Prezentare in cadrul „ÎmprEUnă - Forum ONG România-Republica Moldova, 3-6 mai 2010

1. Ariile protejate
din Bazinul Hidrografic al Prutului:
realităţi şi perspective
Mişcarea Ecologistă din Moldova
Prezentare de Alecu Reniţă
Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova
Membru-corespondent al Academiei Naţionale
de Ştiinţe Ecologice

2. Scurt istoricScurt istoric
Prima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată înPrima lege pentru protecţia monumentelor naturii din Ţară a fost votată în
1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente1930, sunt luate sub protecţia statului 4 monumente..
În anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexeÎn anul 1975, guvernul RSSM i-a sub ocrotire 584 de obiective şi complexe
naturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturiinaturale, deşi Academia de Ştiinţe şi Societatea pentru Ocrotirea Naturii
prezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parculuiprezentase o listă mult mai mare şi complexă, inclusiv crearea Parcului
Naţional „Orhei”.Naţional „Orhei”.

3. Scurt istoricScurt istoric
În Ultimii 15 Ani, Suprafaţa Ariilor Naturale Protejate de Stat a Sporit
Semnificativ (De 12 ori).
În prezent sub ocrotirea statului sunt luate 12225 obiecte, extinse pe o
suprafaţă totală de 66467,3 ha, ceea ce reprezintă 1,96% din teritoriul
naţional.

4. Legislaţie, Strategii, Programe
Protecţia ariilor naturale protejate de Stat este reglementată de prevederile
Constituţiei, Legii RM privind protecţia mediului înconjurător, Legii RM
privind fondul ariilor naturale protejate de Stat, Hotărâri de Guvern,
regulamente, instrucţiuni, etc.
Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la Diversitatea Biologică
(Rio de Janeiro, 1992) în anul 1995. În conformitate cu angajamentele
stipulate în ea, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în colaborare cu
specialiştii din diferite instituţii şi organizaţii, au elaborat Strategia şi Planul
de Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Biologice în R. Moldova.
http://www.bsapm.dnt.md

5. Arii Protejate
din Bazinul
Hidrografic
Prut

6. Rezervaţia ştiinţifică "Prutul de Jos"
Fondată în 1991, suprafaţă - 1991 ha
Rezervaţiile Ştiinţifice din Bazinul
Hidrografic Prut
Rezervaţia Ştiinţifică “Plaiul
Fagului”
Fondată în 1991, suprafaţa – 5642 ha
Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea
Domnească”
Fondată în 1993, suprafaţa 6032 ha

7. Patrimoniul natural din Valea
Prutului de Mijloc
Valea Prutului de Mijloc - una dintre cele mai pitoreşti văi din spaţiul
carpato-danubiano-pontic.
Teritoriul Prutului de Mijloc face parte din marea treaptă a platourilor şi
dealurilor din faţa Carpaţilor, purtând amprenta unei evoluţii îndelungate
şi complexe, a condiţiilor variate în care s-au manifestat factori
geografici în dinamica actuală a acestora.

8. Peştera “Emil Racoviţă” – rezervaţie speologică
La ora actuală sunt cunoscute şi cartate cca 90 km de
labirinturi şi tuneluri, situate în 3-4 nivele.
Pereţii labirinturilor sunt formaţi din gips cristalizat de
culoare albă, gri, oranj, maro.
Peisajele mirifice sunt completate armonios de cele peste 20 de lacuri
subterane: “Lacul Verde”, “Lacul Hipopotamilor”, “O gură de apă” şi multe
altele.

9. Toltrele Prutului - un fenomen natural
cu valoare de unicat în Europa

10. “Toltrele Prutului”
În partea de nord-vest a Republicii Moldova întâlnim peisaje de o
frumuseţe rară. Râurile mici – Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte,
Racovăţ, Ciuhur, Camenca - afluenţi din stânga Prutului, sapă canioane
adânci printre stâncile acoperite cu muşchi. Acestea sunt recifi de
milioane de ani formaţi din rămăşiţele unor variate organisme: alge
marine, corali, arici de mare, scoici şi alte organisme marine.

11. Brâul Coralier: o filă din istoria planetei
Pe teritoriul judeţelor Edineţ şi Bălţi se întâlnesc lanţurile
toltrelor de calcar, în grotele şi peşterile cărora locuia
odinioară omul preistoric. Ele reprezintă formaţiuni
geologice cu valoare de unicat.
Acest complex de stânci format din recife tortone şi
subsarmate poartă denumirea de Toltrele Prutului.

12. Stânca lui Ciuntu
Alături de satul Caracuşenii Vechi se află două formaţiuni
recifale, declarate monumente ale naturii: Atolul Mare şi
Atolul Mic, vestigii ale Mării Tortoniene datate cu 18 - 20
milioane de ani în urmă.

13. Mai aproape de gura râului Ciuhur, la marginea de răsărit a satului
Duruitoarea, s-au păstrat grotele - cele mai vechi locuinţe ale omului
- şi o strâmtoare unică în felul ei. Pentru ştiinţă, strâmtoarea
Duruitoarea reprezintă o preţioasă valoare atât din punct de vedere
al formaţiei geologice, cât şi ca loc de colectare a rămăşiţelor
paleontologice şi mai ales ca monument arheologic.
Strâmtoarea Duruitoarea

14. Reciful Buteşti
Reciful Buteşti este străbătut de o mulţime de peşteri şi
grote. În ele au fost găsite oase de cai, zimbri, tigri, lei,
rinoceri mamut, urşi de cavernă, iar în unele grote chiar şi
rămăşiţe ale culturii materiale din paleolitul timpuriu.

15. Stânca ŢiglăuStânca Ţiglău
Deşi luate sub protecţia statului prin hotărâri şi legi din
anii 1975 şi 1998, “Stâncile Prutului” suportă în ultimii ani o
adevărată ofensivă a ignoranţei, lăcomiei şi nepăsării
autorităţilor centrale şi locale.

16. Reciful din pădurea Feteşti
Grupuri de pietrari distrug stâncile luate sub protecţia
statului, necunoscând valoarea şi importanţa acestor
monumente ale naturii fără de pereche în Europa.

17. Sugestii pentru extinderea Ariilor Protejate peSugestii pentru extinderea Ariilor Protejate pe
teritoriul RMteritoriul RM
 Reciful Larga, situat la distanţa de 1.5 – 2 km de lângă satul Larga. Este cel mai nord-vestic recif alReciful Larga, situat la distanţa de 1.5 – 2 km de lângă satul Larga. Este cel mai nord-vestic recif al
toltrelor Prutului din Republica Moldova.toltrelor Prutului din Republica Moldova.
 Lanţul de recife din parcul Pavlovca, cu o suprafaţă de 2 ha, situat pe malul stâng al râuleţuluiLanţul de recife din parcul Pavlovca, cu o suprafaţă de 2 ha, situat pe malul stâng al râuleţului
Colontur, afluent al râului Larga.Colontur, afluent al râului Larga.
 Dezgolirea de lângă satul Şirăuţi, situat pe malul râului Larga la 1.5 km de sat.Dezgolirea de lângă satul Şirăuţi, situat pe malul râului Larga la 1.5 km de sat.
 Recifele de lângă satul Cotiujeni - pe o suprafaţa de 10 ha sunt 4 recife de diferite vârste.Recifele de lângă satul Cotiujeni - pe o suprafaţa de 10 ha sunt 4 recife de diferite vârste.
 Defileul de la Berlinţi, situat pe malul râuleţului Rosoşeni, afluent al râului Vilia cu o suprafaţă deDefileul de la Berlinţi, situat pe malul râuleţului Rosoşeni, afluent al râului Vilia cu o suprafaţă de
50 ha.50 ha.
 Reciful din landşaftul Teţcani.Reciful din landşaftul Teţcani.
 Recifele de lângă Briceni, se găsesc pe malul stâng al râului Lopatnic, cu o suprafaţă de 24ha.Recifele de lângă Briceni, se găsesc pe malul stâng al râului Lopatnic, cu o suprafaţă de 24ha.
 Recifele de la Caracuşenii-Vechi, compuse din 2 atoli şi malul stâng abrupt al râului Lopatnic, cuRecifele de la Caracuşenii-Vechi, compuse din 2 atoli şi malul stâng abrupt al râului Lopatnic, cu
suprafaţa de 135 ha.suprafaţa de 135 ha.
 Monumente geologice de pe râului Lopatnic, situate între satele Caracuşenii-Vechi şi Corjeuţi,Monumente geologice de pe râului Lopatnic, situate între satele Caracuşenii-Vechi şi Corjeuţi,
reprezentate prin 5 defileuri.reprezentate prin 5 defileuri.
 Recifele din Colicăuţi, situate mai la sud de satul Colicăuţi, pe malul stâng al râului Draghişte, cu oRecifele din Colicăuţi, situate mai la sud de satul Colicăuţi, pe malul stâng al râului Draghişte, cu o
suprafaţă de 3 ha.suprafaţă de 3 ha.
 Recifele din Trestieni, la est de satul Trestieni, pe malul stâng al râului Draghişte la vest de şoseauaRecifele din Trestieni, la est de satul Trestieni, pe malul stâng al râului Draghişte la vest de şoseaua
Edineţ - Briceni, are suprafaţa de 5 ha.Edineţ - Briceni, are suprafaţa de 5 ha.
 Reciful din pădurea Feteşti, pe malul stâng al râului Draghişte, la marginea nordică a pădurii.Reciful din pădurea Feteşti, pe malul stâng al râului Draghişte, la marginea nordică a pădurii.
 Canion pe râul Draghişte, lângă pădurea Feteşti.Canion pe râul Draghişte, lângă pădurea Feteşti.
 Amfiteatrul Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, adâncimea de 100 m.Amfiteatrul Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, adâncimea de 100 m.
 Reciful Cepeleuţi, care se găseşte în pădurea Ciocoiţa, pe malul stâng al râului Racovăţ.Reciful Cepeleuţi, care se găseşte în pădurea Ciocoiţa, pe malul stâng al râului Racovăţ.

18.  Reciful de lângă satul Gordineşti - se găseşte lângă al 3-lea meandru al râului Racovăţ de la satulReciful de lângă satul Gordineşti - se găseşte lângă al 3-lea meandru al râului Racovăţ de la satul
Gordineşti în pădure, cu suprafaţa de 30 ha, lungimea de la nord la est 1 km, lăţimea 250 m, înălţimeaGordineşti în pădure, cu suprafaţa de 30 ha, lungimea de la nord la est 1 km, lăţimea 250 m, înălţimea
70m.70m.
 O porţiune de canion pe râul Racovăţ, situat la al 4-lea meandru al râului, la 2 km spre sud de la reciful deO porţiune de canion pe râul Racovăţ, situat la al 4-lea meandru al râului, la 2 km spre sud de la reciful de
lângă satul Gordineşti, în pădure, suprafaţa 37 ha.lângă satul Gordineşti, în pădure, suprafaţa 37 ha.
 Corpul de recife de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, la 0,5 km spre nord de la confluenţaCorpul de recife de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, la 0,5 km spre nord de la confluenţa
râului Racovăţ cu afluentul său râuleţul Bogda.râului Racovăţ cu afluentul său râuleţul Bogda.
 Canion de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, este o prelungire a monumentului precedent,Canion de la confluenţa râului Racovăţ cu râuleţul Bogda, este o prelungire a monumentului precedent,
suprafaţa 100 ha, adâncimea 125 m, lungimea 750 m, în stânci grote, pe malul drept se găseşte o stâncăsuprafaţa 100 ha, adâncimea 125 m, lungimea 750 m, în stânci grote, pe malul drept se găseşte o stâncă
înaltă 210 m.înaltă 210 m.
 Hârtopul Gheredeevca, un hârtop neobişnuit pentru zona toltrelor, lungimea 2 km, lăţimea 0,5 km,Hârtopul Gheredeevca, un hârtop neobişnuit pentru zona toltrelor, lungimea 2 km, lăţimea 0,5 km,
adâncimea 60 m.adâncimea 60 m.
 Corpul de recife din satul Paladea, se găseşte mai la sud de sat pe malul stâng al râului Ciuhur, cu oCorpul de recife din satul Paladea, se găseşte mai la sud de sat pe malul stâng al râului Ciuhur, cu o
suprafaţă de 5 ha. Cel mai nordic recif din toltrele Prutului.suprafaţă de 5 ha. Cel mai nordic recif din toltrele Prutului.
 Reciful Bârlădeni, situat la nord de satul Bârlădeni pe malul stâng al râului.Reciful Bârlădeni, situat la nord de satul Bârlădeni pe malul stâng al râului.
 Reciful Goleni, se găseşte la sud de satul Goleni, pe malul stâng, pe o suprafaţă de 2 ha, în calcarul dintreReciful Goleni, se găseşte la sud de satul Goleni, pe malul stâng, pe o suprafaţă de 2 ha, în calcarul dintre
recife s-au găsit un con de pin şi alte impresiuni de plante.recife s-au găsit un con de pin şi alte impresiuni de plante.
 Canioanele Pociumbeni - 2 canioane, nordic şi sudic, pe o suprafaţă de 60 ha, sunt poarta de intrare înCanioanele Pociumbeni - 2 canioane, nordic şi sudic, pe o suprafaţă de 60 ha, sunt poarta de intrare în
toltre din cursul inferior al râului Ciuhur.toltre din cursul inferior al râului Ciuhur.
 Reciful de lângă satul Druţă, cu suprafaţă de 100ha, situat pe malul stâng al Ciuhurului, cu lungimea de 1Reciful de lângă satul Druţă, cu suprafaţă de 100ha, situat pe malul stâng al Ciuhurului, cu lungimea de 1
km de la sud spre est, lăţimea 0,75 km, înălţimea 75 m.km de la sud spre est, lăţimea 0,75 km, înălţimea 75 m.
 Grupul de recife de lângă satul Horodişte, se găseşte la nord, sud şi vest de satul Horodişte, de-a lungulGrupul de recife de lângă satul Horodişte, se găseşte la nord, sud şi vest de satul Horodişte, de-a lungul
cursului Ciuhurului, pe o suprafaţă de 140 ha. Grupul este compus dintr-un masiv cu lacul Bulhac, uncursului Ciuhurului, pe o suprafaţă de 140 ha. Grupul este compus dintr-un masiv cu lacul Bulhac, un
canion şi o stâncă "Deal".canion şi o stâncă "Deal".
 Reciful de la Costeşti "Stânca", situat la sud-est de satul Costeşti, pe malul stâng al râului Ciuhur şi râuluiReciful de la Costeşti "Stânca", situat la sud-est de satul Costeşti, pe malul stâng al râului Ciuhur şi râului
Prut, cu o suprafaţă de 100 ha.Prut, cu o suprafaţă de 100 ha.
 Alunecările de teren de lângă satul Brânzenii-Noi, se găsesc pe malul stâng al râului Camenca, pe oAlunecările de teren de lângă satul Brânzenii-Noi, se găsesc pe malul stâng al râului Camenca, pe o
suprafaţă de 50 ha. Alunecările de teren ocupă aproximativ 1200 m de-a lungul râului.suprafaţă de 50 ha. Alunecările de teren ocupă aproximativ 1200 m de-a lungul râului.
 Oncoidele de la Halahora de Sus, situate pe malul stâng al râului Racovăţul Uscat, suprafaţa 5 ha, lângăOncoidele de la Halahora de Sus, situate pe malul stâng al râului Racovăţul Uscat, suprafaţa 5 ha, lângă
şoseaua Bălţi-Briceni.şoseaua Bălţi-Briceni.

19. Perspective: Un Parc NaţionalPerspective: Un Parc Naţional
TransfrontierTransfrontier „„Prutul de MijlocPrutul de Mijloc””
Deşi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate şi monumente aleDeşi luate sub ocrotirea statului ca arii protejate şi monumente ale
naturii, aceste perle ale patrimoniului natural se află în pericol denaturii, aceste perle ale patrimoniului natural se află în pericol de
distrugere ireversibilă, fiindcă autorităţile şi comunităţile locale nudistrugere ireversibilă, fiindcă autorităţile şi comunităţile locale nu
conştientizează valoarea şi importanţa lor naţională şi continentală.conştientizează valoarea şi importanţa lor naţională şi continentală.
Pentru a le salva de la pieire şi a le pune în circuitul turismului rural şiPentru a le salva de la pieire şi a le pune în circuitul turismului rural şi
ecologic, propunem ca o soluţie reală crearea Parcului Naţional “Prutulecologic, propunem ca o soluţie reală crearea Parcului Naţional “Prutul
de Mijloc” în baza rezervaţiei ştiinţifice “Pădurea Domnească” şi ade Mijloc” în baza rezervaţiei ştiinţifice “Pădurea Domnească” şi a
tuturor ariilor şi monumentelor naturale protejate de stat.tuturor ariilor şi monumentelor naturale protejate de stat.
Proiectul regional transfrontier „Abordarea unitară la nivel de BazinProiectul regional transfrontier „Abordarea unitară la nivel de Bazin
Hidrografic Prut pentru reducerea nutrienţilor şi cooperareHidrografic Prut pentru reducerea nutrienţilor şi cooperare
transfrontieră” este un impuls serios pentru a porni la un drum lung, dartransfrontieră” este un impuls serios pentru a porni la un drum lung, dar
pe care cu cât mai repede îl începem, cu atât vom avea rezultate maipe care cu cât mai repede îl începem, cu atât vom avea rezultate mai
bune.bune.

20. În loc de concluziiÎn loc de concluzii
Ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut pot ajunge într-un viitorAriile protejate din Bazinul Hidrografic Prut pot ajunge într-un viitor
apropiat nuclee ale cooperării transfrontiere pe direcţiile:apropiat nuclee ale cooperării transfrontiere pe direcţiile:
• Investigaţii ştiinţifice
• Instruirea specialiştilor ce activează în domeniul ariilor protejate şi organizarea unor
tabere mixte de vară.
• Elaborarea şi organizarea unei reţele comune informaţionale la nivel de BHP.
• Crearea sistemului GIS pentru ariile protejate din Bazinul Hidrografic Prut.
• Ariile protejate ar urma să devină Centre de informare şi educaţie ecologică .
• Elaborarea şi dezvoltarea unui program editorial comun de promovare a patrimoniului
natural şi spiritual din Bazinul Hidrografic Prut.
• Organizarea unui spaţiu informaţional comun .
• Elaborarea unui îndrumar practic de participare a publicului la luarea deciziilor de
mediu.
• Elaborarea şi implementarea unui program regional transfrontier de participare
publică în problemele de mediu şi de valorificare durabilă a ariilor protejate.
• Organizare de întruniri, traininguri, conferinţe, forumuri mixte în BHP.

21. Mişcarea Ecologistă din Moldova
Sădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul careSădeşte un arbore, curăţă un izvor, îngrijeşte pământul care
te ţine. Leagă-ţi viaţa dete ţine. Leagă-ţi viaţa de Mişcarea Ecologistă din MoldovaMişcarea Ecologistă din Moldova şişi
apără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: deapără-ţi de distrugere codrii, apele, pământul. Nu uita: de
fiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acesteifiecare din noi depinde viitorul copiilor noştri şi al acestei
ţăriţări.
Va mulţumim pentru atenţie!Va mulţumim pentru atenţie!
Mai multă informaţie despre Mişcarea Ecologistă
găsiţi:
www.mem.md
E-mail:mem@mem.md; ioana@mem.md
Tel: 0373 2 23 71 57;
Fax: 0373 2 23 24 08