Delta Dunării, situată în România și parte din Ucraina, este a doua cea mai mare și cea mai bine conservată deltă din Europa, fiind declarată rezervație a biosferei UNESCO, cu peste 5830 de specii de animale și plante. Această zonă are o densitate foarte mică a populației, iar locuitorii se ocupă, în principal, cu pescuitul și agroturismul, adaptându-se la cerințele turiștilor. Delta este un ecosistem diversificat, cu specii unice și plante carnivore, și se dezvoltă constant, crescând anual cu aproximativ 40 de metri pătrați.

1. REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA
DUNARII
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Faculatea de Geografie și Geologie
Geografia mediului

2. Localizare •Delta Dunării (3446
km²), aflată în mare parte
în Dobrogea, România și
parțial în Ucraina este a doua
ca mărime și cea mai bine
conservată dintre
deltele europene.
•Delta Dunării este
singura delta din lume
declarata rezervatie a
Biosferei, parte a Retelei
Internationale UNESCO,
constituie un adevarat muzeu
al biodiversitatii, cu cele 30
de tipuri de ecosisteme si
circa 5830 de specii de
animale si pasari.

3. ➢ La capătul unui drum ce depăşeşte 2.860 km colectând apele unui impresionant
bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei,
Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la
întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 10 000 de ani, una dintre cele mai
frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una din marile zone
umede ale planetei.

4. ➢ Întinderile de apă şi uscat care s-au format aici conferă condiţii de viaţă bune
pentru un număr mare de specii de plante şi animale. Dintre acestea, stuful
formează una dintre cele mai întinse suprafeţe compacte din lume, iar pădurile
Letea şi Caraorman reprezintă limita nordică pentru două specii rare în ţara
noastră de stejar, frecvent întâlnite în zonele sudice ale peninsulei Balcanice şi
Italice.

5. ➢ În Delta Dunării se gaseşte cea mai mică densitate a populaţiei din
România, un locuitor la 30 de hectare, 87% fiind români 10% ruşi
lipoveni, 2% ucrainieni, si 1% alte etnii. Vara, fluxul de turisti triplează
populația.
➢ Pe teritoriul rezervaţiei sunt în prezent: 25 aşezări umane (un oraş -
Sulina) cu o populaţie de 14 583 locuitori în 2002, din care 68.5% în
localităţile rurale şi 31.5% în Sulina.
Aceste localităţi sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul braţelor
Dunării şi ocupă suprafeţe reduse de teren din cauza suprafeţelor mici de
terenuri neinundabile existente.
Densitatea populaţiei este de circa 3,5 locuitori/km2, raportată la
suprafaţa continentală a rezervaţiei.
POPULAŢIA

6. Pentru localnicii din Delta Dunarii, principala si cea mai
veche indeletnicire este pescuitul. Pestele reprezentand o sursa
importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce venituri
care ii ajuta sa supravietuiasca.
Desi s-a redus mult ca activitate in ultimii 18
ani, prelucrarea stufului si a papurei, a ramas totusi o
activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii. Stuful se foloseste
in mod traditional ca sursa de energie de catre localnici ,
impletituri de stuf pentru producerea de carpete, decoratiuni
interioare, jaluzele, pereti despartitori, garduri.
Agricultura si cresterea animalelor reprezinta o alta
indeletnicire a locuitorilor din aceasta zona, practicate in special
pe grinduri. Cresterea animalelor este practicata doar pentru
autoconsum.
Apicultura, ocupatie traditionala in trecut, in prezent este
practicata de catre un numar mic de apicultori.
O alta sursa de venituri, dezvoltata in anii de dupa 1990, o
reprezinta agroturismul. Multi localnici, intuind potentialul turistic
pe care il ofera Delta, precum si lipsa unui turism organizat, a
locurilor de cazare, si-au dezvoltat propria afacere, cazand turisti,
oferindu-le din ce in ce mai multe servicii, adaptandu-se rapid la
cererea pietii.

7. Scurt istoric privind protecţia naturii în Delta Dunării
Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este
acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o
biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii
dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării
frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte
zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din
ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.

8. FLORA
▶ Delta are o biodiversitate uimitoare, aproape 5 500 de specii, dintre care 1839 de
plante. Vegetația Deltei Dunării este preponderent specifică zonelor umede, 78%
fiind reprezentată de stuf, rogoz, papură, pipirig, salcie pitică. Este de menționat
faptul că, în Deltă se găsește cea mai întinsă zonă compactă de stuf din lume,
având o suprafață de 1 750 km². Pe grindurile fluviale speciile cele mai întâlnite
sunt arbori și arbuști, plopul alb, plopul negru, cătină, tufe de mure, etc. Pe
marginea canalelor putem întâlni o varietate de nuferi, albi sau galbeni, care sunt
spectaculoși în perioada de înflorire, între lunile iunie și septembrie. Tot în
arealul rezervației se găsesc și două plante carnivore, aldrovanda și otrățelul de
baltă.
▶ Un loc aparte în flora Deltei îl ocupă Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi
rezervații naturale din România și cea mai nordică pădure subtropicală din lume.
Peisajul de aici este unul deosebit, unde pâlcurile de pădure alternează cu dunele
de nisip, formate cândva pe fundul mării. Predomină stejarii, unii dintre ei cu
vârste de peste 300 de ani. În pădure se mai pot întâlni și peste 10 specii de
orhidee, dar și o specie de liană ce poate ajunge până la 25m.

9. Otrăţelul de baltă (utricularia vulgaris), o plantă care pluteşte, nefiind
prinsă de fundul apei, iar floarea sa galbenă se ridică la suprafaţă. Otrăţelul
de baltă are o tulpina scufundată, ce prezintă mai multe capcane sub forma
unor săculeţi plini cu aer, prevăzuţi cu capace. Atunci când un animal mic,
în general insectă, vine în apropierea capacului plantei, acesta se deschide
brusc, aerul iese din sac şi apa absoarbe prada. Capacul se închide repede,
iar victima va muri de foame, după care va fi digerată de plantă.

10. Aldrovanda este a doua plantă carnivoră din Deltă. Ea are frunze cu
spini la margini, ca atunci când o insectă atinge frunza, aceasta se
închide şi prinde victima ca într-o cuşcă.

11. FAUNA
▶ Suprafața mică de uscat, a făcut ca aici să se concentreze o faună preponderent
reprezentată de pești, amfibieni, reptile și păsări. Noaptea răsună de zgomotul
amfibienilor, aici găsindu-se nu mai puțin de 10 specii, printre care: broasca
râioasă verde, broasca de lac mare, broasca râioasă brună, buhaiul de baltă sau
brotăcelul de copac.
Buhaiul de baltă cu burta roșie
Brotăcelul de copac

12. ➢ Fauna piscicolă este reprezentată de o varietate de pești, 133 de specii,
dintre care 66 se întâlnite doar în apele saline: hamsia, calcanul sau
stavridul; 54 de specii trăiesc în apele dulci: somnul, linul, bibanul, crapul,
avatul, șalăul, știuca și 13 de specii care trăiesc și în apele sărate și în cele
dulci: sturionii (păstruga, cega, morunul, nisetrul), scrumbia etc.
Avatul

13. Cega
Nisetrul

14. Un şarpe care este pe cale de dispariţie din Deltă, sau chiar a dispărut deja,
este balaurul doborgean (Elaphe sauromates). El este cel mai mare şarpe
constrictor din ţara noastră, iar în 2010 mai existau doar circa 10 exemplare.

15. În Delta Dunării nu sunt, însă, doar animale veninoase sau agresive, ci şi unele
extrem de drăguţe, cum ar fi câinele enot (enotul sau bursucul cu
barbă). Deşi seamănă cu un raton, el face parte din familia canidelor, alături
de câini, vulpi, şacali şi multe alte specii. El este un animal nou în ţara noastră,
prima semnalare a lui fiind din 1951.

16. Şacalul auriu este şi el un animal destul de nou în România, venit din zonele
mai calde, precum Balcani sau Asia Mică, în jurul anilor 1929. Nu se ştie
numărul exemplarelor pe teritoriul ţării noastre şi prin urmare, nu se ştie nici
dacă ar trebui protejat sau nu.

17. În Deltă avem şi o specie de fluture imens, de noapte, denumit "ochi de
păun". Acesta are o anvergură a aripilor de 18cm.

18. Cea mai mică pasăre din
România trăieşte în Deltă şi
este „Ochiul boului", având cel
mult 10cm lungime.
Şi să nu uităm nici de cele
mai mici mamifere din
Deltă, chiţcanii.

19. MONUMENT AL NATURII, PĂDUREA LETEA
Inedita ca padure de stejari in Delta Dunarii, cu arbusti si
liane langa grindul Letea si dunele de nisip.

20. FÂNTÂNA ŞI STEJARUL ÎNGENUNCHIAT DIN PĂDUREA
CARAORMAN
Cu arbori (stejar) si arbusti diversi. Dune de nisip semimobile in care,
se spune, au fost ascunse comori ale piratilor si haiducilor Deltei.

21. •Delta Dunarii este unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei.
•Suprafata Deltei Dunarii creste anual cu aproximativ 40 de metri patrati.
•Cea mai insorita localitate a Romaniei este orasul Sulina.Aceasta localitate este
situata la cea mai joasa altitudine din tara noastra.
•In Delta Dunarii se intalneste cea mai mica densitate a populatiei din Romania,
un locuitor la 30 de hectare.
•In Delta Dunarii intalnim cea mai compacta suprafata de stufaris de pe glob.
•In Delta Dunarii, se intalnesc doua plante carnivore, otratelul de balta si
aldrovanda. Acestea si-au dezvoltat capcane, procurandu-si din corpul prazilor pe
care le prind hrana.
•În Delta Dunarii, se intalnesc singurele paduri de nisip din Romania, padurea
Letea si padurea Caraorman, aici crescand liane ale caror lungimi pot ajunge
pana la 25 de metri.
CURIOZITĂŢI

22. Bibliografie:
▶ Baciu Mihai, Păsări din Delta Dunării și îmrejurimi ,2017
▶ Baciu Mihai, Păsări din Delta Dunării,2015
▶ Gastescu Petre , Stiuca Romulus ,Delta Dunării-Rezervație a biosferei , 2010
▶ Panaitescu Doru, Păsări din lunca și Delta Dunări, 2014
▶ http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta-dgarii/biodiversitate

23. Vă mulțumesc pentru atenția
acordată !