Documentul descrie activitățile desfășurate în cadrul liceului tehnologic 'Nicolae Bălăuță' din Șcheia, incluzând istoria satului Satu Nou și dezvoltarea școlii locale. De asemenea, se menționează un proiect implementat pentru prevenirea abandonului școlar și promovarea incluziunii sociale, care a implicat activități educative pentru elevi, părinți și cadre didactice. Proiectul a avut un buget de 1.941.844,70 lei și a fost destinat 1070 de copii din 74 de comunități rurale din județul Iași.

1. 1
NR.15
SEPTEMBRIE 2016
REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLĂUȚĂ”
ȘCHEIA, IAȘI

2. 2
COLECTIVUL DE REDACȚIE
COORDONATOR: PROF. NASTASĂ OANA
COLABORATORI:
Prof. Elevii:
BĂBUȚĂ MONICA CHELARU CĂTĂLINA
MÂNZU ISABELA CHELARU DAVIDE
MOLDOVAN ADELINA CREȚU MIHAELA
NASTASĂ LOREDANA DULCIANU NATHANAEL
NASTASĂ MIHAI POPA ALEXANDRA
OLARU MIHAELA RĂDEANU COSMIN
PLEȘCA CLAUDIA SOPONARU LAURA
RUSU SIMONA TRUFANDA BIANCA –ELENA
VIERU DANIEL -ANDREI
EDITURA PIM
ISSN: 2247-9708

3. 3
Ş C O A L A Ş C H E I A
S A T U N O U
( continuare din nr. 14)
După Războiul pentru cucerirea
independenţei din 1877 printre cei răsplătiţi de mai
marii vremii, în special de Majestatea Sa Regele
Carol I al României, s-au aflat şi mulţi „curcani”
(poreclă dată dorobanţilor din zona Vasluiului).
Aceştia, oşteni care s-au remarcat pe câmpurile de
luptă de la Plevna, Griviţa, Smârdan, Opanez au fost
împroprietăriţi cu câte 7 ha de teren şi cu inventar
agricol. Aşa s-a întâmplat şi cu o parte dintre
veteranii din zona Negreştiului, care au fost împroprietăriţi în lunca Stavnicului,
pe malul dinspre răsărit, între satele Şendreni şi Căpoteşti, Bâcu şi Şcheia de
astăzi.
Ca urmare a acestei acţiuni pe la 1896 se stabilesc în această zonă primii
locuitori, construindu-şi primele aşezăminte. Primele familii stabilite în această
zonă au fost Rusu, Huţanu, Bulgaru, Fronea şi altele. Acestora li se vor adăuga
şi altele, an de an, întemeindu-se astfel un sătuc, o cătună aşezată în partea de
vest, pe drumul spre Bâcu şi care va primi numele de Satu Nou. Încet, încet
satul se va dezvolta de-a lungul a două drumeaguri pe coasta estică a râului
Stavnic, în amonte, drumeaguri ce se întretaie astăzi ca un foarfece şi se adună
în partea de nord şi în cea de sud într-un fel de papion presărat cu locuinţe de
tot felul, pe toate laturile.
În Catagrafia judeţului Vaslui din anul 1912 este menţionată cătuna Satu
Nou ca făcând parte din circumscripţia şcolară Şcheia alături de satele Căueşti,
Ciuroaia, Basarabia, Pojorăşti şi Găunoasa.
Ca în oricare aşezare nouă populaţia sporeşte şi în anul 1917 deja în
centrul şcolar Şcheia figurează un număr de 34 de copii de vârstă şcolară în
Satu Nou.

4. 4
În anul 1922 un grup de cetăţeni din Satu Nou (I. Timofte, C. Dmbravă,V.
Rusu,D. Carp,I. Câmpeanu, Mariţa Ciuruc, Gh. Olaru şi alţii) înaintează o cerere
dirigintelui şcolii Şcheia, învăţătorul Gh. Topor şi preşedintelui Comitetului
şcolar Şcheia, preotul V. Popa prin care solicitau înfiinţarea şcolii în sat întrucât
existau 41 de copii de vârstă şcolară. Solicitarea cetăţenilor este rezolvată
favorabil şi astfel, cu sprijinul şcolii din Şcheia şi a primarului C. Gh. Andriesei la
1 septembrie 1923 ia fiinţă în sat şcoala ce va funcţiona într-o cameră
închiriată de Gh. Olaru având ca învăţător suplinitor pe C. Sevastru din Ipatele.
Acesta va învăţa până în 1926 doar clasa întâi şi a doua deoarece elevii mai
mari urmau cursurile şcolii din Şcheia unde aveau ca învăţători pe Gh. Topor, C.
Vasilache şi pe Elena Zaharia.
De la 1 august 1926 este numit ca învăţător tânărul absolvent al Şcolii
Normale „Vasile Lupu” din Iaşi, Theodor Dulceanu.
Theodor Dulceanu a fost primul născut în familia lui Neculai şi a
Marghioalei Dulceanu din Şcheia şi a văzut lumina în ziua de 13 februarie a
anului 1906. Copilăria şi-o petrece alături de ceilalţi trei fraţi, Ioan, Costică şi
Vasile în casa părintească. Şcoala primară o va începe sub oblăduirea severă şi
competentă a învăţătorilor N. Bălăuţă şi Gh. Topor, aceşti înaintaşi ai
învăţământului din Şcheia care au format şi prima generaţie de intelectuali de
pe aceste locuri: C. Nonea,V. Creţu, C. Budu, Gr. Panaite, C. Dulceanu, C. Gh.
Tudose, T. Florea, Th. Dulceanu, Gr. Ababei, la rândul lor şi ei învăţători şi
adevăraţi luminători ai satului.
La doar 12 ani primeşte vestea morţii tatălui său pe câmpurile
Mărăşeştilor. Văduva Marghioala, sfătuită de învăţătorul Gh. Topor, şi el
absolvent al Şcolii Normale din Iaşi promoţia 1901, şcoală „de înălţime
culturală şi spirituală”, îl va duce pe Theodor la această şcoală pentru că se
remarcase ca un şcolar harnic şi cu tragere de inimă pentru învăţătură. Astfel,
în toamna anului 1918 Theodor păşeşte pragul Şcolii Vasiliene pe care o va
absolvi în anul 1926 , în poziţia a treisprezecea între cei 28 de şcolari.
De la 1 august 1926 este numit învăţător la şcoala din Satu Nou unde va
funcţiona până la sfârşitul vieţii, la 6 aprilie 1967.
( urmare în numărul viitor)
Prof. M. Nastasă

5. 5
Proiectul a fost implementat de către Inspectoratul Școlar Județean Iași în calitate de
Promotor al Proiectul în parteneriat cu Filiala Iași a Fundației Holt România–FCSSCF, în calitate
de Partener 1, în cadrul programului Programului RO10 „Copii şi tineri în situaţii de risc şi
Iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii
sociale” și finanţat din fonduri provenite de la Mecanismul Financiar al Spaţiul Economic
European (SEE) şi Guvernul României.
Valoarea totală a proiectului a fost de 1.941.844,70 lei. Aria de implementare: 74 de
comunități din mediul rural, din jud. Iași. Obiectivul proiectului: Implementarea, într-o perioada
de 14 luni, a unor noi servicii integrate în 74 de școli din mediul rural din Jud. Iași, în vederea
prevenirii riscului de abandon școlar, creșterii participării școlare și a incluziunii sociale a 1070
de copii aflați în situații de risc și a familiilor acestora. În cele 74 de unități școlare selectate vor
fi organizate activități destinate copiilor, părinților și cadrelor didactice.
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță” Șcheia a fost parte a acestui proiect, elevii
participanți la acest proiect fiind: Mardar I. Vasile Vlad, clasa a V-a A, Ochiana Ana Maria,
clasa a V-a A, Crăciun I. Veronica Corina,
clasa a VI-a B, Grigoraş C. Răzvan Cristian,
clasa a VI-a A, Mardare A. Monica
Valentina, clasa a VI-a A, Panaite D. Sanda
Maria, clasa a VI-a A, Popa N. Neculai,
clasa a VI-a A, Sbîngu I. Alexandru, clasa a
VI-a A, Chelaru V. Mirabela Cătălina, clasa
a VII-a A, Creţu Mihaela, clasa a VII-a A,
Donea D. Marius Gabriel, clasa a VII-a A,
Raveica M. Mihai Lucian, clasa a VII-a A,
Trufanda L. Bianca Elena, clasa a VII-a A,
Apetrei Andrei, clasa a VIII-a A, Titilică P.
Cristi Petrişor, clasa a VIII-a B, State C. Alin
Constantin, clasa a VIII-a B, precum și părinții :
Mardar Mărioara, Vrabie Crenguţa, Bîrlădianu
Adriana, Grigoraş Elena, Mardare Liliana,
Panaite Luminiţa, Popa Daniela Elena, Sbîngu
Mariana, Chelaru Corina, Donea Violeta,

6. 6
Raveica Cristina, Trufanda Mariana, Andrieş Daniela, Titilică Marcela, State Elena Lăcrămioara.
În cadrul acestui proiect s-au desfășurat activități cu elevii, cu părinții și cu cadrele
didactice. Educatorul parental al proiectului pentru școala noastră a fost doamna profesor
Nastasă Loredana. Iată și activitățile desfășurate cu elevii, precum și cadrele didactice care le-au
coordonat:
Nr.
crt.
Nume prenume cadru didactic Tipul/denumirea activității
1 ARITON GHEORGHIŢA Atelier de pictură
2 SIMION ELENA Clubul de lectură
3 PINTILIE VERONICA Activitate ecologică
4 NASTASĂ OANA Atelier de fotografie
5 CÂRLAN ALINA Jocuri sportive de echipă
6 PLEŞCA CLAUDIA Ce meserie mi-ar plăcea?
7 BĂBUŢĂ MONICA
Știați că... (curiozități geografice, istorice, sportive,
cultură locală)
8 RUSU SIMONA Cerc de dezbatere
9 BUCĂTARU GEANINA Activitate de autocunoaștere și intercunoaștere
10 DIMA ELENA Atelier de științe
ATELIER DE PICTURĂ
Prin activitatea artistico-plastică copiii sunt ajutaţi să vadă frumosul. Elevii sunt învăţati să nu
treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa
înconjurătoare fără să le observe. Atenţia lor
trebuie să fie îndreptată asupra acestor valori:
aspecte ale naturii, tradiţii, folclor, artă.
Creativitatea, în termeni generali, este
un proces mental care permite generarea de
idei şi concepte noi sau asocieri originale

7. 7
între concepte şi idei deja existente. Procesul educativ trebuie astfel conceput și desfășurat, încât să-i
convingă pe elevi să preţuiască propria moştenire naţionalā, să primeascā contribuţiile originale ale
oricărei naţiuni la civilizaţia modernă. Creaţia artistico-plastică face o legătură constructivă între
gândire şi imaginaţie între realitate şi
fantezie, dezvoltând în acelaşi timp puterea
de analiză şi sinteză.
În abordarea creativităţii în
procesul educaţional, elevul trebuie
încurajat sa gândeascā independent, să îşi
asume riscuri și responsabilitāţi în
demersul sāu spre formare intelectualā.
Obiectivele activităților de pictură:
În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice
implicate au avut în vedere următoarele obiective:
 receptarea unor mesaje artistice exprimate prin limbaj vizual, în contexte variate;
 exprimarea de idei/experienţe şi emoţii/sentimente prin modalităţi specifice artelor
vizuale;
 crearea de obiecte practice şi estetice folosind materiale, instrumente şi tehnici
specifice;
 dezvoltarea abilităţilor artistice;
 cunoaştere şi înţelegere, implicarea într-o varietate de forme de artă;
 înţelegere culturală crescută;
 împărtăşirea experienţelor artistice, devenind şi consumatori artistici.
Motto :
„Retorica este forţa de a convinge, iar datoria retorului este să vorbească în aşa fel ca să
convingă.” (Cicero)
CLUB DE LECTURĂ
Activitatea a urmărit ,,instigarea la lectură”, trezirea interesului pentru citit prin
intermediul lecturii de plăcere, care să-i seducă pe copii şi, astfel, să-i apropie de lecturile

8. 8
canonice, instituţionalizate şi de lectura de-a lungul întregii vieţi.
Prin literatură, programele
actuale urmăresc să formeze
repere culturale şi estetice, să le
ofere elevilor şansa de a a înţelege
mai bine lumea şi de a se înţelege
mai bine pe ei înşişi, şi cum
,,actul lecturii este în mod esenţial
sporitor: sporitor pentru că
lărgeşte nu numai sfera
cunoştinţelor de limbă, a cunoştinţelor despre texte şi a celor despre lume, ci şi pentru că, în
orizontul lui, se reunesc gânduri şi sentimente, cunoaştere de sine” (Alina Pamfil), un cerc de
lectură nu ar face decât să ajute la atingerea acestor deziderate.
Urmând căile medicinii sufletului de care vorbea Noica, o medicină ce răstoarnă sensurile
tradiţionale, scopul unui astfel de cerc ar fi de a transmite copiilor plăcerea lecturii, un virus atât
de abil încât să ajungă să fie indispensabil supravieţuirii.
Cum oamenii care şi-au făcut din
lectură o meserie mărturisesc
,,(…) cititul e una din marile
bucurii ale vieţii şi printre
puţinele vicii care nu trebuie
pedepsite.(…) A citi înseamnă a
învăţa (în dublu sens: a te instrui
şi a înţelege)” (Nicolae
Manolescu), rezultă că acest virus trebuie să fie răspândit cu perseverenţă, în ciuda oricăror
antiviruşi de tipul: televizor, calculator, lipsă de timp sau lipsă de bunăvoinţă. A-i face pe elevi
să găsească o motivaţie intrinsecă pentru a citi, a-i face să accepte, de bună voie, să trudească
pentru nişte rezultate atât de îndepărtate în timp, a fost şi va rămâne o problemă a dascălilor şi a
părinţilor. Cât timp copilăria şi adolescenţa vor însemna joc, energie, nonconformism, motivaţii
extrinseci, lupta pentru drepturile lecturii va dăinui. Succesul ,,seducţiei” ţine mai degrabă de

9. 9
capacitatea noastră, implicit a societăţii, de a ne adapta copilului din secolul al XXI-lea. Plăcerea
,,cetitului de cărţi” se învaţă, aşa că, atâta vreme cât vor exista oameni care să se preocupe de
lectură, ea nu va dispărea.
Obiectivele activităților de lectură:
În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice
implicate au avut în vedere următoarele obiective:
 formarea gustului şi a interesului pentru lectură, prin lectura de plăcere;
 formarea competenţelor specifice privind receptarea şi producerea de text literar;
 cultivarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă pentru o cât mai adecvată utilizare
în viaţa socială;
 stimularea gândirii critice, autonome şi reflexive a elevului;
 dezvoltarea unei viziuni transdisciplinare asupra literaturii şi lecturii;
 valorificarea inteligenţelor dominante în recepterea textelor citite.
EDUCAȚIE ECOLOGICĂ
Educația ecologică presupune crearea și întreținerea unor fluxuri informaționale
interesante, atractive, în doze “digerabile”,
capabile să schimbe percepția oamenilor: apte
să atragă atenția asupra realităților naturale, și
mai mult decât atât, să ducă la conștientizarea
dependenței noastre totale de buna funcționare
a proceselor ecosistemice locale și globale.
Esențial este ca stilul să fie captivant, adecvat
vremurilor momentului, atât de sincer cât
poate să fie o astfel de comunicare. Se pot
realiza astfel punți de legătură între intelecte
umane dealtfel izolate între ele. La modul
ideal, educația ecologică este o gândire-
împreună a realităților ecosistemice și societale.
Educaţia ecologică devine astfel
încercarea transferării unor moduri de gândire
pragmatică privitor la ecosisteme, specii,
populaţii, inclusiv umane, înţelese în
contextul lor evolutiv, în transformările
petrecute în plan spaţial şi temporal.
Totodată, pe lângă partea ştiinţifică
(eminamente pragmatică), educaţia ecologică
are şi aspecte filosofice, legate de etică,

10. 10
moralitate, axiologie etc, toate acestea contribuind la poziţionarea individului uman în cadrul
societăţii, în cadrul larg al civilizaţiei şi al ecosferei.
Trebuie să existe o întrepătrundere între activităţile teoretice şi cele practice, care să se
susţină reciproc, pentru a putea progresa rapid în înţelegerea naturii şi în regândirea abordării
noastre faţă de natură şi societate. Educaţia
ecologică formală şi nonformală trebuie să
fie fundamentată în sistemul de învăţământ
obligatoriu, dar ea trebuie să continue de-a
lungul existenţei individuale. Diversitatea
modurilor de realizare este extraordinar de
mare, de la orele din învăţământul
obligatoriu la transferul informaţiei prin
mass-media, internet, cursuri/ traininguri,
activităţi artistice, ecoturism etc.
Actualitatea ecologiei este dată de
problemele majore cu care civilizaţia umană
globalizată se confruntă în ultima perioadă,
mai cu seamă cele legate de:
1. creşterea exponenţială a populaţiei umane,
2. creşterea impactului de mediu produs de o economie din ce în ce mai mare. Problema
resurselor finite, atât a materiilor prime, cât a energiei fosile accesibile, problema poluării de
diferite tipuri, a schimbărilor climatice, a declinului biodiversităţii globale, a deşertificării, a
scăderii suprafeţelor acoperite de pădure ş.a.m.d., sunt chestiuni fundamentale în dezbaterea
privind viitorul civilizatiei.
Obiectivele activităților de educaţie ecologică:
În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice
implicate au avut în vedere următoarele obiective:
- furnizarea unor informaţii corecte privind starea şi problemele mediului înconjurător;
- dezvoltarea unor deprinderi în legătură cu o planetă sănătoasă;
- dezvoltarea responsabilităţii personale şi civice a tinerilor;
- dezvoltarea capacităţii lor de a analiza, a sintetiza şi a generaliza informaţiile în
legătură cu problemele ecologice;
- conştientizarea faptului că este importantă rezolvarea cauzelor unei situaţii şi nu a
efectelor acesteia;
- prezentarea interdependenţei tuturor vieţuitoarelor de pe pământ;
- dezvoltarea unei gândiri pozitive faţă de problemele mediului înconjurător care să
asigure însuşirea unor convingeri, a unui mod de viaţă corespunzător.

11. 11
ATELIER DE FOTOGRAFIE
În cadrul acestui atelier profesorii vor oferi copiilor posibilitatea de a-și construi
povestea proprie prin intermediul imaginilor, dar și posibilitatea de a se descoperi pe sine și
lumea ce-i înconjoară.
Au fost dezvoltate abilitățile și
aptitudinile tehnice ale elevilor prin
familiarizarea și utilizarea aparatului foto.
Activitățile au fost special concepute pentru
copiii cu vârstele cuprinse între 7 și 14 ani.
Pe parcursul activităților copiii au fost
ajutați să se familiarizeze cu aparatul foto, să
înțeleagă mai bine noțiunile și limbajul
fotografic, profesorul a ajutat copiii să
perceapă fotografia ca mijloc de comunicare
și de relaționare cu ceilalți.
După parcurgerea activităților specifice
inițierii în activitatea fotografică, elevii au
fost ajutați să realizeze fotografii așa încât să
evidențieze specificul comunității locale, al
unității de învățământ, al familiei din care
provin etc. Au fost organizate expoziții având ca temă autoportretul, natura, familia, școala,
comunitatea.
Obiectivele activităților cercului de
fotografie:
În proiectarea activităților de educație
ecologică, educatorii parentali și cadrele
didactice implicate au avut în vedere
următoarele obiective:

12. 12
 familiarizarea cu aparatul de fotografiat;
 familiarizarea cu noțiunile tehnice și estetice în fotografie;
 descoperirea modalităților de comunicare prin imaginea fotografică;
 deprinderea limbajului fotografic;
 descoperirea funcției estetice și sociale a fotografiei;
 dezvoltarea creativității și a spiritului de observație.
Motto :
„ Copilul trebuie să vină la şcoală bucuros şi să plece fericit, simţind că tot ce îl înconjoară îi
este propriu. ”
JOCURI SPORTIVE DE ECHIPĂ
Educaţia fizică şi sportul completează aria culturii unui popor, favorizează lărgirea
cunoaşterii omului şi face posibilă înscrierea de noi valori în ansamblul culturii universale.
Specialişti renumiţi ai
domeniului consideră cultura
fizică prima formă de cultură,
generată din necesitatea
primordială a omului de a se
pregăti pentru lupte şi
vânătoare, în vederea asigurării
existenţei.
Practicând un sport,
copilul își formează o imagine pozitivă despre propriul corp, dezvoltă atitudini valorizate de
societate. El devine mai independent, învață să lucreze în echipă și găsește modele pozitive de
urmat, toate acestea contribuind la formarea unei stime de sine pozitive.
Pentru că la vârste foarte mici formarea imaginii de sine este în strânsă legătură cu feed-
back-ul primit de la ceilalți (părinți, colegi, antrenor), este important ca sportul practicat să nu fie
axat pe competiție, ci pe spiritul ludic al acestuia. Așa evităm frustrările ce apar odată cu
pierderea unei competiții, concentrându-ne atenția pe bucuria copilului de a învăța lucruri noi,
încurajându-l și sprijinindu-l. În cazul copiilor mai mari, este important să punem accent pe
evoluția copilului în raport cu sine și nu cu ceilalți, comparând rezultatele personale prezente cu

13. 13
cele obținute anterior. Astfel, copilul învață să-și gestioneze progresul, apreciindu-și valoarea
personală într-un mod obiectiv și mai puțin frustrant.
De asemenea, trebuie să apreciem mai mult efortul depus decât rezultatul final obținut și
teama de eșec este îndepărtată. Nu în ultimul rând, este bine să-i învățăm pe cei mici să-și
accepte propriile limite și să-i susținem în atingerea potențialului maxim de dezvoltare.
Prin sport, copilul își dezvoltă responsabilitatea, disciplina, spiritul competitiv, respectul
față de ceilalți și față de muncă, răbdarea, flexibilitatea, perseverența, orientarea pozitivă către
ceilalți, formându-și un caracter frumos și echilibrat.
Rezultatul muncii în echipă este unul superior rezultatelor individuale este
complementaritatea competențelor deținute de membri. Şi această complementaritate,
eterogenitate în cadrul unei echipe trebuie privită ca un plus care aduce valoare şi nu ca pe un
declanşator de dispute interne. Astfel, conştientizează care sunt punctele forte şi punctele slabe
ale fiecăruia. Într-o primă fază poate fi demotivant pentru anumiți membri să constate că ceilalți
au mai multe abilități decât ei. Pot declanşa, astfel, stări competiționale din dorința de a egala

14. 14
anumite competențe. Însă în momentul în care fiecare realizează că abilitățile nu se contorizează
cantitativ, ci calitativ, că poți să ai dezvoltate doar 2-3 abilități şi acelea să fie indispensabile
atingerii scopului echipei, că nu trebuie să priveşti plusurile celorlalți membri ca pe o
amenințare, ci ca pe o resursă importantă a echipei din care faci parte, atunci o să se treacă de la
o stare de competiție la una de colaborare în cadrul echipei.
Obiectivele activităților sportive de echipă:
În proiectarea activităților de educație ecologică, educatorii parentali și cadrele didactice
implicate au avut în vedere următoarele obiective:
 Dezvoltarea armonioasă a elevilor;
 Integrarea socială a elevilor;
 Încurajarea elevilor de a participa în competițiile oficiale;
 Dezvoltarea spiritului de competiție;
 Dezvoltarea spiritului de fair-play;
 Pregătirea pentru viață (muncă în echipă);
 Formarea deprinderilor de organizare în mod util şi reconfortant a timpului liber;
 Dezvoltarea trăsăturilor pozitive ale caracterului şi personalităţii elevului;
 Participarea comunității locale, sporirea interesului general pentru activități colective.
CE MESERIE MI-AR PLĂCEA...
Orientarea şcolară şi profesională reprezintă una din activităţile importante ale dezvoltării
complexe, armonioase şi
integrale a personalităţii,
ale dezvoltării şi integrării
profesionale eficiente. În
baza unei convergenţe
reale realizate de
orientarea şcolară şi
profesională între ce
poate şi ce doreşte elevul
şi certitudinea ce i-o oferă societatea privind viitorul său profesional şi social, el este stimulat

15. 15
spiritual şi afectiv să muncească mai bine, să obţină rezultate şcolare şi profesionale superioare.
De aceea, alegerea şcolii şi a meseriei de către fiecare elev trebuie să se bazeze pe o orientare
şcolară şi profesională adecvată.
Interesele elevului la vârste mici sunt dinamice, se schimbă uşor, se reorientează rapid de
la un domeniu la altul. În plus, elevul începe să fie interesat de viitorul apropiat, dar şi de noi
modele, din afara familiei. Cu atât mai oportună este în această etapă de vârstă exersarea
deprinderii de explorare şi
cunoaştere a propriilor
abilităţi, preferinţe, interese,
ştiut fiind faptul că cu cât
cunoştinţele despre sine sunt
mai acurate, mai clare, mai
realiste şi mai bine
structurate, cu atât deciziile
de carieră sunt mai uşor de
luat şi mai stabile în timp.
Obiectivele activităţii de orientare şcolară şi profesională sunt:
 Recunoașterea a cât mai multe activități din domenii diferite;
 Diferenţierea între termenii "ocupaţie", "profesie”, "meserie" ;
 Identificarea a cel puţin două ocupaţii pe care ar dori să le practice în viitor;
 Stabilirea abilităţilor, intereselor și aptitudinilor personale;
 Exersarea deprinderii de autoexplorare şi autocunoaştere;
 Dezvoltarea capacității de comunicare asertivă în grup.
ȘTIAȚI CĂ....
Cultura generală reprezintă ansamblul valorilor spirituale, provenite din toate domeniile
cunoaşterii şi ale activităţii umane: ştiinţă, tehnologie, artă, religia, etc.

16. 16
Cultura generală angajează în plan pedagogic noi modalităţi de selecţionare a
conţinutului instruirii, care presupun pe de o parte, concentrarea asupra cunoştinţelor şi
capacităţilor de bază cu valoare formativă
maximă iar, pe de altă parte. extinderea sferei
acestora la toate nivelurile sistemului.
Valorile culturale constituie resursele
pedagogice de bază angajate în activitatea de
formare-dezvoltare permanentă a personalităţii
umane în mediul şcolar şi extraşcolar. Cultura
generală stă la baza dezvoltării armonioase a
personalităţii, fiind o premisă a adaptării la
cerinţele profesionale şi sociale. Cultura
generală reprezintă o competenţă indispensabilă astăzi, în condiţiile unei evoluţii accelerate în
toate domeniile ştiinţifice.
Obiectivele activității de dezvoltare a culturii generale
 Îmbunătăţirea performanţelor cognitive în domeniile artistic, literar, stiintific;
 Cultivarea respectului pentru cultură şi educaţie;
 Dezvoltarea spiritul critic, autocritic;
 Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi comunicare între elevi.
Motto :„Retorica este forţa de a convinge, iar datoria retorului este să vorbească în aşa
fel ca să convingă.”
(Cicero)
CERC DE DEZBATERE
Implicarea elevilor prin activități de tip dezbatere reprezintă una dintre cele mai complexe
si eficiente modalități de formare și poate fi regăsită în educația tinerilor din diferite țări ale lumii
fie ca activitate curriculară, fie ca preocupare extracurriculară.

17. 17
Educaţia prin dezbatere, organizată formal sau nonformal, trebuie să fie fundamentată în
sistemul de învăţământ obligatoriu, dar
ea trebuie să continue de-a lungul
existenţei individuale. Diversitatea
modurilor de realizare este extraordinar
de mare, de la orele din învăţământul
obligatoriu la transferul informaţiei prin
mass-media, internet, cursuri/
traininguri, activităţi artistice, jurnalism
etc.
Pregătirea elevilor pentru
practicarea dezbaterilor impune activități bazate pe abordări inter/pluri/transdisciplinare, în acord
cu orientarea spre transdisciplinaritate în formarea competențelor și în prezentarea conținuturilor.
Având în vedere diversitatea temelor ce pot fi supuse dezbaterii, în cadrul acestor
activități vor fi folosite atât cunoștințe ale elevilor dobândite prin participarea la celelalte
acitivtăți nonformale, cât și informații specifice disciplinelor studiate la clasă. Dezbaterile au ca
beneficiu major selectarea și sistematizarea informațiilor din diverse domenii, din perspectiva
relevanței acestora pentru viața reală. Temele care propun o abordare strategică, de concepere a
unui plan pentru rezolvarea unor probleme concrete ale comunității, contribuie la dezvoltarea la
elevi a competențelor antreprenoriale și a spiritului de
inițiativă.
Participând la dezbateri, elevii învață să devină
independenți în gândire și în acțiune, dar și să facă
deosebirea între un astfel de comportament și
nerespectarea regulilor. Scopul principal al dezbaterilor
este acela de a dezvolta la copii un comportament
civilizat și capacitatea de a utiliza argumente expuse în
mod convingător.
Obiectivele activităților cercului de dezbatere:
- dezvoltarea deprinderilor elevilor de gândire analitică și de exprimare personală;

18. 18
- cultivarea toleranței față de pluralismul opiniilor;
- dezvoltarea unei gândiri pozitive faţă de problemele societății, care să asigure însuşirea
unor convingeri, a unui mod de viaţă corespunzător;
- dezvoltarea la elevi a capacității de abordare inter/pluri/transdisciplinară a
problematicii supuse analizei și dezbaterii.
CONSILIERE ÎN VEDEREA AUTOCUNOAŞTERII
Conceptul de autocunoaştere se referă la procesul de explorare şi structurare a propriilor
caracteristici (de exemplu abilităţi, emoţii, motivaţii, atitudini, credinţe, mecanisme de apărare
şi adaptare etc.) în urma căruia rezultă imaginea de sine a persoanei. Funcţionarea eficientă în
mediul socio-educaţional este facilitată de
capacitatea de autocunoaştere şi
autoreglare eficientă a persoanei.
Aspectele relevante ale autocunoaşterii
sunt:
 imaginea de sine;
 aptitudinile şi abilităţile
personale;
 sistemul motivaţional al
individului;
 emoţiile şi mecanismele de
apărare şi adaptare;
 autoeficacitatea percepută.
Cunoaşterea de sine se dezvoltă o dată
cu vârsta şi cu experienţele prin care
trecem. Pe măsură ce o persoană se
maturizează, dobândeşte o capacitate mai
mare de autoreflexie. Totuşi, niciodată nu
vom putea spune că ne cunoaştem pe noi

19. 19
înşine în totalitate; cunoaşterea de sine nu este un proces care se încheie o dată cu adolescenţa
sau cu tinereţea. Cunoaşterea de sine este un proces cognitiv, afectiv şi motivaţional individual şi
continuu, dar suportă influenţe puternice de mediu. Comunicarea interpersonală este una dintre
sursele de autocunoaştere. O comunicare eficientă poate asigura un climat securizant, facilitator
al autodezvăluirii şi intercunoaşterii.
Obiectivele activităţii de autocunoaştere:
- Dezvoltarea abilităţilor de auto şi intercunoaştere pentru o mai bună adaptare şcolară;
- Dezvoltarea abilităţilor de lucru în grup;
- Identificarea modalităţilor de valorificare a diferenţelor dintre oameni în activitatea de
grup;
- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală;
- Dezvoltarea unui climat de încredere şi respect reciproc .
Motto :
„Dacă te gândeşti la ziua care va urma, ia-ţi de mâncare.
Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac.
Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copii!”
(proverb chinezesc)
CERC DE ȘTIINȚE
Excelente prilejuri educative şi nu numai ni se oferă prin promovarea activităţilor practice
de tip nonformal, care ne dau
posibilitatea ca pe lângă înarmarea cu
cunoştinţe temeinice, să-i deprindem
pe elevi cu explorarea şi cercetarea,
desigur la nivelul lor, îmbinând în chip
armonios folosirea în mod util şi
educativ a timpului liber. Cu asemenea
ocazii se formează şi căleşte spiritul de

20. 20
echipă, altruismul, întrajutorarea şi alte virtuţi.
Activităţile practice, contactul direct cu mediul, cu natura, spiritul responsabil, implicarea
totală, factorul opţional, vor constitui cheia succesului şi vor avea o finalitate precisă. În cadrul
activităţilor extracurriculare se pot constitui echipaje, trupe, formaţii, membrii acestora trebuind
să dovedească pasiune, disponibilitate la efort suplimentar asumat, aplicaţii spre practică,
adaptabilitate, spirit de sacrificiu, spirit de echipă şi la nevoie să devină formatori de opinie.
La acest cerc conţinuturile tematice,
obiectivele de referinţă şi obiectivele
specifice temelor abordate sunt structurate
astfel încât să se realizeze o
complementaritate între activitatea de cerc şi
conţinutul orelor de chimie predate în
gimnaziu. Elevii au posibilitatea să înveţe
chimia într-un mod atractiv, prin jocuri,
rebusuri chimice, să afle lămuriri
suplimentare ale noţiunilor învăţate în şcoală, să participe la concursuri de specialitate unde pot
prezenta referate despre probleme actuale
Astfel elevii înscrişi la cerc pun în
practică cunoştinţele teoretice dobândite la
şcoala formal. Aici ne referim în special la
matematică, fizică şi chimie.
Obiectivele activităților de lectură:
 dezvoltarea capacității de investigare a
realității și de experimentare ;
 dezvoltarea capacității de analiză și de
rezolvare de probleme utilizând
competențele cognitive dobândite prin studiul științelor;
 utilizarea limbajului specific științelor;
 dezvoltarea competențelor științifice prin activități practice și ludice.
Prof. Nastasă Loredana

21. 21
LA DURĂU
„ În cadrul proiectului „Împreună pentru copii” la care am luat și eu parte, a fost organizată o
tabără de o săptămână la Durău pentru elevii participanți din tot județul la proiect, tabără unde, de la
școala noastră am fost desemnată eu să merg. Am fost foarte fericită că am fost aleasă și am așteptat cu
nerăbdare și cu bagajele făcute din timp
momentul plecării. A venit și ziua mult așteptată
când, condusă de mama am plecat spre Durău. În
drum spre tabără am vizitat Rezervația de Zimbri
de la Târgul Neamț, unde pe lângă zimbri am
văzut și alte animale: urs, păuni, găinușe,
căprioare.
Ajunsă la Durău am fost cazată
la pensiunea ArtEd, alături de alte fete din județ
de vârsta mea. După ce ne-am acomodat un pic
cu locul și ne-am desfăcut bagajele, organizatorii
ne-au invitat la deschiderea taberei, unde am
vizionat filme și am văzut fotografii de la activități
pe care și noi urmam să le facem. De a doua zi am
intrat în program. Astfel, în fiecare zi am fost
îndrumați către o sumedenie de activități
interesante. Grupa din care am făcut eu parte a fost
Grupa Albastră. Participam zilnic la Atelierul de
dans, Atelierul de pictură, Atelierul de croitorie,
Atelierul de fotografie, Atelierul sportiv, Atelierul
de teatru. Aici am făcut clame, ne-am croit și cusut
costumele pentru piesa de teatru pe care fiecare
grupă a prezentat-o în cadrul unui spectacol
organizat în ultima zi de tabără, am pregătit
scenete, am pregătit dansuri, am făcut fotografii interesante și desene
frumoase. Pe lângă toate aceste activități, în fiecare seara avea loc o
minidiscotecă unde făceam și karaoke și am fost și la un parc de aventuri.
Am fost foarte emoționată atunci când a trebuit să prezint dansul și
sceneta unde am evoluat și eu. După toate aceste zile pline și emoționante
a venit și ultima zi de tabără care ne-a găsit pe toți regretând faptul că
timpul a trecut așa repede. Când a venit autocarul să ne ia mi-au dat
lacrimile și nu eram singura care plângea.Dar totuși era și un fior de
bucurie că ne întorceam fiecare la familiile noastre de care brusc ne-a luat
dorul. În drum spre casă ne-am mai oprit la Casa lui Ion Creangă din
Humulești și la Cetatea Neamțului. Nu o să uit niciodată această tabără! ”
Chelaru Mirabela-Cătălina – clasa a VII-a A

22. 22
Pentru a-și arăta respectul și dragostea pentru cele ce le-au dat viață și îi cresc, elevii
clasei a VII-a A, îndrumați și susținuți de doamna dirigintă Nastasă Oana, au pregătit în mare
taină o surpriză mamelor. Astfel, sub pretextul unei ședințe cu părinții obișnuite, au fost
convocați luni, 7 martie 2016, la școală. Nu mică le-a fost surpriza când au fost întâmpinate
cu cântece, flori și felicitări confecționate cu dragoste din timp, conținând în cuvinte simple
toată recunoștința și dragostea copiilor pentru propriile mame. Apoi toți elevii clasei au
susținut un moment artistic pe care l-au exersat de nenumărate ori în dorința lor de a le
surprinde pe mame cu jocul lor actoricesc. Atât mamele cât și copiii s-au lăsat purtați de
emoția momentului.
Prof. Nastasă Oana

23. 23
Quilling este arta de a rula hârtia. PAPER-ROLLING (hârtie rulata), PAPER-
SCROLLING (hârtie pe suport, derulată), FILIGREE (filigran), MOSAIC (mozaic) şi
QUILLING, sunt toate numele care s-au dat acestui meşteşug de-a lungul istoriei sale. Unele
surse indică faptul că acest meșteșug a
fost practicat în Egiptul Antic.
Lucrări de mare calitate au fost
realizate de maicile din Franța și Italia
în secolele XVI și XVII, de elegantele
doamne de la curtea domnească din
timpul Dinastiei Stuart, și de doamnele
de companie în regatele georgiene, iar
în prezent se bucură de o renaștere
modernă.
De asemenea, se răspândește în
America de Nord prin coloniști. Despre
quilling scria şi Jean Austen în romanul
„Raţiune şi simţire” precum şi surorile
Bronte în romanele lor.
Această artă nu era practicată de femeile de rând ci de cele din înalta societate realizând
lucrări remarcabile cu care împodobeau coşuleţele de lucru, scrinul, cabinetul, confecţionau
rame pentru tablouri. Maicile decorau relicvele sfinte și icoanele cu multe astfel de ornamente
aurite.
Multe muzee au exemplare
antice cu astfel de lucrări şi o broşură
de la Quilling Guild este disponibilă
publicațiilor. Mai multe piese au fost
descoperite în timp și cercetarea
continuă.
Astăzi tehnica are ceva în
comun cu cea practicată de Elizabeth
(fiica lui George al III-lea), Joseph
Bramah (faimosul stilist), d-l Delanz
(pioner în arta care utilizează ca
material de bază hârtia).
Un grup de eleve din clasa a
VII-a A, Chelaru Cătălina, Grigoraș
Iasmina, Mardar Denisa și Popa
Alexandra, îndrumate de către doamna profesoară Nastasă Oana, și-au însușit și ele această
tehnică și au participat, alături de elevii din clasa a X-a A Iordache Florina, Achiței Alin,
Suman Cosmin și Caloian Irina din clasa a XI-a A, la emisiunea pentru copii „ Tirigong” de
la postul de televiziune TeleM, la atelierul de creație, unde au confecționat felicitări și obiecte
decorative cu tema mărțișorului prin tehnica quilling și cusute cu ață. Liceenii au fost
îndrumați de către doamnele profesoare Lache Florentina și Ariton Gheorghița. Emisiunea a
fost realizată sâmbătă 27 februarie 2016 și difuzată a doua zi. Din public, au fost susținuți de

24. 24
colegii lor care i-au însoțit. Emoțiile
au fost pe măsură, având în vedere
noutatea activității la care au luat
parte. Iată și câteva păreri despre
această activitate:
„ Eu, Cătălina, Iasmina și
Denisa am participat la emisiune, iar
ceilalți colegi au fost în public. După
ce ne-am prezentat, am explicat ce o
să facem, câteva lucruri despre
tehnica quilling și apoi am
exemplificat prin felicitări pe care le-
am realizat în timpul emisiunii.
Colegii mai mari au făcut brățări din
ață albă și roșie și au făcut felicitări
cusute și cusături pe etamină. Pe
întreg parcursul emisiunii am avut
emoții foarte mari dar am reușit să ne
descurcăm foarte bine
reprezentându-ne școala cu mândrie.
Lucrările noastre au fost foarte
apreciate și de către doamna
prezentatoare și Veve dar și de
ceilalți participanți la emisiune. Noi
am făcut o mică expoziție în care am
prezentat și lucrări quilling pe care
le-am realizat în clasă. Alături de noi
au mai participat la această emisiune
și Grădinița cu program prelungit nr.
26 și câțiva copii dansatori de la un
club de dans din Iași. La sfârșit am
dansat cu toții alături de simpatica și
neobosita Veve.”
Popa Alexandra–clasa a VII-a A
„ După ce ne-am eliberat de
emoțiile trăite în timpul emisiunii am
mers cu toții să sărbătorim la Pallas
Mal, unde am mâncat pizza, am băut
suc și deși încă nu era sezonul am
mâncat muultă înghețată. Apoi
doamna dirigintă ne-a dus la film.
Am văzut filmul 3D „Fură steagul,
salvează luna!” care ne-a plăcut
foarte mult. Mi-a plăcut foarte mult
această excursie deoarece am fost
împreună cu colegii mei și o să rămână în amintirea mea pentru totdeauna.”
Chelaru Mirabela-Cătălina – clasa a VII-a A

25. 25
„ După ce s-a terminat emisiunea doamna dirigintă ne-a dus să mâncăm și apoi am
mers la film. La întoarcere, în microbuz am cântat și ne-am distrat atât de tare că am bănuit că
sucurile și înghețatele mâncate aveau în ele praf de fericire. Am ajuns acasă cu bine și cu
multe amintiri frumoase.”
Trufanda Bianca-Elena – clasa a VII-a A
Prof. Nastasă Oana

26. 26
Eu cred ca animalele sunt extrem de importante pentru noi, oamenii.
Animalele ne pot deveni cei mai buni prieteni. Ele sunt loiale, prietenoase,
inteligente şi mereu atente. Ne ţin de urât, alungând plictiseala şi momentele de
singurătate din zilele posomorâte. Zâmbetul ne poate fi adus pe buze de naivitatea şi
drăgălăşenia acestor fiinţe minunate.
Pe de altă parte, deşi animalele şi oamenii nu pot comunica, reuşim să ne
înţelegem într-o anumită măsură. Animăluţele de companie sunt alintate şi vor să
primească mereu atenţie din partea celor care le înconjoară. Noi trebuie să le îngrijim
cum se cuvine şi să le respectăm ca fiinţe. De asemenea, animalele sunt vieţuitoare isteţe
care pot fi dresate. Nu trebuie să abuzăm de puterea asupra lor, ci să le protejăm prin
iubire.
Aşadar, viaţa animalelor este foarte importantă pentru ele, dar şi pentru noi,
oamenii.
Soponaru Laura, clasa a VIII-a B

27. 27
Pentru promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a consumului autohton de fructe,
I.S.J. Iaşi în colaborare cu C.J. Iași și APIA, în cadrul programului de încurajare a consumului
de fructe în școli, a organizat a patra ediție a concursul „Mărul – regele fructelor” în data de 8
aprilie 2016. Prin intermediul acestui program, elevii din învăţământul primar și gimnazial
primesc gratuit în școală mere, iar încurajarea consumului acestor fructe se face prin implicarea
copiilor în realizarea unor lucrări artistice (desene, colaje, postere, poezii, cântece)în cadrul
Concursului Judeţean ,,Mărul – regele fructelor”.
Scopul acestui concurs a fost crearea unor atitudini pozitive și a deprinderilor pentru un
stil de viață sănătos la elevi, printr-o alimentaţie corectă şi, în special, prin consumul de mere
autohtone.
Și elevii din gimnaziu de la școala noastră au participat la acest concurs, realizând desene
inspirate de tema concursului și eleva State Alexandra de clasa a VIII-a A a și câștigat premiul al
III-lea.
Prof. Olaru Mihaela

28. 28
Concursul de Chimie „Magda Petrovanu”- Iași
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Chimie (Bd. Carol
I, nr. 11 - Corp A). a organizat în data de 16 aprilie 2016 cea de a VIII-a ediție
a Concursului de Chimie „Magda
Petrovanu”, care îşi propune să
descopere şi să promoveze elevii
pasionaţi de chimie, adresându-se
atât ciclului gimnazial, cât şi celui
liceal, din Iaşi şi din judeţele
limitrofe. Concursul a constat dintr-
o probă scrisă tip grilă pe baza
tematicii afişate, cu o durată de 1 oră
(ciclul gimnazial), respectiv 2
ore (ciclul liceal).
La acest concurs au participat
și un grup de elevi din școala noastră
și anume: Popa Alexandra, clasa a
VII-a A, Vieru Daniel-Andrei, clasa
a VII-a A, Răciulă Diana, clasa
aVIII-a A și Savin Roxana
Mădălina, clasa a VIII-a A. Deși nu
au obținut nici un premiu
participarea la acest concurs a fost una meritorie având în vedere concurența acerbă
și mai ales numărul de participanți la acest concurs. Fiecare concurs la care
participă un elev este o expierență importantă pe care acesta o acumulează. Astfel
au ocazia de a se întâlni cu elevi cu aceeași pasiuni, pot schimba păreri și impresii,
și își pot evalua cunoștințele obiectiv.
Prof. Nastasă Loredana

29. 29
Când te prinde rutina și zilele curg mereu la fel, cu aceleși lecții, note, teme și
probleme…școlare e nevoie neapărat de o rupere de ritm…de un îndemn plin de speranță:
Hai în oraș!
Așa s-a întâmplat și cu elevii clasei a VII-a A care au primit această invitație oarecum
neașteptat și imediat i-au dat și curs. Astfel, am
plecat de dimineață plini de energie și entuziasm, pe
16 aprilie 2016 către Iași. Obiectivele acestei
excursii au fost: Universitatea „Al. I. Cuza” cu a ei celebră și unică Sală a Pașilor Pierduți,

30. 30
Parcul Copou - loc încărcat de prezența atâtor oameni de cultură ce s-au plimbat pe aleile
sale, Grădina Botanică – cea mai veche grădină botanică din România, care ne-a așteptat cu o
simfonie a lalelelor, Parcul Expoziției, unde
copilul din fiecare și-a găsit mediul ideal de
desfășurare și la final Palatul Culturii - cea mai
spectaculoasă realizare a stilului neogotic din
România. Însoțiți de o vreme perfectă de ieșire
în oraș, ne-am atins toate țintele plini de
energie și bucurie și ne-am reîntors acasă cu
bateriile încărcate și pregătiți de…alte aventuri
căci școala altfel bătea la ușă. Fotografiile
surprind mai bine decât orice cuvinte locurile
vizitate și emoțiile pe care le-a stârnit fiecare
din aceste locuri în sufletele copiilor.
Prof. Nastasă Oana

31. 1

32. 2

33. 33
„Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.”
(Schopenhauer)
Activitatea „Gândeşte! Mănâncă! Fii sănătos!”, realizată de către elevii
clasei a VII-a B de la Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălăuță”, Şcheia, coordonaţi
de doamna profesoară Pleşca Claudia, s-a desfăşurat în săptămâna „Şcoala
altfel” a anului şcolar 2015-
2016 şi face parte din proiectul
,,Alimentează-te cu sănătate”.
Proiectul are ca scop
schimbarea mentalităţii
elevilor prin sensibilizarea
acestora, privind adoptarea
unui stil de viaţă sănătos.
Ȋn cadrul activității,
elevii au reuşit să descopere
principii esenţiale ȋn privința alimentației și au învățat să îmbine utilul cu
plăcutul.
Activitatea a ȋnceput cu
prezentarea unui power point,
de unde elevii au aflat care
sunt practicile unui stil de
viață sănătos si câțiva paşi
spre succes. A urmat o
discuție liberă pe tema
alimentației şi a factorilor
decisivi in privința acesteia.
La sfârşit, elevii au
desenat ,,copacul sănătății” şi fiecare a contribuit la realizarea ,,coroanei
sănătății”.
Activitatea a fost una
de succes deoarece a stârnit
interes ȋn rândul elevilor,
aceştia arătându-şi interesul
şi pentru alte activități de
acest gen.
Prof. Pleșca Claudia

34. 34
Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” s-a desfășurat anul acesta în perioada
18-22 aprilie și a constat în derularea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, într-o
săptămână din al doilea semestru școlar, a unui orar special format doar din activități cu
caracter non-formal.
Programul își propune implicarea deopotrivă a elevilor și a dascălilor, în activități
extracurriculare și extrașcolare, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-
școlare și competențele în domenii cât mai diverse și interesante.
Iată în imagini câteva dintre activitățile derulate la noi în școală în această perioadă:
Excursie la Hamak:
„A fost o zi foarte palpitantă. Am mers la un parc de aventuri unde ne-am distrat pe
cinste. Erau trasee pe culori și dificultăți de cățărat și tiroliene. Am mers și pe supertiroliană
unde unii din noi au rămas agățați. Eu am reușit să fac traseele mov și pe cele galbene. Am
tras și cu arcul și apoi am mâncat. După ce am mâncat am sărit și pe trambuline. Aș repeta
oricând această experiență! ”
Vieru Daniel- Andrei – clasa a VII-a A

35. 35
„Deși a fost o zi foarte caldă, noi ne-am simțit minunat în răcoarea pădurii. Au fost pe
trasee și momente mai dificile când am mai rămas blocați sau chiar am mai căzut, dar cum nu
a fost nimic grav toate astea au rămas doar întâmplări numai bune de povestit celor de acasă.
Ne-am distrat pe cinste!”
Crețu Mihaela – clasa aVII-a A

36. 36
Campionat de fotbal între clase:
Concursuri:

37. 37
Confecționarea de felicitări de Paște și încondeierea de ouă:
Jocuri:

38. 38
Activitatea: Uniunea Europeană

39. 39
Liceul nostru a găzduit desfășurarea celei de a doua ediții a Concursului „Artă și
creativitate”, din cadrul proiectului județean „Tineri designeri, creatori de modă”.
Elevii, atât cei de gimnaziu cât și de liceu, în număr de aproximativ 100, de la șase
școli partenere, au participat la cele șase secțiuni ale concursului. Lucrările au reliefat talentul
artistic și originalitatea elevilor în exprimarea fără constrângeri a creativității personale.
Cele șase secțiuni ale concursului, au fost:
1. Tablouri artizanale
2. Creații vestimentare neconvenționale
3. Creații vestimentare - crochiuri
4. Măști de carnaval
5. Tapiserii

40. 40
6. Împletituri din ațe- brățări și semne de carte
Acest concurs a trezit interesul multor elevi, care au participat cu numeroase lucrări la
mai multe secțiuni din concurs.
Prof. Moldovan Adelina

41. 41
Ziua de 20 mai 2016 a fost ziua în care am participat alături de alți elevi
de la școala noastră la concursul „Cu viața mea, apăr viață!”. A fost cu
siguranță una dintre cele mai
educative și în același timp
distractive zi .
În cadrul concursului s-au
ținut trei probe, fiecare dintre ele
învățându-ne ceva important. Am
fost legați la ochi și puși să
parcurgem un traseu cu obstacole
fiind ghidați de coechipieri, am
transportat cu targa un concurent
care juca rolul victimei, iar la
final am luat parte la proba
teoretică desfășurată în aer liber.
Toți concurenții erau
entuziasmați că iau parte la un
asemenea concurs, un concurs
care stimulează simțurile și te
face să fii mai atent și mai
responsabil.
Luând parte la acest
concurs ne-am dat seama cât de
important este să știi ce măsuri trebuie luate în situații de urgență: incendii,
inundații, cutremure etc. Ofițerii
de la I.S. U. (Inspectoratul
Situațiilor de Urgență) ne-au
supravegheat în tot acest timp și
s-au bucurat de cunoștințele
noastre. Acești oameni au decis
să-și folosească forța, inteligența,
curajul și agilitatea pentru ai
apăra pe alții. Ei ne sar în ajutor

42. 42
de fiecare dată când situația o impune.
Am înțeles că și dacă nu
suntem pompieri, doctori sau
polițiști, putem salva o viață sau
chiar mai multe. Într-un
dezastru nu trebuie să ne lăsăm
conduși de panică, ci de curaj.
Trebuie să privim în jur și să
găsim o soluție de scăpare
pentru toți căci viața este cel
mai de preț lucru. Dacă ai fi
putut salva o viață și din egoism
nu o faci cred că te simți rău și
frustrat după aceea. Dacă îi vei
ajuta și pe ceilalți din jur să
supravețuiască te vei simți
fericit și împlinit. Nu toți
oamenii au curajul de a trece
peste obstacole pentru a-i salva
pe alții, de aceea cei ce-și pun
propria viață în pericol pentru a
salva alte vieți trebuie apreciați
și respectați.
Scopul concursului a fost
să ne învețe cum să acționăm în
cazul unor dezastre și să
conștientizăm că prin curajul și
bunăvoința noastră putem salva
vieți. Mulțumim domnilor
ofițeri ISU pentru cele
împărtășite și ne-am bucura
dacă am mai participa și în anul
viitor la astfel de concursuri.
Soponaru Laura – clasa a VIII-a B

43. 43
„Prietenii pompierilor” este un concurs național organizat de Inspectoratul pentru
Situații de Urgență, iar etapa județeană de la Iași s-a desfășurat pe Stadionul tineretului în
data de 23 mai 2016.
Probele de concurs sunt :
a) Proba teoretică
b) Proba „Pista de îndemânare peste obstacole”
c) Proba – Ştafeta de 400 m cu obstacole
Proba teoretică se desfăşoară pe baza
unui chestionar (test) prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor acumulate prin
parcurgerea temelor cuprinse în tematica de pregătire a elevilor în cadrul cercurilor tehnico-
aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor”.
Pentru fiecare etapă a concursului chestionarul (testul) cuprinde câte 10 întrebări,
fiecare având câte trei rezolvări enumerate, dintre care una reală şi două eronate.
La proba teoretică participă toţi concurenţii din echipaj, exceptând rezerva.
„Echipajul de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță” Șcheia, coordonat de către
domnul profesor Rusu Daniel a avut următoarea componență: un căpitan, 8 concurenți și o
rezervă, adică elevii Dulcianu Nathanael, Savin Bianca, Achiței Emanuel Andrei, Olaru
Timotei, Dulceanu Mihai din clasa a VII-a B, Ababei Ramona și Adăscăliței Daciana din

44. 44
clasa a VI-a A, Rădeanu Cosmin, Chelaru Cătălina, Grigoraș Iasmina din clasa a VII-a A. La
proba teoretică am obținut locul I, la proba a doua am obținut locul al III-lea și la ștafetă am
obținut locul al II-lea. La final am ocupat locul al doilea. Toți participanții ne-am simțit
extraordinar și suntem fericiți de experiența acestui concurs, concurs care ne-a pus în valoare
o serie de calități de care nici noi nu eram conștienți.”
Dulcianu Nathanael – clasa a VII-a B
„A fost un concurs destul de greu, dar am reușit să câștigăm locul al II-lea. Am sărit
peste gropi, am trecut prin tunele de fier, am mers pe bârnă, am făcut noduri și diferite cerințe
ale probei cu obstacole. La fel și la ștafeta de 400 m cu obstacole a trebuit să trecem peste un
gard, să cărăm un furtun și alte probe. A fost foarte incitant și ne-am simțit fericiți că am
reușit să ducem cu bine toate probele până la capăt.”
Rădeanu Cosmin – clasa a VII-a A

45. 45
Data de 1 Iunie din fiecare an este dedicată
copiilor din lumea întreagă. Această zi este astfel o
zi specială pentru fiecare copil din lume, iar multe
instituţii o sărbătoresc în diferite moduri, în
România şi în alte ţări.
Ziua Copilului a fost menţionată pentru
prima oară la Geneva, în august 1925. Atunci, la
Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi
Bunăstarea Copiilor, 54 de ţări răspândite în întreaga lume, au adoptat Declaraţia pentru
Protecţia Copilului. Foarte multe guverne au introdus după acest eveniment Ziua
Copilului.
Elevii clasei a VII-a A, îndrumați de către doamna dirigintă Nastasă Oana, au
organizat cu ocazia zilei de 1 Iunie, o tombolă cu rechizite școlare, a cărui mare premiu a
fost o excursie de o zi la Cheile
Bicazului.
Astfel, fiecare elev a avut
dreptul la o primă tragere care a și
hotărât marele câștigător în persoana
elevei Mardare Ecaterina. Fiecare
tragere a fost însoțită de premii
constând în rechizite școlare așa că
în foarte scurt timp au fost epuizate toate biletele (o
sută la număr) puse în joc. Ziua Copilului a fost astfel
sărbătorită, făcându-se o bucurie imensă atât
câștigătoarei excursiei, dar și celorlalți copii, cuprinși
de febra premiilor diverse și atrăgătoare.
Prof. Nastasă Oana

46. 46
Excursie la Lacul Roșu
Era o zi obișnuită de școală…până când a venit în clasa noastră doamna profesoară de
geografie și ne-a propus să mergem în excursie la Lacul Roșu și Cheile Bicazului.
Bineînțeles că această idee ne-a
încântat pe toți astfel că am asteptat cu
nerăbdare ziua plecării. Pe parcursul
excursiei am avut plăcerea de a vizita
mai multe locuri interesante. Iată ce am
reținut eu…
Primul de pe lista noastră a fost
Cetatea Neamțului. Ghidul ne-a povestit că aceasta a
fost ridicată din pietre late chiar la baza muntelui,
pietre de carieră dar și de râu. „Citadela” se înalță pe
Culmea Pleșu, la o altitudine de aproape 1000 de
metri, a fost consolidată pe timpul lui Ștefan cel Mare,
devenind
emblematică pentru Moldova. În decursul
timpului cetatea a fost restaurată devenind o
minunăție. M-au impresionat în mod deosebit
pilonii uriași care susțin podul de acces în cetate,
sala de judecată, „Neagra temniță” animată de
figurine din ceară ilustrând deținuții și condițiile
de detenție, sala armelor cu ieșirea secretă. De
asemenea, m-a impresionat faptul că această
cetate nu fost cucerită niciodată din exterior.
Documentându-mă, am aflat că porțile sale s-au
deschis de trei ori: odată în fața turcilor prin trădare din interior, apoi în semn de bucurie în
fața lui Mihai Viteazu și prin viclenie în cazul polonezilor.

47. 47
O altă atracție turistică vizitată a fost Lacul Izvorul Muntelui. Acesta este cel mai
mare lac artificial din interiorul țării. Noi am avut plăcerea de a-l vizita cu vaporașul,
admirând priveliștea superbă de pe luciul de apă.
Am oprit și la Lacul Roșu, singurul lac de baraj natural din țara noastră. Lacul părea
amenințător din cauza cioturilor ce ieșeau din apă și a apei tulburi, încărcată cu multe
aluviuni aduse de pe versantul muntelui.
A fost o excursie foarte frumoasă....și aș repeta cu mare drag această experientă!
Chelaru Davide -clasa a VII-a A

48. 48
Biserica sărbătorește la 40 de zile după Înviere, Înălțarea la cer, ultimul eveniment
din activitatea pamântească a Domnului. Nașterea și Înălțarea sunt cele doua punți care leagă
creatura de Creator, pământul cu cerul, care împacă pe credincios cu Dumnezeu. Cele două
evenimente alcătuiesc axa creștinismului și calea de lumină pe care trebuie s-o și mărturisim
pe Hristos, ca Domnul și Stăpânul lumii.
De Ziua Înălţării Domnului, se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor, sărbătoare naţională în
care sunt comemoraţi cei căzuţi în cele două războaie mondiale şi în războiul de
independenţă.
Pierderile de vieți omenești din anii primei conflagrații mondiale, nemaiîntâlnite până
atunci, au fost enorme. România a pierdut aproape un milion de militari și civili. De aceea,
pentru supraviețuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care
au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de națiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul
de la Versailles.
S-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus
Hristos - România devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor
naționali. Astfel, această dată a fost decretată sărbătoare națională a poporului român, iar un
rol important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (înființată în 1919) și
transformată ulterior, în 1927, în Societatea „Cultul Eroilor”. Datorită acestei organizații,
aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 s-a inaugurat și Mormântul
Ostașului Necunoscut, amplasat inițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol.
În semn de veșnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul
sacrificiului celor mulți, căzuți pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia
dintre ostașii anonimi de la Mărășești, Mărăști, Oituz, Tg-Ocna, Jiu, Prahova, București,
Dobrogea, Ardeal și Basarabia. Deshumarea și ridicarea acestor rămășițe pământești a fost
urmată de așezarea lor în zece sicrie de stejar, căptușite cu tablă de zinc și depuse în Biserica
„Adormirea Maicii Domnului” de la Mărășești, în ziua de 13 mai 1923.
Alegerea sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut a aparținut elevului Amilcar C.
Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant și orfan de război) care, în
fața celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat și a rostit cuvintele legendare: "Acesta este
tatăl meu". După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de
aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărășești și îngropate cu onoruri militare în ziua de
14 mai 1923.
A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânză tricoloră, a fost purtat pe
brațe de către o gardă de ofițeri, cavaleri ai ordinului militar „Mihai Viteazul”, și depus pe
vagonul-platformă al unui tren special, cu destinația București, unde a ajuns în aceeași zi, la
orele după-amiezii. În Gara de Nord era așteptat de oficiali ai statului și personalități politice
și militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă
Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat
cu steagul și însemnele României, iar după oficierea serviciului religios și onorurile militare,
a fost așezat pe un afet de tun, tras de opt cai și transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu

49. 49
până la Biserica „Mihai Vodă”. Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca
publicul bucureștean să poată veni în pelerinaj.
În ziua de 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor
legiuitoare și a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării
Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei
și clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcașul de veci a Ostașului Necunoscut. Timp de
două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în
fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede
s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit
din viață în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul
României întregite. 1916-1919".
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a
fost demontat și strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărășești. Abia după 1989, la
insistențele Ministerului Apărării Naționale, ale Asociației Naționale a Veteranilor de Război
și ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu
osemintele Ostașului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit
acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I.
Aceste informații prezentate mai sus au fost puse la dispoziție și elevilor de la școala
noastră cu ocazia acestei zi cu dublă semnificație, sărbătorire ce a fost punctată și de alte
activități interesante.
Prof. Rusu Simona

50. 50
O clasă de elevi... o dirigintă....
Un moment de neuitat!
„Ani de liceu, când ții soarele în
mână și te crezi legendar Prometeu...”
Parcă ieri pășeau pe porțile școlii, ca
boboci în clasa a IX-a, unii speriați, alții mai
curajoși, dar toți cu mari speranțe.
A venit în sfarșit ziua în care, cu
sufletele pline de emoții, ei, cei care s-au numit pentru ultima oară elevi, au răspuns tot
pentru ultima oară, prezent, la strigarea catalogului.
E ziua în care, a treia generație de absolvenți ai liceului, pornesc pe acel drum
misterios, care îi va duce către viitor.
Fiind prima clasă de a XII -a pe care am avut privilegiul să o „diriguiesc”, e prea greu
să găsesc cuvinte care să exprime ceea ce simt într-un astfel de moment.
Toate cuvintele sunt înăbușite de inevitabilele emoții. Cu toții ne ascundem cu greu
lacrimile și emoțiile, când timpul se scurge atât de repede, și realizăm că peste puțin timp,
vom ramâne doar cu amintirile trăite în anii petrecuți împreună.
Iar acum, dragii mei „copii de suflet”, acum când pășiți în viață,
Să fiți atât de fericiți, încât să puteți împărți fericire,
Să fiți atât de bogați, încât să aveți mereu ce dărui,
Să fiți atît de frumoși, încât să înfrumusețați tot ce vă înconjoară!
Vă rog să aveți o viață frumoasă,
Vă rog să aveți grijă de voi,
S-aveți soarele în casă
Și...să v-amintiți de noi!
Prof. Diriginte Moldovan Adelina

51. 51
– Ce este pi? Numărul π (sau, dacă preferați, Pi) este o constantă matematică egală cu
raportul dintre perimetrul și diametrul unui cerc. Valoarea este de
aproximativ 3,14 iar denumirea ei provine de la grecescul
“περίμετρος” – perimetros.
– Ce este Ziua Pi? Este o zi în care se sărbătorește pe plan
internațional numărul Pi. O zi care, pentru prima dată a fost
sărbătorită pe data de 14 martie 1988.
Este o poveste specială, complexă şi simplă în acelaşi timp.
Obiectul dorinţei ascunde un mister neelucidat de milenii.
Adoratorii numărului Pi au o dată de predilecţie pentru a se întâlni
în fiecare an: ziua a 14-a din a treia lună, 3,14. În această zi,
discipolii virtualei biserici Pi îşi dau întâlnire la o oră specială
1.59, din devotament bineînţeles pentru zecimalele următoare ale
numărului Pi (3,14159).
În SUA, locurile obişnuite pentru întâlnirile fanilor acestui număr
sunt diverse: la Cambridge, în apropiere de Boston, unde se află
celebrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) care, timp de mai mulţi ani, s-a amuzat
să anunţe admiterile la 14 martie, la Exploratorium-ul din San Francisco, pentru a degusta
plăcinte ('pie' în engleză se pronunţă ca 'Pi'), purtând bijuterii în formă de Pi (a 16-a literă din
alfabetul grec) sau superbe coliere în care fiecare perlă are o culoare specifică unei cifre şi
este dispusă, bineînţeles, în ordinea numărului Pi. Participanţii se adună în jurul unui fel de
loc sacru dedicat lui Pi, o placă din cupru pe care sunt gravate primele 100 de cifre ale
numărului. Mulţi dintre aceşti pasionaţi cunosc, de altfel, pe de rost, primele 100 de zecimale.
Neimpresionant, ţinând cont că unul dintre modurile în care îşi petrec timpul liber constă în a
se provoca în a recita cât mai multe zecimale.
La acest joc, un chinez deţine recordul. Chao Lu, un student la chimie a recitat pe de rost
primele 67.890 de zecimale ale numărului Pi în 2005. Această performanţă a durat peste 24
de ore şi a necesitat peste 26 de casete video, care au fost transmise apoi spre validare Cărţii
recordurilor Guinness. Însă chiar şi această reuşită este departe de cea a supercalculatoarelor,
care au reuşit să identifice peste 1.000 de miliarde de zecimale, fără să elucideze însă misterul
acestui număr care fascinează matematicienii de secole.
Alţi pasionaţi de Pi au găsit o metodă mai neconvenţională pentru a memora
zecimalele: poezia. Este cazul unui inginer în informatică din Virginia, Mike Keith, care a
scris o odă închinată numărului Pi, un poem, sau mai degrabă un 'piem' cum îi spune el. Cele
circa 4.000 de cuvinte ale acestei scrisori de dragoste au particularitatea de a poseda fiecare
un număr de litere care urmează foarte exact şirul zecimalelor Pi: primul cuvânt are trei litere,
al doilea una singură, al treilea patru litere, şi aşa mai departe. În teorie, este „suficientă” deci
învăţarea acestui poem pe dinafară pentru a memora primele 4.000 de zecimale Pi.
La ce bun toate acestea? La această întrebare, mulţi dintre pasionaţi răspund printr-o altă
întrebare: „La ce bun să urci pe Everest?”...
PROF.NASTASĂ OANA
51

52. 52
»1 Martie –Mărțișorul. Sărbătoarea primăverii,
dragostei și fericirii;
»8 Martie –Ziua Mamelor;
» 22 Martie: Ziua Mondială a Apei;
» 23 Martie: Ziua Mondială a Meteorologiei ;
» 1 Aprilie: Ziua Mondială a Păsărilor /Ziua
Păcălelilor;
» 22 Aprilie: Ziua Mondială a Pământului;
» 24 Aprilie: Ziua Mondială a Protecției Animalelor de
Laborator;
» 9 Mai : Ziua Europei;
» 15 Mai: Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă;
» 23 Mai: Ziua Mondială a Biodiversității;
» 24 Mai: Ziua Parcurilor Naționale;
» 31 Mai: Ziua Mondială Împotriva Fumatului;
» 1 Iunie: Ziua Mondială a Copiilor ;
» 5 Iunie: Ziua Mondială a Mediului;
» 8 Iunie: Ziua Mondială a Oceanelor ;
21 Iunie: Ziua Soarelui;
» 29 Iunie: Ziua Dunării;
» 11 Iulie: Ziua Mondială a Populației ;
» 9 August: Ziua Grădinilor Zoologice ;
» 16 Septembrie: Ziua Internațională a
Stratului de Ozon;
» 18 Septembrie: Ziua Mondială a Geologilor ;
» 23 Septembrie: Ziua Mondială a Curățeniei ;
» 26 Septembrie: Ziua Mondială a Munților
Curați ;
» 1 Octombrie: Ziua Mondială a Habitatului ;
» 4 Octombrie: Ziua Mondială a Animalelor
Sălbatice;
»5 Octombrie Ziua Mondială a Educației;
» 8 Octombrie: Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale;
» 16 Octombrie: Ziua Mondială a Alimentației;
» 17 Octombrie: Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei;
» 31 Octombrie: Ziua Internațională a Mării Negre;
» 8 Noiembrie: Ziua Mondială a Zonelor Urbane;
» 5 Decembrie: Ziua Mondială a Voluntarilor;
» 10 Decembrie: Ziua Mondială a Drepturilor Omului;
» 29 Decembrie: Ziua Mondială a Diversității Biologice.
Prof. Nastasă Oana