Documentul se concentrează pe stimularea creativității elevilor în cadrul orelor de matematică și educație plastică, evidențiind metodele variate prin care profesorii pot influența gândirea creativă. Aceste metode includ propunerea de exerciții variate, formularea de întrebări provocatoare și utilizarea jocurilor matematice. De asemenea, activitățile plastice sunt esențiale pentru cultivarea sensibilității și gândirii creative la elevi, evidențiind importanța unui climat de creativitate și a cunoașterii materialului didactic.

1. Înv. Drăgoescu Lucreţia –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Tufan Georgeta –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Ţifrea Tatiana –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Iosif Gabriela- L.P.S ,, Iolanda Balaş Soter” BuzăuSTIMULAREA CREATIVITĂŢII ELEVILORpartea a II-a

5. MATEMATICA ŞI CREATIVITATEA

6. Deşi este cunoscută ca o ştiinţă exactă, matematica oferă teren fertil dezvoltării creativităţii.Oportunităţile dezvoltării gândirii creatoare sunt generalizările matematice, aprecierea, validitatea unor calcule şi aserţiuni, crearea de exerciţii şi probleme, folosirea unor tehnici alternative de investigare şi rezolvare, căutarea unor soluţii dincolo de cadrul celor învăţate.În cadrul orelor de matematică învăţarea are rolul de a fundamenta acţiunea de asimilare a cunoştinţelor noi prin înţelegere, asociere, combinare, descoperire, provocare, problematizare, operare. În uma acestor acţiuni, gândirea devine activă, creatoare, receptivă la nou.Şi în cadrul orelor de matematică putem influenţa gândirea creativă a elevilor prin diferite modalităţi.

7. În cadrul orelor de matematică putem influenţa gândirea creativă a elevilor prin diferite modalităţi.a) Propunerea unor exerciţii variate de calcul oral şi scris, gradate din punct de vedere al dificultăţii, care să apeleze la resursele intelectuale ale elevilor;b)Utilizarea unor formulări diversificate pentru a familiariza elevii cu limbajul matematic şi a-i determina să gândească activ;-Ce număr este mai mare/mai mic decât.................-Măreşte/ micşorează cu atât/ de atâtea ori...............-Cât obţinem dacă adunăm/ scădem numărul............-Adaugă..... la suma/diferenţa numărului...................-Scade ........din suma/diferenţa numărului................. -Cât poate fi un termen dacă suma/ diferenţa este...... -Găseşte numărul care verifică relaţia......................... -Stabileşte valoarea de adevăr/fals.............................. -Alege rezultatul corect din variantele date................ -Calculează suma/diferenţa dintre –cel mai mare număr de....cifre -cel mai mic număr de.......cifre-Scrie numărul de tipul.........

8. c) Formularea unor întrebări care să se adreseze gândirii, să-i incite pe elevi la căutare, redescoperire, analiză, interpretare, soluţionare, verificare;d) Rezolvarea unor probleme care să-i pună pe elevi în situaţia ,, să vadă” rezolvarea, să întrebe, să combine, să structureze, să caute modalităţi multiple de prelucrare a datelor, să le dezvolte în timp raţionamentul deductiv şi reprezentările spaţiale. Vom insista asupra -reorientării elevilor în găsirea diverselor căi de rezolvare; -descoperirii unor soluţii de rezolvare mai scurte, mai elegante, mai creative; -capacităţii de a interveni, de a structura şi modifica problema dată;

9. e) Compunerea de probleme , activitate care-i învaţă pe elevi să selecteze date, să le combine, să formuleze întrebări, să descopere căi de rezolvare, să valideze rezultatele; Este o modalitate de activiza vocabularul, de a spori nivelul de cunoştinţe, de a stimula activitatea intelectuală. Putem propune elevilor crearea unor probleme de tipul: -probleme de acţiune sau punere în scenă; -creare de probleme după imagini; -probleme după model prezentat anterior; -probleme cu indicarea operaţiei ce trebuie efectuată; -probleme create după plan stabilit; -probleme cu întrebări posibile; -probleme cu întrebare probabilistică; -probleme după exerciţiu simplu sau compus; -probleme după exerciţiu simbolic; -probleme cu început dat; -probleme cu mărimi/ valori numerice date; -probleme în care intervine modificarea datelor; -probleme de logică şi perspicacitate; -crearea liberă de exerciţii şi probleme;

10. f) Jocul matematic, valoros şi plăcut prin libertatea de gândire şi acţiune, de cultivare a încrederii, de manifestare a iniţiativei. Folosit cu pricepere, el aduce surpriza, aşteptarea, întrecerea şi suprimă stările de încordare. Cele mai utilizate sunt:-Jocul soluţiilor; -Reconstituirile; -Careurile magice; -Pătratul Tangram; -Construcţiile din beţe de chibrit; -Regula comună; -Cine găseşte mai multe posibilităţi? -Jocul corespondenţelor; -Adevărat sau fals; -Ghiceşte numărul! Chiar şi dispunerea calculelor sub forma jocului matematic poate stârni interesul elevilor şi dorinţa de a găsi calea de rezolvare.

11. g) Curiozităţile matematice, şaradele, problemele versificate asigură un veritabil exerciţiu mintal, stimulează curiozitatea, promovează îndrăzneala, verifică isteţimea, dezvoltă capacităţile intelectuale.

12. Propunerea unor astfel de teme , utilizarea unor metode active, modalităţile de organizare a activităţii ( frontal, grupe, individual) dezvoltă în egală măsură interesul pentru studiul matematicii, capacitatea de gândire creativă, abilităţile de lucru. Stimularea gândirii active şi creativităţii poate fi posibilă şi prin participarea elevilor la diferite concursuri tematice ( gen Eurojunior, Olimpiadele cunoaşterii, etc.) .Ele vizează dezvoltarea capacităţilor intelectuale, posibilitatea de adaptare la situaţii noi, promovarea spiritului competitiv.Activităţile de factură creatoare, concepute gradat sunt accesibile şi atractive chiar şi pentru şcolarii mici. Prin intermediul lor elevii trăiesc momente privilegiate, care le bucură inima, le limpezesc mintea, le asigură acea gimnastică intelectuală ce poate deveni cheia inteligenţei umane.

24. Şarade matematice Ia o notă muzicală Prima parte e negareŞi lipeşte-o de-o vocală. Spusă tot cu voce tareVei obţine-un număr mare A doua un fruct alesCare zece sute are. Din livadă-acum cules. ( mi+e= mie) Împreună dau ceva Ce se poate număra. ( nu+ măr= număr) În grădina lui Gigel Pe drum trece-n grabă mareA crescut un ghiocel Cârd de gâşte la plimbare3 narcise parfumate Una-n faţă 7 are, iar în spate , pe cărare7 frezii colorate, Încă 6 vin agale 5 micuţe viorele Nea Ilie câte-s toate?Şi-ncă 3 albe zorele Haide, numărăle toate!Socoteşte dumneataCâte flori poţi număra! Un cerc mare unul mic N-ai codiţă, gălbior? Puişor, mai stai un pic Stai s-o facem binişor!Să-ţi pun unghiul ascuţit Linie frântă am desenatCioculeţ de ciocănit! Şi codiţă eu ţi-am dat.Iar la cap un punctişor Două drepte la picioareLinii curbe aripioare Terminate cu unghioareCa la orice zburătoare. Şi-acum pleacă la plimbare!

25. STIMULAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE PLASTICE

26. Activitatea creativă este una din marile provocări ale vieţii şi oferă satisfacţii pe măsură. Prin tot ceea ce facem încercăm să găsim calea de la frumos la sufletul copilului, să-l facem să devină mai bun, civilizat şi receptiv la acel ,,frumos”, pe care trebuie să-l sesizeze, să-l înţeleagă şi să-l creeze la nivelul posibilităţilor sale.Pentru echilibrul intelectual şi afectiv al şcolarului mic este bine ca , în cadrul educaţiei plastice, copilul să fie atras spre forme de activitate care să-i faciliteze atât asimilarea noţiunilor plastice cât şi cultivarea sensibilităţii, a gândirii creatoare, a modalităţilor de exprimare spontană.Creativitatea de tip şcolar nu trebuie privită ca la marii artişti plastici. La micul şcolar ea rezidă în aspectele originale care exprimă sincer modalitatea în care reprezintă lumea aşa cum o vede şi o simte el. Spre deosebire de joc, desenul este o formă de echilibru între trăirea interioară şi lumea din afară.

27. Stimularea creativităţii prin orele de educaţie plastică este posibilă prin respectarea unor condiţii care relaţionează şi se întrepătrund. Ele se referă la: - o bună cunoaştere a elevilor, având în vedere că receptarea noţiunilor plastice se face cu precădere pe suport afectiv; - climatul de creativitate asigurat activităţii prin care stimulăm curiozitatea şi curajul de a combina forme, culori, tehnici de lucru; -creativitatea dascălului care se transmite şi elevului; -atmosfera liberă, de căutări, verificări, întreceri, schimb de idei – fapt care permite îndepărtarea blocajelor; -cunoaşterea unor modalităţi de compunere a spaţiului plastic la marii artişti –lucru posibil numai prin contactul cu opera de artă; -dobândirea unor cunoştinţe privind expresivitatea elementelor de limbaj plastic şi a tehnicilor de lucru specifice artelor plastice, înscrise în programă; -însuşirea unui vocabular plastic adecvat, cu atât mai mult cu cât sărăcia informaţiilor blochează dezvoltarea creativităţii; -dezvoltarea unei gândiri plastice şi materializarea ei prin însuşirea unor tehnici de lucru specifice;

28. Drumul spre realizarea unor lucrări originale presupune:1. Cunoaşterea şi folosirea unor materiale de lucru specifice activităţii în domeniu (creioane colorate, acuarele, pensule, hârtie);2. Obţinerea unor cunoştinţe despre culori, despre semnificaţiile lor, precum şi înţelegerea elementelor de limbaj plastic.3. Familiarizarea cu tehnici şi procedee de lucru, precum: - tehnica în creion, acuarelă, guaşă, carioca, tempera, creioane cerate, etc.; -dactilopictură; -ştampilă; -obţinerea formelor spontane prin mişcarea firului de aţă; -folosirea substanţelor decolorante; -stropirea; -presarea; -suprapunerea; -dirijarea jetului de culoare prin suflare sau scurgere; -pictura în tuş colorat; -colajul; -decolajul; -imprimarea cu material textil; -suprafaţa cerată, etc.;

29. 4. Utilizarea unor metode activecare să-i determine pe elevi să acţioneze creativ şi să-şi manifeste din plin iniţiativa, inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala. Îmbinăm cu succes metodele tradiţionale cu cele active ( explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, dialogul dirijat, jocul didactic, brainstormingul,etc.);5. Evaluarea şi apecierea lucrărilor,astfel încât lucrul să devină o plăcere şi nu o obligaţie;6. Continuarea acţiunilor de la clasă prin alte forme de activităţi extraşcolare(cercuri, expoziţii, cluburi, ateliere de creaţie, tabere de profil, vizitarea unor galerii de artă,etc.);