acuma. Nici al doilea învăţător nu are şi nici nu
doreşte să aibă.”(20)
În ceea ce priveşte alfabetizarea raportează
următoarea situaţie:
Anul I , înscrişi 17, 3 băieţi şi 14 fete între 13-40 de
ani;
Anul II înscrişi 13, 6 băieţi şi 7 fete între 13-55 de
ani.
Legat de frecvenţa elevilor notează:„am avut în noiembrie 3 anul I şi 4 anul II. În luna
decembrie nu am putut continua din lipsă de lampă, petrol, caiete, manuale, cretă, creioane
şi lemne de foc. Corpul didactic a primit pe luna noiembrie 6 litri de petrol. Lemn de foc nu a
primit nici un Kg.”
Se poate înţelege cam în ce condiţii trebuiau să activeze cadrele didactice din această
unitate.
Prin adresa nr. 1 din 12 ianuarie 1952 se înştiinţează Secţia de Învăţământ a
raionului Negreşti că învăţătorul Titus Bazon s-a prezentat la post. La data de 17 martie
1952 acesta trimite o adresă primăriei Şcheia prin care solicită cantitatea de 20 Kg var
pentru şcoală. La această adresă răspunde preşedintele Sfatului Popular, Neculai Vasilache:
„21.III 1952. Veţi trimite 10 lei la comperativă şi veţi ridica cantitatea de 20 Kg var, am dat
dispoziţie, noi nu avem bani ridicaţi de la raion şi nici nu cunoaştem cum vor fi aprobate
bugetele.”(21)
Prin adresa nr. 3357 din 10.IV.1952, Sfatul Popular al raionului Negreşti pune în
vedere directorului de centru, învăţătorul Victor Creţu, să se prezinte pe 12.IV.1952 cu
„toate inventarele şcoalelor din comună pentru verificări.” În procesul verbal de predare-
primire între învăţătorii Ion Dumbravă şi Titus Bazon din 10 martie 1952 este prezentat
inventarul şcolii din Cioca Boca. În afară de registrele de prezenţă, matricole şi cataloage
este înscris şi mobilierul şi materialele didactice după cum urmează: „10 bănci, dintre care
numai 3 în stare bună, una căldare, una cană de băut apă, un cazan de tablă, 143 de cărţi şi
broşuri, tablourile C.C. al P.M.R., tablourile celor patru mari.” (adică K. Marx, Fr. Engels,
V.I. Lenin şi I.V. Stalin)
Recensământul copiilor în vârstă de 6-14 ani ilustrează următoarea situaţie: „total
75 din care în clasele I-IV 36, în clasele V-VII 2, iar absolvenţi a 4 clase 10”. Aceste
rezultate pot fi puse în primul rând pe seama lipsei condiţiilor materiale de bază din şcoală
şi apoi pe frecvenţă sau lipsa dorinţei de învăţătură din partea copiilor.

4
De altfel în darea de seamă asupra activităţii depuse în cursul anului şcolar
1951/1952 la şcoala din Cioca Boca se notează: „Învăţământul s-a făcut într-o casă
închiriată care nu corespunde nici pe departe cerinţelor. Mobilierul a fost compus din 12
pupitre a 2 elevi, la fel necorespunzător fiind stricat şi insuficient. Am avut o tablă din placaj,
nevopsită şi o masă împrumutată din sat. Material didactic compus din 3 hărţi şi câteva
tablouri intuitive trimise de Secţiunea de învăţământ în anii precedenţi. Pentru buna
funcţionare a localului cât şi pentru încălzire n-am primit nici un ajutor din partea sfatului.
Ne-a repartizat prin cooperativa Şcheia 20 Kg de var pe care l-a plătit subsemnatul. Dorind
a avea în acest sat un local de şcoală propriu şi făcându-se cunoscută hotărârea de a se face
autoimpunerea am făcut 2 şedinţe cu locuitorii în urma cărora în ziua adunării populare a
comunei Şcheia satul nostru a mers în număr destul de mulţumitor şi a primit cu bucurie
această autoimpunere, lămuriţi fiind că e în folosul lor şi a copiilor lor. Întrucât adunarea
populară a hotărât construirea unui local de şcoală în satul nostru, rugăm Secţiunea de
Învăţământ să ne dea concursul pentru grăbirea începerii construcţiei cunoscând că
locuitorii satului abia aşteaptă să înceapă pentru a pune şi ei mâna la construirea localului
în care copiii lor să poată învăţa în condiţii bune şi sănătoase.” (22)
Este drept că entuziasmul locuitorilor satului, aşa cum ni-l prezintă învăţătorul Titus
Bazon, va mai avea de aşteptat cunoscându-se încetineala proverbială cu care se realizează
şi astăzi obiectivele de interes obştesc, mai cu seamă cele din domeniul educaţiei şi culturii.
Construirea unui local de şcoală se impunea din ce în ce mai presantă.
Prin adresa nr.19 din 8 august 1952 învăţătoarea Elena Bazon solicita Sfatului
Popular al comunei Şcheia găsirea unui spaţiu pentru deschiderea cursurilor noului an
şcolar: „Vă aducem la cunoştinţă că cetăţeanca Anica M. Frunză, proprietara casei în care
se află şcoala vrea să se mute în casă şi în fiecare zi mă avertizează că va da băncile afară.
Şcoala funcţionează în casa ei de mai bine de un an, timp în care nu a primit chirie de la
nimeni. Conform hotărârii Consiliului de Miniştri al R.P.R. publicată în Buletinul oficial nr.
1124 din 1 iulie 1952, vă rog a vă deplasa în acest sat pentru a fixa un nou local de şcoală.
Rog a se da toată atenţia acestei situaţii întrucât până în seara zilei de 22.VIII.1952 şcoala
trebuie să fie în stare de funcţionare.”(23)
Şcoala va fi mutată în casa văduvei Ungureanu, apoi la Ailenei ,zis Nemţeanu, însă
situaţia ei nu se îmbunătăţeşte nici în anii care urmează, ani în care cursurile le vor susţine
învăţătorii C, Bazon, Al Gnasenco şi Mircea Ciochină.
Note: 20, Dosar, 1951/1952, arh. Şcolii
21, n.a., doc.reprodus întocmai;
22,Dos. cuprinzând situaţii şi adrese, an. şc. 1951/52, fila46;
23, idem, fila 56.
( Va urma )
Prof. M. Nastasă

5
Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică,
plurilingvismul / multilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană
a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor
străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și
valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând
învățarea lor.
Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a
fost declarat de Consiliul Europei Anul european al
limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26
septembrie, în fiecare din cele 45 de state membre ale
Consiliului Europei, se sărbătorește Ziua limbilor
vorbite.
În Europa se vorbesc 24 de limbi oficiale, dar
există și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc
o limbă regională sau minoritară.
Mozaicul limbilor europene s-a dezvoltat de-a
lungul mileniilor. Valurile de popoare migratoare
aduceau noi familii lingvistice, îndepărtându-le pe cele
precedente și amenițându-le uneori chiar cu dispariția.
Principalele limbi europene aparțin familiei indo-
europene.
Specialiștii au
concluzionat că
ele derivă dintr-o
rădăcină
cunoscută ca
proto-indo-europeană, deși detaliile exacte sunt încă un
subiect de dezbatere.
Programul activităților desfășurate în școala
noastră cu această ocazie a fost:
- Discuții despre necesitatea învățării a cel puțin
două limbi străine, în scopul cunoașterii culturii
și civilizației celorlalte popoare europene în urma
vizionării unui power-point;
- „ O călătorie de-a lungul Europei”, joc de cultură
general cu elevii claselor a VII-a A și a VII-a B;
- Realizarea de postere, desene și expunerea lor pe
panourile clasei;
- vizionarea unui film documentar despre
principalele obiective turistice din Londra.
Obiectivele generale ale acestei activități au fost:
- Sublinierea importanței învățării limbilor străine,
a sporirii numărului de limbi străine învățate, pentru a întări multilingvismul și
înțelegerea intercultural;
- Promovarea bogăției lingvistice și culturale a Europei, bogăție care trebuie păstrată și
cultivată;

6
- Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, atât în școală, cât și în afara ei, cu scopul
de a studia, dar și pentru nevoi profesionale, pentru mobilitate, pentru simpla plăcere
de a învăța sau pentru schimburi;
- Să dea posibilitatea elevilor de a-și manifesta talentul artistic;
- Să aducă un omagiu limbilor europene.
Pentru a realiza toate acestea am folosit; laptop, video-proiector, aparat foto,
foi de flipchart, creioane colorate, carioca, markere.
Activitatea a avut parte de un mare interes din partea elevilor și o implicare pe
măsură.
Prof. Bucătaru Geanina Nicoleta

7
„ Respectă-te pe tine însuți.
Cine nu respectă nu e respectat!”
Federația globală a Uniunii
Sindicatelor Cadrelor Didactice
“Education International” a lansat la 5
octombrie o campanie de promovare a
meritelor profesorilor, învățătorilor și
educatorilor. Totodată această campanie
vizează și ce contribuții au adus cadrele
didactice în procesul educațional.
Anul acesta se împlinesc 20 de ani
de la „Recomandarea UNESCO privind
statutul cadrelor didactice din
învățământul superior”. Sloganul pentru
Ziua Mondială a Educației 2018 este
același cu cel din 2015, și anume
„Predarea în libertate, împuternicirea
profesorilor”. Pentru a sărbători această zi
specială, multe școli și licee au ales să facă
o activitate extra-școlară împreună cu
profesorii lor. Alții au dorit să marcheze
această zi prin realizarea de proiecte ce
sunt prezentate de elevi profesorilor lor. În
aceste proiecte, ei explică însemnătatea și
influența cadrelor didactice asupra
elevilor.
La școala noastră au fost
realizate diverse activități care au punctat
această sărbătoare. Elevilor claselor a VI-a
A și a VI-a B li s-a propus ca temă
principală pentru a sărbători educația
„respectul”.
„Respectul este atitudinea de
considerație și stimă față de o persoană.”
(DEX)
SALUTUL
Dimineaţa când eu plec,
Iată-n uşă mă opresc,
Şi salut, cald, cu plăcere:
-V-am pupat! La revedere!
Dar la prânz mă-ntorc acasă,
Mulţumită, bucuroasă!
Şi-o salut frumos pe buna:
-Buni-am venit! Sărut-mâna!
Ziua iar s-a isprăvit!
De la joacă am venit
Soarele coboară „scara",
Şi salut cu: Bună seara!
Aurora Luchian
Așa a debutat activitatea despre
respect. Apoi au urmat o serie de citate din
care elevii au extras tipurile de persoane pe
care trebuie să le respecte. Folosindu-se de
concluziile lor, grupele formate au desenat
floarea respectului. În continuare, grupele
au primit fișe de lucru cu afirmații din care
trebuiau să extragă modalitățile prin care
ei pot să-și manifeste respectul pentru o
anumită persoană, precum și cuvinte cheie
pentru respect/lipsă de respect. Aceste
cuvinte au fost așezate în copacul
respectului unde, cele bune au fost așezate
în pom iar cele rele au fost așezate pe jos,
la poalele copacului. Astfel, în copac și-au
câștigat drepul de a fi cuvintele:
considerație, admirație, stimă,

8
punctualitate, încredere, onestitate,
altruism, grijă și apreciere , pe când,
căzute pe jos zăceau: obrăznicia, insolența,
minciuna, batjocora, egoismul, nepăsarea
și nesimțirea.
A doua parte a activității a
constat în diverse jocuri didactice precum
„Perechi sărbătorite”, „Salutul”, „Mă
numesc…și îmi place”, „Eu niciodată…”,
din care elevii să învețe prin joc,
modalități de a avea o atitudine
respectoasă față de ceilalți.
„În căminul familiei, tinerii să respecte pe
părinții lor, în afară de cămin pe toată
lumea, în singurătate pe ei însuși.”
Prof. Nastasă Oana

9
În ultima perioadă, România s-a
confruntat cu o migrație economică masivă
a populației către ţările cu o economie mai
dezvoltată. Unul dintre efectele negative îl
reprezintă așa-zisul fenomen al „copiilor
singuri acasă“, copii cu unul sau ambii
părinți plecați la muncă în străinătate,
pentru care lipsa părinților generează
schimbări în viața de zi cu zi, afectând, în
multe cazuri, viața socială, bunăstarea
emoțională și evoluția școlară a acestora.
În România, peste 80.000 de copii
au părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
conform statisticilor oficiale (Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului şi Adopţie). O serie de studii
realizate de-a lungul ultimilor ani au arătat
însă că numărul acestora este mult mai
mare: în 2007, era estimat un număr de
170.000 elevi de clasele V-VIII cu cel
puţin un părinte la muncă în străinătate
(„Efectele Migraţiei: Copiii rămaşi acasă”,
Fundaţia Soros, 2007), iar în 2008 un alt
studiu, estima că la scară naţională, erau
350.000 de copii ai căror părinţi erau
migranţi în străinătate („Analiză la nivel
naţional asupra fenomenului copiilor
rămaşi acasă prin plecarea părinţilor la
muncă în străinătate”, UNICEF,
Alternative Sociale şi Gallup România,
2008).
Preocupările Organizației „Salvați
Copiii” pentru problematica copiilor
singuri acasă datează de peste 9 ani. În
urma cercetării realizate în 2007 în
colaborare cu Autoritatea Națională pentru
Protecția Drepturilor Copilului și Adopție,
s-a identificat „Impactul migraţiei
părinţilor asupra copiilor rămaşi
acasă”, de aceea au fost inițiate campanii
de advocacy pentru îmbunătățirea
protecției acestor copii, precum și servicii
de intervenție directă în sprijinul lor.
Programul destinat susținerii copiilor cu
părinții plecați la muncă în străinătate, a
fost dezvoltat din 2010 pe baza
recomandărilor cercetării mai sus-
menționate, se adresează deopotrivă
copiilor şi părinţilor / persoanelor în grija
cărora au rămas aceştia pentru a-i ajuta să
depăşească perioada de criză cu care se
confruntă. Serviciile de care au beneficiat
până în prezent peste 4.100 de copii şi
3.100 de adulți constau în oferirea de
suport educațional, psihologic și social.
Serviciul de consiliere telefonică și
online, unic la nivel național, oferă
consiliere psiho-socială și juridică
părinților și copiilor afectați de migrația
economică, precum și persoanelor în grija
cărora au rămas copiii. Linia telefonică
gratuită (pe teritoriul României) este de un
real ajutor specialiștilor din cadrul
Serviciilor Publice de Asistență Socială,
care au apelat pentru a se informa în
legătură cu normele procedurale ce trebuie
respectate în vederea delegării autorității
părintești. Conținutul platformei
online www.copiisinguriacasa.ro prin
articolele și informațiile sale are ca și
public țintă următoarele categorii:
părinți/aparținători, copii, specialiști care,
prin specificul activității lor, lucrează
direct sau indirect cu copiii afectați de
migrația economică.
Activitățile proiectului
Activități de consiliere a elevilor
care au părinți plecați în străinătate;

10
Activități de consiliere a părinților
rămași cu copiii acasă după plecarea unui
părinte în străinătate.
Reprezentanții Primăriei Comunei
Șcheia și ai Asociației „Salvați Copiii”, au
prezentat părinților prezenți informații
referitoare la plecarea în străinătate, a
condițiilor de muncă și a demersurilor ce
trebuie realizate pentru a-și lăsa copiii în
grija rudelor.
Părinții și-au prezentat
sentimentele pe care le au față de soții
plecați și copiii rămași, greutățile la care
sunt supuși când sunt singuri acasă, grijile,
problemele și bucuriile pe care le au la
reîntrunirea familiei.
Reprezentații Asociației „Salvați
Copiii”, psihologi, au prezentat părinților
cum să se comporte cu copiii în cazul în
care aceștia sunt agresivi, tăcuți sau când
greșesc. O bună comunicare între părinți și
copii poate duce o la o bună relație între
aceștia și la un comportament
corespunzător din partea copiilor.
Pedeapsa nu reprezintă o soluție de
rezolvare a conflictelor sau a abaterilor de
la reguli pe care le face copilul, ci
participând la discuții astfel încât acesta
să-și conștientizeze fapta și efectele ei
asupra lui și a celor din jur.
Pentru a i se respecta dreptul la
identitate, la sănătate și la educație, copiii
trebuie lăsați legal în grija altor persoane.
Primăria poate informa părinții
referitor la demersul pe care trebuie să îl
facă părintele pentru a-și lăsa copilul în
grija altor persoane.
Prof. Nastasă Loredana

11
Ca în fiecare an, unul dintre cele mai deosebite momente ale Zilelor Universităţii a
fost Expoziţia de flori, fructe şi seminţe «Flori de toamnă», ediţia a XLII-a, care a fost
vernisată sâmbătă, 27 octombrie 2018, la ora
11.00, la Grădina Botanică „Anastasie Fătu”..
Expoziţia a fost deschisă publicului în perioada 27 octombrie - 18 noiembrie 2018.
„Ca și anul trecut, și noi am participat la deschiderea acestei superbe expoziții și
ne-am bucurat ochii cu multitudinea de forme și culori. Ce bucurie pe noi când ne-a spus
doamna dirigintă că vom merge în excursie la Iași! Și vremea parcă a ținut să fie de partea
noastră. Soarele nefiresc pentru octombrie ne-a însoțit de-a lungul acestei zile de neuitat. Ne-
am plimbat prin Grădina Botanică, îmbrăcată în straie de sărbătoare țesute din crizanteme și
alte flori de toamnă. M-a impresionat și expoziția de bostănei și semințe și plantele din seră.
După ce am admirat toate aceste frumuseți am poposit în Parcul Expoziției unde nu am ratat
nici un leagăn, topogan sau balansoar. Nu ne mai dădeam duși din parc dar până la urmă ne-a
alungat foamea și am mers la Iulius Mall unde ne-am delectat cu o masă delicioasă. Și apoi
momentul culminant … .filmul 3D. Toate acele senzații
de parcă intrai în ecran, și parcă te izbeau picăturile de
apă… Super! A fost foarte frumos și abia aștept o nouă ieșire.”
Prisecaru Irina Mirabela – clasa a VI-a A

12
Celebrată ca sărbătoare tradițională în Irlanda, S.U.A., Canada , Puerto Rico, Australia,
în noaptea de 31 octombrie, Halloween-ul are ca origine anticul festival galic “ Samhain”. Acest
festival este sărbatoarea SEZONULUI DE CULTIVAT CONFORM CULTURII CELTICE.
Tradițional, acest festival era practicat de către
păgânii antici care furau proviziile si făceau
masacre. Aceștia credeau că în 31 octombrie
granițele dintre lumea celor vii și celor morți se va
uni, iar morții vor reveni la viață aducând boli și
stricând recoltele. Astfel se făceau focuri în aer liber
în care erau aruncate oasele celor măcelăriți … de
asemenea se purtau costume și măști pe durata
festivalului.
Emigranții irlandezi și scoțieni au dus cu ei
tradiția în America de Nord în sec. al IX-lea. În
prezent activitățile specifice sărbătorii sunt: “trick or
treat”, focuri în aer liber, baluri mascate, vizitarea
caselor bântuite, sculptarea bostanilor etc. Numele
provine din limba engleză, de la expresia All
Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor
sfinților. Specific pentru Halloween este dovleacul
sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu
ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în
vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la
case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau
dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau
dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. In
alte țări, Halloween–ul este serbat prin parade și
carnavaluri, unde participanții se costumează în
vrăjitoare, vampiri, mumii, schelete, bufnițe,
dovleci.
De asemenea, există și culori specifice acestei
sărbători, acestea având diferite semnificații:-
negrul este asociat nopții, vrăjitoarelor, pisicilor
negre, vampirilor și liliecilor, portocaliul este
culoarea dovlecilor, movul reprezintă o culoare
mistică, asociată supranaturalului, roșul reprezintă

13
culoarea sângelui și a răului.
Pentru a marca această sărbătoare, în cadrul
orelor de limba engleză, elevii claselor gimnaziale sub
îndrumarea doamnei profesor Bucătaru Geanina au
realizat diverse activități. Activitățile desfășurate au avut
ca scop:
- cunoașterea, promovarea și respectarea valorilor
culturale anglo-saxone;
- dezvoltarea aptitudinilor artistice, de lucru în echipa
ale elevilor;
- familiarizarea elevilor cu specificul acestei sărbători.
Elevii au prezentat referate despre istoria acestei
sărbători, tradițiile și obiceiurile ei. Elevii au realizat
desene, postere, afișe cu care s-a realizat o expoziție pe
holul școlii. O altă activitate a constat în completarea de
rebusuri și diferite fișe având ca scop familiarizarea
elevilor cu simbolurile acestei sărbători, dar și pentru
dezvoltarea vocabularului. Concursul de bostani
sculptați și confecționarea de măști au fost cele mai
captivante și antrenante activități pentru elevi.
Prof. Bucătaru Geanina Nicoleta

14
Și elevii clasei a VI-a A au sărbătorit Halloweenul anul acesta. Și-au desenat măști pe
față și au decorat dovleci folosindu-se de creativitatea și originalitatea proprie. Rezultatele?
Distracție maximă!!!
Prof. Nastasă Oana

15
„Primii fulgi de zăpadă mă bucură de fiecare dată. Anul acesta m-am bucurat
împreună cu colegii mei de zăpada moale, albă și curată. Ne-am jucat cu bulgării de nea, am
făcut îngerași pe zăpada neîntinată și am făcut un om mare de zăpadă. Uzi dar fericiți, a
trebuit să plecăm totuși acasă că începea să ne muște frigul nemilos de degete. A fost o
distracție pe cinste.”
Costea Raluca – clasa a VI-a A

16
Inspectoratul Școlar Județean
Iași susține prin proiectele sale
voluntariatul promovat prin Strategia
Națională de Acțiune Comunitară.
Astfel, în acest an școlar aproximativ
140 de unități de învățământ din județ
au aderat la programele comunitare
promovate prin SNAC. Voluntariatul
dezvoltă la elevi responsabilitatea,
implicarea și calitățile personale în care
respectul, sensibilitatea și empatia sunt
valori esențiale pentru raportarea la
sine și la ceilalți.
Un exemplu concret ne este oferit
de campania națională socială
,,Săptămâna legumelor şi fructelor
donate", derulată în perioada 19 – 23
noiembrie 2018. Campania, aflată la a 9-a
ediție, implică voluntari, elevi şi profesori,
de la şcolile care promovează acţiunile
umanitare din cadrul SNAC.
Scopul acesteia este de a
sensibiliza elevii şi profesorii din unităţile
de învăţământ ieșean cu privire la situaţia
dificilă în care se află persoanele afectate
de lipsa de alimente. Prin acest demers se
intenţionează consolidarea abilităţilor
copiilor de a trăi împreună cu ceilalţi într-o
societate unită şi solidară în care contează
valenţele umanitare, implicarea,
angajamentul, responsabilitatea.
Campania ,,Săptămâna legumelor
şi a fructelor donate" constă în strângerea
de
legume şi fructe de către elevii voluntari
implicaţi în programul Strategiei Naţionale
de Acţiune Comunitară (SNAC) şi donarea
lor familiilor aflate în dificultate sau unor
instituţii sociale.
La ediția din anul şcolar trecut, în
judeţul Iaşi s-au implicat aproximativ 100
de şcoli şi grădiniţe, care au antrenat în
acest demers 15377 de elevi şi preşcolari,
precum și 1505 cadre didactice. Au
beneficiat de rezultatele campaniei 5957
elevi şi persoane defavorizate din
județul Iași. Donațiile au constat în:
legume şi fructe în cantitate totală de
aproximativ 22839 kilograme,
impresionante cantități de făină albă,
mălai, paste făinoase, orez, zahăr, ulei,
borcane cu zacuscă, compot, dulceaţă şi
gem, miere, pachete cu dulciuri, sume de
bani, în valoare de aproximativ 1000 lei.
Beneficiarii au fost persoane din
categorii defavorizate: elevi cu dizabilităţi
din şcoli speciale sau din Centre de
plasament, familii aflate în dificultate din
comunităţi apropiate şcolilor, bătrâni din
instituţii de ocrotire socială.
La școala noastră, implicați în acest
proiect au fost elevii claselor a IX- a B și a
IX-a A coordonați de doamnele diriginte,
prof. Ariton Gheorghița și prof, Dima
Elena, care au strâns alimente pe care le-au
donat unor familii nevoiașe din sat.
Prof. Ariton Gheorghița
Prof. Dima Elena

17
Centenarul
marii uniri
(1918-2018)
Marea Unire din 1918 este
cel mai important moment al
istoriei poporului român deoarece
deșăvârșirea unității naționale
reprezintă fapta istorică a întregii
națiuni române.
Elevii Școlii Profesionale
”Nicolae Bălăuță” Șcheia
aniversează, în fiecare an, Ziua
Națională a României, prilej de
rememorare a jertfei înaintașilor
și a luptei pentru constituirea
statului național român. Cu
ocazia împlinirii unui veac de la
realizarea României Mari, elevii
claselor profesionale IX-XI, sub
îndrumarea cadrelor didactice ce
predau discipline de specialitate,
au realizat cu multă migală și
interes costume tradiționale,
trăistuțe, stegulețe, cocarde,
coșulețe cu flori cuprinzând
simbolurile naționale, cât și
elementele specifice tradiției
populare românești, pe care le-au
prezentat cu entuziasm în cadrul
unei expoziții desfășurată în sala
de festivități.
Organizarea activității
educative a fost coordonată de
către doamna profesoară,
Moldovan Adelina, împreună cu
doamnele profesoare: Stănescu
Valentina Gabi, Lache
Florentina, Ariton Gheorghița,
Pintilie Veronica, Balan Viorica.
Doamna profesoară de istorie,
Barariu Simona Geanina, a
prezentat elevilor cele mai
importante evenimente ale anului
1918, dar și personalitățile
politice care și-au adus
contribuția la realizarea Marii
Uniri. A urmat interpretarea unor
cântece patriotice de către elevii
claselor a VIII-a A și B.
Elevii au manifestat interes
față de acest moment de interes
național și și-au îmbogățit
cunoștințele de istorie. Ei au aflat
că prima provincie care s-a unit
cu patria mamă a fost Basarabia.
Aceasta a survenit pe fondul
dezmembrării Imperiului Rus și a
proclamării principiului
autodeterminării.

18
În 1917 s-a constituit în
provincie Partidul Național
Moldovean, ce a ordonat
mișcarea de eliberare națională.
Cu prilejul Congresului ostașilor
moldoveni de la Chișinău din 25
septembrie 1917 s-a constituit un
organ reprezentativ numit Sfatul
Țării. Ca for coordonator al său a
fost format Consiliul Directorilor.
Acesta a anunțat autonomia
Basarabiei. Președinte al său a
fost ales Ion Inculeț. Acesta a
îndeplinit funcția de ministru în
diferite ministere, a fost membru
titular din 1918 al Academiei
Române, profesor universitar de
fizică, matematică, astronomie. A
fost înmormântat la Biserica
Sfântul Ioan Botezătorul din
localitatea Bârnova, județul iași.
În condițiile primejdiei
reprezentate de pretențiile
Ucrainei de a anexa teritoriul
dintre Prut și Nistru, în
decembrie 1917 s-a proclamat
Republica Democratică
Moldovenescă. La 14 februarie
1918 și-a proclamat independența
Republica Moldovenească. La 27
martie 1918, Sfatul Țării, care
cuprindea reprezentanți ai tuturor
naționalităților (138 de deputați)
a adoptat, cu majoritate de voturi,
hotărârea Basarabiei de a se uni
cu România.
Desfășurarea primului
război mondial a adâncit și criza
de structură a Imperiului Austro-
Ungar și a impus rezolvarea
situației provinciilor locuite de
către români, și anume, Bucovina
și Transilvania.
Situația românilor din
Bucovina s-a înrăutățit în toamna
anului 1918 când Austro-
Ungaria, practic se prăbușise. Se
vehicula teza anexării de către
habsburgi, ca o ultimă soluție de
salvare, a Bucovinei la Galiția, în
timp ce Ucraina ridica pretenții
de stăpânire asupra provinciei
românești și amenința cu
intervenția armată.
Din inițiativa lui Sextil
Pușcariu și Iancu Flondor s-a
convocat în aceste condiții la 14
octombrie 1918 o adunare a
reprezentanților populației
românești din provincie. Aceasta
a decis unirea Bucovinei cu
teritoriile locuite de români, din
Austro-Ungaria, acum practic
prăbușită.
S-a ales un Comitet
Executiv și un Consiliu Național.

19
Lider politic a fost ales Iancu
Flondor. Acesta a fost o persoană
integră, cu simț practic, doctor în
drept la Viena, ministru secretar
de stat, fără portofoliu în
guvernul Ionel Brătianu, din
decembrie 1918 în aprilie 1919.
Populația românească și-a
manifestat liberă de orice
ingerință, voința de a se uni cu
Țara. Intervenția trupelor
ucrainene l-a determinat pe
Flondor să ceară sprijinul armatei
române.
În aceste condiții, a avut
loc la Cernăuți, la 15 noiembrie
1918, Congresul general al
Bucovinei, adică al
reprezentanților românilor,
polonezilor, germanilor,
rutenilor. Românii constituiau
marea majoritate a
participanților. La propunerea lui
Iancu Flondor, care a prezidat
lucrările Congresului, s-a votat
cu o majoritate zdrobitoare,
„unirea necondiționată, pentru
vecie a Bucovinei în vechile ei
hotare cu regatul României”.
Reprezentanții celorlalte
populații au recunoscut și
acceptat hotărârea românilor.
În Transilvania, în
condițiile înfrângerilor de pe
front și a adâncirii crizei
Imperiului Austro-Ungar s-au
produs la finele anului 1917 și
1918, demonstrații de stradă și
agitații în unitățile militare. La 1
octombrie 1917 a reapărut ziarul
„Adevărul”. În ianuarie și în
iunie 1918 au avut loc, în întregul
Imperiul Austro-Ungar puternice
greve generale.
În același timp, s-a
desfășurat în străinătate, pe
diferite căi o vastă propagandă
pentru menținerea cauzei unității
tuturor românilor, deoarece, mai
existau, încă, mulți oameni
politici occidentali, în S.U.A. și
Marea Britanie, care cereau
menținerea Austro-Ungariei. Au
acționat în acest sens, în Franța,
Anglia, S.U.A., Italia, Suedia,
între alții, Take Ionescu, Simion
Mândrescu, Ioan Ursu,
Constantin Angelescu, Vasile
Lucaciu, V. Stoica.
S-au publicat articole de
presă și cărți, au avut loc
conferințe și manifestații, s-au
făcut intervenții în parlamente, s-
au obținut audiențe pe lângă
marii oameni politici.
La 8 aprilie 1918 a avut loc
la Roma, Congresul popoarelor
asuprite din Imperiul Austro-
Ungar, la care au participat din
partea românilor: Simion
Mândrescu, dr. Nicolae Lupu, D.
Drăghicescu, G.G. Mironescu. S-
a decis continuarea luptei
comune a popoarelor asuprite din
Imperiul Austro-Ungar.
La 3 octombrie 1918 s-a
constituit la Paris, sub
președenția lui Take Ionescu,
Consiliul Național al Unității
Românești, care publica ziarul
„La Roumanie”.
În toamna anului 1918, în
condițiile prăbușirii structurilor
puterii imperiale, s-a desfășurat
în Transilvania un puternic

20
proces revoluționar, cu
colaborarea tuturor forțelor
sociale reprezentând populația
românească. Și-a reluat
activitatea Partidul Național
Român. Comitetul său executiv
reunit la Oradea a adoptat la 29
septembrie 1918 o declarație ce
proclama „independența națiunii
române” din cadrul dublei
monarhii. În același timp, au fost
reluate și intensificate contactele
cu Partidul Social Democrat.
La 3 octombrie 1918,
regele Carol I a făcut ultima
încercare de a salva monarhia,
lansând manifestul „Către
popoarele mele credincioase”, în
care propunea federalizarea
Austro-Ungariei. Drept răspuns
deputatul român Al. Vaida
Voevod a citit în Parlamentul
maghiar Declarația de
independență a populației
românești din Transilvania.
Al. Vaida Voevod a fost
om politic, medic, publicist, lider
marcant al Partidului Național
Român, apoi al Partidului
Național Țărănesc, a deținut trei
mandate de prim-ministru.
De asemenea, s-au
desfășurat numeroase acțiuni
pentru pace, pentru respectarea
drepturilor și libertăților
democratice, pentru realizarea
unirii cu România. La 30
octombrie 1918 s-a constituit
Consiliul național Român Central
din care au făcut parte șase
reprezentanți ai Partidului
Național Român: Teodor Mihaly,
Vasile Goldiș, Aurel Vlad, Al.
Vaida Voevod, Ștefan Ciceo Pop,
A. Lazăr și șase membri ai
Partidului Social Democrat: Ioan
Flueraș, Basil Surdu, Iosif
Renoiu, Tiron Albani, Enea
Grapini, Iosif Jumanca. El a avut
sediul la Arad și a devenit
organul central al luptei
românilor pentru unire. Ulterior,
el a luat denumirea de Marele
Sfat al Națiunii din Transilvania.
Acesta a hotărât să se supună
aprobării populare documentele
unității naționale în cadrul unei
mari adunări la Alba Iulia.
La 18 noiembrie/
1decembrie 1918 a avut loc
adunarea națională de la Alba
Iulia la care au venit peste 1228
delegați aleși și peste 100.000 de
oameni din toate colțurile
Transilvaniei pentru a consfinți,
în mod liber de orice
constrângere, hotărârea de unire
cu patria mamă. Adunarea a fost
deschisă de către Gh. Pop de
Băsești. Într-o atmosferă de
puternic entuziasm popular, prin
glasul lui Vasile Goldiș s-a
proclamat unirea „acelor români
și a tuturor teritoriilor locuite de
dânșii cu România”.

21
Gh. Pop de Băsești a
studiat științele juridice la
Academia de Drept din Oradea și
și-a donat întreaga sa avere
Mitropoliei Greco-Catolice a
Blajului cu scopul de a se înființa
o fundație ce va promova cultura
poporului român.
Vasile Goldiș a fost
profesor de istorie și de limbă
latină la Institutul Pedagogic-
Teologic din Caransebeș, a
publicat manuale de latină, istorie
și constituție pentru liceu,
programe și abecedare pentru
școala primară, secretar al
Episcopiei Ortodoxe Române,
membru de onoare al Academiei
Române din 1919. Mâhnit de
nedreptățile sociale, de corupție
și de ambițiile oamenilor politici
se retrage din viața politică și se
dedică activității culturale.
Până la integrarea deplină
a provinciei la patria-mamă, s-au
ales drept organe provizorii ale
puterii: Marele Sfat Național,
care a jucat rol de for legislativ,
fiind condus de Gh. Pop de
Băsești și Consiliul Dirigent,
prezidat de Iuliu Maniu și format
din 15 membri.
Iuliu Maniu a fost deputat
în Dieta de la Budapesta, prim
ministru în perioada 1928-1933,
președintele Partidului Național
Țărănesc între 1926-1933, 1937-
1947. Avea studii juridice la
Pesta, doctorat la Roma, a fost
membru de onoare al Academiei
Române în 1919, a fost închis în
1947 în închisoarea de la Sighet
și a murit la 5 februarie 1953,
trupul său fiind aruncat într-o
groapă din Cimitirul Săracilor de
la marginea orașului Sighet.
Istoricul Florin Constantiniu,
spunea despre acesta că a fost
întruchiparea cinstei desăvârșite,
fiind ca un pisc acoperit de albul
imaculat al zăpezii într-o lume
politică descrisă prin formula lui
Balzac că „viața e ca o bucătărie,
miroase urât și ca să mănănci
bine trebuie să te murdărești pe
mâini.”
Astfel, unirea din 1918
într-un singur stat a tuturor
românilor s-a realizat ca expresie
a voinței populare într-un context
favorabil. Aceasta a încununat
aspirațiile de veacuri ale
românilor de a viețui într-un
singur stat. Ea a fost rodul luptei
tuturor forțelor și categoriilor
sociale interne. De asemenea, au
contribuit la edificarea ei o
generație importantă de oameni
politici precum: regele
Ferdinand, Ionel Brătianu, Iuliu
Maniu, Ion Nistor, Take Ionescu,
Ion Inculeț, Nicolae Iorga și
mulți alții. Prin dezvoltarea și
modernizarea societății românești
în perioada interbelică s-a
conferit trăinicie statului național.
Prof. Barariu Simona

22
Magia lunii decembrie debutează cu sărbătoarea „Sfântului Nicolae”. Pe
lângă semnificațiile religioase, sărbătoarea a căpătat și un aspect mai laic, și
anume primirea darurilor dulci în general de către copii cuminți, și a nuielușelor
subțiri de către copiii obraznici. Se pare că anul acesta elevii clasei a VI-a A, au
fost foarte cuminți sau, mai curând au fost iertați de toate năzdrăvăniile de peste
an, căci au avut parte de o
sărbătoare de neuitat. Nu a
lipsit nimic. Au fost torturi, au
fost cadouri, bună dispoziție,
zâmbete și bucurie. Mai presus
de toate au fost împreună, și-au
iertat unul altuia toate greșelile
și au reușit să se bucure unul de
prezența celuilalt.
Prof. Nastasă Oana
„ Am numărat zilele până la activitatea pe care ne-a propus-o doamna
dirigintă. Știam de anul trecut că o să facem torturi pe grupe, că o să le ornăm
cum ne pricepem mai bine și o să
mâncăm apoi rodul muncii. Dar
doamna ne-a rezervat și alte
surprize. Mai întâi ne-am pregătit
toată săptămâna, confecționând
ornamente pentru bradutul pe care
l-am împodobit cu drag. Apoi
ne-am scris felicitările pentru
fiecare coleg în parte și apoi am
trecut la munca de bucătari. Firește,
bucătari chefi, căci deja aveam
experiența anului trecut. Ne-am
luat la întrecere care să ornăm
torturile mai original și mai frumos.
Frumos a fost să le facem, dar și

23
mai frumos a fost să le și
mâncăm. Deși ne era greu
să recunoaștem, am
așteptat cu nerăbdare și
surpriza promisă. Am
jucat jocul „Elefantul
roz”. Jocul decurge cam
așa: au fost număr egal de
cadouri împachetate
frumos cu numărul de copii.
Noi am tras câte un
bilețel care a stabilit al
câtelea copil suntem la
alegerea unui cadou. Am
avut voie să ne alegem
din grămada de cadouri
un cadou sau să „furăm”
un cadou deja ales și
desfăcut al unui alt
coleg. Fiecare cadou
putea fi furat de
maxim trei ori. Colegul
căruia îi furam cadoul
își alegea alt cadou din
grămadă. La finalul
jocului , clasa era plină
de hârtii de cadouri,
cutii, dulciuri, jucării și
de fețe zâmbitoare.
A fost o zi senzațională pe care aș vrea să o repet și în anul viitor.”
Bițoi Marina – clasa aVI-a A

24
În cadrul acestei activități, desfășurată
în data de 6 decembrie 2018, împreună cu
„spiridușii” am povestit copiilor despre această
sărbătoare după care am vizionat
„Legenda lui Moș Nicolae”;
În cadrul activităților liber alese, la domeniul
ARTĂ, împreună cu preșcolarii am confecționat
ghetuța fermecată. Preșcolarii au decupat ghetuța
deja colorată, apoi cu ajutorul lipiciului și a
abțibildurilor, au decorat ghetuța. Pentru a face
ghetuța mai frumoasă, am lipit o fâșie de hârtie albă
pentru a face blănița ghetuței. La sfârșitul lucrării
„spiridușii” au suflat sclipici peste ghetuțe pentru
a le face fermecate.
Activitatea s-a dovedit a fi o reușită, preșcolarii
fiind foarte interesați și activi.
Educatoare: Raveica Adelina

25
În așteptarea Moșului Nicolae
Este decembrie iar
E șase în calendar.
Copilașul cumințel,
Lustruiește-un papucel.
Ca de fiecare dată,
Ia pe rând gheată cu gheată
Și foarte conștiincios,
Îl așteaptă el pe moș.
E sfios nevoie mare
Ascultă orice mișcare
Oare nu o fi acum
Moșul nostru foarte bun?
Nu e el, dar va veni!
El nicicând nu va lipsi
Știu că este așteptat,
De copiii toți din sat.
Desen: Neamțu Delia Elena, clasa a III-a
Ar dormi dar nici că poate,
Inimioara tare-i bate,
Tremură de fericire
La a moșului sosire.
Neamțu Delia-Elena,clasa a III-a

26
Scrisoare către Moș Nicolae
Dragul meu moș Nicolae,
Vii la mine în odaie?
Eu, să șii, m-am pregătit,
Ghetele le-am lustruit.
Te rog să îmi pui în ele:
Ciocolată, bombonele,
Jucării și cereale
Mă gândesc numai la ele.
Orice-mi pui sunt bucuros
Și îți mulțumesc frumos!
Vieru Cristi –Petrișor
Clasa a III-a
Desen:
Desen : Molocia Georgiana, clasa a III-a
Răstignirea
În raiul cel luminos
A plecat astăzi Hristos.
Soare, lună, mii de stele
Au plâns toate de durere.
Cei răi pe el l-au dus
Și pe cruce ni l-a pus.
L-au certat și l-au bătut,
Și în cuie a zăcut.
Dar după cum știm prea bine,
Domnul la toți încă vine
După trei zile El a înviat,
Și ne-a eliberat de păcat.
Panaite Larisa
Clasa a III-a
Desen: Neamțu Delia Elena, clasa a III-a

27
Noaptea Învierii
E seara Învierii
Când toți cu mic, cu mare,
Se-ndreaptă spre biserici
La marea sărbătoare.
E mare bucurie,
Și cântă-ntreg poporul,
Că astăzi a înviat
Iisus Mântuitorul.
Se văd în depărtare
Mii de lumini aprinse,
E seara luminată
Și binecuvântată.
Cântăm cu toții-n cor
Și-aducem mulțumire,
Celui ce a stat în chinuri
Pentru a noastră mântuire.
Desen: Panaite Larisa, clasa a III-a
Neamțu Delia- Elena, clasa a III-a
Bucuria Crăciunului
Prin nașterea ta, Hristoase,
Pe toți i-ai înveselit
Și dorul de credință,
În inimi l-ai sădit.
Toți creștinii-ți cântă,
În seara de Crăciun,
Colinda mult dorită,
A Omului Cel Bun.
Colindă ce-amintește,
De Betleemul sfânt,
De Maica Ta, Maria
Ce te-ngrijea plângând.
Și ale cărei lacrimi,
De bucurie-au fost,
Că s-a născut în iesle
Micul Stăpân, Hristos.
Ce-avea s-aducă-n lume,
A dragostei răbdare,
A celor ce-n credință,
S-au rătăcit pe cale.
Înv. Zaharia Antonela-Ionela

28
Cum bine le stă copiilor cuminți, elevii Clasei Pregătitoare de la școala
noastră, au pregătit un mic program de colinde, poezii și dansuri, pentru a-l
întâmpina așa cum se cuvine pe moșul cel mai bun și drag lor. Văzând atâta
pregătire și entuziasm și aflând de la doamna învățătoare că toți copiii au fost
cuminți, care și-au dat silința să învețe bine și să asculte de sfaturile bune ale
părinților, Moș Crăciun și-a făcut apariția cu sacul plin de cadouri pentru cei
mai mici școlari.
Toată lumea a fost încântată și ar fi vrut să nu-i mai dea voie să plece
Moșului, dar, au înțeles că mai sunt mulți copii care îl așteaptă cu nerăbdare și
mai ales în perioada aceasta, fiecare trebuie să își arate altruismul.
Profesor, Slabu Maricica

29
„Daruri de Crăciun” a fost o activitate
în care Școala Profesională „Nicolae Bălăuță” ,
Șcheia a avut drept parteneri Fundația „Salvați
copiii” Iași și care a avut drept scop
recompensarea elevilor participanți la activitățile
de consiliere psihologică desfășurate în perioada
iulie-august 2018.
Elevii prezenți la activitate au prezentat
un program de colinde specifice perioadei
Crăciunului. Reprezentanții Fundației „Salvați
Copiii” Iași au dăruit elevilor câte un cadou
constând în jucării, rechizite și dulciuri.

30
„ În Ajun de Crăciun, eu, împreună cu colegii mei din clasa a V-a A, am
mers la Căminul de Bătrâni ,,Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Iași, pentru a
le bucura sărbătorile. Doamna noastră dirigintă, Mircea Roxana Maria, ne-a
învățat colinde și o piesă de teatru cu care am încercat să le aducem bătrânilor o
frântură din lumina sărbătorilor. Le-am făcut și câte un mic cadou de care ei
s-au bucurat foarte mult. Mă simt foarte fericit că am putut să ajut și eu la
realizarea acestei surprise bătrânilor din acest azil.”
Ungureanu Eduard, clasa a V-a A

31
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

32
Din străinătate
Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.
Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.
Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;
Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.
Aş vrea să am o casă tăcută, mititică,
În valea mea natală, ce unduia în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.
Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.
Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născut-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.
Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.
Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori.

33
MEDALION LITERAR
„Fiecăruia-i dată de natură măsura de minte, pe care a fost s-o aibă .Educația poate să
dezvolte puterile minții existente, nu poate pune însă ceea ce nu-i.”
MIHAI EMINESCU
Realizarea medalionului literar a presupus următoarele etape:
- alegerea materialului ilustrativ și ordonarea lui într-o structură unitară;
- selectarea materialelor corespunzătoare realizării obiectivelor propuse;
- realizarea aspectului interdisciplinar și al activității prin implicarea
muzicii ca fond a imaginii plastice (Somnoroase păsărele, Lacul);
- alegerea mijloacelor de învățamânt: expoziție cu desenele copiilor,
scrisorile lui Creangă către Eminescu, fișe de lucru („Recunoaște
personalitatea!”, să completeze versul care lipsește din poezia „ Ce te
legeni…”).
Conținutul tematic ales a cuprins poezii din lirica eminesciană cunoscută elevilor:
„Somnoroase păsărele”, „ Ce te legeni…”, „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie ”, „ Copii eram
noi amândoi”, poezii care prin mesajul și specificul stilistic se adresează capacității de receptare
a acestora.
Activitatea a reunit elevii din clasele de la învățământul primar, coordonați de învățătorii:
Slabu Maricica, Nonea Ana, Zaharia Ionela Antonela, Buimagă Irina.
Ca un omagiu adus poetului național, s-a prezentat viața poetului, data și locul nașterii,
copilăria și adolescența, anii de maturitate, prietenia dintre poet și marele nostru povestitor, Ion
Creangă, prietenul copiilor. S-a amintit elevilor despre faptul că Mihai Eminescu, că a vizitat
Școala Șcheia pe vremea când a fost revizor școlar. S-au prezentat scrisorile lui Creangă către
prietenul său Mihai Eminescu.
Partea a doua a activității s-a desfășurat sub forma unui concurs literar, „ Cine știe
câștigă” care a cuprins întrebări despre viața și opera „Luceafărului poeziei românești”.
S-a remarcat eleva Popa Elena din clasa a IV-a care a recitat strofe din poezia
„Luceafărul”.
Elevii au fost stimulați să îndrăgească lectura, să-și îmbogățească cunoștințele despre
viața și opera marelui poet național.
Efortul elevilor a fost răsplătit cu diplome și cu fotografii din timpul activității.
Înv.: Nonea Ana, Slabu Maricela, Zaharia Ionela Antonela, Buimagă Irina

34
„A învăţa că în viaţă mai uşor se poate învinge ura cu dragostea, minciuna cu
adevărul şi violenţa cu abnegaţia ar trebui să fie un element fundamental în educaţia
oricărui copil!“ (Mahatma Gandhi)
Analizând fenomenul din perspectiva ultimilor 15-20 de ani, observăm că violenţa
manifestată în rândul populaţiei şcolare a cunoscut o diversificare majoră a formelor de
manifestare şi a cauzelor, care au luat prin surprindere managementul învăţământului româ-
nesc. Violenţa fizică şi cea verbală se întâlnesc la orice categorie de vârstă, având totuşi o
amploare considerabilă în rândul adolescenţilor.
La nivelul interrelaţionării elev-elev, cele mai obişnuite forme de violenţă sunt de
natură emoţională: izolarea sau chiar hărţuirea colegilor mai vulnerabili, prin remarci
negative, porecle, jigniri, ce provoacă un impact psihologic semnificativ asupra persoanei în
cauză. În ordinea intensităţii fenomenului
urmează furturile de bunuri materiale,
loviturile, ameninţarea cu arme albe,
violurile, pornografia…Exemplul negativ al
părinţilor, ei înşişi violenţi sau alcoolici,
conduce către un comportament antisocial,
„Asociația Studenților Francofoni”
din Iași, împreună cu domnul profesor
universitar doctor Bogdan Neculau, au
susținut în școala noastră, pe 17 decembrie
2018 activitatea „Violența în școală. Tipuri
de probleme disciplinare. Strategii de
rezolvare”, activitate ce a avut ca scop
informarea elevilor referitor la tipurile și
formele violenței.
Elevilor prezenți la activitate li s-a
prezentat un film cu imagini ce prezentau
diferite forme pe care le i-a violența, în
care copiii imitau comportamentele
adulților. După urmărirea acestui film au
fost provocați la discuții care au dus la
identificarea tipurilor de violență și cauzele
acesteia.
S-au purtat discuții referitoare la
violența în școală, forme ale violenței,
manifestări violente ale elevilor în școală și sancțiunile aplicabile. Au fost identificate sursele
de violență din familie și societate.
Elevii au dat exemple de comportamente nonviolente și modalități de evitare/aplanare
a comportamentelor violente. Grupați în grupe de 4-5 elevi, au realizat postere cu tema
„Violența în școală” pe care le-au prezentat colegilor.

35
Activitatea a fost
realizată de către doamna
avocat Petronela Budacea de la
„Avocatul Poporului - Avocatul
Copilului” - Biroul Teritorial
Iași, cu sprijinul doamnei
director Nastasă Loredana.
În data de 30 ianuarie
2019, elevii claselor a VI-a A și
a VI-a B, au beneficiat de
informațiile referitoare la
drepturile copilului și utilizarea
datelor personale. Aceste
informații au fost transmise cu
amabilitate și professionalism
de doamna Budacea Petronela.
Doamna avocat a purtat
discuții cu elevii referitoare la
drepturile pe care le au copiii,
formele de abuz și agresiune
asupra lor.
Au fost prezentate informații referitoare la Internet ca sursă de informare,
modalitate de comunicare și transmitere de
informații.
Elevii au prezentat modalitățile de
comunicare pe Internet și imaginile pe care le
transmit, apoi au completat testul: „Siguranță
și respect pe Internet” după care s-a discutat
pe marginea testului și și-au argumentat
răspunsurile alese.

36
FRUCTELE ȘI SĂNĂTATEA
Hrana este sursa de energie necesară pentru a susține activitatea tuturor celulelor
organismului. Ea furnizează și nutrienții absolut necesari pentru creșterea și refacerea
celulelor și dă posibilitatea organismului să producă o varietate de substanțe, ca hormoni,
enzime și neurotransmițători, esențiale pentru buna sa funcționare.
Conform piramidei alimentelor, alimentele de bază sunt cerealele, pâinea, orezul,
cartofii și pastele, pentru aportul de glucide sănătoase pe care îl aduc în alimentație. Legumele
și fructele se consumă pe tot parcursul zilei, fie la mesele principale sau ca gustări (în special
fructele), asigurând energia și vitaminele necesare. Lactatele, ouăle și carnea sunt surse de
proteine esențiale, se consumă la mesele principale și se asociază cu majoritatea legumelor.
În luna noiembrie 2018, elevii claselor a VI-a de la Școala Profesională „Nicolae
Bălăuță” Șcheia, au participat la activitatea „Fructele și sănătatea”, prin intermediul căreia au
asimilat noțiuni teoretice referitoare la modul în care fructele ajută la dezvoltarea armonioasă.
Astfel, elevii au aflat despre beneficiile consumului unor fructe exotice precum:
PORTOCALE:
- în compoziția portocalei se găsesc
numeroși nutrienți utili organismului. Fructul este sărac în
calorii, nu conține grăsimi saturate (nesănătoase) sau
colesterol, dar este bogat în fibre alimentare;
- portocalele, ca și celelalte citrice,
reprezintă o importantă sursă de vitamina C, care este un
puternic antioxidant natural, crescând rezistența
organismului în fața infecțiilor
- sunt o importantă sursa de vitamina A și
alte flavonide, cunoscute pentru proprietățile lor
antioxidante;
- portocalele sunt o sursă bună si de vitamine din complexul B (tiamina – B1,
piridoxina – B6, acidul folic). Acestea sunt esențiale pentru facilitarea unor reacții din
organism, iar organismul are nevoie de surse externe pentru a-și reface rezervele;
- tot în portocală găsim și minerale, de exemplu calciu și potasiu, necesare
pentru o bună funcționare a sistemului nervos și a celui muscular.
ANANAS:
- conține acid citric, acid malic, vitaminele A, B, B1 și C;
- conține și un ferment digestiv (bromelină) care digeră în câteva minute de 1000
de ori greutatea ei de proteine și care este comparată cu pepsina și papaina, ajutând foarte
mult la protecția ficatului și având efect antihelmintic;
- ananasul conține deopotrivă betacaroten,
iod, magneziu, mangan, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf
și săruri minerale.
- consumul regulat de ananas poate să reducă
în mod considerabil procesul de formare a cheagurilor de
sânge, inflamațiile sau diferite tumori;
- datorită vitaminei C, sistemul imunitar va fi
consolidat;

37
- manganul din ananas ajută la „încărcarea bateriilor”organismului;
- potasiul ajută la controlul ritmului cardiac și a tensiunii arteriale;
- cuprul ajută la formarea celulelor roșii ale sângelui.
KIWI:
- este o sursă importantă de vitamine: C, E, B2, provitamina A, enzime
(actinidin), acizi organici, fibre, săruri minerale de cupru, potasiu, magneziu, calciu, fosfor,
seleniu, zinc, luteină.
- are un puternic rol antioxidant, antiinflamator, protector cardio-vascular, ajută
la reglarea tensiunii arteriale, este protector al sistemului nervos și al celui circulator.
RODIA:
Este o plantă de la care se pot utiliza toate părțile, iar fructul poate fi considerat
unicat deoarece conține o combinație de nutrienți rar întâlnită într-un singur fruct: adevărat
rezervor de minerale (iod, fier, potasiu, cupru, sulf, crom,
aluminiu, litiu, nichel), vitamine (A, C, B1, B2, B6, B12, E și
P) și 15 aminoacizi. Această combinație este motivul pentru
care sucul de rodie:
- este recomandat după intervenții chirurgicale
sau maladii infecțioase;
- este prescris pentru astm, ateroscleroză,
anemie, tulburări gastro-intestinale, imunitate
scăzută, colici renale;
- ajută la reducerea fragilității vaselor sangvine,
fiind recomandat în tratarea și prevenirea bolilor sistemului cardiovascular;
- ajută la normalizarea microflorei intestinale și crește pofta de mâncare;
- este recomandat pentru tratarea durerilor de stomac sau a celor în gât.
Totuși, rodia nu este recomandată celor care suferă de hiperaciditate, ulcere gastrice și
gastrită.
MANGO:
În pulpa fructului de mango se găsesc importante cantități de vitamine (A, B1,
B12, C, E), minerale (magneziu, calciu, fier, potasiu, cupru,
fosfor), aminoacizi, carotenoizi, fibre, enzime, taninuri,
bioflavonide. Astfel, prin consumul fructului de mango:
- se îmbunătățește digestia;
- scade riscul de cancer, datorită
antioxidanților conținuți (în special betacarotenului);
- se întărește imunitatea, având un puternic
efect antiviral;
- pot trata diferite dureri (de cap, de oase sau
articulații), datorită efectului antiinflamator al mangiferinei;
- se reduce tensiunea arterială: îmbunătățește circulația limfatică, combate
retenția apei în organism, reglează bătăile inimii;
- se îmbunătățește starea pielii, oaselor dar și a vederii;
- se favorizează digestia proteinelor;

38
- se combate anemia;
- se normalizează nivelurile de insulină din sânge;
- scade nivelul colesterolului rău (LDL);
- se îmbunătățește memoria, datorită acidului glutamic.
CLEMENTINE:
Clementinele au apărut ca urmare a
încrucișării dintre portocale si mandarine, iar diferența
este ca acestea sunt mai mici, au coaja mai subțire si mai
fină, sunt mult mai dulci și mai zemoase decât
mandarinele și nu au sâmburi. Aceste fructe:
- au un conținut mare de vitamina C
și A, săruri minerale, calciu, magneziu, fier,
potasiu, fibre și proteine;
- întăresc sistemul imunitar;
- previn răcelile specifice sezonului rece;
- ajută digestia și buna funcționare a ficatului;
- mențin sănătatea cardiovasculară;
- scad colesterolul;
- combat formarea pietrelor la rinichi;
- păstrează oasele puternice și mușchii sănătoși;
- păstrează pielea sănătoasă;
- sunt utile pentru o bună funcționare a creierului;
- combat dezvoltarea bolilor degenerative, precum cancerul.
PYTAIA (fructul dragonului):
- crește în mai multe tipuri de cactus care
înfloresc doar noaptea;
- este o sursă generoasă de vitamina C
(echivalentul a 10% din necesarul zilnic), fiind benefic pentru
sistemul imunitar și grăbind vindecarea rănilor;
- conține vitamina B1, necesară metabolismului
glucidic, B2, pentru recuperarea și îmbunătățirea apetitului și
B3, pentru reducerea nivelului colesterolului;
- semințele acestui fruct conțin acizi grași polinesaturați (omega 3 și omega 6)
care reduc nivelul trigliceridelor și scad riscul tulburărilor cardiovasculare;
CARAMBOLA (fructul stea):
- este un fruct cu un conținut destul de complex
(fibre, vitamina C și B, fosfor, zinc, calciu, magneziu,
potasiu, antioxidanți și compuși polifenolici), care oferă
numeroase beneficii:
- stimularea sistemului imunitar;
- detoxifierea organismului;
- accelerarea metabolismului;
- optimizarea digestiei;

39
- reduce riscul de ateroscleroză, infarct miocardic și accident vascular
cerebral prin ameliorarea tensiunii arteriale;
- curăță colonul și reduce nivelul de toxicitate, contribuind la reducerea
riscului de cancer de colon;
- ameliorează simptomele de diaree, balonare, constipație;
- contribuie la îmbunătățirea absorbției nutrienților;
- este un excelent agent antiinflamator, fiind recomandat în infecțiile
respiratorii;
- este un puternic anti-cancerigen.
KAKI (fructul zeilor):
Fructul kaki este o adevărată sursă de substanțe
utile organismului, consumul lui având o serie de beneficii:
- efect diuretic datorită conținutului ridicat de
potasiu;
- ajută la stimularea digestiei, reglarea
tranzitului intestinal și prevenirea cancerului de colon,
datorită conținutului ridicat de fibre solubile;
- reprezintă o adevărată sursă de energie, ușor
accesibilă, deoarece conține 15% glucoză și fructoză;
- conține o cantitate remarcabilă de antioxidanți, ceea ce îl recomandă în lupta
împotriva cancerului.
POMELO:
Făcând parte din familia citricelor, pomelo
este bineînțeles bogat în vitamina C, dar conține și alți
nutrienți în cantități considerabile: vitamina B1, B2, B3,
B5, P, proteine, calciu, fier, magneziu, potasiu,
betacaroten, carbohidrați. Așadar, consumul regulat de
pomelo poate avea numeroase beneficii:
- ajută la eliminarea toxinelor din
organism;
- favorizează absorbția fierului în
intestin;
- contribuie la reducerea colesterolului;
- stimulează sistemul imunitar;
- are efect antioxidant și elimină radicalii liberi;
- tonifică vasele capilare;
- este remediu în cazul infecțiilor virale și bacteriene;
- reduce stresul și oboseala.
BANANE:
- sunt fructe bogate în calorii dar cu un nivel foarte scăzut de grăsimi;

40
- conțin o cantitate mare de fibre
hidrosolubile care ajută la mișcările intestinale
normale, reducând astfel problemele de constipație;
- antioxidanții din pulpa acestui fruct
ajută organismul în lupta împotriva evoluției unor
boli;
- vitamina B6 are rol benefic împotriva
anemiei sau în episoadele de accident vascular
cerebral;
- ajută în lupta împotriva agenților
infecțioși datorită conținutului de vitamina C;
- conțin magneziu, necesar în procesele de întărire a oaselor și ca protector
cardiac;
- cuprul este esențial în producerea de globule roșii din sânge;
- potasiul are efect diuretic;
- zaharurile simple (zaharoza și maltoza) revitalizează întregul organism.
MĂRUL:
Merele sunt printre cele mai populare fructe
datorită numeroaselor beneficii pe care le oferă consumul
lor:
- nu conțin grăsimi saturate („rele”) și
colesterol, însă sunt bogate în fibre alimentare care
împiedică absorbția de colesterol rău (LDL);
- conțin cantități semnificative de vitamina C și
beta-caroten, puternici antioxidanți naturali;
- sunt o sursă importantă de vitamine din complexul B;
- conțin cantități mici de minerale precum potasiu, fosfor, calciu.
După descoperirea teoretică a importanței fructelor în alimentația noastră, elevii au
trecut la partea practică și totodată distractivă: au devenit mici bucătari preparând o delicioasă
salată de fructe, pe care au și savurat-o la final.

42
La o oră obișnuită de diriginție am propus
un joc care a avut ca scop exersarea comunicării
asertive, identificarea plusurilor și minusurilor din
propriul mod de comunicare și dezvoltarea spiritului
de echipă.
Elevii au primit o foaie mare de hârtie și
markere colorate. Au creat și au dat viață unei
ființe pe care au îmbrăcat-o cu ajutorul culorilor. La
final i-au dat și o identitate (nume). Băieții l-au
numit Ronaldo și fetele Maia. Apoi păpușile au
fost puse pe un scaun în fața participanților. Aceștia
au trebuit să spună fiecare pe rând ceva despre ele
(înălțime, vârstă, nume, ocupație, familie, etc) după
care au fost încurajați de doamna dirigintă să spună
câte un lucru rău (defect) fără a da însă explicații de
ce facem asta. Însă de câte ori un participant a spus
un lucru rău despre păpușă s-a rupt o bucată mare
din ea…..până când aceasta a fost făcută bucăți.
Apoi elevii au fost rugați să le asambleze la loc.
Concluzia care s-a tras a fost aceea că păpușile nu vor
mai fi niciodată la fel și că cicatricile vor rămâne. După
aceea elevii au fost rugați să răspundă la câteva întrebări:
Ce ați avut de făcut? Ce a urmat apoi? Cum v-ați simțit
când ați făcut comentarii negative? Dar când am rupt
bucăți din păpușă? Ați făcut comentarii negative în viața
reală? În ce contexte? De ce? Ce s-ar fi întâmplat dacă ați
fi făcut altfel? Cum ar trebui să ne comportăm cu cei din
jurul nostru? Putem schimba cursul vieții cuiva prin ceea
ce spunem sau facem? Din răspunsurile la aceste întrebări
elevii au învățat într-un mod practic despre puterea
cuvântului negativ.
Prin această activitate s-a încurajat participarea
activă și comunicarea asertivă, munca în echipă, respectul,
empatia, integritatea și onestitatea.
Prof. Nastasă Oana

43
???????
AUTOPORTRET AL
COMPORTĂRII CIVILIZATE
1. Acasă, îţi păstrezi lucrurile personale, inclusiv pe
cele de îmbrăcăminte, numai în locurile ce le sunt
rezervate şi în ordine?
2. Îţi cureţi de praf îmbrăcămintea şi încălţămintea
în fiecare zi?
3. Te speli zilnic pe dinţi dimineaţa şi seara?
4. Te speli pe picioare în fiecare seară?
5. Porţi uneori îmbrăcămintea ruptă, murdară sau cu
nasturi lipsă?
6. Înainte de a ieşi din casă îţi faci un control al
ţinutei?
7. Urci animale în pat?
8. Îţi faci patul întotdeauna după ce te scoli?
9. Îţi stergi uneori degetele, pe furiş, cu marginea
feţei de masă?
10. Obişnuieşti ca în timpul mesei să te joci cu
tacâmurile ori să faci cocoloaşe de pâine sau să
citeşti?
11. În timp ce mănânci ţi se aude zgomotul
mestecatului (clefăiala)?
12. Dai ajutor părinţilor în treburi gospodăreşti?
13. Ai grijă zilnic de fraţii mai mici?
14. Când o saluţi pe mama ta îi spui “Bună ziua” sau
“Sărut mâna”, ori îi zici doar “Noroc” sau “Salut”?
15. Dacă părinţii îţi fac unele observaţii referitoare la
comportarea ta, le consideri ca fiind nedrepte sau le
răspunzi cu insolenţă că “ei înteleg lucrurile ca pe
vremea lor”?
16. Ştii câţi ani au împlinit bunicii tăi? Dar care este
floarea preferată a mamei tale?
17. Cunoşti datele aniversărilor bunicilor, părinţilor
şi fraţilor tăi?
18. Cu prilejul acestor aniversări le oferi, de regulă,
câteva flori sau un mic semn de atenţie şi dragoste?
19. Poţi spune ce culoare au părul şi ochii părinţilor
tăi?
20. Te simţi necăjit dacă părinţii te trimit zilnic să
faci unele cumpărături cum sunt: pâine, lapte, apă
minerală?
21. Obişnuieşti ca faţă de cei din familie sau de
colegi să vorbeşti ireverenţios despre unii profesori,
ori să-i numeşti după porecle?
22. Cărţile împrumutate de la bibliotecă sau de la
prieteni le păstrezi curate, fără să faci însemnări şi
sublinieri pe ele şi fără să le îndoi filele pentru a pune
semn unde ai rămas?
24. Păstrezi în biblioteca personală cărti împrumutate
şi
nerestituite?
25. În clasă, vorbeşti cu colegii în timpul orelor de
curs?
26. Când primeşti o notă slabă consideri ( sau invoci
faţă de părinţi) că este de vină profesorul care te-a
nedreptăţit?
27. Foloseşti întotdeauna un limbaj corect, fără
expresii de argou, care urâţesc limba română cea
frumoasă şi dulce “ca un fagure de miere”
(Eminescu)?
28. Consideri copiatul la lucrări scrise, fără a fi
“prins”, ca pe o dovadă meritorie de abilitate şi
isteţime?
29. Apreciezi că nota la purtare are tot atâta
importanţă ca cea de la o materie precum
matematica, fizica, biologia sau limba română?
30. Ai tras chiulul vreodată de la şcoală sau de la alte
activităţi?
31. Te superi dacă cineva îţi face o observaţie
îndreptăţită?
32. În timpul pauzelor (ca şi în mijloacele de
transport în comun, pe stradă sau în locuinţă) cauţi să
eviţi gălăgia, ţipetele care contribuie la poluarea
sonoră şi deranjează pe cei ce-şi văd de treburi?
33. Dacă greşeşti faţă de cineva (chiar de vârsta ta
sau mai mic) îţi ceri întotdeauna scuze sau crezi că
acest lucru este umilitor?
34. Dacă eşti invitat undeva la masă (în familia unui
coleg etc.) cauţi să mănânci mai mult decât de obicei
dacă bucatele îţi plac?
35. Dacă eşti martor la o faptă necivilizată a unui
coleg, iei atitudine pentru a-l corija?
36. Îţi dai uneori cuvântul de onoare chiar atunci
când spui un neadevăr?
37. Faci uneori prietenilor sau cunoscuţilor farse de
prost gust pentru a te amuza de neplăcerea ce le-ai
pricinuit?
38. Când eşti plecat pentru mai multe zile de la
domiciliu, le scrii părinţilor şi prietenilor sau îi suni
la telefon?
39. Spui întotdeauna “Mulţumesc!” unei persoane
care ţi-a făcut un mic serviciu (chiar dacă este de
vârsta ta sau mai mică)?
40. Pe stradă, izbucneşti în râs dacă vezi un trecător
alunecând şi căzând?
41. Obişnuieşti să scuipi pe jos, fie şi când te afli pe
stradă?
42. Dacă ai bicicletă, te gândeşti, de obicei, când
circuli cu ea, să nu stropeşti trecătorii cu noroi şi să
nu-i loveşti?
43. Călătoreşti uneori în mijloacele de transport în
comun stând în locuri nepermise de regulamentul de
funcţionare a acestora?
44. Cobori adesea pe uşa din spate a acestor
vehicule?
45. Ai călătorit uneori fără bilet (sau abonament
valabil) cu un mijloc de transport în comun?
46. Când te afli într-un asemenea vehicul, oferi locul
persoanelor în vârstă, chiar dacă nu stai pe unul din
locurile rezervate pentru acestea?

44
47. Arunci uneori pe jos biletul de călătorie la
coborârea dintr-un mijloc de transport în comun?
48. Traversezi uneori strada prin locuri nemarcate cu
“trecere pentru pietoni”?
49. Dacă eşti surprins într-o astfel de situaţie îţi
recunoşti imediat greşeala ori cauţi să invoci tot felul
de scuze?
50. Cauţi să ajungi, de obicei, la timp la locul de
întâlnire stabilit?
51. În excursii, obişnuieşti să-ţi scrijeleşti numele sau
iniţialele pe scoarţa arborilor sau pe stânci?
52. Rostogoleşti pietre la vale pe pantele munţilor?
53. Rupi plante care sunt ocrotite de lege (cum este
floarea de colţ)?
54. Dacă intri într-o peşteră nepăzită, cauţi să iei “ca
amintire” o secţiune dintr-o stalactită sau o
stalagmită?
55. Îţi scoţi încălţămintea într-un compartiment de
tren pentru a te simţi mai comod?
56. Ţi-ai urcat sau coborât vreodată bagajele
personale sau ale unei alte persoane pe fereastra
vagonului?
57. Dacă mergi la spectacol cauţi să ajungi
întotdeauna cel puţin cu câteva minute înainte de
începerea programului?
58. Crezi că atunci când mergi la un spectacol este
nimerit să te îmbraci cât mai îngrijit?
59. În timpul spectacolului discuţi cu persoanele de
lângă tine (chiar şi în şoaptă)?
60. Mesteci, uneori, gumă în timpul spectacolului?
61. Te grăbeşti să-ţi iei hainele de la garderobă
înainte de sfârşitul piesei sau al programului?
62. La cinematograf, arunci uneori pe jos biletul de
intrare sau ambalajul unor alimente, profitând de
întuneric?
63. În societate, dacă un coleg te loveşte în fugă, din
greşeală sau din neatenţie, îl admonestezi imediat
folosind cuvinte violente?
64. Îţi anunţi din timp vizitele la rude, prieteni sau
cunoscuţi?
65. La intrarea în locuinţe şi instituţii (şcoală, teatru,
muzeu etc.) foloseşti , de obicei, ştergătorul aşezat în
faţa uşii?
66. Încerci uneori să treci înaintea altor persoane la
rândul de la ghişeul unui cinematograf sau dintr-un
magazin?
67. Dacă găseşti un portmoneu cu bani şi acte îl
predai imediat organelor în drept?
68. Foloseşti întotdeauna un limbaj decent în
convorbirile cu cei
de-o seamă cu tine, precum şi cu cei de vârstă mai
mică?
69. Îţi ridici şapca de pe cap atunci când saluţi pe
cineva în vârstă?
70. Ai rupt uneori flori din parcuri sau din spaţii
publice de pe stradă?
71. Crezi că este util, frumos şi plăcut să te comporţi
întotdeauna potrivit normelor de bună-cuviinţă?
Interpretarea
rezultatelor:
- se acordă câte 1 punct pentru răspunsul
NU la întrebările: 5, 7, 9, 10, 11, 15, 23, 25,
26, 28, 30, 31, 34, 37, 40, 41, 43, 44, 45, 48,
51, 52, 53, 54, 55, 56, 63, 66, 70;
- se acordă câte 1 punct pentru răspunsul
DA la întrebările: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 13, 14,
16. 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 27, 29, 32, 33,
35, 36, 38, 39, 42, 46, 47, 49, 50, 57, 58, 59,
60, 61, 62, 64, 65, 67, 68, 69, 71.
- peste 66 de puncte: te comporţi
întotdeauna potrivit normelor de bună-
cuviinţă şi ai , deci, o educaţie aleasă, care-ţi
face cinste;
- între 60 şi 65 de puncte: faci uneori greşeli
de bună conduită, dar te preocupă faptul că
trebuie să dovedeşti că ai “cei şapte ani de-
acasă” (poţi remedia uşor şi repede lipsurile
care te-au făcut să pierzi câteva puncte din
acest chestionar)
- între 54 şi 59 de puncte: ai unele lipsuri
vizibile în felul cum te comporţi în
societate, pe care e bine să le depistezi
(acest test îţi oferă prilejul să afli unele
dintre ele) şi să te corijezi cu atenţie şi
răbdare;
- sub 54 de puncte: ai frecvente lipsuri în
comportarea ta faţă de cei din jur, de mediul
natural şi de tine însuţi; se impune
îndreptarea acestui comportament, dacă vrei
să fii considerat un om bine educat şi
acceptat cu plăcere în societate.
Preluat de pe didactic.ro
( Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program
Sportiv Bacău)

45
1. Cele mai cunoscute romane, inspirate de locuri din România, sunt „Castelul din
Carpați” de Jules Verne și „Dracula” de Bram Stoker.
2. România este pe locul nouă în lume în ceea ce privește producția de vin.
3. Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică
bancnotă din lume printată vreodată. Dimensiunile ei sunt de 2,75 x 3.80 cm.
4. Motorul modern cu reacție a fost inventat de inventatorul bucureștean Henri Coandă
în 1910.
5. Rețeaua de transport în comun din București este a patra cea mai mare din Europa.
6. Soprana Alma Gluck, prima artistă lirică ce a reușit să vândă 1 milion de înregistrări,
s-a născut în București pe 11 mai 1884.
7. În Brașov se găsește cea mai mare biserică în stil gotic dintre Viena, Austria și
Istanbul, Turcia: Biserica Neagră
8. Castelul Peleș a fost primul castel din Europa care a fost în întregime luminat cu
curent electric. Energia electrică era produsă de instalația proprie a castelului.
Sistemul de încălzire al castelului a fost construit în 1888 și este funcțional și astăzi.
9. Al doilea glaciar subteran ca mărime din Europa, Ghețarul din Peștera Scărișoara, se
găsește sub Munții Bihor din România. Are un volum de 75.000 de metri cubi și are o
vechime de peste 3.500 de ani
10. Sursa de inspirație pentru Contele Dracula, personaj creat de Bram Stoker, a
fost domnitorul Vlad Țepeș, nume provenit din cauza faptului că îi trăgea în țeapă pe
dușmanii săi și îi lasă așa de-a lungul drumurilor.
11. Timișoara a devenit în 1889 primul oraș din Europa care a avut iluminat public
electric.
12. De asemenea, Timișoara a fost primul oraș european care a introdus tramvaiele trase
de cai, în anul 1869.
13. Stiloul a fost inventat de craioveanul Petrache Poenaru și a fost brevetat în mai 1827.
Inventatorul a trăit între anii 1799-1875.
14. Cea mai înaltă biserică de lemn din lume și a doua structură de lemn din
Europa este Mănăstirea Peri din localitatea Săpânța, Maramureș. Are o cruce înaltă de
7 metri care cântărește 455 de kilograme în vârful bisericii care are o înălțime de 78
de metri.
15. Mini-seria americană „Hatfields & McCoys”, în roluri principale fiind Kevin
Costner și Bill Paxton, a fost filmată în România.
16. Nicolae Păulescu a fost omul de știință român care a descoperit insulina și care inițial
a numit-o pancreină. Cu toate acestea, doi oameni de știință canadieni au primit
Premiul Nobel în 1923 pentru studiile lor despre insulină, însă munca de pionierat a
lui Păulescu în domeniul medicinii diabetice fiind acreditată în mod corespunzător.
17. Filmul „Cold Moutain” în care a jucat cunoscuta actriță Nicole Kidman a fost filmat
în România.
18. Canalul Dunăre-Marea Neagră din Dobrogea este pe locul trei în ceea ce privește
lungimea unei căi de navigație create de mâna omului, după Canalul Suez și Canalul
Panama.
19. Cele mai vechi fosile de homo sapiens de până acum au fost descoperite în sud-vestul
României, în Peștera cu Oase. Fosilele sunt vechi de aproximativ 37 800-42 000 de
ani.
20. Biserica Unitariană a fost fondată în Transilvania, locul unde s-a născut Francisc
David în 1510.
21. Constanța a fost asociată cu legenda lui Iason și argonauții, care s-au îmbarcat într-o
călătorie lungă din Grecia la Kolchis, Georgia de pe coasta Mării Negre, în căutarea
lânii de aur.

46
22. În Munții Carpați se întâlnesc cele mai mari păduri virgine din Europa și
adăpostesc peste 400 de specii unice de mamifere, inclusiv Capra Neagră. 60% din
populația de urși bruni din Europa trăiește în Munții Carpați din România.
23. Limba română are o vechime de 1.700 de ani.
24. Biserica Neagră din Brașov are cea mai mare orgă din Europa, cu 4000 de tuburi.
Deține de asemenea, și cel mai mare clopot din România, cântărind 6,3 tone.
25. Dunărea are o lungime de 2.850 de kilometri de la izvorul său din Munții Pădurea
Neagră, Germania până la vărsarea în Marea Neagră, unde formează a doua deltă din
Europa ca mărime și cea mai bine păstrată: 3540 kilometri pătrați de râuri,
canale, mlaștini, lacuri înconjurate de copaci și insule de stuf
26. Primul actor care a jucat rolul lui Tarzan a fost românul Johnny Weissmuller, care a
fost în rolul principal în filmul „Tarzan, omul maimuță” din 1932 (fost campion
olimpic la înot).
27. Statuia Regelui Decebal, sculptată într-o stâncă de la Cazanele Dunării, este cea mai
înaltă sculptură în piatră din Europa, având 55 de metri înălțime.
28. Inventatorul român Traian Vuia a fost primul om care a construit și a zburat cu un,
„automobil-avion cu aripi fixe” în totalitate autopropulsat, pe data de 18 martie 1906.
29. Primul 10 curat din cadrul Jocurilor Olimpice a fost luat de gimnasta româncă Nadia
Comăneci în 1976 în Montreal, Canada.
30. Numele „România” nu are origini foarte clare, unii istorici fiind de părere că provine
de la cuvântul latin „romanus” care înseamnă „cetățean al Imperiului Roman”, iar alții
spun că provine de la cuvântul „Arman”, sau „Armis”, adică de la zeul Hermes,
pomenit în mitologia greacă de atâtea ori. Grecii au preluat mai toate zeitățile de la
traci și daco-geți.
31. Mănăstirea Voroneț din Moldova este cunoscută ca fiind partea românească a Capelei
Sixtine.
32. Cele trei tăblițe de lut datate a fi din anul 5.300 î.Hr., descoperite în satul Tărtăria din
centrul României, au fost subiectul unor controverse în rândul arheologilor, câțiva
dintre aceștia spunând că simbolurile de pe ele reprezintă cele mai vechi forme de
scris din lume.
33. Palatul Parlamentului din București este a doua cea mai mare clădire din lume, după
Pentagonul din Statele Unite.
34. În 2005, din moneda românească leu, s-au tăiat patru zerouri, astfel încât ceea ce
însemna 10.000 de lei a devenit 1 leu. De asemenea, au început să fie create din
plastic, în loc de hârtie. O legendă amuzantă spune că băncile au fost sfătuite să
înceapă să folosească mai mult plastic (referindu-se la carduri), iar acestea au luat-o
literalmente și au început să creeze bancnote din plastic.
35. Muzeul ASTRA din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din lume.
Prezintă peste 300 de case și construcții, printre care mori de apă și mori de
vânt, prese imense de vin, fructe și ulei, forje hidraulice și multe altele.
36. România este cea mai bogată țară din Europa în ceea ce privește resursele de aur.
37. Zece orașe din România sunt înfrățite cu orașe din Statele Unite.
Informații culese de prof. Nastasă Oana

47
Criptografia este o ştiinţă destul de veche care s-a născut din necesitatea de a
transmite mesaje secrete şi de a comunica eficient fără ca duşmanul să cunoască conţinutul
scrisorii.
Aşa cum era de aşteptat, primele încercări de a trimite mesaje secrete s-au bazat pe
ascunderea propriu-zisă a textului.
Aşa a luat naştere steganografia, comunicarea secretă creată prin ascunderea
mesajului care s-a manifestat prim mijloace inedite în primele secole, de la tatuarea mesajelor
pe scalpul unui sol, aşa cum a făcut Histaios atunci când i-a trimis un mesaj de încurajare lui
Aristagoras din Milet pentru a-l convinge să lupte împotriva regelui persan, până la scrierea
sa pe o bucată de mătase ce urma a fi împăturită şi acoperită cu ceară pentru ca mesagerul să
o poată înghiţi, aşa cum era obiceiul la vechii chinezi.
Deşi steganografia a fost utilizată îndelung, ea are un mare defect şi anume acela că
mesajul odată descoperit, poate fi descifrat cu uşurinţă. Prin urmare, apariţia criptografiei era
imperios necesară nu pentru a ascunde neapărat mesaje ci pentru a le face inteligibile.
La rândul său, criptologia poate fi şi ea împărţită în două subdiviziuni: transpoziţia şi
substituţia. Transpoziţia presupune ca literele dintr-un mesaj să fie pur şi simplu rearanjate
cu scopul de a crea anagrame. Totuşi, această metodă este folosită cu precădere pentru
mesajele scurte şi poate fi nesigură având în vedre că, în acest caz există un număr limitat de
litere ce pot fi rearanjate relativ repede. În textele lungi, transpoziţia oferă oarecare siguranţă.
Pe măsură ce numărul literelor creşte, numărul combinaţiilor posibile se multiplică, iar
descifrarea mesajului se poate face doar cunoscând sau aflând procedeul exact de codificare.
Substituţia, pe de altă parte, ca metodă de codificare, este una dintre cele mai vechi
modalităţi de criptare .Una dintre tehnicile recomandate este gruparea alfabetului pe perechi
alese la întâmplare pentru ca apoi fiecare literă să fie substituită cu perechea ei.
Simplitatea şi eficienţa acestui mod de codare a mesajului a făcut ca substituţia să
domine scrierile din primul secol. Dar tot în această perioadă au apărut şi indivizii specializaţi
în spargerea codurilor. Deşi marii învăţaţi credeau că nu este posibil ca mesajele secrete
create prin substituţie să fie sparte, din cauza numărului uriaş de potenţiale chei, spărgătorii
de coduri au găsit metode prin care mesajele erau descifrate rapid.
De fapt, descoperirea s-a produs în Orient, acolo unde comerţul, dar şi dezvoltarea
culturală erau în floare şi unde rata infracţionalităţii era redusă datorită legilor şi pedepselor
stricte. Mare parte din comunicarea de aici era bazată pe criptare. Până şi administratorii
foloseau alfabete cifrate pentru a-şi scrie actele, iar important este faptul că ei nu au făcut
numai atât, ci au reuşit să pună bazele criptanalizei, ştiinţa prin care codurile pot fi sparte
fără a fi nevoie de cunoaşterea cheilor care au dus la criptare.
Informații culese de prof. Nastasă Oana

48
DESPRE CIUPERCI ADUNATE…
„Iar când scoți o ciupearcă la coadă sunt
niște viermi mici și albi iar viermii îi scoți și
ciupearca este curată.”
„Cum îi culegem: luăm un cuțit sau
un băț și băcănim în pământ. Se scot cu tot cu
coadă pentru că și coada e bună de mâncat.”
„Frunzele dăunează microbilor ciupercilor pentru că în locul în
care iese o ciupercă acolo este și o frunză și unde e frunza poate fi și un
câine, câinii au microbi și de la câini nu putem mânca cu microbi
pentru că microbii dăunează bolii.”
„Ciupercile se formează din mucegai, firișoare mici care sunt
băgate prin ele și prin sol pe partea inferioară cresc drojdii.”
„ Ciupercile sunt păcălitoare pentru că contează să le rupi în două
să vezi dacă are viermi sau dacă nu are. De exemplu, să spunem că am
luat una cu viermi. Tu ce crezi că se întâmplă că le-ai mâncat? Mai
întâi te doare burta și după vomiți etc.”
„Ciupercile albe sunt puțin mai mititele, sunt ca puieții dar când
le vezi sunt foarte mititele. Ele se înmulțesc în multe ciuperci care cresc
în ambele păduri.”
„Ciupercile roșii se numesc tribul țigănesc și cresc pe câmpie, în
pădure, grădină, pe dealuri.”
„Ciupercile le poți face tocană dar oamenii se pot infecta dacă
mănâncă ciuperci rele, stricate.”
„Ele cresc când plouă. Se formează
umezeală și ciupercile se burețesc.”
Culese de Prof. Mânzu Isabela Beatrice

49
Școala Cioca Boca …………………………………………………. 3
Ziua limbilor Europei ……………………………………………..... 5
Respectă-i pe ceilalți, ca să fii respectat …………………………… 7
Munca în străinătate ………………………………………………... 9
Flori de toamnă …………………………………………………….. 11
Să fim originali de Halloween ……………………………………. 12
Prima zăpadă ……………………………………………………….. 15
Săptămâna legumelor și fructelor donate …………………………... 16
Centenarul MARII UNIRI …………………………………………. 17
Darurile lui Moș Nicolae …………………………………………... 22
Ghetuța lui Moș Nicolae …………………………………………… 24
Atelier literar ……………………………………………………….. 25
Uite vine Moș Crăciun ……………………………………………... 28
Daruri de Crăciun …………………………………………………... 29
Colinde . . . Colinde . . . ……………………………………………. 30
Eminescu, poet național ……………………………………………. 31
Un freamăt de codru ………………………………………………... 33
Violența în școală ………………………………………………….. 34
Drepturile mele …………………………………………………….. 35
Fructele și sănătatea ………………………………………………... 36
Ora de diriginție ……………………………………………………. 42
Autoportret al comportării civilizate ……………………………….. 43
Știați că . . . …………………………………………………... 45
Ascuțitoarea de minți ………………………………………………. 47
Perle și alte . . . bijuterii ………………………………………… 48

Revista ani de scoala 19 completa

Revista ani de scoala 19 completa

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to Revista ani de scoala 19 completa

Similar to Revista ani de scoala 19 completa (20)

More from Scoala Profesionala "Nicolae Balauta"

More from Scoala Profesionala "Nicolae Balauta" (20)

Revista ani de scoala 19 completa