Mihaela Vrabete, Secretar de Stat, MDRAP: "Strategia de dezvoltare teritorială a României". Prezentare realizată pe 4 iulie 2016, la Forumul Administratiei Publice Locale, organizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) la Palatul Parlamentului, in perioada 4-5 iulie 2016: http://www.mdrap.ro/forumul-administratiei-publice-2016.

1. Strategia de dezvoltare teritorială a
României
România competitivă, armonioasă și prosperă
România policentrică 2035

2. Dezvoltarea teritorială și politicile naționale
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României se bazează pe
următoarele premise şi argumente instituţionale:
 Având în vedere interdependenţa între diferitele domenii de politică
publică, succesul acestora depinde de construirea unei abordări
comune (de tip reţea) care să asigure coordonarea şi cooperarea între
actori şi instituţii în efortul de dezvoltare a României;
 Faptul că SDTR nu condiţionează politicile sectoriale, ci teritoriul
naţional evidenţiează constrângeri sau avantaje socio-economice şi
geografice care pot influenţa decisiv succesul oricărui demers de
planificare;
 Faptul că SDTR ţinteşte orizontul de timp 2035 asigurând o legătură şi
o tranziţie de la un ciclu programatic la altul cu scopul de a concentra
eforturile guvernamentale pe obiectivele României de dezvoltare în
context international, european, macroregional şi transnational.

3. Planificarea teritorială în sistemul de politici naţionale
Locul SDTR în sistemul de politici naţionale
 SDTR îşi are fundamentele în legea 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare;
 SDTR corelează, în profil teritorial, politicile şi programele cu o
dimensiune teritorială;
 SDTR pune într-o perspectivă dinamică şi integratoare politicile
naţionale furnizând un cadru de Dezvoltare care să ia în considerare
caracteristicile geografice ale teritoriului;
 Programele de investiţii vor ţine cont, în elaborare şi implementare, de
prevederile Strategiei de Dezvoltare teritorială a României.

4. Contextul institutional European de elaborare a SDTR
 Schema de Dezvoltare a spaţiului European (ESDP) pune un
accent deosebit pe dezvoltarea armonioasă a teritoriului
European şi susţinerea dezvoltării policentrice;
 Carta verde privind coeziunea teritorială consideră că principiile
coordonării, concentrării şi conectării ar trebui să fie mult mai
prezente în politicile naţionale de dezvoltare;
 Agenda Teritorială (revizuită) UE 2020 pune un accent pe
cooperarea între teritorii şi pe crearea unei Europe policentrice şi
interconectată care să asigure oportunităţi pentru toţi cetăţenii;
 Derularea programelor de finanțare se raportează și este
monitorizată și evaluată potrivit gradului de raportare la
strategia teritorială și impactului teritorial al proiectelor.

5. Necesitatea funcționării și utilizării SDTR
În prezent, România
• Are Strategia de dezvoltare teritorială finalizată din anul 2014, a fost dată în
consultare în anul noiembrie 2015 și este pe circuitul de avizare;
• Are nevoie de consoldarea structurilor institutionale în domeniile: urbanism/
planificare strategică urbană,amenajarea teritoriului/ planificare strategică
teritorială, de la nivel central, până la nivel local;
• Necesită regenerarea conceptului de lucrări publice și instrumentarul de
intervenție publică aferent;

6. Necesitatea funcționării și utilizării SDTR
În prezent, România
• Necesită reconectarea lanțului instituțional de: planificare strategică
teritorială, regională, locală și programarea finanțării acestora prin programe
multianuale de buget și investiții și prioritizarea multicriterială a proiectelor
• Are nevoie de cunoașterea și asumarea actului și acțiunii administrative
privind dezvoltarea, în componentele sale la nivel intern, transfrontalier,
transnațional;
• Necesită structuri regionale de expertiză în planificarea teritorială etc;
• Are nevoie de proceduri integrate de avizare pentru ca planurile de urbanism
și amenajarea teritoriului sa nu mai fie aprobate după termenul de expirare a
valabilității documentațiilor respective

7. Cadrul metodologic de elaborare a SDTR
SDTR este un demers de planificare organizat pe două paliere:
 Prevederi strategice
Obiective generale, specifice şi linii directoare;
 Prevederi operaţionale
Măsuri teritoriale la nivel naţional, măsuri
teritoriale la nivel zonal, tipuri de acţiuni
şi exemple de proiecte.

8. Principii care stau la baza SDTR
SDTR este puternic ancorată în contextul institutional şi de
dezvoltare European; teritoriul naţional este parte a unui sistem
integrat şi functional de teritorii europene. Astfel, următoarele
principii stau la baza demersului de planificare a SDTR:
 Cooperarea – Consolidarea cooperării între instituţii în asigurarea
unui cadru armonizat de Dezvoltare şi planificare;
 Coordonarea – Coordonarea demersurilor de planificare, de la
niveluri multiple, în scopul realizării unui cadru armonizat de
politici de Dezvoltare;
 Concentrarea –Concentrarea eforturilor instituţionale pe zonele
cu o mare masa economică şi de populaţie în scopul maximizării
avantajelor competitive ale teritoriului naţional;
 Conectarea –Conectarea tuturor oamenilor la oportunităţile de
Dezvoltare prin consolidarea reţelei policentrice la nivelul
teritoriului naţional.

9. Obiective generale pentru orizontul 2035
• OG. 1 Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în
spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor
energetice, de transporturi și broadband;
• OG. 2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-
edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii
urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;
• OG. 3 Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin
sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale
urbane;
• OG. 4 Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea
elementelor de identitate teritorială;
• OG. 5 Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor
de dezvoltare teritorială.

10. Obiective specifice pentru orizontul 2035
• OG. 1 Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în
spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a
reţelelor energetice, de transporturi și broadband;
• OS 1.1 Dezvoltarea unei rețele de transport eficientă și diversificată
capabilă să asigure gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri
generate de schimburile economice între teritoriul naţional și piețele
din spațiul european.
• OS 1.2 Dezvoltarea și extinderea infrastructurii portuare și
aeroportuare, precum și a legăturii acestora cu centrele urbane
naţionale în scopul consolidării poziției României de nod logistic
regional.
• OS 1.3 Consolidarea infrastructurii de transport a energiei și
conectarea acesteia la proiectele pan-europene cu impact regional
și naţional.

11. Obiective specifice pentru orizontul 2035
• OG. 2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor
spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;
• OS 2.1 Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de
utilități publice a localităților urbane și rurale.
• OS 2.2 Asigurarea unei accesibilități crescute la nivelul teritoriului și
a unei conectivități eficiente între orașele mari și zona urbană
funcțională.
• OS 2.3 Creşterea atractivităţii spaţiilor urbane și rurale prin
îmbunătăţirea funcţiilor rezidenţiale, dezvoltarea unor spaţii publice
de calitate și a unor servicii de transport adaptate nevoilor şi
specificului local.
• OS 2.4 Furnizarea unor servicii sociale de calitate prin asigurarea
unei diversificări a acestor servicii la nivelul teritoriului și
îmbunătățirea gradului de acces a a populației.

12. Obiective specifice pentru orizontul 2035
• OG. 3 Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive
prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor
funcționale urbane;
• OS 3.1 Dezvoltarea unor centre urbane specializate şi inteligente cu
vocaţie de poli internaţionali şi racordarea lor eficientă la reţeaua
urbană europeană
• OS 3.2 Încurajarea dezvoltării zonelor urbane funcţionale în jurul
oraşelor cu rol polarizator la nivelul teritoriului
• OS 3.3 Consolidarea rolului localităţilor rurale cu potențial de
polarizare în scopul asigurării unei accesibilităţi crescute a populaţiei
rurale la servicii de interes general.
• OS 3.4 Sprijinirea dezvoltării sistemelor urbane şi axelor de
dezvoltare de la nivelul teritoriului prin asigurarea unor intervenţii
integrate territorial

13. Obiective specifice pentru orizontul 2035
• OG. 4 Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea
elementelor de identitate teritorială;
• OS 4.1 Protejarea patrimoniului și promovarea măsurilor de
regenerare a capitalului natural.
• OS 4.2 Protejarea şi reabilitarea patrimoniului construit în scopul
conservării identităţii naţionale şi creşterii atractivităţii spaţiilor
culturale cu potenţial turistic deosebit.
• OS 4.3 Reducerea vulnerabilității zonelor supuse riscurilor naturale.
• OS 4.4 Asigurarea echilibrurlui în dezvoltarea mediului rural şi urban
prin protejarea resurselor funciare agricole și forestiere şi limitarea
extinderii intravilanului localităţilor.

14. Obiective specifice pentru orizontul 2035
• OG. 5 Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a
proceselor de dezvoltare teritorială.
• OS 5.1 Consolidarea capacităţii structurilor de guvernanţă la niveluri
multiple şi diversificarea formelor de cooperare între structurile
administraţiei publice.
• OS 5.2 Consolidarea instrumentelor de planificare spaţială şi a
instituţiilor cu rol în gestionarea și planificarea proceselor de
dezvoltare a teritoriului (sau de amenajare a teritoriului).
• OS 5.3 Consolidarea capacităţii de cooperare şi planificare în
domeniul transfrontalier şi transnaţional.

15. Măsuri teritoriale pentru orizontul 2035
Măsuri teritoriale naționale
• Măsuri privind sistemul teritorial conectiv
• Măsuri privind sistemul teritorial de așezări
• Măsuri privind sistemul teritorial natural
Măsuri teritoriale zonale
• Zone urbane
• Zone rurale
• Zone montane
• Zone transfrontaliere
• Zona costieră

16. Ţinte pentru orizontul 2035
• 0 localități lipsite de infratsructură tehnico-edilitară
• 1 hub portuar de importanță internațională
• Câte 6 poli de excelență rurală în fiecare județ
• 7 spitale regionale
• 8 poli tehnologci dezvoltați (în principalele centre universitare și
CDI – București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești,
Timișoara)
• 9 parcuri industriale și științifice dezvoltare
• O nouă hidrocentrală pe Dunăre
• 12 centuri ocolitoare pentru orașe reședință de județ
• Platforme intermodale dezvoltate
• 14 stațiuni balneare incluse în rcircuitele turistice internaționale

17. Ţinte pentru orizontul 2035
• 15 sisteme urbane create la nivel național
• 16 situri industriale reabilitate
• Centre istorice renovate/ regenerate
• Infratsructură pentru reciclarea deșeurilor dezvoltată
• Rețea de stațiuni/localtăți turistice dezvoltate
• 20 deparcuri naturale incluse în rețeaua turistică internațională
• Constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel
european
• Bucureşti 2035 – Transformarea Capitalei într-un pol competitiv la
nivel european

18. SDTR şi sistemul teritorial de aşezări
Viziunea SDTR: consolidarea atributului de policentricitate a teritoriului
naţional prin stimularea dezvoltării zonelor urbane funcţionale.

19. SDTR şi sistemul conectiv
Viziunea SDTR: echiparea completă a teritoriului cu infrastructură
conectivă care să asigure un schimb rapid şi facil dintre oameni,
informaţii şi mărfuri.

20. SDTR și sistemul teritorial al componentelor naturale
Viziunea SDTR: protejarea
patrimoniului natural, dar şi
valorificarea potenţialului
turistic al acestuia.

21. Operaţionalizarea SDTR şi zonarea teritoriului naţional
Orientarea operaţională a documentului strategic se bazează pe
declinarea viziunii de dezvoltare, obiectivelor şi măsurilor stabilite la
nivel naţional în acord cu specificul zonelor de la nivelul teritoriului
naţional. Astfel, SDTR conţine o serie de măsuri teritoriale dedicate
următoarelor categori de zone:
Zone urbane;
Zone rurale;
Zone transfrontaliere;
Zona costieră;
Zone montane;
Zone în declin demografic şi destructurare economică.

22. Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor urbane
Rolurile teritoriale ale zonelor urbane trebuie susţinute prin :
 Creşterea accesibilităţi marilor centre urbane la pieţele internaţionale;
 Consolidarea legăturilor între zonele urbane şi a relaţiei rural-urban;
 Dezvoltarea zonelor urbane funcţionale prin întărirea cooperării şi a
conectivităţii între localităţile din aria de polarizare şi centrele urbane.

23. Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor rurale
Zonele rurale, cca 86% din teritoriul României, se confruntă cu provocări grave:
scăderi masive ale populaţiei, risc de sărăcie, lipsa accesului la servicii de calitate,
acoperire modestă cu servicii de utilitate publică.
SDTR urmăreşte creşterea accesibilităţii zonelor rurale la servicii, furnizarea de servicii
de bază de calitate şi consolidarea unei reţele de poli de excelenţă rurală care să
asigure o funcţie de deservire pentru localităţile din proximitate.

24. Perspectiva SDTR asupra zonelor montane
Zonele montane reprezintă cca 30% din teritoriul național; SDTR urmăreşte
asigurarea serviciilor de bază pentru populaţia din localităţile izolate, protejarea şi
valorificarea potenţialului natural şi turistic al zonelor montane.

26. Perspectiva SDTR asupra zonei costiere
Viziunea SDTR: protecţia zonei, dar şi valorificarea potenţialului acesteia. Una din măsurile
importante vizate de SDTR constă în realizarea unui plan spaţial pentru zona maritimă în
scopul asigurării dezvoltării durabile a acestei zone.

27. Perspectiva SDTR asupra zonelor transfrontaliere
Zonele transfrontaliere se
confruntă cu: slaba conectare a
acestora cu teritoriile vecine sau
a localităţilor aflate în zona
transfrontalieră, gradul ridicat
de sărăcie a populaţiei aflată în
aceste zone. SDTR urmărește:
interconectarea oraşelor prin
crearea unui sistem de oraşe
pereche (poli transfrontalieri);
furnizarea de servicii de bază
populaţiei şi creşterea
accesibilităţi acestor zone.

28. Perspectiva SDTR asupra zonelor cu declin demografic şi destructurare
economică
Zonele cu declin demografic şi destructurate economic manifestă o serie de provocări
specifice: oraşe mici cu profil monoindustrial, unele localităţi rurale izolate.
SDTR vizează: creşterea accesibilităţii populaţiei la oportunităţile oferite de zonele cu
potenţial economic, proiecte de reconversie a siturilor industriale abandonate şi
creşterea potenţialului de reutilizare a terenurilor.

29. o perspectivă tridimensională
asupra procesului de implementare a SDTR
Procesul de implementare a SDTR se realizează prin intermediul a trei dimensiuni
principale:
• Dimensiunea normativă şi de reglementare - conţine totalitatea acţiunilor care
au drept scop modificarea şi consolidarea cadrului normativ şi de reglementare
(ex. acţiuni ce urmăresc o schimbare normativă în scopul asigurării unei integrări
a domeniului de politică sectorială cu prevederile SDTR) sau de a crea baza
normativă pentru implementarea tuturor prevederilor Strategiei de dezvoltare
teritorială a României.
• Dimensiunea strategică – conține totalitatea acțiunilor ce au drept scop
consolidarea, dezvoltarea sau înființarea unor mecanisme și structuri
instituționale pentru implementarea SDTR (Ex. măsuri ce vizează înfiinţarea de
grupuri de lucru, comitete sau alte mecanisme instituţionale care constituie baza
cooperării multisectoriale), dar și acțiunile cu privire la consolidarea unei
proceduri, a unor instrumente sau a unor abordări de lucru (ex. acţiuni privind
corelarea bazelor de date şi informaţii sau a procedurilor de lucru – avizelor);
• Dimensiunea investiţională – conţine totalitatea acţiunilor care stabilesc cadrul
intervenţiilor de finanţare a măsurilor teritoriale şi acţiunilor Strategiei de
dezvoltare teritorială a României (ex. acţiuni de prioritizare a investiţiilor
sectoriale în raport cu obiectivele şi măsurile teritoriale stabilite la nivelul SDTR).

30. 30

31. Cadrul investițional de implementare a SDTR
Sub aspect investiţional, SDTR constituie cadrul strategic pentru fundamentarea
programelor de investiţii/ lucrări publice din perspectivă teritorială.
În acest context, complementar măsurilor teritoriale care fundamentează aceste
intervenţii, SDTR conţine o serie de criterii de prioritizare a infrastructurii de
echipare a teritoriului.

32. Sector prioritar Nevoi de
investiţii (în
mil. Euro)
Alocări din
Programe
Europene pe
2014-2020*
Bugetul de
stat/judeţean/
local
Împrumuturi Parteneriat
e Publice
Private
Deficit de
finanţare
Autostrăzi € 13,254
1
€ 1,742
1
€ 824
1
€ 2,935
1
€ 1,897
1
€ 5,856
Drumuri expres € 10,367
1
€ 586
1
€ 491
1
€ 772
1
- € 8,518
Drumuri naţionale € 2,292
1
€ 445
1
€ 73
1
€ 268
1
- € 1,506
Variante de ocolire € 332
1
€ 181
1
€ 34
1
€ 117
1
- € 0
Drumuri judeţene € 6,413
2
€ 946
3
€ 1,774
10
- - € 3,693
Drumuri comunale € 4,728
4
€ 440
5
€ 3,428
10
- - € 4,288
Căi ferate € 14,382
1
€ 2,070
1
€ 1,626
1
- € 810
1
€ 9,876
Infrastructură
portuară
€ 3,381
1
€ 619
1
€ 486
1
- - € 2,276
Infrastructură
aeroportuară
€ 1,421
1
€ 552
1
€ 434
1
- - € 435
Infrastructură
multimodală
€ 316
1
€ 70
1
€ 55
1
- - € 191
Apă-Canal € 23,804
6
€ 3,014
7
€ 2,880
11
€ 1,200
12
- € 16,710
Infrastructură
socială (educaţie,
sănătate, cultură,
sport)
€ 3,705
8
€ 522
9
€ 788
11
- - € 2,395
Programe de
investiții integrate
(inclusiv Planuri de
Mobilitate) în
reședințele de
județ
€ 5,977
13
€ 2,746 € 2,890 € 251 € 0
TOTAL € 90,271 € 13,933 € 15,517 € 5,292 € 2,959 € 55,744
1) Masterplanul General de Transport al României
2) Date estimate, folosind standardele de cost ale MDRAP pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor judeţene, bazat pe
analiza individuală a consiliilor judeţene în ceea ce priveşte nevoile judeţene pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor
judeţene.
3) Programul Operaţional Regional 2014-2020
4) Valori estimate, folosind standardele de cost ale MDRAP pentru modernizarea drumurilor comunale, pe baza datelor
Institutului Naţional de Statistică privind kilometrii de drumuri comunale de piatră sau pământ.
5) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
6) Valori estimate din masterplanurile regionale pe apă-canal.
7) Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
8) Estimări făcute de BM pentru MDRAP.
9) Programul Operaţional Regional 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
10) Potenţiale alocări ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală pe 2014-2020 şi potenţiale alocări ale consiliilor
judeţene în aceiaşi perioadă.
11) Potenţiale alocări ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală pe 2014-2020 şi potenţiale alocări ale autorităţilor
publice sub-naţionale în aceiaşi perioadă.
12) Împrumuturi ce ar putea fi făcute de către companiile regionale de apă.
13) Propunere făcută de Banca Mondială pentru Axa 4 a POR 2014-2020.
Nevoi de investiţii în sectoare cheie şi fonduri
disponibile pentru perioada de implementare
2014-2023
Guvern € 24,281,804,127
Consilii
judeţene
€ 2,685,252,241
Primăria
Generală
Bucureşti şi
cele 6 Sectoare € 5,654,747,305
Municipii € 7,584,353,635
Oraşe € 1,961,519,626
Comune € 5,418,292,255
TOTAL $47,585,969,189
*Notă: Estimate folosind execuţile bugetare pe
2009-2012 de la Ministerul de Finanţe şi MDRAP
Resurse publice potenţial disponibile
pentru investiţii de capital în perioada
2015-2023
Prioritizare și acord pe plan
național de investiții
exemplu: potențiale priorități
de investiții pentru dezvoltare
urbană

33. Ordonarea după prioritate a
investiţiilor în infrastructura
de drumuri
Ordonarea după prioritate a
investiţiilor în infrastructura
culturală

34. Procesul de monitorizare a SDTR
Procesul de monitorizare a SDTR conţine trei componente
principale:
• Monitorizarea gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite la
nivelul SDTR;
• Monitorizarea dinamicilor teritoriale;
• Evaluarea impactului teritorial al programelor.

35. Indexul de dezvoltare teritorială
Instrument strategic care:
 Măsoară nivelul relativ
de dezvoltare teritorială
 Analizează potențialul
de dezvoltare teritorială
și identifică
vulnerabilitățle de
dezvoltare teritorială
 Monitorizează progresul
implementării strategiei

36. Observatorul Teritorial este sistemul informaţional integrat, în
sprijinul elaborării documentelor strategice și a politicilor publice de
dezvoltare sectorială teritorială, care asigură:
• Furnizare de informații (ex: tabele, hărți, grafice) pentru
fundamentarea analizelor, politicilor, documentelor de planificare
teritorială și prioritizarea investițiilor
• Centralizarea și concentrarea informațiilor necesare pentru
gestionarea politicilor de dezvoltare regională și amenajarea
teritoriului
• Monitorizarea proiectelor și investițiilor publice la nivel teritorial
• Evaluarea impactului investițiilor asupra dezvoltării
• Creșterea colaborării interinstituționale
MONITORIZARE ȘI TRANSPARENȚĂ

37. 37

38. Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial
• Asigurarea tabloului de bord național complet și a instrumentelor
de fundamentare a deciziilor privind intervențiile în dezvoltare,
pentru factorii de decizie la nivel central, județean, local;
• Asigurarea serviciului orizontal de furnizare de date, prognoze,
analize teritoriale sectoriale și integrate pentru ministerele de
resort și alte instituții interesate (ex: Strategia Națională în
domeniul Energiei);
• Asigurarea bazei de date complete și actualizabile pentru factorii
tehnici responsabili cu elaborarea strategiilor, politicilor publice,
planurilor, monitorizarea implementării acestora etc;

39. Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial
• Utilizarea aplicată a prevederilor Directivei INSPIRE;
• Scăderea costurilor elaborării Strategiilor și politicilor publice
sectoriale și comprehensive, a PUG-urilor, PAT-urilor, prin
asigurarea datelor, indicatorilor, graficelor, a tendințelor în toate
domeniile solicitate prin lege și potrivit pachetelor de indicatori
utilizați în practica profesională;
• Scăderea timpului de elaborare a etapei de audit teritorial,
sectorial etc în cadrul documentelor strategice și de planificare, la
cca 25-30% ;

40. Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial
• Alinierea/ consolidarea documentelor strategice, de politici
publice și de planificare;
• Fundamentarea planurilor de amenajare a teritoriului regional ,
inclusiva strategiilor;
• Abordarea facilă a oricăror proiecte cu dimensiune teritorială
(ex: Regenerare în Zona Văii Jiului, Politica de Sănătate etc);
• Fundamentarea rapidă a proiectelor cu anvergură și/sau cu
impact teritorial;
• Furnizarea de rapoarte tehnice privind dinamica și starea
teritoriului național, din perspectivă sectorială și/sau integrată,
precum și a unor zone specifice marcate de probleme și/sau
potențialde dezvoltare;

41. Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial
• Monitorizarea dinamicilor teritoriale sectoriale și integrate, în
vederea fundamentării deciziilor privind măsurileîn dezvoltare;
• Monitorizarea și evaluarea impactului implementării strategiilor,
politicilor, planurilor de dezvoltare și a proiectelor finanțate din
diverse programe de finanțare;
• Asigurarea informației necesare în evaluarile ex-ante privind
monitorizarea/evaluarea impactului teritorial al implementării
programelor operaționale;
• Asigurarea transparenței dezvoltării locale și teritoriale.

42. Pașii următori
1. În vederea implementării strategiei vor fi promovate următoarele
acte normative:
• proiect de Hotărâre a Guvernului privind Planul de implementare al
Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
• proiect de Lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane;
• proiect de Hotărâre a Guvernului privind procedura de evaluare a
impactului teritorial al strategiilor, programelor şi politicilor în profil
teritorial elaborate de către autorităţile administraţiei publice
centrale;
• Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor;

43. Pașii următori
2. Privind contribuțiile României la politicile/ instrumentarul de planificare ale
Uniunii Europene
• Fundamentarea metodologei, în cadrul Agendei Urbane a Ununii Europene,
privind domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în dezvoltarea
economică locală, pentru care Româna intenționează să preia coordonarea în
perioada următoare;
• Creșterea gradului de utilizarea și sofisticare a Observatorului Teritorial, ca
aplicație a Directivei INSPIRE;
• Eficientizarea fundamentării proiectelor cu dimenisune europeană în care este
implicată România: SUERD, strategii transfrontaliere etc

44. Pașii următori
3. Pentru asigurarea capacității instituționale adecvate se vor asigura;
• Structurile de specialiști calificați în planificare integrată (teritorială,socială,
economică, de mediu), la nivelul localităților, județelor, agențiilor de
dezvoltare regională, ministerului;
• Programul de dezvoltarea capacității profesionale a echipelor;
• Serviciile de planificare a dezvoltării locale și teritoriale pentru zonele rurale și
perferice, la nivelul consiliilor județene;
• Utilizarea Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a
strategiilor, politicilor publice, planurilor, proiectelor, precum și a deciziilor în
dezvoltare;
• Configurarea parteneriatului intesectorial în planificarea integrată;
• Asigurarea utilizării Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a
planurilor de dezvoltare de către actorii relevanți;
• Procedurile de avizare eficientă pentru documentele de planificare strategice
(strategii, planuri etc);
• Alinierea metodologiilor de prioritizare a proiectelor strategice.

45. Vă mulțumesc!
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru
Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice