Vara 2015 - IUNIE

1. APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ
SERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 178
http://apostolul.slineamt.ro
Iunie
2015
ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-
ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor, în gene-
ral, a dascălilor nemţeni, în special şi care a fost inclusă în şirul
manifestărilor ce au marcat cea de-a II-a ediţie a Zilelor C.C.D.
Neamţ derulate în perioada 2 – 5 iunie 2015.
Zilele Casei Corpului Didactic vin ca o încununare a tuturor suc-
ceselor dobândite de o echipă bine închegată, activă, ce oferă cadrul
pentru perfecţionarea cadrelor didactice. Implicarea trup şi suflet în
proiectele desfăşurate cu succes, dar şi devotamentul, corectitudinea şi trans-
parenţa au transformat Casa Corpului Didactic Neamţ într-o unitate de pres-
tigiu a învăţământului nemţean.
Sărbătoarea a fost mai împlinită şi de bucuria reconfirmării pe postul
de director al CCD Neamţ, după un examen riguros şi exigent, a doamnei
prof. Florentina Moise-Vasiliu care a adus un suflu tineresc, o nouă viziune
şi foarte multă energie echipei de la CCD Neamţ.
Manifestările organizate pentru cadrele didactice şi pentru elevi au avut
o paletă largă, interesantă şi atractivă, pe gustul tuturor. Activităţi culturale,
metodico-ştiinţifice, expoziţii tematice şi simpozioane, au răspuns nevoii de
cunoaştere, de informare şi afirmare. După deschiderea festivă, manifestările
au continuat cu masa rotundă pe tema „Activităţi pedagogice desfăşurate în
CDI” prilej cu care s-au prezentat şi o parte din rezultatele şi produsele Pro-
iectului regional „C.D.I. – Laborator de educaţie nonformală ce ne pregăteşte
pentru viaţă” prin care, printre altele, conducerile CCD-urilor partenere din
ţară: Vaslui, Suceava, Botoşani, Mureş şi Iaşi au trimis felicitări (filmuleţe cu
dedicaţie) pentru activitatea desfăşurată şi urări de „La mulţi ani!”.
Cadrele didactice au apreciat lucrări realizate de elevii din instituţiile
şcolare din judeţ, au participat la expoziţia de reviste „Şcoala modernă”, rea-
lizate la Editura Alfa, a CCD Neamţ, la expoziţia cu afişe de promovare a
activităţilor metodice, ştiinţifice şi culturale, dar şi la prezentarea de carte a
aceleiaşi edituri.
Vineri, 5 iunie, a fost o zi cu dublă semnificaţie: „Ziua învăţătoru-
lui”– Ziua ce este legată de ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr,
Zilele Casei Corpului Didactic Piatra-Neamţ
N
e 12 iunie a.c., a avut loc la Piatra-Neamţ
sărbătorirea unui sfert de veac de exis-
tenţă combativă şi de rodnică implicare
în viaţa şcolii nemţene a Sindicatului
Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi
Cercetare Ştiinţifică Neamţ (SLLICS).
Dincolo de aerul uşor protocolar pe
care îl impune orice aniversare, cea a Sindica-
tului din Învăţământ a demonstrat cel puţin
două lucruri. Mai întâi că, pe plan local, exis-
tenţa şi aspiraţiile sindicatului se suprapun total
celor ale şcolii, ele identificându-se în dorinţa
de a promova un învăţământ de calitate şi o
viaţă demnă dascălilor. Mai apoi că, pe plan na-
ţional – şi nu numai –, sindicaliştii nemţeni sunt
nu doar apreciaţi pentru munca lor, ci şi iubiţi
pentru sufletul generos şi prietenia curată cu
care îşi primesc oaspeţii, pentru cotidiana soli-
citudine, pentru politeţe şi nonşalanţă, pentru
demnitatea cu care şi-au asumat această condi-
ţie de combatanţi. Lucruri de laudă.
Au fost prezenţi la această manifestare li-
derii unităţilor şcolare din judeţ, persoane care
au făcut parte din conducerea Sindicatului nem-
ţean, reprezentanţi ai instituţiilor locale, ai Fe-
deraţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ
Mircea ZAHARIA
(continuare în pag. 2)
Sindicatul din Învăţământ Neamţ
S|RB|TOAREA
UNIT|}II {I A
SOLIDARIT|}II
P
Echipa de la C.C.D. Neamţ
(continuare în pag. 10)
Un sfert de veac
de istorie
2 iunie 2015 va rămâne, cu siguranţă,
în istoria Sindicatului din Învăţământ
Neamţ.
A fost ziua în care, împreună,
membri şi lideri de sindicat din judeţ
şi din ţară, foşti militanţi sindicali şi
reprezentanţi ai autorităţilor locale
au vorbit frumos despre activitatea de 25 de
ani a sindicatului nostru şi i-au urat ani
mulţi, cu cât mai multe împliniri.
Le mulţumim lor precum şi echipei care
s-a străduit să organizeze cât mai bine eve-
nimentul astfel încât acesta să fie, cu adevă-
rat, o sărbătoare.
Biroul Operativ al Sindicatului
din Învăţământ Neamţ
Preşedinte,
prof. Gabriel PLOSCĂ
1

2. 25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ
APOSTOLULPag. 2
INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT
„Maratonul de Poezie şi Jazz” de la Bucureşti
oetul Adrian Alui Gheorghe a participat, în ziua de 16 mai, la cea
de-a VII-a ediţie a „Maratonului de Poezie şi Jazz”. Evenimentul
s-a desfăşurat în foaierul Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Da-
cian”, din Bucureşti, ca parte a programului „Noaptea Europeană
a Muzeelor”, şi a fost transmis de Radio România Cultural.
Atâta timp cât poezia are sărbătorile ei, încă mai cred în nor-
malitatea vieţii de zi cu zi, mai cred că omul nu s-a robotizat şi nu
şi-a tabloidizat cu totul existenţa. M-am simţit extrem de onorat de invi-
taţia de a fi parte într-un maraton cu atâtea voci poetice din întreaga
Europă, cred că în felul acesta chiar şi oraşul Piatra-Neamţ este pus pe
o ipotetică hartă a poeziei europene. Oricum, acest maraton este, pro-
babil, cea mai importantă manifestare poetică a anului din România, a
spus poetul Adrian Alui Gheorghe.
„Maratonul de Poezie şi Jazz” este organizat de Muzeul Naţional al
Literaturii Române din Bucureşti, cu sprijinul financiar al Ministerului
Culturii şi al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN). Mani-
festarea a debutat în 2009, iar în 2010, ca urmare a succesului înregistrat,
au fost organizate Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti şi TNCP
– Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, cu logoul „Tu Nu Citeşti Poezie?”.
P
Iunie 2015
SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII
FSLI), ai Confederaţiei Sin-
dicatelor Democratice din
România (CSDR), invitaţi şi
reprezentanţi ai sindicatelor
din Bacău, Bistriţa Năsăud,
Iaşi, Suceava, Constanţa,
Mehedinţi, Botoşani,
Roman, Bicaz. Au onorat institu-
ţiile pe care le reprezintă domnii:
Gheorghe Nicolae, subprefect;
Mihai Hanganu, consilier al Con-
siliului Judeţean; Viorel Stan, in-
spector şcolar general al ISJ
Neamţ; Roxana Irina, reprezentant
al CCD; Liviu Rusu, preşedintele
ASINt; Ioan Popescu, inspector-
şef ITM Neamţ.
În cuvântul său de deschidere,
domnul Gabriel Ploscă, preşedin-
tele SLLICS Neamţ, după ce a su-
bliniat importanţa întâlnirii şi a
mulţumit oaspeţilor pentru pre-
zenţă, a salutat aflarea în sală a
domnilor Antonio Torres Gomez,
preşedinte al Centrului Social al
Muncitorilor (CST) Spania; Iacob
Baciu, preşedinte CSDR; Simion
Hăncescu, preşedinte FSLI şi a
transmis mesajele unor doi mari
absenţi (motivaţi): domnii Liviu
Marian Pop, ministru pentru dialog
social (şedinţă în Parlament) şi
Aurel Cornea, preşedinte de
onoare al FSLI (şedinţă peste ho-
tare).
Apoi, înainte de a trece la o re-
trospectivă sintetică a celor 25 de
ani de istorie, domnul Gabriel
Ploscă şi-a prezentat actuala
echipă: Gabriela Grigore, secretar
general, Gabi, furnicuţa noastră
care ne iubeşte întotdeauna, dar ne
şi ceartă de multe ori; Minadora
Lemnaru – Dora, (vicepreşedintele
zonei Roman) cu care am înfruntat
multe fulgere şi furtuni în drumu-
rile noastre de la Roman; Ionel
Hociung (vicepreşedinte zona Pia-
tra-Neamţ) şi Ciprian Murariu (vi-
cepreşedinte zona Tg. Neamţ),
mânjii noştri cu care ne mândrim,
şi Iosif Alexandru Covasan (direc-
tor economic), cel mai iubit dintre
pământeni.
Avem sindicate în absolut
toate unităţile şcolare şi avem re-
prezentativitate consfinţită prin
hotărâre judecătorească în toate
unităţile din judeţ.
Ne-am respectat întotdeauna
principiul unitate şi solidaritate şi
datorită acestui fapt suntem unul
dintre cele mai mari sindicate din
ţară, afiliaţi la FSLI, CSDR şi Uni-
unea Judeţeană a Sindicatelor De-
mocratice Neamţ,a spus domnul
Gabriel Ploscă.
Au fost rememorate apoi şe-
dinţa de la Casa de Cultură din Pia-
tra-Neamţ când, pe 17 ianuarie
1990 a fost ales primul Consiliu
Judeţean al SLLICS Neamţ,
munca sisifică de a crea grupe sin-
dicale în fiecare şcoală şi de a le
afilia la SLLICS, primii paşi în
constituirea Federaţiei împreună
cu Sindicatul din Râmnicul Vâl-
cea, emiterea Platformei-program,
prima Conferinţă Naţională a FSLI
care, la 31 martie, la Piatra-Neamţ,
l-a ales pe Victor Ciorbea drept pri-
mul preşedinte al Federaţiei. În
continuare, insistând pe ideea că
mişcarea sindicală din învăţământ
a renăscut la Piatra-Neamţ, lucru
care ar trebui să rămână bine înti-
părit în conştiinţa urmaşilor, dom-
nul Gabriel Ploscă a trecut în
revistă principalele repere şi direc-
ţii de acţiune ale SLLICS: partici-
parea la acţiunile de stradă,
mitingurile de protest sau grevele
generale, în ţară sau la Ljubljana,
Bruxelles sau Praga, lupta pentru o
nouă Lege a Învăţământului, pen-
tru reconsiderarea Statutului Per-
sonalului Didactic, acţiunile în
instanţă pentru apărarea drepturilor
consfinţite prin lege pentru perso-
nalul didactic. S-a vorbit despre
rolul sindicatului în promovarea
dialogului social, despre obţinerea
Contractului Colectiv de Muncă
pentru învăţământul preuniversitar,
despre reînnoirea şi perfecţionarea
acestuia, despre pregătirea şi per-
fecţionarea sindicală, despre acţiu-
nile privind îmbunătăţirea
serviciilor către membrii de sindi-
cat, despre parteneriatele interne
sau externe încheiate în acest sens.
Au fost citate proiectele „Împreună
(urmare din pag. 1)
(

3. 25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ
APOSTOLUL Pag. 3
INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT
La Muzeul de Artă, expoziţia „Viziuni paralele”
e 27 mai a avut loc, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, vernisajul
expoziţiei „Viziuni paralele”, cuprinzând lucrări de grafică şi scul-
ptură semnate de artiştii ieşeni Constantin Tofan şi George Sorin
Purcaru.
Profesor la Universitatea deArte „George Enescu din Iaşi”, Con-
stantin Tofan a debutat în 1975,
participând, de-a lungul timpului, la
expoziţii de grup, colective şi internaţio-
nale. Premiul pentru pictură la Concursul
Naţional „N. N. Tonitza” din Bârlad, la
Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”
din Piatra-Neamţ. În 2003 i se decernează
Premiul „Corneliu Baba” la Salonul
„Artis” din Iaşi şi primeşte titlul de Cava-
ler al Ordinului Naţional pentru Merit.
Constantin Tofan este un artist care creează o lume misterioasă, re-
memorată, în care formele şi volumele proiectate se regăsesc într-o at-
mosferă pictată cu acorduri cromatice sonore care exprimă bucuria
contopirii cu natura din care se inspiră, ne-a spus Violeta Dinu, muzeo-
graf la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ.
George Sorin Purcaru este absol-
vent al Universităţii de Arte „George
Enescu” din Iaşi, unde, în prezent, este
cadru didactic. În 2003 a obţinut titlul de
Master în Arte Plastice – specialitatea
sculptură şi a participat la expoziţiile or-
ganizate de Muzeul de Artă Vizuală, din
Galaţi şi cele ale „Atelierului 35”, din
Iaşi. Totodată, a fost prezent la Salonul
Anual, din Galaţi, la Saloanele Moldovei,
P
Irina NASTASIU
(Continuare în pag. 4)
Iunie 2015
SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII
entru calitate în educaţie”,
accesat de FSLI şi derulat în
parteneriat cuA.R.A.C.I.P. şi
S.N.E.S. – E.S.U. – Franţa;
proiectul „Promovarea prin
activităţi inovatoare a egali-
tăţii de şanse şi de gen…”
implementat de nemţeni şi având
ca parteneri FSLI, Sindicatul din
Învăţământ Bistriţa Năsăud,
Amber Grup România, FEI – Spa-
nia, Ikaros şi Camporlecchio Edu-
cational – Italia; proiectul
Leonardo da Vinci privind „Pro-
movarea culturii antreprenoriale în
rândul elevilor”, cu stagii de for-
mare la Madrid şi Toledo; Progra-
mul de formare continuă „Cultura
Sănătăţii şi Securităţii Muncii” ini-
ţiat de CSDR, în parteneriat cu
Confederaţia Norvegiană a Mun-
cii, FSLI România şi SL Norvegia.
Înainte de a da cuvântul invi-
taţilor, preşedintele Gabriel Ploscă
a avut cuvinte de apreciere pentru
revista noastră nu doar un instru-
ment de comunicare sindicală, ci
şi un mesager cultural, reîn-
noindu-şi promisiunea făcută la
Centenarul ASINt de a susţine
APOSTOLUL, cel puţin în acest
mandat.
Au urmat apoi la microfon:
Gheorghe NICOLAE, sub-
prefect:
… Aniversare a dumneavoas-
tră este nu doar o sărbătoare a
cadrelor didactice, ci şi una a au-
torităţilor locale… Dar şi a mea,
pentru că şi eu lucrez tot de 25 de
ani în administraţie… Suntem în-
totdeauna pentru un dialog so-
cial deschis, pentru că un dialog
la aceeaşi masă poate să facă
mai mult decât un miting de
masă…
Mihai HANGANU, consi-
lier C.J. transmite mesajul preşe-
dintelui Constantin Iacoban:
Felicitări şi mulţi ani încunu-
naţi de succes în nobila dumnea-
voastră misiune. La această
feciorelnică vârstă de 25 de ani,
sunteţi plini de energie, tenacitate
şi curaj pentru a rezolva proble-
mele personalului didactic. Şi v-o
doresc din plin, pentru că, dato-
rită celor care conduc destinele
învăţământului românesc, ele nu
sunt puţine. Vă doresc succes şi
numai bine!
Viorel STAN, inspector ge-
neral ISJ:
…Nu pot decât să vă felicit şi
să mă felicit, pentru că în 1990,
când am lucrat împreună la înfi-
inţarea sindicatului nemţean nu
ne închipuiam ce minune de flă-
cău vom avea peste 25 de ani. Un
flăcău care, prin entuziasmul
membrilor de sindicat, va rămâne
veşnic tânăr. Vă asigur de tot spri-
jinul pe care ISJ îl va da pentru a
ajuta şi ocroti acest entuziasm…
Roxana IRINA transmite
mesajul directorului CCD, Flo-
rentina Moise – Vasiliu:
… Este foarte greu să eva-
luezi entuziasmul acestor oameni,
şi munca lor de 25 de ani. Nu pot
fi contabilizate dăruirea şi pasiu-
nea, sufletul şi sănătatea investite
în apărarea intereselor tuturor
cadrelor didactice. Mărturie stau
toate drepturile noastre salariale
recâştigate în instanţă sau în co-
misiile paritare – o demonstraţie
certă de profesionalism…
Liviu RUSU, preşedintele
Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul
Neamţ (ASINt):
Ca profesor sunt mândru că
fac parte dintr-un sindicat puter-
nic şi responsabil care a demons-
trat că valorile care ne-au unit
sunt profesionalismul, consec-
venţa, curajul, independenţa, în-
crederea şi unitatea. ASINt a găsit
în sindicatul din Învăţământ un
prieten cu care s-a aşezat la
aceeaşi masă, având de cele mai
multe ori puncte de vedere co-
mune, pentru că am învăţat să ne
ascultăm şi să ne respectăm con-
vingerile, chiar dacă acestea ar
putea fi diferite…
Ioan POPESCU, inspector-
şef ITM Neamţ:
p
(continuare în pag. 4)

4. 25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ
Pag. 4
INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT
in Bacău şi Chişinău şi la Bienala „Lascăr
Vorel”, ediţia 2013, de la Piatra-Neamţ,
unde a fost distins cu Premiul pentru
sculptură.
Sorin Purcaru este un sculptor in-
ventiv, cu o fantezie ce surprinde privito-
rul, care îmbină calităţile plastice ale
materialului cu imaginaţia creatoare, a adăugat
Violeta Dinu.
„Icoana – cartea celor care
nu ştiu să citească”
Sâmbătă, 30 mai, Muzeul de Artă Eneoli-
tică Cucuteni a găzduit simpozionul „Icoana –
credinţă şi culoare”, eveniment derulat în cadrul
Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”
şi moderat de Florentina
Buzenschi, muzeograf la
Muzeul de Etnografie din
Piatra-Neamţ. Cuvântul de
deschidere a fost rostit de
dr. Gheorghe Dumitroaia,
Directorul Complexului
Muzeal Judeţean Neamţ.
Personalităţi în domeniu
din ţară au susţinut urmă-
toarele prelegeri:
„Reprezentări icono-
grafice creştine – compo-
nente ale podoabelor
metalice”, „Icoane vechi
ale Maicii Domnului cu Pruncul din judeţul
Neamţ”, „Zugravi locali de icoane”, „Iconogra-
fia, ferecătura, donatorii –
valenţele unei icoane”,
„Şcoala de pictură pe sticlă
de la Făgăraş (sec. XIX-
XX)”, „Icoana ţărănească
din Moldova (sec. XVIII –
XIX)”,”Icoane şi cruci de
jurământ din Oltenia”,
„Miniatura religioasă de pe
manuscris”, „Icoana Mai-
cii Domnului de la Trifeşti,
jud. Neamţ”, „Tonitza la
Durău”, „Icoana – cartea
celor care nu ştiu să ci-
tească”.
d
(urmare din pag. 3)
Iunie 2015APOSTOLUL
SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII
Mulţumiri domnului Ploscă,
pentru onoarea de a mă afla
într-o companie atât de se-
lectă, într-o zi atât de impor-
tantă pentru Sindicatul din
Învăţământ Neamţ… În ca-
drul Comisiei de Dialog So-
cial avem, la sediul nostru,
întâlniri lunare cu reprezentanţii
dumneavoastră – la care domnul
Ploscă n-a prea lipsit niciodată –,
după cum, avem şi întâlniri tripar-
tite la care participă şi domnul
Viorel Stan şi de fiecare dată am
reuşit să soluţionăm problemele
ivite. Avem proiecte comune, dar
trebuie să vă spun şi că mare parte
din obiectivele pe care şi le-a fixat
Sindicatul constituie pentru noi
chiar atribuţii de serviciu…
Antonio TORRES GOMEZ,
preşedinte al Centrului Social al
Muncitorilor (CST) Spania:
…Aş vrea să vă spun că atunci
când sunt cu voi mă simt ca
acasă… Nu ştiu ce m-a apucat as-
tăzi să vorbesc, pentru că tot ce
doream era să vă îmbrăţişez… Vă
cunosc bine, v-am urmărit şi în
Spania, şi vreau să vă mărturisesc
că e foarte greu să găseşti pe
lumea asta oameni ca voi… Aveţi
o ţară frumoasă şi, deşi aveţi sala-
rii foarte mici, datorită forţei şi
voinţei voastre România devine o
voce liberă şi personală în Europa.
Să faceţi tot ce puteţi pentru ca
pruncii voştri să trăiască într-o
Românie liberă şi, vă asigur, că în
această luptă CST Spania nu este
alături de voi sută la sută, ci mie
la mie… (La finalul intervenţiei
sale, în semn de preţuire şi de re-
cunoaştere a eforturilor SLLICS şi
FSLI, domnul Gomez a înmânat
domnilor Gabriel Ploscă şi Simion
Hancescu câte un trofeu argintiu şi
auriu, care seamănă cu o cupă
mondială la fotbal.)
Simion HANCESCU, preşe-
dintele FSLI:
…Chiar dacă este un moment
aniversar şi trebuie să privim cu
recunoştinţă înspre trecut, este da-
toria noastră să privim şi către vii-
tor. Ultimul Acord încheiat anul
trecut cu Guvernul, poate cel mai
consistent document semnat cu
Guvernul României în ultimii 25
de ani, prevede o mulţime de lu-
cruri bune şi am credinţa că vor fi
respectate. Vom demara însă cât
de curând discuţii pe Legea Edu-
caţiei unde dorim să schimbăm lu-
cruri de substanţă: admiterea în
liceu, examenele de treaptă, baca-
laureatul. Un lucru important este
să scăpăm şi de birocraţie, pentru
că oamenii sunt îngropaţi în hârtii
şi nu-şi mai pot face propria lor
muncă… (La finalul discursului
său, domnul Simion Hancescu a
înmânat domnului Gabriel Ploscă
o plachetă omagială, în semn de re-
cunoştinţă pentru întreaga activi-
tate.)
Iacob BACIU, preşedinte al
CSDR:
… La Piatra-Neamţ se întâm-
plă un fenomen. Aici s-au pus ba-
zele şi principiile organizării
sindicale din întreaga Românie...
Forţa pe care o simţiţi dumnea-
voastră e generată de spiritul lui
Florin Florescu şi stă în modul de
organizare şi în solidaritate. Flo-
rin a contribuit nu numai la naşte-
rea acestui Sindicat, ci şi la naşte-
rea Federaţiilor şi Confederaţiilor
din întreaga Românie… Îmi amin-
tesc mitingurile de la Bucureşti,
din faţa Guvernului sau din faţa
Parlamentului şi constat că,
mereu, aţi avut o contribuţie esen-
ţială absolut în toate acţiunile
noastre; după cum o contribuţie
esenţială aţi avut, trimiţând la
toate nivelele de conducere ale Fe-
deraţiei sau Confederaţiei numai
oameni de valoare, care au consti-
tuit şi constituie modele demne de
competenţă şi comportament…
Gheorghe AMAICEI, vice-
preşedinte ASINt:
…Întotdeauna, prin munca sa,
învăţătorul nu a fost numai lumi-
nătorul copiilor, ci şi sfătuitorul în-
tregii comunităţi. De aceea, munca
(urmare din pag. 3)
...

5. 25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ
Pag. 5
INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT
Colocviul Internaţional
de Literatură
n perioada 29 – 31 mai, la Piatra Neamţ
s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Co-
locviului Internaţional de Literatură, ma-
nifestare organizată de Centrul pentru
Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. La
deschiderea evenimentului au participat
oficialităţi locale şi personalităţi aleAICL
(Asociaţia Internaţională a Criticilor Literari):
Neria di Giovanni, preşedintele (AICL), Ştefan
Damian, secretar general AICL şi Constantin
Horia Alupului Rus, membru AICL.
La ediţia din acest an a manifestării au fost
prezenţi scriitorii Lulisea Julià, Angel Basanta,
Josefa Contijoch, Fina Sala (cu
toţii din Spania, ultimii doi repre-
zentând Catalonia), Ichiro Saito
(Japonia), Antonio Mendoza (Ve-
nezuela), Jean Pierre Castellani
(Franţa), Arjan Kallo (Albania),
Andrea Guiati (S.U.A.). Din Ita-
lia, participă Neria De Giovanni,
Antonio Maria Masia, Massimo
Milza, Angelo Sagnelli, Stefania
Lubrani, Paulo Pulina, Pierfranco
Bruni, Virgilio Violo (preşedinte
al Free Lance International Press),
Franco Idone, Sabino Caronia,
Rose Elisa Giangoia, Silvano Tre-
visani, Giovanna Ioli şi Bruno
Rombi.
Î
(continuare în pag. 6)
Iunie 2015
APOSTOLUL
SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII
a trebuie respectată, pentru
că „cine înalţă pe învăţător,
înalţă întreaga naţiune”…
Judeţul Neamţ este un judeţ
de credinţă, de vitejie şi de
cultură, calităţi la care das-
călii, apostolii neamului, şi-au
adus aportul din plin… Şi dacă tot
vorbim de tradiţie poate că n-ar fi
rău să revigorăm acele societăţi
profesionale sau Corul Sindicatu-
lui din Învăţământ care ne-a adus
atât de multe bucurii… Noi am
făcut ce am putut; unii mai mult,
alţii mai puţin. Dar trebuie să ne
gândim bine ce moştenire lăsăm ti-
nerei generaţii…
Constantin BAROI, vicepre-
şedinte al SLLICS Neamţ timp de
14 ani, vicepreşedinte al FSLI, se-
cretar general al CSDR:
…Îndelungata mea experienţă
în domeniu îmi permite să etapizez
sindicalismul din România în cel
puţin trei etape. Prima, din 1990
până în 2000, este o etapă a ro-
mantismului când s-au sperat
foarte multe şi s-au obţinut foarte
multe – cel puţin în domeniul legi-
slaţiei. A doua etapă, între anii
2001-2007, este o perioadă în care
sindicalismul mai avea încă forţă,
iar performanţa maximă a fost
creşterea salariului la 123,2% faţă
de economie. În cea de a treia
etapă, în care ne aflăm, situaţia în-
văţământului românesc este tot
mai gravă…
Astfel, dacă alocaţia bugetară
pentru învăţământ era de 4,68%
din PIB în anul 1990, ea a scăzut
continuu atingând 2,85% (1995),
3.52% (2000), 3,05% (2005),
2,87% (2010) şi 2,48% (2013) – cu
acest ultim procent România fiind
pe ultimul loc dintre cele 41 de
state care apar în ultima ediţie a
Anuarului Statistic al României. …
Reţeaua şcolară a suferit modifi-
cări grave prin desfiinţarea multor
unităţi. Astfel, dacă în anul şcolar
1990 – 1991 existau 28.303 unităţi
şcolare şi în anul şcolar 1996 –
1997 numărul lor ajunsese la
29.815, în anul şcolar 2013 – 2014
(în ultimul an în care dispunem de
date statistice) numărul unităţilor
şcolare era doar de 7.074 ceea ce
reprezentă 25% faţă de anul şcolar
1990 – 1991 şi doar de 23,7% faţă
de anul şcolar 1996 – 1997.
Ramona ROŞU, membru al
CJ al SLLICS Neamţ:
…Tinerii îşi doresc un învăţă-
mânt de calitate, un viitor mai bun,
un trai mai decent… Nu vrem să ne
mai simţim umiliţi ci doar să ne
facem profesia de dascăl cu dă-
ruire. Am dovedit că nu suntem o
generaţie reticentă la schimbări,
dar ne dorim ca acestea să fie lo-
gice şi de bun simţ şi să se facă
atât în beneficiul elevilor, cât şi al
dascălilor… Pentru mine Sindica-
tul reprezintă speranţa, speranţa
că valorile morale pe care mi le-
am însuşit eu prin educaţie – cin-
ste, corectitudine, onoare şi
respect – nu vor fi sortite dispari-
ţiei…
Isabela JINARU, vicelider de
sindicat la Şcoala Gimnazială Ză-
neşti:
…Astăzi am onoarea de a răs-
punde în faţa dumneavoastră la în-
trebarea „ce reprezintă pentru
mine Sindicatul?”. Dincolo de fap-
tul că reprezintă o instituţie care
apără drepturile membrilor săi,
sindicatul reprezintă pentru mine
în primul rând o echipă din care
fac parte şi de care sunt mândră –
SLLICS fiind unul dintre cele mai
mari şi mai respectate din ţară,
atât pentru fermitatea convingeri-
lor, cât şi pentru cea a acţiunilor
sale... Am convingerea că Sindica-
tul nostru reprezintă pentru dască-
lii nemţeni o garanţie limpede că
le vor fi apărate toate drepturile şi
interesele profesionale, sociale şi
culturale…
s
(continuare în pag. 6)

6. 25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ
Pag. 6
INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT
Premii pentru bibliotecarii nemţeni
e data de 2 iunie au debutat Zilele Bibliotecii Judeţene „G. T. Ki-
rileanu”, cu un colocviu dedicat bibliotecilor publice şi bibliote-
carilor care le slujesc. Astfel, bibilotecarii care s-au remarcat prin
activitatea lor, de-a lungul anului 2014, au primit diplome şi dis-
tincţii din partea organizatorilor.
Diploma de Bibliotecar al Anului 2014 a fost acordată Lilianei
Pântea, de la Biblioteca Hangu, bibliotecă desemnată fruntaşă pe
ţară la Gala Industriei de Carte „Bun de Tipar”. Instituţia nemţeană a fost
premiată pentru cinci proiecte, reprezentând o sinteză a activităţii desfă-
şurată de bibliotecă de-a lungul anului 2014, cele mai originale dintre
acestea fiind „Aripi spre lumină” şi „Cărţile din ludotecă”.
Programul a mai cuprins conferinţele „Despre viceversa”, susţinută
de prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu – prorector al Universităţii „Ştefan
cel Mare” Suceava
şi „Cartea, obiect şi
simbol”, susţinută
de prof. univ. dr.
Liviu Antonesei –
Iaşi. Cele două
conferinţe au fost
completate de ver-
nisajul expoziţiei
de artă plastică „In
memoriam, Dan
Cepoi” şi de un re-
cital de arii şi lie-
duri susţinut de
clasele de canto ale
Academiei de Mu-
zică „Gheorghe Dima” Cluj Napoca, Extensia Piatra-Neamţ.
P
(urmare din pag. 5)
Iunie 2015APOSTOLUL
SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII
poi, o echipă alcătuită din
Ramona Roşu, Elena Milea,
Gabriel Ploscă, Margareta
Mancaş, Liviu Rusu şi a
trecut la înmânarea diplo-
melor şi plachetelor aniver-
sare.
Ele au fost conferite foştilor
militanţi ai Sindicatului din Învă-
ţământ Neamţ şi invitaţilor din ţară
– reprezentanţi ai FSLI, CSDR, ai
organizaţiilor judeţene – precum şi
reprezentanţilor autorităţilor lo-
cale:
l Constantin IACOBAN –
Preşedinte al Consiliului Judeţean
Neamţ l Viorel STAN – Inspector
Şcolar General al ISJ Neamţ l
Florentina MOISE – VASILIU –
Director al CCD Neamţ l Liviu
RUSU – Preşedinte al Asociaţiei
Învăţătorilor Neamţ l Ioan PO-
PESCU – Inspector Şef ITM
Neamţ l Antonio TORRES
GOMEZ –Preşedinte Centrul So-
cial al Muncitorilor (CST), Spania
l Iacob BACIU – Preşedinte al
CSDR l Simion HANCESCU –
Preşedinte al FSLI l Gheorghe
VADANA – Primul Vicepreşe-
dinte al SLLICS Neamţ l Con-
stantin BAROI – Membru de
Onoare al SLLICS Neamţ l
Gheorghe AMAICEI – Vicepre-
şedinte al Asociaţiei Învăţătorilor
Neamţ l Adrian ARMENCEA –
Secretar alAsociaţiei Învăţătorilor
l Vasile ANCUŢA – Membru al
primului Consiliu Judeţean al
SLLICS l Mircea MĂCIUCĂ –
Preşedinte al Comisiei de Cenzori
l Mircia ZAHARIA – Redactor-
şef al revistei Apostolul l Nicolae
CREŢU – Vicepreşedinte al
CSDR l Ioan ŢENŢ – Vicepreşe-
dinte al FSLI l Angela VARGA
– CSDR l Ioan NAROŞI –
CSDR l Alexandra CORNEA –
Director Departamentul Relaţii In-
ternaţionale, Programe şi Proiecte
l Francisca GHIŢĂ – FSLI l
Gheorghe GRECU – CSDR l
Titu RAUCA – Preşedinte de
Onoare al Uniunii judeţene a Sin-
dicatelor Libere din Învăţământ
Bistriţa Năsăud l Emil MOCIAN
– Preşedinte al Uniunii Judeţene a
Sindicatelor Libere din Învăţământ
Bistriţa Năsăud l Dumitru ILIEŞ
– Secretar General al Uniunii Ju-
deţene a Sindicatelor Libere din
Învăţământ Bistriţa Năsăud l Vio-
leta AMARIEI – Preşedinte al
(urmare din pag. 5)
A
EMIL MOCEAN GHEORGHE GRECU GIANI LEONTE
ION AMARIEI IOAN NAROŞI IOAN ŢENŢ

7. 25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ
Pag. 7
INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT
„Vacanţele Muzicale”, la cea de‐a 42‐a ediţie
entrul pentru Cultură şi Arte „Carmen
Saeculare” organizează, sub patronajul
Consiliului Judeţean Neamţ, în perioada
5-12 iulie, cea de-a 42- a ediţie a Festi-
valului Internaţional „Vacanţe Muzicale
la Piatra-Neamţ”.
Programul Festivalului reuneşte
concerte simfonice, corale, muzică de cameră,
muzică de promenadă, seri speciale dedicate
muzicii tradiţionale, jazz-ului, muzicii vechi
sau pop, dar şi două cursuri de măiestrie – chi-
tară şi flaut.
Printre capetele de afiş ale acestei ediţii se
numără violonista Cristina Anghelescu şi Or-
chestra „Kamerata Kronstadt” Braşov, Corul
de Cameră „Preludiu”, Cvartetul „Gaudeamus” al Filarmonicii Braşov,
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova sau trupa „Taxi”.
Spectacolele se vor desfăşura atât în Sala
Consiliului Judeţean Neamţ, cât şi în aer liber,
în Piaţa Turnului din Piatra-Neamţ. Pentru toate
evenimentele organizate în cadrul celei de-a
42-a ediţii a Festivalului Internaţional „Vacanţe
Muzicale la Piatra-Neamţ” publicul va avea
acces gratuit.
„Vacanţe Muzicale! Deja aceste două cu-
vinte conţin un farmec deosebit, au o vrajă ade-
menitoare, ceva ce te atrage, deşi nu ştii exact
despre ce e vorba. Ce poate fi mai frumos şi mai
profund decât a face muzică bună pentru tine
însuţi şi pentru cei care vor să te asculte într-o
împrejurare naturală unde se pare că bunul
Dumnezeu ne-a dat din tot ce este numai bun şi
frumos, din belşug?”. (Ludovic Spiess, 2003)
C
Iunie 2015
APOSTOLUL
SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII
lianţei Sindicale Gheorghe
Asachi Iaşi l Constantin
CERNICA – Preşedinte
Fondator al Sindicatului din
Învăţământ Suceava l
Giani LEONTE – Preşe-
dinte Alianţa Sindicatelor
din Învăţământ Suceava l Radu
CORBOTIUC – Vicepreşedinte
alAlianţei Sindicatelor din Învăţă-
mânt Suceava l Iulian SCHI-
POR – Alianţa Sindicatelor din
Învăţământ Suceava l Mitică
IOSIF – Preşedinte al Sindicatului
Liber al Salariaţilor din Învăţă-
mântul Preuniversitar Constanţa l
Ioan ZOICAN– Preşedinte al
Uniunii Sindicatelor Libere din În-
văţământ Mehedinţi l Adrian
George PURCARU – Preşedinte
al Sindicatului din Învăţământ
Bacău l Manole Gheorghe CHI-
RIAC – Sindicatul din Învăţământ
Bacău l Iulian OPRIŞAN – Sin-
dicatul din Învăţământ Bacău l
Liviu AXINTE – Preşedinte al
Ligii Sindicatelor din Învăţământ
Botoşani l Gheorghe CHICIU –
Lider al Sindicatului Liantul Bicaz
l Ioan AMARIEI – Preşedinte
Sindicatul UMARO Roman l
Dan MUNTEANU –Vicepreşe-
dinte Sindicatul UMARO Roman.
A
IULIAN OPRIŞAN LIVIU AXINTE
RADU CORBOTIUC ALEXANDRA CORNEA
PUIU VADANA
IOAN ZOICAN
VIOLETA AMARIEI
Remember
puneam la începutul acestui
text că sărbătoarea Sindicatu-
lui nemţean a demonstrat două
lucruri. Scriind şi rememo-
rând evenimentul, cu voia
dumneavoastră, mai adaug
două:
Mai întâi că oamenii nu
i-au uitat pe Florin Florescu şi Ştefan
Corneanu. Însemnele neuitării au
fost marcate de o plachetă aniversară
dăruită de Sindicat, un moment de
reculegere oferit de plenul adunării
şi o evocare caldă, oferită de o fostă
elevă a profesorului Florescu. Tot
aici trebuie spus că Florin a fost un
om iubit şi că, odată cu trecerea
timpului, numărul prietenilor lui
sporeşte la fiecare evocare; iată o
faptă bună şi alta tristă.
Al doilea lucru, demn de reţinut
şi cu valoare de concluzie desprinsă
din intervenţiile vorbitorilor la
această sărbătoare, este acela pe care
îl consemnam în urmă cu câteva luni,
propunându-l şi ca motto al tipăriturii
aniversare: Fără îndoială, Piatra-
Neamţ reprezintă, pentru renaşterea
mişcării sindicale din învăţământul
preuniversitar românesc, exact ace-
laşi lucru pe care l-a reprezentat Ti-
mişoara în declanşarea Revoluţiei
din decembrie 1989. (O frază care,
dacă n-a fost bună ca motto, e bună
măcar ca concluzie)
S

8. Ultima oră la Roman
Pag. 8
Iunie 2015
Omagiul de fiecare zi...
inele lunii iunie constituie un moment de
sărbătoare pentru profesorii şi elevii Şcolii
de Artă din Roman, ziua de 28 a acestui an
marcând împlinirea a 103 ani de când a
văzut aici lumina zilei marele dirijor şi
muzician Sergiu Celibidache. Practic, tot
ceea ce facem aici, elevi şi profesori, de-
opotrivă, vine să onoreze şi să aducă bi-
nemeritatul omagiu maestrului de numele căruia
ne-am legat în urmă cu câţiva ani, de când s-a
trecut la învăţământul integrat. Iar pentru că nu-
mele şcolii noastre a devenit de acum renume,
prin performanţele înregistrate în cei circa 60 de
ani de existenţă ai instituţiei, faptul că pe sigla
noastră scrie Sergiu Celibidache ne obligă şi
mai mult, lucru pe care l-au înţeles tinerii noştri
deosebit de talentaţi care ne fac cinste la
concursurile regionale, naţionale, dar şi la cele
mai puternice confruntări de pe scenele interna-
ţionale, a spus Prof. Viorel Vanzariuc, directorul
Şcolii de Artă „Sergiu Celibidache” din Roman.
Purtători de tradiţie
în performanţă…
Cel mai bun argument care vine să susţină şi
să onoreze blazonul şcolii constă în rezultatele
obţinute aici cu consecvenţă. Astfel, numai în
2015, de pildă, de remarcat este faptul că toţi ele-
vii şcolii care au participat la fazele finale ale
olimpiadelor la diferite instrumente s-au întors la
Roman cu premii şi menţiuni. În prezent, nume
precum Bianca Gheorghiu (nai, Prof. Andreea
Tudosă), Larisa Teodora Hârja (trompetă, Prof.
Iulian Zamă), Mario Mătăşel (chitară, Prof. Ga-
briel Marc), Elena Manuela Petcu (flaut, Prof.
Serafim Moise), Teodora Ciobanu şi Gabriela
Moroşanu (ambele vioară, Prof. Viorica Bur-
lacu), Teodora Arabu şi Ştefan Ciprian Buzdugan
(ambii pianişti, Prof. Lia Voinea), sunt tot atâtea
garanţii de izbândă pe toate scenele pe unde con-
curează. Aici, trebuie menţionat şi faptul că lide-
rul de generaţie de la Şcoala de Artă „Sergiu
Celibidache”, pianistul Ştefan Ciprian Buzdu-
gan, a adăugat în acest an, în panoplia de trofee
a şcolii, locul I la cea de a III-a ediţie a Concursu-
lui internaţional de pian „Frederic Chopin”.
Chiar dacă este vorba despre un muzician
cunoscut în toate colţurile lumii, noi nu mergem
la concursuri bazaţi pe faima numelui şcolii ci
pe munca noastră, a profesorilor şi a copiilor,
o muncă deosebit de grea care, însă, prin ceea
ce poţi să obţii în final, te apropie de zei, a mai
spus directorul Şcolii de Arte „Sergiu Celibida-
che”.
Aşa arată un drum presărat cu strălucirea
performanţelor măiestrite de dascăli de nota 10
precum Lia Voinea sau Prof. Dr. Ovidiu Trifan,
un drum deschis de geniul inegalabilului Sergiu
Celibidache...
F
Selecţionata… C.N.R.V.
a şi cum le-ar mai fi trebuit şi alte cele în
afară de performanţă şi de faima institu-
ţiei, profesorii de la Cole-
giul Naţional „Roman
Vodă” (C.N.R.V.) vor purta
piese de vestimentaţie dis-
tinctive. Nu, nicidecum nu
este vorba despre o uni-
formă, iar iniţiativa în discuţie nu
are nici o legătură cu modul în
care se pune problema la elevi, cu
începere din anul şcolar viitor.
Practic, este vorba doar despre
nişte tricouri personalizate care
vor purta sigla „C.N.R.V.”, acolo,
în dreptul inimii, modelul fiind
„furat” din mediul universitar au-
tohton. Este o iniţiativă a colegi-
lor noştri în care rolul principal
l-a avut profesorul de Informatică
Florin Moldovanu, scopul aces-
teia fiind acela de a oferi romanvodiştilor din
cancelarie, şi nu numai, nişte modele în tonul
acelui spirit romanvodist care ne animă pe toţi.
Ţin să subliniez faptul că nu este vorba despre
o ţinută obligatorie, să nu se înţeleagă greşit,
purtarea tricourilor cu însemnele colegiului
fiind la latitudinea fiecăruia, a declarant Prof.
Mihaela Tanovici, directorul Colegiului Naţio-
nal „Roman Vodă”.
Chiar şi aşa, respectiv în condiţii care ex-
clud obligativitatea şi în ciuda faptului că aceste
articole de îmbrăcăminte se pot comanda la pre-
ţuri destul de ridicate pentru o leafă de dascăl,
fie el şi romanvodist, cererile nu au întârziat să
apară. Ba, mai mult, acestea au venit chiar şi din
partea unor foşti elevi sau profesori, dovadă că
mândria de a fi romanvodist, în bancă, sau în
cancelarie, este un sentiment care nu ţine cont
nici de trendul fashion şi nici de criza care ne-a
făcut pe toţi să chivernisim până la ultimul mă-
runţiş. Această ţinută va fi purtată începând cu
anul şcolar 2015 – 2016, în acest moment exis-
tând deja în şcoală modelele care pot fi consul-
tate, tricourile cu care se va purta de la toamnă
„selecţionata” C.N.R.V. fiind disponibile în mai
multe culori.
C
Premiaţi de ierarh...
ntr-un gest care se repetă de-acum, ÎPS Ioa-
chim, întâistătătorul scaunului arhieresc al
Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, i-a in-
vitat pe cei mai meritoşi absolvenţi ai liceelor
romaşcane la Catedrala arhiepiscopală „Sf.
Cuvioasă Parascheva” din Roman pentru a
aduce, astfel, un omagiu educaţiei şi perfor-
manţei şcolare. Evenimentul a avut loc pe 14
iunie, chiar în Duminica Sfinţilor Români, ocazie
cu care şefii de promoţie ai liceelor din zonă, dar şi
de la cele două seminarii, Ortodox şi Franciscan, au
fost distinşi de Înalt preasfinţitul Părinte Ioachim
cu diplome de vrednicie, la care s-au adăugat premii
consistente constând în cărţi, icoane şi o sumă de
bani. În contextul acestei întâlniri elita învăţămân-
tului romaşcan s-a rugat alături de Înalt preasfinţitul
Părinte Arhiepiscop Ioachim, la eveniment fiind
prezenţi profesorii şi părinţii elevilor, oficialităţi,
precum şi membrii marcanţi ai conducerii Inspec-
toratului Şcolar Judeţean (ISJ), în frunte cu inspec-
torul general, Prof. Viorel Stan.
Sărbătoarea educaţiei romaşcane a fost prece-
dată de o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a
tinerilor aflaţi în perioada de examene, organizarea
acestei întâlniri venind să consemneze şi să consfin-
ţească importanţa pe care Biserica o acordă educa-
ţiei tinerilor. De altfel, acest eveniment se repetă,
arhiereul locului împreună cu conducerea ISJ
Neamţ marcând acest frumos gest, pe cale de a de-
veni tradiţie încă de anul trecut, când şefii de pro-
moţie au fost premiaţi şi binecuvântaţi în cadrul
unei ceremonii găzduite de Colegiul Naţional
„Roman Vodă”.
Seminariştii romaşcani, evidenţiaţi
în ţară şi în străinătate!
Cu doar câteva zile mai devreme, în contextul
manifestării derulate la Liceul Teologic Ortodox
„Episcop Melchisedec” sub genericul Preoţi orto-
docşi – candele aprinse în temniţele comuniste, ÎPS
Ioachim a acordat premii şi distincţii elevilor şi pro-
fesorilor care s-au remarcat în acest an şcolar la
concursurile interne sau internaţionale la care au
participat. Au fost evidenţiaţi tinerii Paul-Constan-
tin Samoilă şi Ioan Doliş, olimpici naţionali la
limba greacă veche, care au participat în perioada
5 – 10 mai la cea de-a XIX-a ediţie a Concursul in-
ternaţional „Certamen Viterbiense della Tuscia”,
desfăşurat la Viterbo, Italia, unde Ioan Doliş, al IX-
lea clasat, a fost recompensat cu menţiune de
onoare pentru comentariul filologic. La concursul
din Italia au mai fost prezenţi elevi din Grecia,
Rusia şi ţara organizatoare.
Tot în cadrul manifestării din 10 iunie, inclusă
în cadrul seriei Martiri şi mărturisitori ai neamului
românesc (1948 – 1989), au fost premiaţi şi mem-
brii Corului Laudamus al Liceului Teologic „Epis-
cop Melchisedec”, dirijat de Prof. Gheorghe
Gozar, care s-au clasat pe locul al II-lea la etapa fi-
nală a Olimpiadei Naţionale Corale pentru clasele
IX – XII, desfăşurată la Oradea la începutul lunii
mai 2015. Performanţa tinerilor seminarişti a dus,
astfel, mai departe, o tradiţie deosebită al cărei des-
chizător, la seminarul romaşcan, este Prof. Dr. Ovi-
diu Trifan.
Î
APOSTOLUL

9. Ultima oră la Roman
Pag. 9
Iunie 2015
APOSTOLUL
„Dor de poezie” la ediţia a XIII‐a…
ltimele zile ale lui Florar au constituit o
reîntâlnire memorabilă cu poezia pentru
elevii care învaţă în şcolile din zona Ro-
manului, Colegiul Tehnic „Petru Poni”
găzduind, în ziua de 26 mai, festivitatea de
premiere la Concursul Naţional de Creaţie
Lirică „Dor de poezie”. Aflată la ediţia a
XIII-a, manifestarea a fost marcată şi de
publicarea celei de a XV-a plachete de versuri cu
numele celui mai longeviv concurs de acest gen
din zona Romanului. Actul final al confruntării
consemnează: la gimnaziu, locul I, Otilia Golo-
gan (Şcoala „Ion Ghica” Iaşi), locul II – Andreea
Ştefania Penciuc (Şcoala „Tiberiu Crudu”, loca-
litatea Tudora/Botoşani), locul III – Petrică Con-
stantin Sandu (Şcoala din localitatea
Crucea/Suceava). La liceu premiul I a fost adju-
decat de Andreea Magdas (Colegiul Naţional
„Mihai Eminescu” Buzău), locul II – Aura Gâr-
lovan (Colegiul Tehnic „Danubiana” Roman) şi
locul III – Mihaela Valentina Dragnea (Colegiul
Economic „Viilor” din Bucureşti).
Concursul, al cărui iniţiator este Alexandru
Cramer, profesor de Limba română la Colegiul
Tehnic „Petru Poni”, s-a bucurat de o creştere de
la an la an atât în ceea ce priveşte participarea,
cât şi calitatea lucrărilor jurizate. În acest an ul-
timul act al acestei manifestări s-a bucurat, ca de
fiecare dată, de prezenţa unor oameni de cultură
remarcabili, între aceştia regăsindu-se „veteranii”
juriului, adică Prof. Gheorghe A. M. Ciobanu,
decanul de vârstă al cărturarilor din urbea romaş-
cană, Prof. Violeta Lăcătuşu, scriitor şi artist
plastic, precum şi Preşedintele Societăţii Cultu-
rale „Clepsidra”, Pr. Cornel Paiu. La festivitatea
de premiere au mai participat Prof. Gabriela
Dascălu, Dir. Colegiul Tehnic „Petru Poni”, Prof.
Ioan Dobreanu, cadre didactice ale liceului im-
plicate în organizarea şi desfăşurarea concursu-
lui, precum şi un număr mare de elevi de la
şcoala gazdă şi de la alte licee romaşcane care au
avut participanţi la concursul din acest an.
U
„Portrete de dascăl” la bibliotecă...
lubul Copiilor şi Elevilor
Roman, în parteneriat cu
Biblioteca Municipală
„George Radu Melidon”
şi Primăria Roman, a or-
ganizat cea de a VI-a edi-
ţie a Concursului
Naţional „Culoarea lectu-
rii în bibliotecă”, obiectivul ac-
tivităţii din acest an fiind
realizarea unor lucrări plastice
cu tema „Portret de dascăl”, in-
spirate de lectura „Domnul
Trandafir” de Mihail Sado-
veanu. Ediţia 2015 a concursu-
lui, la care au fost prezenţi cu
lucrări circa 200 de elevi şi
peste 30 de cadre didactice din
10 judeţe ale ţării, s-a constituit
într-un omagiu adus educaţiei,
cu acest prilej fiind marcată şi
„Ziua Învăţătorului” printr-o ex-
poziţie de lucrări plastice reali-
zate de elevi. Este un proiect de
suflet pentru mine deoarece sin-
ceritatea copiilor este fenome-
nală. Ei au luat cartea ca
personaj şi cu mâinile lor au
dus-o pe potecile imaginaţiei,
realizând nişte desene cu totul
speciale, ceea ce ne dă garanţia
că printre noi, totuşi, mai sălă-
şluiesc nişte suflete sincere şi
neatinse de agresiunea lumii ex-
terioare. Concursul are accen-
tele sale educative legate de
această temă, în sensul că pri-
mele modele şi le creează în fa-
milie iar, după aceea, în şcoală,
de aceea portretul dascălului
revine mereu în sufletul copiilor
dar şi al celor maturi, cu lumina
sa şi cu toate semnificaţiile mi-
nunate exprimate şi în desenele
din expoziţia tematică dedicată
educaţiei şi educatorilor din
viaţa noastră, a mărturisit Iulia
Stoleriu, bibliotecar la Biblio-
teca Municipală „George Radu
Melidon”.
La acţiunea din 4 iunie au
participat şi două grupuri de
elevi reprezentând Şcoala gim-
nazială „Vasile Alecsandri”
Roman, respectiv Şcoala gim-
nazială Nr. 1 Cordun, ultimii in-
terpretând şi un fragment din
„Soacra cu trei nurori” după Ion
Creangă. Prezent la această ac-
tivitate, Prof. Ilie Boloca, Dir.
Clubului Copiilor, a acordat Di-
plome de Onoare celor impli-
caţi în reuşita concursului
naţional „Culoarea lecturii în
bibliotecă”, pe lista celor nomi-
nalizaţi regăsindu-se cadrele di-
dactice Doiniţa Bogoi Mahu,
Maria Gavril, bibliotecar Iulia
Stoleriu şi Prof. Dr. Carp Mo-
nica, de la Clubul Copiilor, care
a fost şi sufletul activităţii.
Toate lucrările trimise pe adresa
concursului vor fi legate în al-
bume tematice care se vor re-
găsi la Biblioteca Municipală.
Ediţia 2016 a concursului va
avea ca temă poveştile lui Ion
Creangă.
C
Eveniment editorial la catedrală...
n contextul serbării celei de-a XV-a ediţii
a Zilelor „Episcop Melchisedec Ştefă-
nescu”, sâmbătă, 16 mai, a avut loc lansa-
rea volumelor „Ierarhul Academician
Melchisedec Ştefănescu, predicator, cate-
het şi pedagog de vocaţie” de arhimandrit
Pimen Costea, şi „Părintele Dumitru Stă-
niloae – creatorul unei teologii mărturisi-
toare în contemporaneitate (1903-1993)”,
coordonat de prof. dr. Gheorghe Anghelescu.
Evenimentul editorial a avut loc la Catedrala
Arhiepiscopală „Sf. Cuv. Parascheva” din
Roman, în prezenţa şi cu binecuvântarea Înalt-
preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioachim. Mo-
deratorul acestei duble lansări de carte a fost
Consilierul cultural eparhial, Pr. Valentin Băltoi,
evenimentul constituind un bun prilej pentru În-
altpreasfinţitul Ioachim pentru a evidenţia legă-
tura dintre cele două personalităţi omagiate în
contextul „Anului comemorativ al marilor păstori
de suflete din eparhii”, respectiv episcopul Mel-
chisedec Ştefănescu şi părintele Dumitru Stăni-
loae.
La această manifestare au mai luat cuvântul
Pr. Prof. univ. Dr. Vasile Nechita, de la Facultatea
de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei” a Univer-
sităţii „Ovidius” din Constanţa, Pr. Prof. univ. dr.
Gheorghe Petraru, de la Facultatea de Teologie
„Dumitru Stăniloae” din Iaşi, precum şi Prof.
univ. dr. Gheorghe Anghelescu, de la Facultatea
de Teologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii
„Valahia” din Târgovişte. La finalul întâlnii, care
a consemnat şi încheierea ediţiei 2015 a Zilelor
dedicate Episcopului Melchisedec Ştefănescu,
ÎPS Arhiepiscop Ioachim a oferit diplome de ex-
celenţă celor trei oaspeţi de seamă pentru contri-
buţia adusă la organizarea manifestărilor cultural-
religioase prilejuite de serbarea celei de-a XV-a
ediţii a Zilelor „Episcop Melchisedec Ştefă-
nescu”. (Sursa text: http://www.epr.ro)
Î
Cu muza scrisului
la „Roman Vodă”…
ala de festivităţi „Garabet Ibrăileanu” a Co-
legiului Naţional „Roman Vodă” a fost bân-
tuită de muza scrisului în zilele fierbinţi ale
acestui ultim semestru de an şcolar, două
profesoare legate adânc de numele şcolii cu
nume de voievod din urbea muşatină lan-
sându-şi creaţiile proprii în volume care s-au
bucurat de aprecierea tuturor celor prezenţi
la aceste evenimente.
Prima, Prof. Adina Lozinschi, a revenit în faţa
romanvodiştilor, la finele lui Florar, cu volumul de
proză scurtă „Jarul din mare”, după două apariţii edi-
toriale anterioare, respectiv un volum de versuri –
„Leagăn de alge” – şi unul de proză intitulat „Clep-
sidra fermecată”. Fiind pensionară, stabilită în pre-
zent cu familia la malul mării, Adina Lozinschi s-a
regăsit cu bucurie printre cei de-acasă, romanvodişti
şi iubitori de literatură, deopotrivă. „Sunt la pensie
de circa un an de zile, însă scrisul reprezintă pentru
mine o preocupare foarte plăcută. Scriu constant, iar
în tot ceea ce ofer celorlalţi, prin scris, includ şi dra-
gostea, deoarece eu cred că pentru asta trăim”, a măr-
turisit cu emoţie fosta romanvodistă care a rămas în
istoria şcolii cu performanţa de a fi participat la Mos-
cova, la Olimpiada internaţională de Limba Rusă.
„Jarul din mare” este o carte care cuprinde şapte
proze fără prea mare legătură între ele care, însă,
poate fi evaluată de cititor şi ca un autoportret al fe-
meii contemporane – mamă, profesoară, prietenă, iu-
bită, scriitoare, pianistă – îndrăgostită de fascinaţia
mării, o mare interioară evadată în marea spirituală.
Talentul Adinei Lozinschi de a descrie în cuvinte sim-
ple drame cumplite se revarsă din fiecare pagină.
Este o carte încărcată de lecţii de viaţă, necesare
oricărui cititor şi, mai ales, iubitor de literatură de
suflet şi inimă. Călătoria prin viaţă devine o aven-
tură a cunoaşterii, o lecţie de care toţi avem nevoie,
căci ceea ce scriem şi avem curajul să şi oferim în
dar clipei ori eternităţii va deveni cândva – ori va
rămâne – martorul nostru pretutindeni, prin toate
uraganele şi furtunile vieţii, consemnează în prefaţa
cărţii Emilia Dabu, membru al Uniunii Scriitorilor
din România.
Cu inima în „Umbra poveştii”…
Cealaltă romanvodistă, Prof. Daniela Anechi-
tei, aflată tot la finele unei cariere de 40 de ani la ca-
tedra de Limba şi literatura română, la „Roman
Vodă”, a venit în faţa foştilor elevi şi colegi de can-
celarie cu placheta de poezii „Umbra poveştii”, che-
marea muzei pentru dascălul-poet datând încă din
anii liceului, când şi-a încercat condeiul ca membră
a Cenaclului „Garabet Ibrăileanu”, pe atunci sem-
nând versuri neomoderniste şi povestiri. Este o carte
care aduce un univers liric original, interesant, rea-
lizat cu mult rafinament şi cu fineţe, în care se abor-
dează mai multe teme. Ce mi-a plăcut este faptul că
autoarea creează micropoveşti ale căror semnificaţii
transced naraţiunea şi, astfel, pot fi citite şi înţelese
în diferite chei. Una dintre temele principale este
aceea a copilăriei pe care o evocă cu încântare, cu
lirism, cu nostalgie, trăind, totuşi, un fel de părere
de rău pentru acea atmosferă patriarhală specifică
Romanului de altădată, a spus Violeta Lăcătuşu,
scriitor, poet şi artist plastic, unul dintre oamenii de
cultură remarcabili ai urbei muşatine, care a fost pre-
zentă la ambele lansări de carte de la Roman Vodă.
O prezenţă aparte la aceste evenimente a fost şi cea
a Prof. Gheorghe A. M. Ciobanu, absolvent dar şi
unul dintre profesorii care au scris istorie la „Roman
Vodă”, eseist, scriitor şi critic de artă, decanul de vâr-
stă al cărturarilor din urbea lui Roman Muşat, recu-
noscut drept „Patriarhul culturii romaşcane”…
Pagini realizate de A. OPRIŞ
S

10. Pagina Casei Corpului Didactic
Pag. 10
Iunie 2015APOSTOLUL
Zilele Casei Corpului
Didactic Piatra‐Neamţ
ntemeietorul învăţământului modern ro-
mânesc (5 iunie 1779 — 17 septembrie
1823) şi încheierea Zilelor C.C.D.
Neamţ şi a fost marcată prin Simpozio-
nul Naţional „Şcoala Modernă”, ediţia a
XIII-a, cu tema „Comunicare şi impli-
care activă”, desfăşurat în trei secţiuni:
Sesiunea de comunicări ştiinţifice şi re-
ferate; Proiecte educaţionale. Modele de bune
practici; Firma de exerciţiu: Bune practici
2004-2015.
„Am derulat o activitate intensă toată săp-
tămâna, cu implicarea activă a cadrelor didac-
tice din judeţul Neamţ, dar şi a elevilor. Fiecare
am atins obiective clar stabilite pentru această
săptămâna şi vreau să mulţumesc echipei CCD
pentru efortul depus şi pentru toate proiectele
demarate şi desfăşurate aici. Volumul de
muncă este foarte mare şi nu pot decât să le
mulţumesc că-mi sunt alături şi putem să
ducem împreună proiectele la bun sfârşit. În-
cepând cu serviciul contabilitate, secretariat,
bibliotecă, informatizare şi colegele profesori
metodişti, le mulţumesc tuturor”, a declarat
prof. Florentina Moise-Vasiliu.
Această fericită asociere a celor două zile
de sărbătoare a plecat de la premisa că la ro-
mâni a existat (poate mai există încă?!) o ade-
vărată vocaţie pentru educaţie şi pentru
recunoştinţa ce merită a fi adusă dascălului şi,
măcar o dată pe an, să elogiem rostul şi străda-
nia învăţătorului, a celui care sădeşte lumină
pentru lumina viitorului.
î
LA MULŢI ŞI VICTORIOŞI
ANI pentru FSLI şi SLLICS!
Să ne trăiţi şi dincolo de „Nunta de
argint” la care jucăm împreună:
S.L.L.I.C.S. şi C.C.D. Neamţ de 25 de ani!
Suntem convinşi că împreună cu în-
treg personalul din şcolile judeţului Neamţ
şi chiar din întreaga ţară, prin Profesorul
Gabriel Ploscă, preşedinte al Sindicatului
Liber al Lucrătorilor din Învăţământ
Neamţ care este şi vicepreşedinte al
Federaţiei Sindicatelor Libere din
Învăţământ (FSLI), vom înregistra victorii
comune spre mai binele tuturor celor ce
lucrează în învăţământ!
Anii de până acum ne-au demonstrat
că, pe lângă activitatea sindicală, care în
domeniul educaţiei implică şi participarea
la elaborarea de legislaţie în domeniu, Sin-
dicatele pun accent pe educaţia şi forma-
rea continuă a cadrelor didactice afiliate,
un domeniu fierbinte în care CCD Neamţ
îşi propune să exceleze pentru formarea
continuă şi perfecţionarea activităţii
cadrelor didactice.
Să rămâneţi neînfricaţi luptători pen-
tru respectarea drepturilor celor ce slujesc
pe altarul şcolilor şi al instituţiilor din sis-
tem!
„La mulţi şi victorioşi ani!”
Director al CCD Neamţ,
prof. Florentina MOISE-VASILIU,
împreună cu Echipa CCD Neamţ
(urmare din pag. 1)
Şcoala Gimnazială „Daniela Cuciuc”,
în straie de sărbătoare
zi minunată de vară, cu mult soare, la
această splendidă aniversare, cu chipuri lu-
minoase şi zâmbete radioase, cu o pace
sfântă în sufletele noastre ale tuturor şi o bu-
curie lăuntrică simţită de noi toţi – elevi, pă-
rinţi şi cadre didactice. Cu ce să începi mai
întâi, atunci când vrei să redai frumuseţea
unui astfel de eveniment, când toţi suntem
efectiv copleşiţi de importanţa momentului? Ca
profesor de Religie am învăţat de la cei mai mici
dintre elevii mei, că „totdeauna lucrul tău, este bine
să-l începi cu Dumnezeu”, aşa că urmez îndemnul
îngerilor de lumină ai şcolii noastre şi încerc să
înalţ împreună cu ei o rugă de mulţumire şi recu-
noştinţă pentru toate.
La manifestările dedicate Zilelor Şcolii au par-
ticipat invitaţi de onoare: domnul primar Dragoş
Chitic, domnul inspector şcolar, profesor Cristian
Secară, directori de la alte şcoli nemţene, agentul
de proximitate domnul Iulian Iftime şi alţii.
Se cuvine să le mulţumim şi să-i amintim pe
toţi cei care şi-au purtat paşii prin cancelaria şcolii
noastre, în calitate de cadre didactice competente,
corecte, discrete, modeste, oneste… şi câte alte epi-
tete laudative ce li s-ar cuveni a fi recunoscute foş-
tilor noştri colegi, foşti directori: Dumitru Papuc,
Magdalena Papuc, Vasile Bâlcu, Elena Lămătic,
Maria Archip, Gheorghe Muraru, Mihai Mancaş,
Nicoletta Bud, Ileana Ioniţă, Niculina Niţă, Cătă-
lina Grigoraş Popa, cărora le trimitem gândurile
noastre de mulţumire şi de recunoştinţă pentru tot
ce au făcut în calitate de conducători ai acestei in-
stituţii de învăţământ şi educaţie.
Cuvântul de binecuvântare şi pomenire a fost
susţinut de părintele paroh Viorel Cruşitu, iar
doamna consilier educativ – profesor MariaArchip
a remarcat, în numele întregului colectiv, atmosfera
plăcută de muncă şi mulţumirea generală a tuturor
cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor coordo-
naţi de doamna director – profesor ing. Daniela Ga-
briela Ciobanu.
Rezultatele bune ale şcolii se datoresc mem-
brilor colectivului dintre care amintim pe: profeso-
rii pentru învăţământ primar Carmen Nohai,
experta noastră în realizarea de proiecte europene,
Camelia Zaiţ, Cristina Laza Cohut, Angela Daran-
doi, Tudorică Ciubotă, alături de profesorii: Lucian
Strochi, Daniela Chioacă, Otilia Popa, Irina Zlei,
Doina Dragomirescu, Lăcrămioara Secară, Cristian
Soroceanu, Sergiu Irimia, Anca Afloarei, Valentina
Chirvase, Cătălina Boghian, Emilia Borş-Florea.
S-au alăturat echipei şi sărbătorii şi colegii din per-
sonalul didactic auxiliar: secretar şef - Monica
Beşu, contabil - Mariana Zaharia, laborant - Nico-
leta Fota, informatician - Andrei Tamaş şi persona-
lul nedidactic: Diana Dascălu, Elena Ploscaru,
Marius Trifan.
Cu toţii am participat şi la programul artistic
susţinut de elevii şcolii noastre. Ce a urmat este
greu de redat în cuvinte… o explozie generală de
bucurie în care se împleteau melodiile populare ex-
trem de frumoase şi emoţionante cu aplauzele per-
manente ale publicului, cu chiuiturile „cosânze-
nelor”noastre, care ne-au stors lacrimi de bucurie
şi după declaraţiile multora au reuşit să ne electri-
zeze, făcându-ne „pielea de găină”, cum se spune
în popor.
Din fericire, fotoreportera Ingrid Afloarei-Re-
begia, consacrată deja în şcoala noastră a surprins
pe peliculă parte din aceste momente, printre care
şi fotografia acestui articol.
Prof. Dana DOBREANU -
Şcoala Gimnazială „Daniela Cuciuc” Piatra Neamţ
O
Calitatea serviciilor în biblioteca şcolară
anagementul calităţii în biblioteca şcolară
este un cumul de factori ce duce la descope-
rirea unor utilizatori mulţumiţi de serviciile
oferite de aceasta. În domeniul bibliotecono-
mic conceptul de calitate este multidimensio-
nal, putându-se considera: calitatea
informaţiei; calitatea activităților biblioteco-
nomice; calitatea umanului, a bibliotecarului
specializat; calitatea managementului modern apli-
cat(1)
Factorii ce influenţează calitatea serviciilor
într-o bibliotecă sunt: factori interni, ce se referă la
acţiunile întreprinse de bibliotecar şi factori externi,
ce nu ţin de munca bibliotecarului. Referindu-ne la
factorii interni, vom ţine cont de:
- Caracteristicile bibliotecii (potenţial: amplasare,
număr de volume, ambient, existenţa unor cataloage
în sistem informatizat);
- Caracteristicile documentelor ce pot fi împrumu-
tate (documente nou achiziţionate, documente vechi
şi gradul lor de uzură, documente rare, design-ul do-
cumentelor);
- Cerinţele ce ţin de promovarea activităţilor biblio-
tecii (afişe, pliante, panouri pentru omagierea unor
personalităţi, vitrinele de prezentare a noilor achi-
ziţii etc.).
În ceea ce priveşte factorii externi, aceştia se
referă la:
- angajarea unei persoane calificate pe post de bibliote-
car, a unei persoane cu studii de specialitate;
- posibilitatea obţinerii de fonduri necesare noilor achi-
ziţii de carte;
- posibilitatea obţinerii de fonduri pentru igienizarea
bibliotecii, înlocuirea rafturilor vechi cu mobilier nou;
- punerea la dispoziţia utilizatorilor a logisticii necesare
căutării informațiilor în cataloagele informatizate;
M

11. posibilitatea selectării de către utilizatori a infor-
maţiei necesare, din diverse site-uri şi a obţinerii
documentelor cu ajutorul Internetului (docu-
mente pdf - on line);
- Informaţii de feed-back de la cititori, referitoare
la satisfacţia utilizării documentului (carte, CD,
DVD), precum şi a deficienţelor acestora (pagini
lipsă, DVD cu informaţia ştearsă);
- Factorii care influenţează motivaţia de împrumutare a
documentelor de către utilizatori (ex. Factori culturali,
sociali, personali, psihologici) şi importanţa acestora în
luarea deciziei de împrumut.
Factorii cei mai importanţi pornesc de la am-
bient, disponibilitatea bibliotecarului, resursele bu-
getare alocate noilor achiziţii, aşezarea şi ordonarea
la raft a documentelor, conform normelor biblioteco-
nomice, gestionarea corectă a acestora, aducerea la
zi a cataloagelor de bibliotecă. Toate acţiunile corect
întreprinse de bibliotecar au ca scop final creşterea
calităţii învăţământului în şcoala în care funcţio-
nează. Deservirea cititorilor în cel mai scurt timp cu
documentele solicitate este o carte de vizită a biblio-
tecii în care bibliotecarul şi-a îndeplinit sarcinile cu
profesionalism. Bibliotecarul va avea în vedere faptul
că nu cantitatea ci calitatea informaţiilor puse la în-
demâna cititorilor, trebuie să primeze. Când elemen-
tele cantităţii ameninţă să devină frâne, să pericliteze
structurile şi să debusoleze utilizatorii de informaţii,
căutarea, cultivarea şi valorificarea calităţii trebuie
transformate în strategie(2)
.
Obţinerea rapidă de către cititor a informaţiei
necesare, în timp util, cu sprijinul bibliotecarului este
o partea a muncii acestuia, evaluată în direct de către
cititor. El nu este interesat de timpul petrecut de bi-
bliotecar pentru selecţia noilor achiziţii, pentru trans-
portul acestora de la librărie la bibliotecă, pentru
prelucrarea documentelor, întocmirea cataloagelor şi
regăsirea informaţiei. Singura modalitate de evaluare
a lui este primirea sau nu a documentului solicitat.
Ţinând cont de factorii interni şi externi ce in-
fluenţează calitatea serviciilor de bibliotecă, trebuie
avuţi în vedere, în permanenţă, factorii interni, ce ţin
doar de bibliotecar şi de profesionalismul lui.
Bibliotecar, Ana MACOVEI, CCD Neamţ
Bibliografie
1. http://www.bcub.ro/cataloage/unibib/calitatea—-in-
dicator-global-al-activitatii-biblioteconomice
2. STOICA, Ion. Criza în structurile infodocumentare.
Sensuri şi semnificaţii contemporane. Constanţa: Ex
Ponto, 2001, pag. 80.
Pagina Casei Corpului Didactic
Pag. 11
Iunie 2015
APOSTOLUL
Calitatea serviciilor în biblioteca şcolară
-
Pagini coordonate de Niculina NIŢĂ
– profesor metodist la CCD Neamţ
„Un vis pentru viaţă”
coala gimnazială „Gh.Pătraşcu”,
Buruieneşti, com. Doljeşti, jud. Neamţ,
oferă şanse egale tuturor elevilor, într-un
climat sigur şi plăcut, încurajându-i să-şi
dezvolte competenţe, pentru a asigura
transferul cunoştinţelor în situaţii contex-
tuale noi, în vederea adaptării la o socie-
tate în continuă schimbare.
Din anul 2002, în memoria preotului
Gheorghe Pătraşcu, fiu al satului, om cu înalte
calităţi spirituale, culturale şi morale, şcoala a
purtat numele de Şcoala cu cls. I-VIII „Gheor-
ghe Pătraşcu”, Buruieneşti. În istoria sa,
această unitate a avut şi statut de şcoală com-
plementară, şcoală de ucenici, şcoală de arte
şi meserii, iar acum are personalitate juridică,
cu o grupă grădiniţă, 10 clase învăţământ pri-
mar din care două clase pregătitoare şi opt
clase învăţământ gimnazial şi nu cuprinde
structuri arondate, având un total de 386 preş-
colari şi elevi.
Dorinţa şcolii de a crea un climat de muncă
favorabil şi atractiv pentru toţi elevii s-a trans-
pus în mai multe proiecte de succes. „Un vis
pentru viaţă” este unul dintre acestea, un pro-
iect destinat unui grup de 25 de copii care pro-
vin din familii dezorganizate şi care sunt cu
risc crescut de abandon şcolar. Proiectul este
derulat de Şcoala Gimnazială Buruieneşti
împreună cu Centrul de resurse pentru copii şi
tineret „Don Bosco” din Buruieneşti din co-
muna Doljeşti.
Prin proiectul „Un vis pentru viaţă”, s-a
oferit beneficiarilor din cadrul centrului posi-
bilitatea de a intra în contact cu oamenii care
au ales o carieră profesională şi care pot să de-
vină pentru ei model şi izvor de inspiraţie pen-
tru viitor. Proiectul prevede patru excursii
tematice, pe parcursul anului şcolar 2014 –
2015 şi toată activitatea este coordonată de di-
rectorul şcolii, prof. Gelu Curpăn şi de Marzia
Tiberti, responsabila Centrului „Don Bosco”
din Buruieneşti. Acest centru funcţionează din
2010, este coordonat de Centrul Diecezan Iaşi
şi oferă educaţie şi sprijin pentru copiii care
provin din familii cu probleme, ajutându-i să
se dezvolte pe plan personal, să-şi descopere
talentele şi calităţile, să-şi câştige încrederea în
sine, să recupereze lacunele şcolare şi să aibă
o şansă pentru viitor.
Prin activităţile realizate, copiii au avut
ocazia de a vizita ferma de animale din cadrul
Liceului Teologic Romano-Catolic Franciscan
din Roman, două ateliere de tâmplărie şi ciz-
mărie şi Liceul Tehnologic „La Salle” din Pil-
deşti, pentru a vedea nivelul şcolar liceal.
Transportul a fost asigurat de firma Sempre
Dritto Tour din Roman, care a vrut să sprijine
iniţiativa luată prin proiect.
Acest gen de demersuri sunt menite reuşi-
tei, deoarece am demonstrat că elevii şcolii din
Buruieneşti sunt buni şi ar putea fi şi mai buni
dacă ar beneficia de condiţii socio-economice
şi materiale corespunzătoare, printr-un climat
familial care să le asigure sprijinul necesar tu-
turor.Aceştia au participat la diverse concursuri,
la nivel naţional, din care amintim: Festivalul
Naţional „Antreprenor pentru viitor” şi Festi-
valul de Quilling de la Iaşi. Unele dintre micile
opere de artă, quilling, au fost, chiar, valorifi-
cate. Banii câştigaţi au fost reinvestiţi în mate-
rialele folosite în realizarea creaţiilor lor.
Prof. Gelu CURPĂN - Director, Şcoala
Gimnazială „Gh.Pătraşcu”, Buruieneşti
Ş

12. Moara lui Tudoran
Pag. 12
Iunie 2015
1/1946 – n. Pe-
truş Andrei, la
Goşmani, Neamţ,
absolvent al Liceu-
lui „Petru Rareş”
din Piatra-Neamţ
şi al Facultăţii de
Filologie Iaşi, a predat,
până la pensionare, la Li-
ceul din Puieşti, Vaslui. Cărţi: „Descântece de
inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”,
„Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cu-
vânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepus-
cul de miere”, „Într-un crâng de neuitări”. La
mulţi ani, Domnule Profesor!
■ 2/1943 – n. Cezarina-Georgeta Stră-
tilă, profesoară. A absolvit Liceul „Calistrat
Hogaş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Ma-
tematică-Mecanică din Iaşi. Cariera didactică:
profesor la Dobreni, Neamţ şi la Grupul Şcolar
de Chimie din Piatra-Neamţ, azi, Colegiul Teh-
nic „Gheorghe Cartianu (1971-2000), director
adjunct, director (1994-1999). De numele său
se leagă înfiinţarea Fundaţiei Grup Şcolar Chi-
mie, Simpozionul „Ştefan Procopiu” şi conti-
nuarea publicării revistelor şcolare
„Anotimpuri” şi Anuarul şcolii. La mulţi ani,
Doamna Profesoară!
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti,
Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent
al Seminarului Teologic de la Mănăstirea
Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheor-
ghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Fi-
lologie a Universităţii din
Iaşi (1974); doctor în pe-
dagogie (1993) şi în mu-
zicologie (1994).
Profesor în Bacău şi Pia-
tra-Neamţ; fondator, di-
rector al Şcolii Populare
din Piatra-Neamţ, cerce-
tător ştiinţific la Institutul
n
Iunie 2015APOSTOLUL
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
Rememorări nemţene
upă bunul obicei al moldovenilor de sub
munte, exprimat sintetic prin formula
„măclamorâsacunsac”, adică „mă duc la
moară să aduc un sac”, numele dascălilor
rurali, cam prea lungi dacă erau însoţite
şi de titluri, cum ar fi „domnul institutor
Alexandru Ştefănescu”, se reduceau de
obicei la universalul „Domnu”, atribuit doar lor,
luminătorilor satelor.
Între excepţiile puţine la număr şi unanim
admise, în Neamţ figura prescurtarea „Conu
Alecu”, nu „Domnu”, ce desemna persoana în-
văţătorului din Almaş, cătun al comunei Do-
breni-Neamţ.
Conu Alecu, după anul naşterii, se înscria
în acele două providenţiale generaţii de învăţă-
tori ilustrate în literatura noastră prin eroul ro-
manului „Apostol” al romaşcanului Cezar
Petrescu. Educaţi potrivit principiilor haretiene,
moldovenii absolvenţi ai prestigioaselor şcoli
normale din Iaşi şi din Bârlad duceau în lumea
satelor nu numai litera cărţii şi tabla înmulţirii,
ci, pe lângă o solidă educaţie morală şi cultu-
rală, întreaga ştiinţă a gospodarului: agricultură,
pomicultură, creşterea animalelor, albinărit, se-
ricicultură, cântec şi joc popular şi câte multe
altele, de care memoria noastră păguboasă azi
nu mai are habar.
Institutorul din Almaş era plasat de săteni,
cu vădită intenţie, între „boierii” locali, alături
de Conu Nae, moşierul, şi, atenţie! (doar)
Domnu Onu, proprietarul întreprinderii de pre-
lucrare a lemnului.
Dascăl desăvârşit altminteri, Conu Alecu
se deosebea fundamental de cei mai mulţi ca-
marazi de profesie prin viaţa sa din afara sălii
de clasă. Nu cumpăra pământ, nu-şi construia
casă, locuia într-o aripă a localului şcolii şi nu
se ocupa nici cu albinăritul, nici cu pomicul-
tura, pe scurt, cu nici o altă îndeletnicire a con-
fraţilor haretieni.
Miop şi, în consecinţă, purtător permanent
de ochelari, semn distinctiv, pentru consăteni,
al apartenenţei la protipendadă, Conu Alecu se
îmbrăca elegant, cu haine „de comandă”, croite
de meşterul Şpiner, purta pălării aduse din ca-
pitală de ceaprazarul Cupermann, încălţa doar
pantofi marca Batta, iar nelipsita sa cravată din
jurul gâtului era, vorba de mai târziu a neîntre-
cutului cântăreţ Domenico Modugno, „di seta
blu”.
Deşi nu-i era de nici un folos real, purta
baston de abanos, cu măciulie argintată; iar pe
vreme ploioasă, peste sacoul bine călcat de
soaţa sa, îmbrăca un „fulgarin” la modă, cum-
părat după reclama de la radio, ce suna cam aşa:
„De trei zile plouă foarte tare, iară noaptea
plouă mai puţin, dar eu am o bucurie mare, că
am fulgarin!”.
Cunoscut pentru onestitatea sa ireproşa-
bilă, Conu Alecu a primit de la revizoratul şco-
lar şi importanta misiune de a duce în fiecare
lună salariile către învăţătorii din mai multe co-
mune învecinate reşedinţei de judeţ. Fiindcă nu
dispunea de mijloace hipo de transport, pe vre-
mea aceea, adică înainte de 1940, autobuzele şi
alte motorizate figurând doar în pozele din căr-
ţile de „cetire”, Domnu Onu, proprietarul fabri-
cii de cherestea, amabil, îi punea la dispoziţie
brişca sa urbană, înzestrată cu arcuri şi roţi îm-
brăcate în cauciuc.
Şi aşa, oprind la fiecare director de şcoală
centrală din circumscripţie, unde se adunau toţi
cei în drept să primească salariile lunare, Conu
Alecu plătea, în timp ce Sura se realimenta din
traista cu ovăz. Afacerea asta dura totdeauna
câte două zile, timp în care la şcoliţa din Almaş
îi ţinea locul soaţa dumnealui.
Ultima şcoală la care făcea plăţile era, prin
tradiţie, cea din Dobreni. După ce toate salariile
erau achitate, Conu Alecu se regala cu o cină
prelungită, acasă la Neculai Mancaş ori în to-
vărăşia vechiului său prieten mai vârstnic, in-
stitutorul pensionar Gheorghe Cojocaru,
totdeauna în compania Părintelui Constantin,
paroh şi învăţător la şcoala cu cinci posturi din
Dobreni.
Atunci curgeau snoavele şi poveştile cele
cuvenite la asemenea ocazie, până noaptea târ-
ziu, când Conu Alecu se lăsa condus de Sura,
de capul ei bine şcolit de-a lungul anilor, până
la poarta lui Onu, unde vajnicul dascăl era re-
cuperat de consoarta sa şi dus acasă cătinel, cu
dojană rostită în şoaptă şi cu alte asemenea in-
grediente.
Aflând că i se zice Conu Alecu, fraţii Baltă,
vestiţi briganzi din Cracăul Negru, un fel de
combinaţie modernă între haiduci şi hoţi la dru-
mul mare, au bănuit că învăţătorul ar fi bogat
şi l-au vizitat pragmatic într-o noapte neagră de
toamnă. Dar, după un preludiu dramatic, agre-
mentat cu ameninţări apocaliptice, nefiind
deloc proşti, hoţii au priceput repede că institu-
torul se spunea literei din Scriptură, deci că nu
aduna nici un fel de comori pe pământ; în con-
cluzie, după o dulceaţă fără de cafea, fiindcă vi-
zita se petrecea după miezul nopţii, i-au zis cu
umor ţărănesc: „Apăi, Coane Alecu, să fii să-
nătos mata, că de-acu te trecem pe lista celor
săraci şi te-om ajuta cu ceva parale din când în
când.”
Nu s-au ţinut de cuvânt.
În anii cumpliţi ai dictaturii dejiste a parti-
dului comunist, haretienii care îşi ridicaseră
case model şi alcătuiseră gospodării prospere
deveniseră „chiaburi”, adică „duşmani de
clasă”. Unii au înfundat puşcăria, precum Ca-
listru din Roznov sau Dabija din Talpa; alţii au
fost mutaţi de la sălaşul lor în alt capăt de judeţ,
precum soţii Teodorescu din Ruginoasa, Ioniţă
din Şerbeşti sau Mancaş Gheorghe din Bârgă-
uani, de către un satrap care avea să se laude
cinic, în memoriile sale târzii, scriind ce tată
bun le-a fost prigoniţilor; iar cei mai mulţi das-
căli înstăriţi s-au trezit daţi afară din învăţă-
mânt…
Când veni rândul lui Conu Alecu să treacă
pe sub furcile caudine ale „sectorului personal”
din inspectoratul şcolar, devenit „secţie de în-
văţământ”, după modelul sovietic, s-a constat
cu stupoare că, în pofida denumirii categoric
anticomuniste, vestitul institutor din Almaş
făcea parte din categoria proletarilor, neavând
altă avere decât puterea sa de muncă. Asta,
adăugându-se realităţii că nu făcuse politică de
nici un fel, i-a impresionat pe politruci în ase-
menea măsură, încât l-au înconjurat pe bătrânul
dascăl cu o nesperată atenţie pozitivă, cerându-i
doar să renege calificativul „Conu”, ceea ce
Alexandru Ştefănescu a făcut cu deosebit umor,
promiţând să-şi însuşească, dacă s-o putea, noul
apelativ, „Toarşu Alecu”.
Mi-l amintesc cu nostalgie şi chipul său
bonom îmi luminează deseori nopţile prea
lungi, când mă vizitează fără de grabă um-
brele ce vor trece definitiv în marea uitare
odată cu mine. Şi, ca ele „să nu moară de tot”,
scriu…
Mihai MANCAŞ
D
CONU ALECU
Moara lui Tudoran

13. Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
Remember
Pag. 13
e Ştiinţe ale Educaţiei, profesor asociat la
Academia de Muzică, Bucureşti, confe-
renţiar la Universitatea Naţională de Mu-
zică, profesor la Facultatea de Teologie
din Piteşti. Scrieri: „Iubirea de moşie e un
zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec.
XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – repre-
zentant de seamă al mu-
zicii româneşti”. La
mulţi ani, Domnule Pro-
fesor!
■ 4/1952 – n. Iosif
Haidu, la Făgăraş, Bra-
şov, pictor. Absolvent al
Facultăţii de Artă din Iaşi
(1977), profesor la Clu-
bul Copiilor şi la Cenaclul „ProArte” din
Roman. Membru al U. A. P. (1982). Numeroase
expoziţii personale, de grup şi colective. Lu-
crări în colecţii din ţară şi din străinătate
(Olanda, Franţa, Germania, Cipru, Portugalia,
Italia, Israel, Turcia, S. U. A.). Premii: Bienala
Naţională de Artă „Lascăr Vorel” (2001) şi Pre-
miul pentru 30 de ani de activitate pedagogică
şi 25 de ani de activitate expoziţională (2009).
La mulţi ani, Maestre!
■ 6/1944 – n. Calinic Argatu, la Crăcăul-
Negru, Neamţ, cleric ortodox român, absolvent
al Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăs-
tirea Neamţ (1864), al
Institutului Teologic al
Universităţii din Sibiu
(1968) şi tot în acel an
este hirotonit preot, iar la
31 decembrie 1972, este
tuns în monahism. A fost
stareţ al mănăstirilor Si-
naia, (1977-1981), Cer-
nica (1981-1985),
arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Ar-
geşului, Episcop al Episcopiei / Arhiepiscopie
Argeşului şi Muscelului (din 1990). Este mem-
bru al Uniunii Scriitorilor din România, din
Rememorări nemţene
d
Constantin TOMŞA
(continuare în pag. 14)
Iunie 2015
APOSTOLUL
Adolphe Chevallier, fotograful Casei Regale
Inedit…
emnalăm apariţia, la Editura Cetatea
Doamnei din Piatra-Neamţ, a unui volum
inedit, semnat de Constantin Paţilea şi
Viorel Nicolau, intitulat „Adolphe A.
Chevallier: Cavalerul Văii Bistriţei”. Vo-
lumul cuprinde viaţa şi opera în imagini
a unui mare artist de pe meleagurile nem-
ţene, Adolphe Chevallier, unul din cei mai im-
portanţi fotografi ai primei jumătăţi a secolului
trecut.
„Cartea e uluitoare, din mai multe motive:
în primul rând pentru că este o monografie a ţi-
nutului Neamţului, inventariindu-se în capitole
şi imagini separate ocupaţiile casnice, oieritul
şi creşterea animalelor, procurarea fânului, sil-
vicultura şi exploatarea lemnului, plutăritul,
viaţa spirituală, obiceiuri, tradiţii, sărbători,
port, chipuri de localnici, diverse peisaje, locuri
şi localităţi. În al doilea rând, puterea de evo-
care e formidabilă, cartea fiind replica (mol-
davă) în imagini a celebrei monografii a satului
ardelean realizată de Coşbuc, prin versurile
sale, de la «Nunta Zamfirei» la «Iarna pe uliţă»,
dar şi a operei de evocare istorică a lui Mihail
Sadoveanu”, remarcă, în cuvântul introductiv,
Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau, din partea
Clubului Colecţionarilor Piatra-Neamţ.
Volumul cuprinde fotografii din colecţiile
personale, care ilustrează ocupaţiile tradiţio-
nale, viaţa spirituală, obiceiurile, tradiţiile, săr-
bătorile şi portul de pe Valea Bistriţei. Totodată,
sunt surprinse şi chipurile expresive ale local-
nicilor, diverse peisajele şi punctele de atracţie
ale oraşului Piatra-Neamţ. Remarcabile sunt şi
felicitările, pe care Chevallier le-a ilustrat cu fo-
tografii legate de Crăciun, de sărbătorile de
iarnă sau de primăvară, precum şi fotografiile
de studio, realizate în cele două laboratoare pe
care artistul le-a deschis la Piatra-Neamţ (unul
lângă liceul Patru-Rareş şi celălalt lângă Teatrul
Tineretului).
În 1994, când am început să revigorăm
cartofilia, Chevallier a reprezentat unul din
punctele noastre forte, pentru că a redat cel mai
bine – din zecile de fotografi, tipografi sau edi-
tori – imaginea omului, ca entitate, a omului
simplu, cu preocupările lui diverse. Chevallier
a surprins şi unităţile de cult, şcolile, străzile
din Piatra-Neamţ sau anumite evenimente, cum
ar fi inundaţiile din 1930, ne-a spus Viorel Ni-
colau editor şi autor al volumului.
…şi în colecţia
Muzeului de Etnografie
Adolphe Chevallier a văzut lumina zilei pe
7 noiembrie 1881, în comuna Broşteni, judeţul
Neamţ, fiind fiul lui Adolph Chevallier, inginer
silvic, şi al Smarandei Vasiliu.
A început şcoala primară în satul natal,
apoi a urmat cursurile Şcolii Nr.1 din Fălticeni,
unde l-a avut coleg de clasă Mihail Sadoveanu
şi unde s-a împrietenit cu ilustrul cărturar pie-
trean, G. T. Kirileanu.
În jurul anului 1897, Adolph Chevallier
este trimis în Elveţia, la Lausanne, unde învaţă
meseria de fotograf, meserie pe care o va prac-
tica în România, devenind unul din cei mai de
seama artişti fotografi din prima parte a seco-
lului al XX-lea.
Ca nimeni altul, Chevallier a reuşit să sur-
prindă esenţa şi pitorescul Văii Bistriţei: păsto-
rii cu turmele lor, plutaşii, gospodarii,
păstrătorii de tradiţii, cosaşii la strânsul fânului,
femeile pe prispă la tors sau la războiul de ţesut
ori diferite personalităţi ale timpului.
În anul 1921, Adolph Chevallier devine fo-
tograful Curţii Regale, iar în anul următor ho-
tărăşte să-şi ridice un nou atelier, pentru care
primeşte autorizaţie de la Primăria Piatra-
Neamţ.
Cu aparatul alături, Chevallier cutreieră lo-
curile dragi lui, surprinzând momente şi activi-
tăţi din viaţa ţăranilor de pe Valea Bistriţei,
oprindu-se în special asupra îndeletnicirilor fe-
minine din zonă.
O impresionantă colecţie foto-documentară
despre locuitorii şi locurile unde a trăit înzes-
tratul fotograf Adolph Chevalier, alcătuită din
peste 200 de clişee pe sticlă, se păstrează astăzi
în patrimoniul Muzeului de Etnografie din Pia-
tra-Neamţ, prin strădania şi pasiunea Elenei
Florescu, autoarea unor cărţi şi lucrări dedicate
artistului nemţean. (Irina NASTASIU)
S

14. Lecţia de istorie
Pag. 14
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
006. La mulţi ani!
■ 14/1961 – n.
Radu Florescu, la
Sabasa, Borca,
Neamţ, poet, a ab-
solvit Liceul „Mi-
hail Sadoveanu”
din Borca. Debut în Re-
vista „Amfiteatru”
(1982), după unele surse,
în „Ateneu” (8/1883), apoi în volumul colectiv
„Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie:
„Camera liturgică”; „Satrapia”, „Casa din care
ies”; „Negru transparent”; „Rău de pământ”;
„Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie.
Membru al U. S. Apreciat la concursuri literare:
Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ,
premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi
„Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie:
„Marin Sorescu” (2001) şi „George Coşbuc”
(2004), Premiul U. S. din România, Filiala Iaşi
(2008). La mulţi ani!
■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2.
04. 1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o nu-
meau localnicii, soţia domnitorului Alexandru
Ioan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră la
Spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din
1903 se stabileşte la Piatra Neamţ, în casa si-
tuată pe Strada „Ştefan cel Mare” cumpărată,
pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Ba-
calu. Aici a trăit discret ultimii ani de viţă, fă-
când acte de caritate, donaţia către primul spital
al oraşului, care func-
ţiona în localul unde este
azi Centrul de Îngrijiri
Comunitare. La 24 ia-
nuarie 1909, când se îm-
plineau 50 de ani de la
Unire, a fost vizitată de
Nicolae Iorga, iar mani-
festările dedicate eveni-
mentului s-au desfăşurat
în faţa casei sale.
(urmare din pag. 13)
2
Iunie 2015APOSTOLUL
Rememorări nemţene
n România, examenul de bacalaureat a
fost introdus în 1925, prin legea emisă în
timpul ministeriatului lui Constantin An-
gelescu, publicată în ,,Monitorul Oficial”
din 8 martie. Scopul stabilit atunci era
unul clar: „de a verifica cunoştinţele do-
bândite de elevi la materiile de studiu cele
mai importante şi de a dovedi influenţa
studiilor făcute asupra formării cugetării lor”
(art. 19 C). Cu alte cuvinte, punerea la încercare
a capacităţii de sinteză şi de analiză interpreta-
tivă. Examenele se desfăşurau în 2 sesiuni: de
vară (25 iunie–10 iulie) şi de toamnă (15–30 sep-
tembrie), legea prevăzând existenţa unor comisii
instituite de minister în oraşele reşedinţă ale re-
giunilor şcolare.Aceste comisii erau formate din
7 persoane: 6 din profesorii titulari şi 1, care în-
deplinea şi funcţia de preşedinte, ales dintre
„membrii corpului didactic universitar, profesor,
agregat sau conferenţiar definitiv de la Faculta-
tea de Litere sau de Ştiinţe” sau dintre foştii in-
spectori şcolari. Şi aceasta deoarece s-a urmărit
de la bun început ca din rândurile absolvenţilor,
doar vârfurile să poată intra în ciclul următor, la
facultate. Existau 6 regiuni şcolare: Bucureşti
(incluzând şi Ploieşti, Buzău, Focşani, Brăila,
Galaţi, Tulcea, Constanţa, Târgovişte, Piteşti,
Turnu Măgurele), Cluj (incluzând Turda, Dej,
Deva, Blaj, Sibiu, Tg. Mureş, Braşov, Sighi-
şoara, Carei), Iaşi (incluzând şi Bacău, Piatra
Neamţ şi Bârlad), Timişoara (incluzând şi Ora-
dea,Arad), Chişinău (incluzând şi CetateaAlbă
şi Bălţi) şi Cernăuţi (incluzând şi Suceava).
Pentru a exemplifica, alegem o comisie din Bu-
cureşti, sesiunea de vară 1934. Localul exame-
nului a fost liceul Matei Basarab, iar din comisie
făceau parte: preşedintele, istoricul de la Univer-
sitatea din Cluj, ulterior reputat bizantinolog şi
academician, Nicolae Bănescu; la lb. română, G.
Nedioglu, prof. în Bucureşti; la lb. franceză, Iu-
lian Stănescu, prof. la Turnu Măgurele; la filo-
sofie, D. Papadopol, prof. la Turnu Severin; la
geografie, M. Iacob, prof. în Bucureşti; la mate-
matică, M. Stoicescu, prof. în Bucureşti; la fi-
zică, I. Nanu, prof. în Bucureşti; la lb. latină, A.
Moşoiu, din Ploieşti. Aducerea profesorilor din
provincie urmărea o cât mai mare obiectivitate,
dar şi testarea unei omogenităţi a cunoştinţelor.
Prin lege, „materiile fundamentale” erau: limba
şi literatura română, istoria românilor, geografia
României, instrucţia civică, o limbă modernă (la
alegere). La acestea se adăugau „două materii
speciale”, în funcţie de liceu. În perioada inter-
belică au funcţionat 4 tipuri de liceu: industrial,
economic, pedagogic şi real-umanist, existând în
jur de 450 de astfel de unităţi.Apoi, imediat după
război, fiind un timp nu numai al tranziţiei poli-
tice, dar şi sociale şi culturale, s-au redus numă-
rul de licee (afectat şi de o micşorare teritorială),
dar şi tipul lor, rămânând doar profilele pedago-
gic şi real-umanist. Mai târziu, în perioada co-
munistă se observă o evoluţie interesantă. Se
ajunge de la 3 tipuri (pedagogic, real-umanist şi
de artă) pentru anii ’50-’60; la 11 (industrial, de
chimie industrială, agro-industrial, silvic, econo-
mic, sanitar, pedagogic, de artă, de matematică-
fizică, de ştiinţe ale naturii şi de filologie-istorie),
specific în special pentru anii ’70-’80.
Primele rezultate după introducerea baca-
laureatului au fost dezamăgitoare, deşi societatea
se aştepta la aşa ceva. În 1925, din cei prezentaţi
la examen, au reuşit 48,5%, iar în 1926, 52,7%.
Imediat după aceea, sistemul educaţional a intrat
în acţiune, s-a repliat şi s-a reuşit performanţa ca
în perioada 1931–1933 promovabilitatea să
atingă şi să depăşească 70%.
Anul acesta, în cadrul sesiunii iunie – iulie
2015 a bacalaureatului, conform datelor centra-
lizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Şti-
inţifice (MECS), la evaluarea competenţelor
lingvistice de comunicare în limba română, din
totalul elevilor evaluaţi (142.266), 98.631 de
candidaţi (69,33%) au obţinut certificatul de uti-
lizator experimentat (cu 2,21% peste nivelul în-
registrat în 2014), 31.172 de elevi (21,91%) au
obţinut certificatul de utilizator avansat (în creş-
tere cu 0,38% faţă de aceeaşi sesiune a anului
2014), iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit cer-
tificatul de utilizator mediu, procent inferior
celui de anul trecut (9,16%). Pentru susţinerea
acestei probe s-au înscris 145.073 de absolvenţi
de clasa a XII-a, dintre care s-au prezentat
142.276 de candidaţi. 2.798 de elevi au absentat,
iar nouă au fost eliminaţi întrucât au recurs la
tentative de fraudă. Înţeleg să vorbeşti dezartic-
ulat limba română, dar s-o şi fraudezi încă
înainte de a ajunge în Parlament, mi se pare ex-
agerat.
P.S. Mă întreb oare ce fel de certificat ar fi
primit Vanghelie „care este” sau Eba „suc-
cesuri”? Că de „utilizator mediu” nici nu poate
fi vorba…
Mircea ZAHARIA
Bacalaureatul bunicilor...
Î
Portret de sindicalist
25 de ani! ...Cu realizări, eşecuri, înţelegeri şi
neînţelegeri, lideri devotaţi, membri mai mult
sau mai puţin încrezători în deviză, unii
interesaţi doar de drepturi, pentru că
îndatoririle erau privite drept obligaţii… au
trecut şi vor mai trece încă…
Ar trebui să ne mândrim că aparţinem
acestei Federaţii Libere, însă, uneori, norii se
abat şi deasupra noastră. De ce? De ce aşa? Pentru
că nu există unitate în simţire şi în gândire, pentru
că nu întotdeauna cugetul e liber. Ne făurim, unii
dintre noi, un univers în care ne facem propriile re-
guli şi pe care nici noi nu le respectăm.
Sindicatul nostru nu este o apariţie spontană,
este continuarea unei alte structuri, dar are o altă vi-
ziune asupra libertăţilor.Asta nu înţeleg mulţi. Dacă
în vremurile de mult apuse (sau de curând) sindica-
listul ştia doar că e o parte din marea masă, avea
drepturi comune cu ale semenilor din câmpul mun-
cii, astăzi nu înţelege pe deplin demersurile forului
la care a aderat sau este afiliat, de bunăvoie, evident.
Doar atunci când se câştigă drepturi iese la su-
prafaţă adevăratul militant, cel care crede cu ade-
vărat în misiunea instituţiei, merge la mitinguri,
poartă pancarte, mai mult sau mai puţin convins sau
convingător.
Dacă există cineva care să vorbească în numele
lui şi nu-i cere părerea, înseamnă că este interesat
de funcţie (în viziunea lui). Dacă i se cere părerea,
se face nevăzut, nu vrea să se implice…
Nu acesta ar trebui să fie portretul sindicalis-
tului! Exemple? Destule – la noi şi peste tot în lume!
În lumea democratică trebuie să existe demni-
tate şi bună credinţă. Pentru ca urmaşii urmaşilor
noştri să aibă dreptul la decenţă, la educaţie, trebuie
să ne implicăm TOŢI! Nu doar acceptând plata co-
tizaţiei lunare, ci, prin acţiunile noastre, să formăm
un front comun pentru a ţine piept legilor strâmbe
şi nedrepte ale stăpânilor, care, în loc să vină în spri-
jinul nostru, nu fac altceva decât să-şi urmărească
interesele proprii. În viziunea aleşilor neamului, ale
căror fotolii au depins şi depind încă de naivitatea
şi imaturitatea noastră politică şi de votul nostru în-
crezător, învăţământul este Cenuşăreasa căreia, în
loc să-i acorde respectul cuvenit, uită de unde au
plecat şi de faptul că odată, unii dintre ei au purtat
halatul suferinţei plin de cretă. Sau uită că nu ar fi
ajuns acolo unde sunt, dacă nu ar fi trecut prin
şcoala, care, se pare, a fost prea indulgentă…
Stimaţi colegi, actori ai sistemului educaţiei,
luaţi exemplul lui Moş Ion Roată şi haideţi să punem
umărul la ridicarea bolovanului neîncrederii şi sus-
piciunii! Să căutăm în noi forţa care ne face liberi,
să fim uniţi, pentru că doar aşa vom fi puternici!
Prof. Daniela PREPELIŢĂ
Liceul Tehnologic „Vasile Sav”, Roman
...

15. Lecţia de istorie
Pag. 15
18/1938 – n. Paul
Findrihan la Icu-
şeşti, Roman (d.
22. 07. 2004, Pia-
tra-Neamţ), profe-
sor, publicist, a
absolvit Liceul
„Roman-Vodă”, apoi Fa-
cultatea de Filologie-Is-
torie a Universităţii
Bucureşti (1960), a fost profesor şi director la
Săbăoani, Neamţ, iar între 1966-1998, referent
şi secretar literar al Teatrului Tineretului din
Piatra-Neamţ.Autor (colab.) al unor lucrări dra-
matice pentru repertoriul TT:Aparticipat la rea-
lizarea manifestării cu public, „Antologia
Scriitorilor Români Contemporani” şi a „Co-
locviilor critice”. Colaborări: Ziarul „Ceah-
lăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 19/1946 – n. Neculai Păduraru, la
Sagna, Neamţ, artist plastic, absolvent al Insti-
tutului de Artă Plastică
„Nicolae Grigorescu” din
Bucureşti (1975), doctor
în arte vizuale, profesor
universitar la Universita-
tea Naţională de Arte Bu-
cureşti. Distins cu
Premiul U. A. P., de şase
ori, cu premiile: Bienalei Internaţionale de
Sculptură de la Budapesta, Premiul „Picasso”
Roma, Premiul Bienalei Internaţionale Euro-
Asia Ankara; Premiul pentru sculptură „Minato
Ku”, Tokyo. În august 2013, a deschis o perso-
nală la Piatra-Neamţ şi a declarat că intenţio-
nează să deschidă un muzeu în satul natal. La
mulţi ani, Maestre!
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Be-
ţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist,
membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filo-
logie, Iaşi. Cărţi de poezie: „Vânătoare prin-
ciară”, „Catedrala de azur”, „Scriere
cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lu-
pului”, „Împărăţia clipei”, „Arca lui Petrarca”,
(continuare în pag. 16)
Iunie 2015
n
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
Rememorări nemţene
APOSTOLUL
ram în multe privinţe foarte
deosebiţi unul de altul şi am
fost, cu toate aceste, buni, în
mai multe rânduri chiar ne-
despărţiţi prieteni; de aceea
mi-a fost totdeauna greu să
vorbesc despre dânsul, căci nu
puteam s-o fac aceasta fără ca
să vorbesc şi despre mine însumi. Am
tăcut chiar şi atunci când alţii, care-l
ştiu numai din auzite şi din puţina lui
scrisă, au spus despre dânsul şi ceea
ce nu-i adevărat, şi n-am să vorbesc
nici acum despre Eminescu, poetul,
care trăieşte, ci despre omul, care a
murit, sunt acum douăzeci de ani.
Mie nu mi-a fost Mihail Emi-
nescu poet, nici, în genere, scriitor, ci
om sufleteşte apropiat, pe urma că-
ruia am avut multe zile de mulţumire
senină, şi povăţuitor în cele literare.
Ani de zile de-a rândul nu am publi-
cat nimic mai înainte de a-i fi citit şi
lui ceea ce am scris, căci mulţumirea
mea era să-l văd pe el citind cu mul-
ţumire cele scrise de mine. Numai de
tot rar se întâmpla însă ca să-mi ci-
tească şi el ceea ce scria, căci de cele
mai multe ori era mâhnit când se
uita-n faţa mea. Îmi plăcea scrisa lui,
dar ţineam la el şi mă atingea dureros
asprimea cu care îi judeca pe oameni,
încât aş fi voit ca altul să spună ceea
ce spunea el.
Nu se putea împăca felul de a
scrie al lui cu viaţa pe care o avusem
nainte de a mă fi împrietenit cu dân-
sul.
Eminescu şi eu ne-am împriete-
nit în iarna anului 1869 la Viena,
unde ne urmam studiile universitare.
Deşi tânăr de abia douăzeci de
ani, el avusese până atunci o viaţă
zbuciumată, umblase ani de zile de-a
rândul răzleţ ca un copil pierdut, se
zbătuse pe la Sibiu, pe la Blaj, pe la
Beiuş şi, ca sufleor la trupe călătoare,
în fel de fel de mizerii, cunoştea în
toate amănuntele ei partea urâtă a
vieţii omeneşti şi era oarecum copt
înainte de vreme. Nu-şi urmase în
mod regulat studiile secundare, dar
citise mult, şi nu numai îşi făcuse re-
putaţiunea literară, ci ştia totodată
multă carte şi
judeca cu capul
lui. Cu deose-
bire largi îi
erau cunoştin-
ţele în ceea ce
priveşte litera-
tura tuturor po-
poarelor, istoria
universală şi
cea română în-
deosebi, filoso-
fia tuturor timpurilor şi limbile
clasice şi cea română. [...]
Eminescu era înscris la faculta-
tea de filosofie, dar îl vedeam regulat
la interesantul curs de economie na-
ţională a lui Lorenz Stein, precum şi
la cel de drept roman al lui Ihering –
un tânăr oacheş, cu faţă curată şi
rasă peste tot, cu un lung clăbăţ bă-
năţănesc peste pletele negre, cu ochi
mărunţi şi visători şi totdeauna cu un
zâmbet oarecum batjocoritor pe buze
– un albanez, îmi ziceam, poate chiar
un persian.
Câteodată se plimba, printre
lecţiuni, pe coridor cu alţi tineri
atunci mie necunoscuţi. Erau Teodor
Nica şi Ioan Bechnitz, Ioniţă Bumbac
ori vreun alt bucovinean.
Deşi trecuseră vreo două luni de
când mă aflam la Viena, singurul
român de acolo pe care-l ştiam era
Ioan Hosanu, care studia medicina.
El venea câteodată să mă ia cu dân-
sul, la masă. Prin el am făcut cunoş-
tinţă cu Eminescu şi cu Ioniţă
Bumbac, care scria şi el versuri, şi
am luat masa împreună.
Mi-a rămas viu întipărită bucu-
ria de a mă fi încredinţat că albanezul
meu nu era persian, ci român de ai
noştri, şi-n timpul mesei am avut toţi
trei, şi mai ales eu, o vie discuţiune cu
Eminescu, încât aş fi stat până seara
dacă n-aş fi fost nevoit să mă prezint
înainte de două la cazarmă. (Mărturii
despre Eminescu. Povestea unei vieţi
spusă de contemporani. Editura Hu-
manitas, 2013)
Ioan SLAVICI
Nicu Albu „... O netăgăduită epocă
în viaţa politică şi gospodărească
a oraşului şi judeţului nostru”
itlul scurtei noastre incursiuni
documentare despre fostul libe-
ral „primar de Piatra” şi „pre-
fect de Neamţ” aparţine unui
coleg de „breaslă” Dimitrie
Hogea, autorul lucrării „Din tre-
cutul oraşului Piatra-Neamţ.
Amintiri”, Piatra-Neamţ, 1936,
fost şi el primar în urbea de la poalele
Petricicăi.
Cel născut „în Piatra, la 2 feb.
1853, din părinţii săi Nicolai şi Maria
Albu, născută Osvald, căsătorit cu
EleonoraAlbu, fiica marelui proprietar
Enache Cantemir, la 1878”, va urma
cursurile Şcolii primare nr.1 de băieţi
Piatra-Neamţ, cu studii secundare la
Academia Mihăileană din Iaşi, începu-
tul medicinii la Berlin (fără a o ter-
mina), a fost numit pentru prima dată,
în 1885, prefect de Neamţ, până în
anul 1888, 1895-1899 şi în 1907. Suc-
cesor vrednic al colonelului Rozno-
veanu Gheorghe, sub a cărui
conducere s-au construit majoritatea
şoselelor montane, el a fost primul pre-
fect care a introdus telefonul în judeţul
Neamţ.
Ca primar, Nicu Albu va fi ales în
primăvara anului 1901 până în 1904,
şi în 1907. Bunul gospodar s-a ocupat
de construirea şi alinierea străzilor, tro-
tuarelor, canalelor şi digurilor la Bis-
triţa, refacerea localului Primăriei, a
cazărmii de pompieri etc. Opera lui ca-
pitală ce va rămâne în conştiinţa con-
cetăţenilor şi posterităţii este vasta şi
frumoasa lucrare a Parcului Cozla –
numit ulterior „Nicu Albu”, ca o recu-
noştinţă a celui care a depus eforturi
susţinute timp de 3 ani, cât a durat
amenajarea „oazei” de recreaţie şi li-
nişte a pietrenilor.
Tot în perioada mandatului amin-
tit, au fost concepute lucrările ilumina-
tului electric şi aducerea apei potabile,
precum şi mutarea gării vechi de la 3
km depărtare (gara actuală – n.n.).
Amintitul prefect de Neamţ, mai
apoi primar de Piatra, deputat liberal
ales de opoziţie în cartel cu colonelul
Roznoveanu (altă mare personalitate
politică – conservator n.n.) şi senator
în 1905 şi 1907, 1908, şi-a dat obştes-
cul sfârşit la 31 mai 1908, la vârsta de
numai 55 de ani, moartea datorându-se
unei vechi boli, de natură sifilitică, pe
care a neglijat-o necăutând a se îngriji
la timp.
Ziua morţii celui „dintâi prefect
din ţară care a introdus telefonul în ju-
deţul nostru, conceput şi executat fru-
moasa lucrare a parcului „Cozla”„ (azi
Nicu Albu, în semn de recunoştinţă a
pietrenilor n.n.),
a fost o stranie
coincidenţă: la 31
mai 1897 s-a sur-
pat şi prăbuşit
muntele Cozla
unde se afla par-
cul şi după 11
ani, tot la 31 mai,
în 1908, s-a pră-
buşit şi vrednicul
gospodar al pie-
trenilor, în mod dramatic, într-un sana-
toriu din Bucureşti.
Vestea morţii lui neaşteptată, a
cutremurat populaţia din această parte
a ţării, iar înmormântarea sa, pe 2 iunie
1908, a prilejuit „o mare manifestare
obştească cum nu s-a mai pomenit în
oraşul nostru”. Durerea şi regretul mii-
lor de oameni, care l-au condus în lă-
caşul de veci, au fost nespus de
impresionante. Cuvântările rostite
atunci, în catedrala Sf. Ioan, mai ales
cea a bătrânului Emil Constantinescu,
ministrul finanţelor (şeful liberalilor
din Neamţ – n.n.) au zugrăvit, în chi-
pul cel mai luminos, însuşirile şi ope-
rele însemnate ale acestui vrednic fiul
al Pietrei. Rămăşiţele lui pământeşti se
odihnesc la Mănăstirea Bistriţa, în
mormântul care i-a fost dăruit de prin-
cipesa Elena Cuza care îl pregătise
pentru ea, dar care, cum se ştie, a fost
înmormântată la moşia părintească So-
leşti – Vaslui. Fie-i ţărâna uşoară!
Prof. Gheorghe RADU
E
T
Eminescu în memoria contemporanilor