SlideShare a Scribd company logo
1 of 4
Download to read offline
Jurnal CDIMM
                   Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

                                                                       Anul XVI, Nr. 7/ Iulie 2010



                                            BIodIVersItAteA -
                                          profitabilă pentru afaceri


       Comisia Europeană a publicat un raport care pledează pentru integrarea biodiversităţii în planurile
   de afaceri şi în activităţile de bază ale sectorului privat din întreaga lume.
       Raportul „TEEB pentru întreprinderi” evidenţiază faptul că produsele şi serviciile certificate ecologic
   s-au înmulţit considerabil în ultimul timp şi că preocuparea consumatorilor pentru producţia sustenabilă
   este tot mai mare. Totodată, raportul indică modul în care biodiversitatea poate oferi întreprinderilor o
   oportunitate substanţială pe o piaţă care ar putea valora între 2 şi 6 trilioane de USD, până în 2050.
       În raport sunt formulate şapte recomandări principale destinate întreprinderilor şi invită specialiştii
   din domeniul contabilităţii şi organismele de raportare financiară să elaboreze standarde comune şi noi
   instrumente de evaluare a impactului biodiversităţii.

       Bunurile naturale şi bazate pe natură ale plane-           Principalele propuneri pentru întreprinderi
   tei noastre – de la specii individuale la ecosisteme,          1. Identificarea efectelor întreprinderilor asupra
   ca pădurile, recifele de corali, apele dulci şi solurile   biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice, precum şi
   – se degradează într-un ritm alarmant.                     a factorilor care determină dependenţa de acestea.
       Costurile anuale generate de pierderea bio-                2. Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor de afaceri
   diversităţii se ridică la miliarde pentru economia         asociate acestor efecte şi factori de dependenţă.
   mondială, subminând economiile, perspectivele                  3. Dezvoltarea de sisteme de informare privind
   economice şi şansele de a combate sărăcia.                 biodiversitatea şi serviciile ecosistemice, stabilirea de
                                                              obiective SMART, măsurarea şi valorificarea perfor-
       Biodiversitatea poate fi profitabilă pentru            manţei, precum şi raportarea rezultatelor obţinute.
   afaceri. Raportul constată că, deşi majoritatea între-         4. Luarea de măsuri pentru a evita, a reduce la
   prinderilor tratează încă superficial problematica bio-    minimum şi a atenua riscurile care ameninţă biodi-
   diversităţii, tot mai multe societăţi încep să conştien-   versitatea şi serviciile ecosistemice, inclusiv acor-
   tizeze beneficiile pe care aceasta le-ar putea aduce.      darea de compensaţii în natură („offsets”), dacă
       Biodiversitatea şi serviciile ecosistemice oferă       este cazul.
   oportunităţi pentru toate sectoarele economice, iar            5. Valorificarea oportunităţilor de afaceri emer-
   integrarea lor poate aduce o valoare adăugată con-         gente din domeniul biodiversităţii şi al serviciilor eco-
   siderabilă prin asigurarea sustenabilităţii lanţurilor     sistemice, cum ar fi tranzacţiile eficiente din punctul
   de aprovizionare, prin generarea de noi produse, prin      de vedere al costurilor, produsele şi pieţele noi.
   crearea şi pătrunderea pe noi pieţe şi prin atrage-            6. Integrarea strategiei şi măsurilor în domeniul
   rea de noi clienţi.                                        biodiversităţii şi al serviciilor ecosistemice elaborate
       De asemenea, politicile de gestionare a riscuri-       la nivelul întreprinderilor în iniţiative corporatiste
   lor care ameninţă biodiversitatea şi serviciile eco-       mai largi cu răspundere socială.
   sistemice pot contribui la identificarea de noi opor-          7. Contribuţia, alături de partenerii de afaceri
   tunităţi de afaceri, cum ar fi reducerea costurilor        şi de alte părţi interesate, la acţiunile guvernelor,
   de producţie prin ameliorarea eficienţei resurselor,       ONG-urilor şi societăţii civile pentru a ameliora ori-
   dezvoltarea şi comercializarea de tehnologii cu im-        entările şi politica din domeniul biodiversităţii şi al
   pact redus asupra mediului, gestionarea şi elabo-          serviciilor ecosistemice.
   rarea de proiecte privind reducerea amprentelor
   ecologice, precum şi furnizarea de servicii specia-           Platforma pentru mediul de afaceri şi biodi-
   lizate de evaluare şi gestionare a riscurilor sau de       versitate a UE: http://ec.europa.eu/environment/
   adaptare la acestea.                                       biodiversity/business/index_en.html


FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010
                                                                                            Buletin de informare lunar
                                Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România



                                            LuptA împotrIVA
                                        produseLor coNtrAfăcute


    Comisia a publicat Raportul anual privind acţiunile serviciilor vamale ale UE în vederea respectării
 drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). În 2009, serviciile vamale ale UE au intervenit în 43.500
 de cazuri implicând câteva milioane de produse despre care exista suspiciunea că sunt contrafăcute sau
 piratate în afara frontierelor UE. Printre principalele articole oprite în vamă deoarece erau suspectate de
 încălcarea DPI se numără ţigările, articolele de îmbrăcăminte şi etichetele de marcă.
    O parte importantă însă o reprezintă produsele de folosinţă zilnică potenţial periculoase pentru
 cetăţeni, cum sunt şampoanele, pastele de dinţi, jucăriile, medicamentele sau aparatele de uz casnic.
 Raportul furnizează detalii privind tipul, originea şi metoda de transport ale produselor care încalcă DPI
 oprite în vamă, la frontierele exterioare.

      Importanţa protecţiei drepturilor de pro-                       Întreprinderile pot solicita acţiuni specifice ale
 prietate intelectuală                                            serviciilor vamale în cazul în care suspectează că le
     Aşa cum se subliniază în Strategia UE 2020,                  sunt încălcate drepturile de proprietate intelectu-
 protecţia DPI este esenţială pentru promovarea                   ală, iar informaţiile furnizate de acestea pot ajuta
 cercetării, a inovării şi a creării de locuri de muncă           serviciile vamale să efectueze controale cu obiective
 în Europa. Asigurarea respectării efective a DPI                 mai clare. Comisia a întocmit un manual pentru
 constituie, de asemenea, un aspect important al                  deţinătorii de drepturi pentru a facilita depunerea
 protecţiei sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor euro-             acestor cereri şi rămâne în strânsă legătură cu sec-
 peni, deoarece anumite produse contrafăcute (de                  torul privat pentru a găsi eventuale soluţii de opti-
 exemplu produsele alimentare, produsele pentru                   mizare în viitor a controalelor.
 îngrijirea corpului şi articolele pentru copii) care
 sunt fabricate într-un mediu nereglementat pot re-                   Principalele concluzii ale raportului
 prezenta o ameninţare serioasă.                                      Raportul arată că numărul de mărfuri suspectate
                                                                  de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală
     Rolul serviciilor vamale ale UE                              tinde să crească.
     Serviciile vamale ale UE joacă un rol extrem de                  În 2009, în peste 43.500 de cazuri, astfel de
 important deoarece stopează intrarea pe piaţa in-                mărfuri au fost oprite în vamă, însumând în total
 ternă a produselor care încalcă drepturile de pro-               118 milioane de articole. În raport se consemnează
 prietate intelectuală.                                           că, deşi în trecut cel mai afectate de nerespectarea
     Comisia desfăşoară o serie de acţiuni de conso-              DPI erau produsele de lux, în prezent sunt preju-
 lidare a competenţelor serviciilor vamale în vederea             diciate tot mai multe articole folosite de cetăţeni în
 combaterii unui astfel de comerţ. De asemenea,                   viaţa de zi cu zi.
 Comisia pregăteşte o propunere de îmbunătăţire a                     Dintre categoriile de produse cel mai frecvent
 legislaţiei prezente privind acţiunile serviciilor va-           oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte pro-
 male în vederea combaterii proliferării mărfurilor               duse din tutun (16%), etichetele (13%) şi medi-
 care încalcă DPI şi a simplificării procedurilor ac-             camentele (10%). China a continuat să constituie
 tuale.                                                           principala sursă de produse contrafăcute, însumând
     Buna cooperare cu partenerii comerciali la nivel             64% din totalul de articole care încalcă DPI, iar alte
 internaţional poate contribui în mod semnificativ                ţări, cum sunt Emiratele Arabe Unite şi Egiptul, au
 la detectarea mărfurilor care încalcă DPI şi la îm-              reprezentat majoritatea în cazul anumitor categorii
 piedicarea exportului acestora către Uniunea Euro-               de produse. În peste 77% din totalul cazurilor de
 peană. În 2009, UE şi China au semnat un plan de                 produse oprite în vamă, acestea au fost distruse ori
 acţiune care vizează în mod specific consolidarea                s-au iniţiat acţiuni în justiţie pentru sancţionarea
 cooperării în ceea ce priveşte respectarea procedu-              contrafacerii.
 rilor vamale privind DPI, care se va extinde în lunile               Raportul complet: http://ec.europa.eu/taxa-
 care vin şi până la sfârşitul anului 2012.                       tion_customs/customs/customs_controls/counter-
                                                                  feit_piracy/statistics/index_en.htm




Proiect finanţat de Uniunea Europeană                                        Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
                 Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010
 Buletin de informare lunar
 Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România




                                                ŞtIrI europeNe

    ◊ Ajutor de stat: comisia propune un                               Sectorul oferă locuri de muncă pentru un nu-
 regulament al consiliului privind ajutorul de                     măr de aproximativ 100.000 de oameni din Europa:
 stat pentru închiderea minelor de cărbune                         42.000 în sectorul cărbunelui şi peste 55.000 în sec-
    Comisia Europeană a aprobat o propunere de                     toarele conexe. Minele care se bazează pe subvenţii
 regulament al Consiliului privind ajutorul de stat                de operare sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în
 pentru facilitarea închiderii minelor de huilă gene-              regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei
 ratoare de pierderi din UE, până la 15 octombrie                  şi în Valea Jiului din România.
 2014. Acordarea oricărui ajutor nou de operare sec-                   Peste 40% din producţia de electricitate a Ger-
 torului va fi condiţionată de prezentarea unui plan de            maniei este obţinută prin arderea cărbunelui, din
 închidere a minelor generatoare de pierderi. Statele              care aproximativ jumătate este huilă. De asemenea,
 membre vizate vor putea acorda asistenţă pentru                   proporţia cărbunelui în producţia de electricitate în
 consilierea şi reconversia profesională a lucrătorilor            România este de aproximativ 40%, din care majori-
 afectaţi de această măsură, precum şi pentru asigu-               tatea este huilă. În Spania, proporţia este de apro-
 rarea faptului că exploatările miniere sunt curăţate              ximativ 25%, majoritatea fiind, de asemenea, huilă.
 în mod adecvat şi sunt sigure.                                        Mai multe informaţii:
                                                                   http://ec.europa.eu/romania/news/inchidere_
     Conform propunerii de regulament, subvenţiile                 mine_carbune_ro.htm
 de operare ar trebui să descrească în mod clar în
 timp, cu o reducere de cel puţin 33% pe o perioa-                     ◊ comisia europeană propune un regim
 dă de 15 luni. În cazul în care mina generatoare                  aplicabil transferului temporar în cadrul ace-
 de pierderi nu ar fi închisă până la 15 octombrie                 leiaşi întreprinderi al lucrătorilor calificaţi din
 2014, beneficiarul ar trebui să ramburseze aceste                 afara ue
 subvenţii statului.                                                    Noua directivă are scopul de a facilita pentru
     Acordarea oricărui ajutor pentru închidere ar                 societăţile multinaţionale transferul temporar al
 trebui condiţionată de prezentarea de către sta-                  lucrătorilor calificaţi din ţările terţe, de la o între-
 tul membru a unui plan cu măsuri adecvate, de                     prindere situată în afara UE către sucursalele sau
 exemplu în domeniul eficienţei energetice, al ener-               filialele din statele membre ale UE.
 giei din surse regenerabile sau al captării şi stocării
 dioxidului de carbon, în vederea diminuării impac-                     Persoanele transferate în cadrul aceleiaşi între-
 tului negativ asupra mediului al ajutorului pentru                prinderi reprezintă o categorie foarte importantă
 cărbune.                                                          de lucrători pentru economia UE: de obicei, aceştia
                                                                   sunt specialişti şi manageri, cu cunoştinţe specifice
    Obiectivul propunerii este de a stopa acordarea                societăţii căutate, pentru care nu poate fi găsit un
 de subvenţii de operare minelor necompetitive, aşa                înlocuitor. Transferul acestor angajaţi calificaţi că-
 cum s-a procedat şi în cazul sectorului construcţiilor            tre UE este de natură să crească fluxurile de inves-
 navale şi siderurgic. Propunerea de regulament vi-                tiţii, să consolideze eficacitatea activităţii de admi-
 zează huila. Lignitul este o altă formă de cărbune,               nistrare, să extindă exporturile UE şi să sporească
 care nu poate primi subvenţii de operare.                         competitivitatea entităţilor UE pe pieţele externe,
                                                                   precum şi competitivitatea întregii Uniuni, ceea ce
     În UE, producţia de huilă este redusă în compa-               ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor din
 raţie cu cererea şi este în scădere (147 de milioane              Strategia Europa 2020.
 de tone în 2008 sau 2,5% din producţia la nivel                        Cu toate acestea, există încă bariere în calea
 mondial). UE depinde de importuri pentru mai mult                 acestor migraţii temporare. Societăţile din afara UE
 de jumătate din cărbunele utilizat în centralele elec-            se confruntă cu o multitudine de reguli şi proce-
 trice pe bază de cărbune.                                         duri diferite atunci când intenţionează să trimită
     Ajutorul total acordat sectorului huilei a fost re-           angajaţi de bază către filialele lor din diferite state
 dus la jumătate, de la 6,4 miliarde € în 2003, la                 membre ale UE.
 2,9 miliarde € în 2008. În aceeaşi perioadă, ajuto-                    În plus, procedurile pentru obţinerea permise-
 rul pentru producţie a scăzut cu 62%, ajungând la                 lor de muncă în unele din ţările UE sunt lente şi
 1.288 de milioane, deoarece un procent mai ridicat                complexe, iar persoanele transferate în cadrul ace-
 şi în creştere este direcţionat către acoperirea cos-             leiaşi întreprinderi se confruntă cu dificultăţi atunci
 turilor sociale şi de mediu ale închiderilor de mine.             când circulă dintr-un stat membru în altul.


Proiect finanţat de Uniunea Europeană                                         Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
                  Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Comisia propune elaborarea unui set comun de                            - rambursări mai rapide: banii deţinătorilor de
reguli pentru o nouă procedură accelerată de in-                        conturi bancare vor fi rambursaţi în termen de şapte
trare (termen limită de 30 de zile, permis unic de                      zile. Acesta va reprezenta o ameliorare importantă,
şedere/ de muncă) pentru un grup ţintă de anga-                         dat fiind că în prezent mulţi deţinători de conturi au
jaţi cu înaltă calificare („manager”, „specialist” şi                   de aşteptat săptămâni sau chiar luni pentru a-şi primi
„stagiar cu studii superioare”) din ţări din afara UE.                  înapoi banii. Băncile vor trebui să specifice în registrele
                                                                        lor contabile dacă depozitele sunt protejate sau nu.
    De asemenea, propunerea urmăreşte să stabi-                              - mai puţină birocraţie: de exemplu, dacă tră-
lească condiţii de şedere mai atractive pentru aceşti                   iţi în Portugalia şi aveţi contul bancar la o bancă cu
angajaţi şi familiile acestora, precum şi un sistem                     sediul central în Suedia care nu mai poate rambursa
mai simplu pentru persoanele transferate din afara                      depozitele, sistemul portughez v-ar rambursa din
UE, în vederea facilitării mobilităţii acestora în inte-                proprie iniţiativă şi v-ar servi ca punct de contact.
riorul UE. Aceste măsuri ar fi suplimentate printr-                     Sistemul suedez i-ar rambursa apoi suma sistemului
un statut juridic clar, care să includă aceleaşi con-                   portughez. Aceasta ar reprezenta o ameliorare ma-
diţii de lucru ca şi cele pentru lucrătorii detaşaţi de                 joră faţă de situaţia actuală, când toată corespon-
o societate din UE.                                                     denţa trebuie purtată prin intermediul sistemului
                                                                        din ţara în care se află sediul central al băncii.
    Statele membre ale UE ar rămâne competente
să decidă cu privire la numărul persoanelor trans-                          - o mai bună informare: deţinătorii de con-
ferate, fiind prevăzută adoptarea unor dispoziţii în                    turi bancare vor fi mai bine informaţi cu privire la
scopul asigurării caracterului temporar al migraţiilor                  plafonul de garantare şi la funcţionarea sistemu-
(maxim 3 ani pentru specialişti şi manageri, 1 an                       lui de care aparţin, printr-un nou model standard,
pentru stagiarii cu studii superioare).                                 uşor de înţeles, precum şi prin informaţii incluse în
                                                                        extrasele lor de cont.
   ◊ comisia propune un pachet de măsuri                                    - finanţare responsabilă pe termen lung:
care să stimuleze protecţia consumatorilor şi                           s-au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că sis-
încrederea acestora în serviciile financiare                            temele existente de garantare a depozitelor nu
   În cadrul activităţilor sale care au ca scop cre-                    sunt bine finanţate. Propunerile vor asigura o mai
area unui sistem financiar mai solid şi mai sigur,                      bună finanţare a acestora, urmând o abordare cu
prevenirea unei viitoare crize şi restabilirea încre-                   patru etape:
derii consumatorilor, Comisia Europeană a propus                            1. Printr-o bună finanţare ex-ante se crează o
modificări ale normelor europene existente, în ve-                      rezervă bună.
derea ameliorării protecţiei deţinătorilor de conturi                       2. Dacă este necesar, aceasta poate fi supli-
bancare şi a micilor investitori.                                       mentată prin contribuţii suplimentare ex-post.
                                                                            3. Dacă încă nu este suficient, sistemele pot îm-
    Elementele-cheie ale propunerii:                                    prumuta o sumă limitată de la alte sisteme („îm-
    - un nivel mai mare de garantare: creşterea                         prumut reciproc”).
la 100.000 EUR până la sfârşitul acestui an este                            4. Ca soluţie de ultimă instanţă, ar trebui să
confirmată. Aceasta înseamnă că 95% din toţi de-                        se facă şi alte aranjamente de finanţare, în caz de
ţinătorii de conturi bancare din UE îşi vor recupera                    situaţii neprevăzute.
toate economiile în cazul în care banca lor nu poate                        Aşa cum se întâmplă şi în prezent, contribuţiile vor
rambursa depozitele. Garantarea include acum şi                         fi suportate de bănci, dar vor fi calculate într-un mod
companiile mici, medii şi mari, precum şi toate mo-                     mai echitabil, deoarece vor fi ajustate în funcţie de ris-
nedele. Sunt excluse toate depozitele instituţiilor                     curile prezentate de fiecare bancă în parte.
financiare şi ale autorităţilor publice, produsele de                       Majoritatea îmbunătăţirilor ar putea intra în vi-
investiţii structurate şi certificatele de creanţă.                     goare în 2012 şi 2013.




              Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
             Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
              Centrul Europe Direct Maramureş                                                 Incubatorul de afaceri
              Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380,            Str. Melodiei 2, Baia Mare;
              222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org             tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
              Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare;      e-mail: bic@bic.cdimm.org
 Maramureş
              organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de   Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
              la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.                                    instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
              Program cu publicul: 9.00-16.00                                                 pază, parcare păzită.
                                                                                                                       Colectivul de redacţie
                                     Fundaţia CDIMM Maramureş                                                       Margareta CĂPÎLNEAN
                                     Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,                   Radu BIG
                                     221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org                       Mirel MIHALI
                                     Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri
                                                                                                                    Mihai PĂTRAŞCU
                                     şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
                                                                                                                            ISSN - 1454 -7007

More Related Content

Viewers also liked

Mid career crisis
Mid  career crisisMid  career crisis
Mid career crisisshivali
 
Matinale eZ Publish : la personnalisation dynamique
Matinale eZ Publish : la personnalisation dynamiqueMatinale eZ Publish : la personnalisation dynamique
Matinale eZ Publish : la personnalisation dynamiqueSofteam Agency
 
PRESENTATION IRRESISTIBLE AUTO
PRESENTATION IRRESISTIBLE AUTOPRESENTATION IRRESISTIBLE AUTO
PRESENTATION IRRESISTIBLE AUTOEliott COLIN
 
OpenRefine: traitement de données en masse
OpenRefine: traitement de données en masseOpenRefine: traitement de données en masse
OpenRefine: traitement de données en masseLesticetlart Invisu
 
Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13
Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13
Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13Lozere Développement
 
Production et réutilisation des images numériques
Production et réutilisation des images numériquesProduction et réutilisation des images numériques
Production et réutilisation des images numériquesLesticetlart Invisu
 
alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5
alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5
alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5Alphorm
 
Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)
Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)
Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)Alphorm
 
Comte Rius QuíMica
Comte Rius QuíMicaComte Rius QuíMica
Comte Rius QuíMicaclara87
 
Comte de Rius, Química
Comte de Rius, QuímicaComte de Rius, Química
Comte de Rius, Químicaclara87
 
«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования
«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования
«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседованияVenbest Recruiting
 
Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.
Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.
Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.Strategia e Sviluppo Consultants
 
C:\Antreum Management training
C:\Antreum Management trainingC:\Antreum Management training
C:\Antreum Management trainingAntreum
 
Presentatie sumoso
Presentatie sumosoPresentatie sumoso
Presentatie sumosoDecofleurs
 

Viewers also liked (18)

Mid career crisis
Mid  career crisisMid  career crisis
Mid career crisis
 
Matinale eZ Publish : la personnalisation dynamique
Matinale eZ Publish : la personnalisation dynamiqueMatinale eZ Publish : la personnalisation dynamique
Matinale eZ Publish : la personnalisation dynamique
 
VIEWLEX # 04
VIEWLEX # 04VIEWLEX # 04
VIEWLEX # 04
 
PRESENTATION IRRESISTIBLE AUTO
PRESENTATION IRRESISTIBLE AUTOPRESENTATION IRRESISTIBLE AUTO
PRESENTATION IRRESISTIBLE AUTO
 
OpenRefine: traitement de données en masse
OpenRefine: traitement de données en masseOpenRefine: traitement de données en masse
OpenRefine: traitement de données en masse
 
Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13
Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13
Arnaud maes rencontre_e_tourisme_referencement_naturel_1_5_04_13
 
Production et réutilisation des images numériques
Production et réutilisation des images numériquesProduction et réutilisation des images numériques
Production et réutilisation des images numériques
 
alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5
alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5
alphorm.com - Formation Administration de Citrix XenApp 6.5
 
Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)
Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)
Alphorm.com Formation Java,avancé OCP (1Z0-804)
 
Comte Rius QuíMica
Comte Rius QuíMicaComte Rius QuíMica
Comte Rius QuíMica
 
Comte de Rius, Química
Comte de Rius, QuímicaComte de Rius, Química
Comte de Rius, Química
 
«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования
«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования
«Любовь» с первого взгляда: искусство прохождения собеседования
 
Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.
Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.
Факторы, ограничивающие развитие агрофинансирования.
 
Alt.net spring.net
Alt.net spring.netAlt.net spring.net
Alt.net spring.net
 
C:\Antreum Management training
C:\Antreum Management trainingC:\Antreum Management training
C:\Antreum Management training
 
Chamber
ChamberChamber
Chamber
 
Norymbergia
NorymbergiaNorymbergia
Norymbergia
 
Presentatie sumoso
Presentatie sumosoPresentatie sumoso
Presentatie sumoso
 

More from Margareta Capilnean

Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018Margareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018Margareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017Margareta Capilnean
 

More from Margareta Capilnean (20)

Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
 
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
 
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
 
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
 
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
 

Jurnal cdimm nr.7_10-ed_maramures

  • 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVI, Nr. 7/ Iulie 2010 BIodIVersItAteA - profitabilă pentru afaceri Comisia Europeană a publicat un raport care pledează pentru integrarea biodiversităţii în planurile de afaceri şi în activităţile de bază ale sectorului privat din întreaga lume. Raportul „TEEB pentru întreprinderi” evidenţiază faptul că produsele şi serviciile certificate ecologic s-au înmulţit considerabil în ultimul timp şi că preocuparea consumatorilor pentru producţia sustenabilă este tot mai mare. Totodată, raportul indică modul în care biodiversitatea poate oferi întreprinderilor o oportunitate substanţială pe o piaţă care ar putea valora între 2 şi 6 trilioane de USD, până în 2050. În raport sunt formulate şapte recomandări principale destinate întreprinderilor şi invită specialiştii din domeniul contabilităţii şi organismele de raportare financiară să elaboreze standarde comune şi noi instrumente de evaluare a impactului biodiversităţii. Bunurile naturale şi bazate pe natură ale plane- Principalele propuneri pentru întreprinderi tei noastre – de la specii individuale la ecosisteme, 1. Identificarea efectelor întreprinderilor asupra ca pădurile, recifele de corali, apele dulci şi solurile biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice, precum şi – se degradează într-un ritm alarmant. a factorilor care determină dependenţa de acestea. Costurile anuale generate de pierderea bio- 2. Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor de afaceri diversităţii se ridică la miliarde pentru economia asociate acestor efecte şi factori de dependenţă. mondială, subminând economiile, perspectivele 3. Dezvoltarea de sisteme de informare privind economice şi şansele de a combate sărăcia. biodiversitatea şi serviciile ecosistemice, stabilirea de obiective SMART, măsurarea şi valorificarea perfor- Biodiversitatea poate fi profitabilă pentru manţei, precum şi raportarea rezultatelor obţinute. afaceri. Raportul constată că, deşi majoritatea între- 4. Luarea de măsuri pentru a evita, a reduce la prinderilor tratează încă superficial problematica bio- minimum şi a atenua riscurile care ameninţă biodi- diversităţii, tot mai multe societăţi încep să conştien- versitatea şi serviciile ecosistemice, inclusiv acor- tizeze beneficiile pe care aceasta le-ar putea aduce. darea de compensaţii în natură („offsets”), dacă Biodiversitatea şi serviciile ecosistemice oferă este cazul. oportunităţi pentru toate sectoarele economice, iar 5. Valorificarea oportunităţilor de afaceri emer- integrarea lor poate aduce o valoare adăugată con- gente din domeniul biodiversităţii şi al serviciilor eco- siderabilă prin asigurarea sustenabilităţii lanţurilor sistemice, cum ar fi tranzacţiile eficiente din punctul de aprovizionare, prin generarea de noi produse, prin de vedere al costurilor, produsele şi pieţele noi. crearea şi pătrunderea pe noi pieţe şi prin atrage- 6. Integrarea strategiei şi măsurilor în domeniul rea de noi clienţi. biodiversităţii şi al serviciilor ecosistemice elaborate De asemenea, politicile de gestionare a riscuri- la nivelul întreprinderilor în iniţiative corporatiste lor care ameninţă biodiversitatea şi serviciile eco- mai largi cu răspundere socială. sistemice pot contribui la identificarea de noi opor- 7. Contribuţia, alături de partenerii de afaceri tunităţi de afaceri, cum ar fi reducerea costurilor şi de alte părţi interesate, la acţiunile guvernelor, de producţie prin ameliorarea eficienţei resurselor, ONG-urilor şi societăţii civile pentru a ameliora ori- dezvoltarea şi comercializarea de tehnologii cu im- entările şi politica din domeniul biodiversităţii şi al pact redus asupra mediului, gestionarea şi elabo- serviciilor ecosistemice. rarea de proiecte privind reducerea amprentelor ecologice, precum şi furnizarea de servicii specia- Platforma pentru mediul de afaceri şi biodi- lizate de evaluare şi gestionare a riscurilor sau de versitate a UE: http://ec.europa.eu/environment/ adaptare la acestea. biodiversity/business/index_en.html FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  • 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România LuptA împotrIVA produseLor coNtrAfăcute Comisia a publicat Raportul anual privind acţiunile serviciilor vamale ale UE în vederea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). În 2009, serviciile vamale ale UE au intervenit în 43.500 de cazuri implicând câteva milioane de produse despre care exista suspiciunea că sunt contrafăcute sau piratate în afara frontierelor UE. Printre principalele articole oprite în vamă deoarece erau suspectate de încălcarea DPI se numără ţigările, articolele de îmbrăcăminte şi etichetele de marcă. O parte importantă însă o reprezintă produsele de folosinţă zilnică potenţial periculoase pentru cetăţeni, cum sunt şampoanele, pastele de dinţi, jucăriile, medicamentele sau aparatele de uz casnic. Raportul furnizează detalii privind tipul, originea şi metoda de transport ale produselor care încalcă DPI oprite în vamă, la frontierele exterioare. Importanţa protecţiei drepturilor de pro- Întreprinderile pot solicita acţiuni specifice ale prietate intelectuală serviciilor vamale în cazul în care suspectează că le Aşa cum se subliniază în Strategia UE 2020, sunt încălcate drepturile de proprietate intelectu- protecţia DPI este esenţială pentru promovarea ală, iar informaţiile furnizate de acestea pot ajuta cercetării, a inovării şi a creării de locuri de muncă serviciile vamale să efectueze controale cu obiective în Europa. Asigurarea respectării efective a DPI mai clare. Comisia a întocmit un manual pentru constituie, de asemenea, un aspect important al deţinătorii de drepturi pentru a facilita depunerea protecţiei sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor euro- acestor cereri şi rămâne în strânsă legătură cu sec- peni, deoarece anumite produse contrafăcute (de torul privat pentru a găsi eventuale soluţii de opti- exemplu produsele alimentare, produsele pentru mizare în viitor a controalelor. îngrijirea corpului şi articolele pentru copii) care sunt fabricate într-un mediu nereglementat pot re- Principalele concluzii ale raportului prezenta o ameninţare serioasă. Raportul arată că numărul de mărfuri suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală Rolul serviciilor vamale ale UE tinde să crească. Serviciile vamale ale UE joacă un rol extrem de În 2009, în peste 43.500 de cazuri, astfel de important deoarece stopează intrarea pe piaţa in- mărfuri au fost oprite în vamă, însumând în total ternă a produselor care încalcă drepturile de pro- 118 milioane de articole. În raport se consemnează prietate intelectuală. că, deşi în trecut cel mai afectate de nerespectarea Comisia desfăşoară o serie de acţiuni de conso- DPI erau produsele de lux, în prezent sunt preju- lidare a competenţelor serviciilor vamale în vederea diciate tot mai multe articole folosite de cetăţeni în combaterii unui astfel de comerţ. De asemenea, viaţa de zi cu zi. Comisia pregăteşte o propunere de îmbunătăţire a Dintre categoriile de produse cel mai frecvent legislaţiei prezente privind acţiunile serviciilor va- oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte pro- male în vederea combaterii proliferării mărfurilor duse din tutun (16%), etichetele (13%) şi medi- care încalcă DPI şi a simplificării procedurilor ac- camentele (10%). China a continuat să constituie tuale. principala sursă de produse contrafăcute, însumând Buna cooperare cu partenerii comerciali la nivel 64% din totalul de articole care încalcă DPI, iar alte internaţional poate contribui în mod semnificativ ţări, cum sunt Emiratele Arabe Unite şi Egiptul, au la detectarea mărfurilor care încalcă DPI şi la îm- reprezentat majoritatea în cazul anumitor categorii piedicarea exportului acestora către Uniunea Euro- de produse. În peste 77% din totalul cazurilor de peană. În 2009, UE şi China au semnat un plan de produse oprite în vamă, acestea au fost distruse ori acţiune care vizează în mod specific consolidarea s-au iniţiat acţiuni în justiţie pentru sancţionarea cooperării în ceea ce priveşte respectarea procedu- contrafacerii. rilor vamale privind DPI, care se va extinde în lunile Raportul complet: http://ec.europa.eu/taxa- care vin şi până la sfârşitul anului 2012. tion_customs/customs/customs_controls/counter- feit_piracy/statistics/index_en.htm Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România ŞtIrI europeNe ◊ Ajutor de stat: comisia propune un Sectorul oferă locuri de muncă pentru un nu- regulament al consiliului privind ajutorul de măr de aproximativ 100.000 de oameni din Europa: stat pentru închiderea minelor de cărbune 42.000 în sectorul cărbunelui şi peste 55.000 în sec- Comisia Europeană a aprobat o propunere de toarele conexe. Minele care se bazează pe subvenţii regulament al Consiliului privind ajutorul de stat de operare sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în pentru facilitarea închiderii minelor de huilă gene- regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei ratoare de pierderi din UE, până la 15 octombrie şi în Valea Jiului din România. 2014. Acordarea oricărui ajutor nou de operare sec- Peste 40% din producţia de electricitate a Ger- torului va fi condiţionată de prezentarea unui plan de maniei este obţinută prin arderea cărbunelui, din închidere a minelor generatoare de pierderi. Statele care aproximativ jumătate este huilă. De asemenea, membre vizate vor putea acorda asistenţă pentru proporţia cărbunelui în producţia de electricitate în consilierea şi reconversia profesională a lucrătorilor România este de aproximativ 40%, din care majori- afectaţi de această măsură, precum şi pentru asigu- tatea este huilă. În Spania, proporţia este de apro- rarea faptului că exploatările miniere sunt curăţate ximativ 25%, majoritatea fiind, de asemenea, huilă. în mod adecvat şi sunt sigure. Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/romania/news/inchidere_ Conform propunerii de regulament, subvenţiile mine_carbune_ro.htm de operare ar trebui să descrească în mod clar în timp, cu o reducere de cel puţin 33% pe o perioa- ◊ comisia europeană propune un regim dă de 15 luni. În cazul în care mina generatoare aplicabil transferului temporar în cadrul ace- de pierderi nu ar fi închisă până la 15 octombrie leiaşi întreprinderi al lucrătorilor calificaţi din 2014, beneficiarul ar trebui să ramburseze aceste afara ue subvenţii statului. Noua directivă are scopul de a facilita pentru Acordarea oricărui ajutor pentru închidere ar societăţile multinaţionale transferul temporar al trebui condiţionată de prezentarea de către sta- lucrătorilor calificaţi din ţările terţe, de la o între- tul membru a unui plan cu măsuri adecvate, de prindere situată în afara UE către sucursalele sau exemplu în domeniul eficienţei energetice, al ener- filialele din statele membre ale UE. giei din surse regenerabile sau al captării şi stocării dioxidului de carbon, în vederea diminuării impac- Persoanele transferate în cadrul aceleiaşi între- tului negativ asupra mediului al ajutorului pentru prinderi reprezintă o categorie foarte importantă cărbune. de lucrători pentru economia UE: de obicei, aceştia sunt specialişti şi manageri, cu cunoştinţe specifice Obiectivul propunerii este de a stopa acordarea societăţii căutate, pentru care nu poate fi găsit un de subvenţii de operare minelor necompetitive, aşa înlocuitor. Transferul acestor angajaţi calificaţi că- cum s-a procedat şi în cazul sectorului construcţiilor tre UE este de natură să crească fluxurile de inves- navale şi siderurgic. Propunerea de regulament vi- tiţii, să consolideze eficacitatea activităţii de admi- zează huila. Lignitul este o altă formă de cărbune, nistrare, să extindă exporturile UE şi să sporească care nu poate primi subvenţii de operare. competitivitatea entităţilor UE pe pieţele externe, precum şi competitivitatea întregii Uniuni, ceea ce În UE, producţia de huilă este redusă în compa- ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor din raţie cu cererea şi este în scădere (147 de milioane Strategia Europa 2020. de tone în 2008 sau 2,5% din producţia la nivel Cu toate acestea, există încă bariere în calea mondial). UE depinde de importuri pentru mai mult acestor migraţii temporare. Societăţile din afara UE de jumătate din cărbunele utilizat în centralele elec- se confruntă cu o multitudine de reguli şi proce- trice pe bază de cărbune. duri diferite atunci când intenţionează să trimită Ajutorul total acordat sectorului huilei a fost re- angajaţi de bază către filialele lor din diferite state dus la jumătate, de la 6,4 miliarde € în 2003, la membre ale UE. 2,9 miliarde € în 2008. În aceeaşi perioadă, ajuto- În plus, procedurile pentru obţinerea permise- rul pentru producţie a scăzut cu 62%, ajungând la lor de muncă în unele din ţările UE sunt lente şi 1.288 de milioane, deoarece un procent mai ridicat complexe, iar persoanele transferate în cadrul ace- şi în creştere este direcţionat către acoperirea cos- leiaşi întreprinderi se confruntă cu dificultăţi atunci turilor sociale şi de mediu ale închiderilor de mine. când circulă dintr-un stat membru în altul. Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • 4. Comisia propune elaborarea unui set comun de - rambursări mai rapide: banii deţinătorilor de reguli pentru o nouă procedură accelerată de in- conturi bancare vor fi rambursaţi în termen de şapte trare (termen limită de 30 de zile, permis unic de zile. Acesta va reprezenta o ameliorare importantă, şedere/ de muncă) pentru un grup ţintă de anga- dat fiind că în prezent mulţi deţinători de conturi au jaţi cu înaltă calificare („manager”, „specialist” şi de aşteptat săptămâni sau chiar luni pentru a-şi primi „stagiar cu studii superioare”) din ţări din afara UE. înapoi banii. Băncile vor trebui să specifice în registrele lor contabile dacă depozitele sunt protejate sau nu. De asemenea, propunerea urmăreşte să stabi- - mai puţină birocraţie: de exemplu, dacă tră- lească condiţii de şedere mai atractive pentru aceşti iţi în Portugalia şi aveţi contul bancar la o bancă cu angajaţi şi familiile acestora, precum şi un sistem sediul central în Suedia care nu mai poate rambursa mai simplu pentru persoanele transferate din afara depozitele, sistemul portughez v-ar rambursa din UE, în vederea facilitării mobilităţii acestora în inte- proprie iniţiativă şi v-ar servi ca punct de contact. riorul UE. Aceste măsuri ar fi suplimentate printr- Sistemul suedez i-ar rambursa apoi suma sistemului un statut juridic clar, care să includă aceleaşi con- portughez. Aceasta ar reprezenta o ameliorare ma- diţii de lucru ca şi cele pentru lucrătorii detaşaţi de joră faţă de situaţia actuală, când toată corespon- o societate din UE. denţa trebuie purtată prin intermediul sistemului din ţara în care se află sediul central al băncii. Statele membre ale UE ar rămâne competente să decidă cu privire la numărul persoanelor trans- - o mai bună informare: deţinătorii de con- ferate, fiind prevăzută adoptarea unor dispoziţii în turi bancare vor fi mai bine informaţi cu privire la scopul asigurării caracterului temporar al migraţiilor plafonul de garantare şi la funcţionarea sistemu- (maxim 3 ani pentru specialişti şi manageri, 1 an lui de care aparţin, printr-un nou model standard, pentru stagiarii cu studii superioare). uşor de înţeles, precum şi prin informaţii incluse în extrasele lor de cont. ◊ comisia propune un pachet de măsuri - finanţare responsabilă pe termen lung: care să stimuleze protecţia consumatorilor şi s-au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că sis- încrederea acestora în serviciile financiare temele existente de garantare a depozitelor nu În cadrul activităţilor sale care au ca scop cre- sunt bine finanţate. Propunerile vor asigura o mai area unui sistem financiar mai solid şi mai sigur, bună finanţare a acestora, urmând o abordare cu prevenirea unei viitoare crize şi restabilirea încre- patru etape: derii consumatorilor, Comisia Europeană a propus 1. Printr-o bună finanţare ex-ante se crează o modificări ale normelor europene existente, în ve- rezervă bună. derea ameliorării protecţiei deţinătorilor de conturi 2. Dacă este necesar, aceasta poate fi supli- bancare şi a micilor investitori. mentată prin contribuţii suplimentare ex-post. 3. Dacă încă nu este suficient, sistemele pot îm- Elementele-cheie ale propunerii: prumuta o sumă limitată de la alte sisteme („îm- - un nivel mai mare de garantare: creşterea prumut reciproc”). la 100.000 EUR până la sfârşitul acestui an este 4. Ca soluţie de ultimă instanţă, ar trebui să confirmată. Aceasta înseamnă că 95% din toţi de- se facă şi alte aranjamente de finanţare, în caz de ţinătorii de conturi bancare din UE îşi vor recupera situaţii neprevăzute. toate economiile în cazul în care banca lor nu poate Aşa cum se întâmplă şi în prezent, contribuţiile vor rambursa depozitele. Garantarea include acum şi fi suportate de bănci, dar vor fi calculate într-un mod companiile mici, medii şi mari, precum şi toate mo- mai echitabil, deoarece vor fi ajustate în funcţie de ris- nedele. Sunt excluse toate depozitele instituţiilor curile prezentate de fiecare bancă în parte. financiare şi ale autorităţilor publice, produsele de Majoritatea îmbunătăţirilor ar putea intra în vi- investiţii structurate şi certificatele de creanţă. goare în 2012 şi 2013. Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mihai PĂTRAŞCU şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007